RelaRelaţţia ia îînvnvăţăţare-are-dezvoltaredezvoltare

Realizat de :Realizat de : Andrei Andreea Andrei Andreea Art Artîîcc Alexandra Alexandra Matei Alina Matei Alina

CLASA a XII-A BCLASA a XII-A B LICEUL PEDAGOGIC „SPIRU HARET” BUZĂULICEUL PEDAGOGIC „SPIRU HARET” BUZĂU AN ŞCOLAR 2008/2009AN ŞCOLAR 2008/2009

PLAN REFERATPLAN REFERAT  

  

DefiniţiiDefiniţii

PremisaPremisa

ArgumentaţieArgumentaţie

Concluzie Concluzie

DefiniţiiDefiniţii  Învăţarea este un proces de asimilare de Învăţarea este un proces de asimilare de informaţie, deprinderi şi comportamente. informaţie, deprinderi şi comportamente. Reprezintă o schimbare stabilă în Reprezintă o schimbare stabilă în comportamentul individului(fizic, mental, social) comportamentul individului(fizic, mental, social) ca urmare a unei experienţe trăite. ca urmare a unei experienţe trăite. Dezvoltare înseamnă “o serie de etape prin care Dezvoltare înseamnă “o serie de etape prin care trece fiinţa vie spre a-şi atinge deplina realizare trece fiinţa vie spre a-şi atinge deplina realizare de sine progresiv, comportamentul se de sine progresiv, comportamentul se diferenţiază şi fiinţa umană devine tot mai diferenţiază şi fiinţa umană devine tot mai independentă de contingenţele exterioare.” independentă de contingenţele exterioare.” (N.Sillamy, ”Dicţionar de psihologie”)(N.Sillamy, ”Dicţionar de psihologie”)

PremisaPremisa Între învăţare şi dezvoltare există “o relaţie Între învăţare şi dezvoltare există “o relaţie

circulară, de dependenţă şi condiţionare circulară, de dependenţă şi condiţionare reciprocă: învăţarea este principalul factor şi reciprocă: învăţarea este principalul factor şi mecanism al dezvoltării, calitatea şi eficienţa ei mecanism al dezvoltării, calitatea şi eficienţa ei determinând ritmul şi nivelul de elaborare al determinând ritmul şi nivelul de elaborare al diferitelor componente psihice particulare. La diferitelor componente psihice particulare. La rândul său, dezvoltarea se transformă în factor rândul său, dezvoltarea se transformă în factor mediator intern al învăţării: cu cât se ridică pe mediator intern al învăţării: cu cât se ridică pe trepte mai înalte, cu atât învăţarea devine mai trepte mai înalte, cu atât învăţarea devine mai rapidă şi mai eficientă, şi invers.” (M. Golu, rapidă şi mai eficientă, şi invers.” (M. Golu, ”Fundamentele psihologiei”)”Fundamentele psihologiei”)

ArgumentaţieArgumentaţie Dezvoltarea psihică nu este liniară, uniformă, Dezvoltarea psihică nu este liniară, uniformă,

continuă, ci polimorfă şi discontinuă, decurgând ca o continuă, ci polimorfă şi discontinuă, decurgând ca o succesiune de stadii în care echilibrul alternează şi succesiune de stadii în care echilibrul alternează şi ritmează cu dezechilibrul, iar perioadele de ritmează cu dezechilibrul, iar perioadele de transformări psihice spectaculoase sunt urmate de transformări psihice spectaculoase sunt urmate de perioadele de relaxare. Ea reprezintă procesul formării perioadele de relaxare. Ea reprezintă procesul formării copilului de noi seturi de procese, însuşiri şi copilului de noi seturi de procese, însuşiri şi dimensiuni psihice cât şi restructurarea continuă a dimensiuni psihice cât şi restructurarea continuă a acestora. Dezvoltarea psihică nu este nici un proces acestora. Dezvoltarea psihică nu este nici un proces impus din afară, nici unul preponderent genetic, ci un impus din afară, nici unul preponderent genetic, ci un proces cu legităţi interne proprii. Izvorul dezvoltării proces cu legităţi interne proprii. Izvorul dezvoltării psihice îl constituie contradicţiile interne care apar ca psihice îl constituie contradicţiile interne care apar ca urmare a influenţelor externe.urmare a influenţelor externe.

Astfel, învăţarea, ca factor extern, Astfel, învăţarea, ca factor extern, contribuie la declanşarea şi intensificarea contribuie la declanşarea şi intensificarea luptei dintre elementele contradictorii, luptei dintre elementele contradictorii, oferind în acelaşi timp resursele şi oferind în acelaşi timp resursele şi mijloacele necesare pentru soluţionarea şi mijloacele necesare pentru soluţionarea şi înlăturarea unor contradicţii interne. înlăturarea unor contradicţii interne. Învăţarea nu devine nemijlocit fapt al Învăţarea nu devine nemijlocit fapt al dezvoltării psihice, ci constituie punct de dezvoltării psihice, ci constituie punct de plecare spre dezvoltare. Ca acţiune socială plecare spre dezvoltare. Ca acţiune socială conştientă, ea poate stimula şi accelera conştientă, ea poate stimula şi accelera aportul celorlalţi factori (mediul şi aportul celorlalţi factori (mediul şi ereditatea) în procesul dezvoltării. ereditatea) în procesul dezvoltării.

Influenţele învăţării nu sunt preluate pasiv de copil, ci le opune Influenţele învăţării nu sunt preluate pasiv de copil, ci le opune propria sa activitate, însemnând receptivitate, rezistenţă, propria sa activitate, însemnând receptivitate, rezistenţă, acceptare şi refuz, reprezentând într-un cuvânt o opţiune. acceptare şi refuz, reprezentând într-un cuvânt o opţiune. Acţiunea educaţională apare ca o interacţiune în care se îmbină Acţiunea educaţională apare ca o interacţiune în care se îmbină stimularea externă cu activitatea personală a copilului. Forţa stimularea externă cu activitatea personală a copilului. Forţa propulsoare a dezvoltării psihice este motivaţia, cauzalitate propulsoare a dezvoltării psihice este motivaţia, cauzalitate externă transpusă în plan psihic, interiorizată şi asimilată. Este externă transpusă în plan psihic, interiorizată şi asimilată. Este un proces viu, generativ care produce automişcare, un proces viu, generativ care produce automişcare, autodeterminare, subiectul îşi determină acţiunile din proprie autodeterminare, subiectul îşi determină acţiunile din proprie iniţiativă în consonanţă cu interesele, structurile lui iniţiativă în consonanţă cu interesele, structurile lui motivaţionale. Forţa propulsoare rezultă din conflictul motivului. motivaţionale. Forţa propulsoare rezultă din conflictul motivului. Prin propria activitate, copilul redescoperă capacităţile umane Prin propria activitate, copilul redescoperă capacităţile umane obiective în mediul socio-cultural, le asimilează şi le obiective în mediul socio-cultural, le asimilează şi le interiorizează, transformându-le în conţinut şi organizarea vieţii interiorizează, transformându-le în conţinut şi organizarea vieţii psihice. Astfel copilul se dezvoltă. În activitatea sa de învăţare, psihice. Astfel copilul se dezvoltă. În activitatea sa de învăţare, copilul trebuie să reproducă pentru sine sistemul influenţelor şi copilul trebuie să reproducă pentru sine sistemul influenţelor şi cerinţelor externe.cerinţelor externe.

Educaţia contribuie la îmbogăţirea acestei experienţe Educaţia contribuie la îmbogăţirea acestei experienţe

într-un mod organizat, conform unor finalităţi, insistând într-un mod organizat, conform unor finalităţi, insistând asupra realizării unei combinări optime între aspectul asupra realizării unei combinări optime între aspectul informativ şi formativ al acestei experienţe. Învăţarea este informativ şi formativ al acestei experienţe. Învăţarea este un gen de activitate şi totodată o formă de cultură care un gen de activitate şi totodată o formă de cultură care solicită intens procesele intelectuale. solicită intens procesele intelectuale.

Structural, învăţarea se compune dintr-o serie de situaţii şi Structural, învăţarea se compune dintr-o serie de situaţii şi sarcini de învăţare care pentru şcolarii mici reclamă sarcini de învăţare care pentru şcolarii mici reclamă efectuarea unor acţiuni ce vor răspunde unor sarcini efectuarea unor acţiuni ce vor răspunde unor sarcini practice concrete.practice concrete.

Educatorul formulează pe de o parte anumite sarcini, Educatorul formulează pe de o parte anumite sarcini, cerinţe faţă de copil, în funcţie de nivelul dezvoltării sale, cerinţe faţă de copil, în funcţie de nivelul dezvoltării sale, dar stimulându-l în acelaşi timp să-l depăşească. Pe de dar stimulându-l în acelaşi timp să-l depăşească. Pe de altă parte, copilul răspunde acestor sarcini şi le rezolvă, altă parte, copilul răspunde acestor sarcini şi le rezolvă, înregistrând progrese noi în planul dezvoltării. În această înregistrând progrese noi în planul dezvoltării. În această ipostază dezvoltarea apare ca o premisă a educaţiei.ipostază dezvoltarea apare ca o premisă a educaţiei.

În contextul învăţării are loc “gestaţia” fenomenelor În contextul învăţării are loc “gestaţia” fenomenelor dezvoltării. Dezvoltarea îşi are originea în şi se justifică dezvoltării. Dezvoltarea îşi are originea în şi se justifică prin învăţare, iar învăţarea îşi găseşte sensul de a fi, prin învăţare, iar învăţarea îşi găseşte sensul de a fi, prelungindu-se în dezvoltare. Pentru a învăţa elevul prelungindu-se în dezvoltare. Pentru a învăţa elevul trebuie să aibă o anumită competenţă (=efect sintetic al trebuie să aibă o anumită competenţă (=efect sintetic al învăţării anterioare), trebuie să fie apt pentru a învăţa. învăţării anterioare), trebuie să fie apt pentru a învăţa.

Mecanismul dezvoltării psihice este însuşirea care se Mecanismul dezvoltării psihice este însuşirea care se bazează pe acele organe funcţionale care există la bazează pe acele organe funcţionale care există la nivelul activităţii creierului iar îmbinarea şi corelarea nivelul activităţii creierului iar îmbinarea şi corelarea activităţii funcţionale conduce la complicarea activităţii funcţionale conduce la complicarea structurilor psihice. structurilor psihice.

Prin însuşire, această verigă de legătură dintre Prin însuşire, această verigă de legătură dintre învăţare şi dezvoltare, anumite norme, noţiuni, învăţare şi dezvoltare, anumite norme, noţiuni, reprezentări, trec din starea în care erau date ca model reprezentări, trec din starea în care erau date ca model sau situaţii problematice în starea de cunoştinţe, sau situaţii problematice în starea de cunoştinţe, priceperi, capacităţi şi atitudini ale elevului însuşi. priceperi, capacităţi şi atitudini ale elevului însuşi.

La vârsta şcolară mică, învăţarea se mai distinge şi La vârsta şcolară mică, învăţarea se mai distinge şi prin aceea că spre deosebire de etapele precedente, prin aceea că spre deosebire de etapele precedente, ea se desfăşoară acum pe baza unor acţiuni meticulos ea se desfăşoară acum pe baza unor acţiuni meticulos segmentate şi riguros înlănţuite, că îl pune pe copil în segmentate şi riguros înlănţuite, că îl pune pe copil în faţa necesităţii unor acţiuni de control, de confruntare faţa necesităţii unor acţiuni de control, de confruntare şi comparare a rezultatelor obţinute cu modelele. A şi comparare a rezultatelor obţinute cu modelele. A învăţa înseamnă a însuşi, a modifica acel ceva într-un învăţa înseamnă a însuşi, a modifica acel ceva într-un bun intern, într-un instrument necesar şi disponibil bun intern, într-un instrument necesar şi disponibil pentru rezolvarea cu uşurinţă a problemelor ivite. pentru rezolvarea cu uşurinţă a problemelor ivite.

Dar aceasta înseamnă dezvoltare deoarece Dar aceasta înseamnă dezvoltare deoarece indicatorul principal al dezvoltării psihice înseamnă indicatorul principal al dezvoltării psihice înseamnă realizarea de beneficii interne, achiziţii care au devenit realizarea de beneficii interne, achiziţii care au devenit funcţionale: capacităţi de înţelegere, strategii de funcţionale: capacităţi de înţelegere, strategii de gândire, stil creativ, motivaţie internă pentru activitate.gândire, stil creativ, motivaţie internă pentru activitate.

Învăţarea ca fenomen complex, dinamic, multilateral Învăţarea ca fenomen complex, dinamic, multilateral are un conţinut bogat şi o sferă largă de cuprindere, are un conţinut bogat şi o sferă largă de cuprindere, fiind reprezentat de noţiuni, concepte, coduri, relaţii, fiind reprezentat de noţiuni, concepte, coduri, relaţii, operaţii şi structuri cognitive, tipuri afective şi atitudini, operaţii şi structuri cognitive, tipuri afective şi atitudini, conduite, scheme acţionale, reacţii, sisteme de valori, conduite, scheme acţionale, reacţii, sisteme de valori, comportamente sociale etc. Apoi, se constată că comportamente sociale etc. Apoi, se constată că învăţarea se asociază cu modificarea deoarece învăţarea se asociază cu modificarea deoarece direcţionează spre dobândirea de conduite, cunoştinţe, direcţionează spre dobândirea de conduite, cunoştinţe, atitudini, contribuie la formarea unor însuşiri psihice atitudini, contribuie la formarea unor însuşiri psihice complexe în vederea adaptării la situaţii noi de complexe în vederea adaptării la situaţii noi de existenţă şi determină schimbarea comportamentului. existenţă şi determină schimbarea comportamentului. Dar nu orice învăţare atrage după sine dezvoltarea. Dar nu orice învăţare atrage după sine dezvoltarea. Învăţarea pentru a produce dezvoltare trebuie să se Învăţarea pentru a produce dezvoltare trebuie să se desfăşoare ca proces acţional, integrat, sincronizând desfăşoare ca proces acţional, integrat, sincronizând momentele interne ale valorificării experienţei şi momentele interne ale valorificării experienţei şi momentele externe comportamentale. momentele externe comportamentale.

ConcluzieConcluzie

Învăţarea mai are şi un pronunţat caracter Învăţarea mai are şi un pronunţat caracter adaptativ, finalitatea ei constând în buna adaptativ, finalitatea ei constând în buna adaptare la mediu. Putem spune deci că adaptare la mediu. Putem spune deci că “învăţarea este procesul destinat “învăţarea este procesul destinat achiziţionării unei experienţe noi, de formare achiziţionării unei experienţe noi, de formare a unor capacităţi şi deprinderi care să a unor capacităţi şi deprinderi care să permită individului rezolvarea unor situaţii permită individului rezolvarea unor situaţii problematice, înainte inaccesibile, sau, problematice, înainte inaccesibile, sau, optimizarea relaţiilor sale cu lumea optimizarea relaţiilor sale cu lumea înconjurătoare.” înconjurătoare.”

Acţiunea educaţională se afla ea însăşi intr-un Acţiunea educaţională se afla ea însăşi intr-un proces de continuă perfecţionare, fapt care se proces de continuă perfecţionare, fapt care se răsfrânge în mod inevitabil şi asupra dezvoltării răsfrânge în mod inevitabil şi asupra dezvoltării prin amplificarea rolului ei în direcţia constituirii prin amplificarea rolului ei în direcţia constituirii unor structuri psihice capabile să răspundă unor structuri psihice capabile să răspundă unor solicitări şi cerinţe tot mai mari din partea unor solicitări şi cerinţe tot mai mari din partea societăţii. Aceasta ne face să deducem că societăţii. Aceasta ne face să deducem că relaţia dintre educaţie şi dezvoltare cunoaşte relaţia dintre educaţie şi dezvoltare cunoaşte oscilaţii nu numai în funcţie de stadiile de oscilaţii nu numai în funcţie de stadiile de evoluţie a copilului, ci şi în funcţie de etapa evoluţie a copilului, ci şi în funcţie de etapa istorică şi de condiţiile sociale pe fondul cărora istorică şi de condiţiile sociale pe fondul cărora se desfăşoară acţiunea educaţională.se desfăşoară acţiunea educaţională.

  Bibliografie:Bibliografie:

    Ioan,Nicola, “Tratat de pedagogie Ioan,Nicola, “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis 2003şcolară”, Ed. Aramis 2003

Valeria, Negovan, “Introducere în Valeria, Negovan, “Introducere în psihologia educaţiei”, Ed. Curtea psihologia educaţiei”, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2003veche, Bucureşti, 2003

Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Verza Emil „Verza Emil „Psihologia copilului”Psihologia copilului”, , E.D.P. Bucureşti 1993E.D.P. Bucureşti 1993