8/13/2019 Relatia Ion-Ana.docx

1/3

Relatia Ion-Ana

Publicat in 1920,romanul Ion este primul roman a lui Liviu Rebreanu,scriitorul care impune pe deplin

principiile realismului si formula romanului obiectiv in proza romaneasca.Ion este un roman realist si obiectiv care

invatiseaza universul rural,fara a il idealiza.

Romanul renunta la cliseele literaturi anterioare,oferind reprezentarea veridica a vietii romanilor din

Ardeal,la sfarsitul secolului al-XIX-lea si inceputul secolului XX.Realitatea,cu circumstantele ei

sociale,nationale,istorice,nu se limiteaza la o singura clasa sociala,ci ofera fresca societatii transilvanene din perioada

amintita.

Doi dintre actantii memorabili ai lui Rebreanu, apartinatori ai romanului Ion,Ion si Ana,dezvaluie

perceptia asupra iubirii/casniciei traditionale,a statutului barbatului,a conditiei femeii,precum si a interioritatii

umane.

Conditia tragica a celor 2 personaje,incapabile-prin metodele lor rudimentare-sa se opuna unui destin

implacabil declanseaza atat un conflict exterior ,cat si unul interior.Astfel,conflictul exterior,de natura sociala il pune

pe Ion in confruntare directa cu Vasile Baciu,taranul ajuns bogat prin aceeasi strategie ca si viitorul lui ginere cu

deosebirea ca el a iubit-o pe mama Anei pentru cinstea de a-l fi propulsat intre fruntasii satului.Ana,in schimb,este

pentru Ion doar un mijloc de a-si atinge scopul si un impediment in calea fericirii prin iubire.De aceea,adevarata

dimensiune a dramei personajului principal o da conflictul interior,precizat in structura romanului prin titlul celor 2

parti:Glasul pamantului si Glasul iubirii. Cele doua voci rezoneaza in sufletul lui Ion cand succesiv,cand simultan,pana

la explozia lor asurzitoare in situatia limita.

Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient si omniprezent asupra

evenimentelor relatate la persoana a-III-a.Perspectiva temporala este reala si cronologica,bazata pe povestirea

faptelor in ordinea derularii lor,iar cea spatiala reflecta un spatiu real deschis-al satului Pripas,si unul imaginar inchis-

al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajului.

Ion Pop al Glanetasului,protagonistul eponim al romanului,face parte din clasa nevoiasa a satului Pripas

pentru ca ramasesera intregi doar 3 petice de ogor cat reusise sa salveze dupa ce tatal sau,Alexandru Glanetasul

,risipise zestrea Zenobiei.Flacau harnic si ambitios,Ion arde de dorul de a avea pamant mult,cat mai mult...,fiind

construit in maniera realista de catre narator ca un personaj tipic pentru o categorie sociala:taranul sarac care isi

doreste pamanat.Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant,Ion este o individualitate prin modul in care il

obtine-seduce o fata bogata pentru a-i lua averea,iar apoi o batjocoreste si ravneste la nevasta altuia.

Ana, slabuta si uratica,saraca de ea!...,era sortita de catre tatal sau altui flacau bogat,George Bulbuc,fiindca

acesta avea pamant si puteau trai fericit,fara sa astepte zestrea fetei dupa moartea lui.Ana este un personaj de o

mare complexitate psihologica,chiar daca poate fi considerata stearsa ca tip de feminitate.Ea este victima tragica a

celor 2 figuri autoritare alea vietii ei:tatal si barbatul,pentru care ea nu atinge niciodata statutul de fiinta umana,ci

doar pe aceea de trofeu al unei competitii.

Prin introspectie auctoriala se dezvaluie patima pentru pamant a protagonistului,prin faptul ca iubirea

pamantului l-a stapanit de mic copil[...],de pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o mama.

Caracteristice pentru relatia interumana din uman-cruzimea,neglijarea,tristetea,neimplinirea,sunt

evidentiateprin diferite scene:seducerea Anei in timpul horei duminicale,episodul nasterii lui Petrisor,precum sicomportamentul lui Ion la nunta. Nunta are loc dupa Paste si tine 3 zile,dupa obicei,nasi fiind Zaharia si Maria

Herdelea.Pentru ca Ana este gravida si nu poate juca,o alege drusca pe Florica,Ion fiind macinat de un puternic

conflict interior declansat intre pasiunea pentru frumoasa fata si patima pentru pamant,redat prin monolog interior:

8/13/2019 Relatia Ion-Ana.docx

2/3

adica ce ar fioare daca as lua pe Florica si am fugii amandoi in lume...?[...]Si sa raman tot calic...pentru o

muiere!.Observand indiferenta si batjocora venite din partea sotului sau,Ana constientizeaza pentru prima ora ca

ramane un simplu mijloc de implinire a ambitiilor lui Ion.

In partea a-II-a a romanului-Glasul iubirii,este evidentiata cealalta patima a lui Ion care nu-i da pace,tanjirea

dupa Florica macinandu-l in interior. Pamantul obtinut de la Vasile Baciu face ca raportul sa fie invers decat in prima

parte a romanului: Ion apare in ipostaza de stapan al pamantului,simtindu-se mare si puternic ca un urias din

basme.

Un alt eveniment vine sa tulbure definitiv atmosfera din casa glanetasilor.Participarea lui Ion si a Anei la

nunta fastuoasa a lui George cu Florica ,aprofundata de infatisarea dizgratioasa a Anei care se afla in ultima perioada

de sarcina reaprinde in sufletul lui Ion dorinta nestapanita a iubirii.Ana, galbejita si uscata la obraji,simte

aversiunea sotului si marturiseste disperata am sa ma omor,Ioane!,dar el,nepasator,ii raspunde cu cinism da`

omoara-te dracului ca poate asa am sa scap de tine!.Simtindu-se ca si cum cineva i-ar fi luat cea mai buna delnita

de pamant,pentru Ion reprezinta momentul din care pamantul si iubirea vorbesc cu acelasi glas. Astfel, vocile se

confunda, iar polifonia aceasta precipita drumul eroului spre moarte. Se dovedeste a fi un individ devorat de cele 2

instincte primare,ajungand ca dupa ce isi indeplineste dorinta arzatoare de a avea pamant,sa regrete amarnic

absenta glasului iubirii.

Sinuciderea Anei, descrisa detaliat si cinetic de catre scriitor, precum si moartea copilului celor doi, nu-i trezesc

niciun licar pe constiinta lui Ion deoarece vietile lor nu reprezentau decat garantia posesiei asupra pamanturilor.

Deznodamantul este anticipativ, intrucat Ion, scapat de Ana, este din ce in ce mai nestapanit in iubirea pentru

Florica, care devine mai importante decat toata averea: ce folos de pamanturi,daca cine ti-e pe lume drag nu e al

tau?.

Ion se preface a fi prieten cu George Bulbuc, aceasta fiind o strategie pentru a se afla cat mai des in preajma

Floricai. Insusi comportamentul protagonistului il conduce spre un sfarsit tragic, fiind omorat de George: ucis de

unealta pe care a folosit-o cu atata dragoste in prelucrarea pamantului. Il striveste pamantul pe care l-a iubit atat de

mult, cu o forta mai presus de vointa lui neinfranta. Asadar,Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o

crima pasionala infaptuita cu o unealta simbolica pentru munca pamantului-sapa.

Monumentalitatea protagonistului rezida in forta pe care o dezlantuie in lupta cu un destin potrivnic, in energia

pe care o descatuseaza pentru a-si gasi in lume locul pe care considera ca-l merita. Asadar, acest esec al verticalizarii

poate fi considerat o punere in abis a destinului uman, care nu va reusi sa iasa din locul pititintr-o scrantitura de

coline.

Personalitatea lui Ion Pop al Glanetasului o starnit in epoca mai multe comentarii contradictorii intre criticii

literari. Astfel, Eugen Lovinescu vede in eroul lui Rebreanu expresia instinctului de stapanire a pamantului,in slujbacaruia pune o inteligenta ascutita,spre deosebire de George Calinescu care contrazice faptul ca Ion este inteligent,

sustinand doar lacomia sa si faptul ca este o bruta vicleana.Atat structura romanului, tema, realizarea unui univers

inchis intre incipt si final, precum si ascensiunea si coborarea personajelor ofera o reprezentare a lumii si o

posibilitate de a-i descifra mecanismele.

8/13/2019 Relatia Ion-Ana.docx

3/3