5/28/2018 Relatia Dintre Ion Si Titu

1/4

RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE -ION SI

TITU

Liviu Rebreanu este considerat de catre critica literara cel mai mare creator de

viata al literaturii romane, unul dintre intemeietorii romanului romanesc modern, care se

maniesta artistic in !erioada interbelica" #are !arte a o!erei sale se incadrea$a

curentului literar realism" Acesta se maniesta ince!and cu secolul al %I%-lea si continua,

in orme s!eciice, de-a lun&ul tim!ului, !ana in $ilele noastre"

Prima varianta a romanului 'Ion' datea$a din ()(*, iind intitulata '+estrea' si

ramanand la stadiul de !roiect abandonat, dar reluat ulterior in urma unei atente

documentari"Imediat du!a !ublicarea variantei inale, in (), romanul se bucura de

a!reierea criticii literare, re!re$entand !rima creatie realist-obiectiva de valoare din

literatura romana si res!ectand astel un !rinci!iu de ba$a enuntat de Eu&en Lovinescu,

anume sincronismul cu literatura universala"

Romanul 'Ion' se incadrea$a in cate&oria romanului realist-obiectiv, deoarece

scriitorul mi$ea$a !e ima!rtialitate, reali$and o constructie rationalista, deductiva"

.aracterul sau realist-obiectiv este dovedit de inlaturarea !ers!ectivei lirice si de

ancorarea actiunii in actualitatea vietii, inatisand diverse as!ecte sociale, inter!retate

obiectiv, ara sentimentalism" Totodata, Liviu Rebreanu creea$a !ersona/e ti!ice, iar

orma ado!tata este una ec0ilibrata, sobra, !unandu-se accent !e adevar, !e e1actitatea

e1!rimarii, nu !e stilul sleuit, !retentios, olosit ca un sco! in sine"

2i$iunea des!re lume in romanul 'Ion' este una obiectiva, !ers!ectiva narativaiind omniscienta, deoarece romancierul este omni!re$ent si descrie realitati simultane"

El stie tot, msi mult decat !ersona/ele, este ca si !re$ent la evenimente si cunoaste

destinele lor" El nu se im!lica aectiv in !re$entarea actiunii, nici in construirea

!ersona/elor, iar relatarea intam!larilor se ace la !ersoana a III-a" Aceasta scriere

im!resionea$a atat !rin continutul ei, cat si !rin !ersona/ele care !artici!a la actiune,

stabilesc intre ele dierite relatii si sunt !urtatoarele mesa/ului scriitorului"

In ceea ce !riveste relatiile dintre !ersona/ele romanului, acestea sunt

numeroase -dintre Ana si Ion, dintre Ion si membrii amiliei 3erdelea sau dintre !reotul

4elciu& si invatatorul 3erdelea- , iecare dintre ele avand cau$e si intensitati dierite, dar

una dintre cele mai interesante este cea dintre Ion, !ersona/ul !rinci!al al romanului, si

Titu 3erdelea, deoarece este o relatie a!arte, com!le1a !rin asemanarile si deosebirile

dintre !ersona/e" Evolutia dintre aceste doua caractere este evidentiata de scriitor !rintr-

o serie de elemente ale te1tului5 !rin tema, !rin actiune, !rin construirea conlictului si

!rin evidentierea relatiilor !ersona/ului cu celelalte !ersona/e ale romanului sau !rintr-o

diversitate de !rocedee de caracteri$are sau de te0nica narativa"

#ai intai cele doua teme ale romanului -lu!ta taranului !entru !amant si lu!ta

5/28/2018 Relatia Dintre Ion Si Titu

2/4

intelectualitatii ardelene !entru libertate si emanci!are natioanala si sociala- vi$ea$a

deo!otriva cele doua !ersona/e -Ion si Titu 3erdelea- amandoi a!artinand claselor

sociale amintite5 taranimea si intelectualitatea"

Deoarece ambele !ersona/e !artici!a direct la evenimente, insusirile lor sunt

evidentiate si !rin actiunea romanului, care se desasoara !e doua !lanuri narative" Ional 6lanetasului se ala in centrul intam!larilor !re$ente in !rimul !lan narativ care

cu!rinde si inci!itul romanului, alat in ca!itolul I intitulat su&estiv 'Ince!utul', care

!re$inta drumul !ana la Pri!as si se continua cu secventa 0orei satului la care !artici!a

intrea&a colectivitate" Des!re Ion, cititorul ala ca o iubeste !e 7lorica, dar se

casatoreste cu Ana, ata lui 2asile 4aciu, , unul dintre bo&atanii satului, cre$and ca astel

va sca!a de saracie" .asatoria lor va i un esec, !entru ca, brutali$ata atat de sot, cat si

de tata, Ana, dis!erata, se s!an$ura si in acest tim! ii moare si co!ilul" Ion o iubeste inca

!e 7lorica, o ata rumoasa, casatorita intre tim! cu 6eor&e 4ulbuc, si incearca sa se

a!ro!ie din nou de ea, dar cand e a!roa!e de a-si im!lini visul, este sur!rins de 6eor&e,

sotul 7loricai, care il ucide"

Al doilea !lan narativ este mai !utin dramatic, deruland scene din viata de amilie

a intelectualitatii rurale si din tar&ul ardelean" Acestui !lan ii a!artine, ca !ersona/, Titu

3erdelea, ca si intrea&a amilie a invatatorului +a0aria 3erdelea, !reotul 4elciu& si alti

intelectuali" 7inalul romanului cu!rins in ca!itolul 'Sarsitul' sur!irnde din nou, ca si

inci!itul, intrea&a colectivitate- tarani si intelectuali- adunata de data aceasta la sintirea

bisericii, naratiunea inc0eindu-se cu aceeasi ima&ine a drumului catre Pri!as"

Desi cele doua !ersona/e a!artin unor cate&orii sociale dierite si se ala in

centrul altor evenimente, iecare dintre ele a!are in ambele !lanuri narative, deoarece

destinele lor si ale celor doua colectivitati se intersectea$a, intre ele stabilindu-se dierite

ti!uri de relatii" De aceea, uneori, !ersona/ele sunt im!licate in dierite conlicte, daralteori starile conlictuale alternea$a cu cele de coo!erare, intele&ere si solidaritate, in

unctie de relatiile care se stabilesc intre !ersona/ele o!erei"

In ceea ce !riveste relatia dintre Ion, !rota&onistul si !ersona/ul e!onim al

romanului, si Titu 3erdelea, observam ca cele doua !ersona/e sunt a!ro!iate ca varsta,

dar a!artin unor medii dierite, desi isi duc e1istenta in cadrul aceleiasi colectivitati

rurale, cea din Pri!as" Ion este iu de taran, iar Titu a!artine amiliei invatatorului

3erdelea, din care mai ac !arte si doua ete de maritat5 Laura si 60i&0i" Des!re ambele

!ersona/e alam inca din !rimul ca!itol, unde este evidenta si relatia de !rietenie

e1istenta intre ele" Titu soseste la 0ora satului si se interesea$a de Ion, iar 6eor&e

4ulbuc minte, s!unand ca e oarte nun !rieten cu acesta"

7iecare dintre cele doua !ersona/e isi are insa drumul !ro!riu, c0iar daca

destinel lor se intersectea$a de multe ori" Ion este elevul !reerat al dascalului 3erdelea,

care-l satuieste !e tatal sau sa-l dea sa urme$e scolile cele inalte !entru a deveni

domn, dar acesta renunta, !reerand sa ramana acasa !entru a lucra !amantul, aceasta

!ornire dovedindu-se mai !uternica decat cea !entru studiu" In sc0imb, Titu 3erdelea

urmea$a un drum al cartii, recventand cursurile liceului din Armadia tim! de trei ani,

5/28/2018 Relatia Dintre Ion Si Titu

3/4

a!oi !e cele ale liceului un&uresc si sasesc" Parcur&e du!a aceea, in !articular, ultimele

doua clase liceale, dar nu isi da bacalaureatul" De aceea nu !oate deveni nici notar

comunal, cum vor surorile sale, nici !reot, du!a vointa doamnei 3erdelea, si nici

invatator, cum isi doreste tatal sau" El trebuie sa se multumeasca cu o slu/ba de a/utor si

!racticant notarial, obtinuta &ratie interventiei tatalui sau" In sc0imb, isi cultiva inclinatiile

!oetice si va reusi, in inal, sa devina /urnalist"

Dierite sunt cele doua !ersona/e si in !lan aectiv si erotic" Ion oscilea$a intre

dra&ostea !entru rumoasa 7lorica, !e care o iubeste cu !asiune, si dorinta obsedanta

de a deveni sta!anul !amanturilor lui 2asile 4aciu, casatorindu-se cu uratica Ana, iica

acestuia" Insa Titu traieste o iubire timida !entru Lucretia, iica !roesorului de

matematici valentin Dra&u" Acestei trairi i se o!une, !arado1al, aventura avuta cu Ro$a,

volu!toasa sotie a invatatorului Lan&" In inal, Ion sarseste tra&ic, urmare ireasca a

!asiunii sale oscilante intre '&lasul !amantului' si '&lasul iubirii', iar Titu, trecand in

re&at, devine $iarist, se maturi$ea$a, dar ramane, in esenta, un instrainat"

.ei doi eroi au si !roiluri caracterolo&ice dierite" De !ilda, Ion este tenace,0otarat, c0iar neindu!lecat in dorinta de a-si atin&e sco!ul, caci el se simte si este un

de!osedat al sortii, care trebuie sa sca!e de umilinta" Insa Titu nu-si !une, ca ion,

!roblema e1istentei si de aceea se dovedeste mai indierent, lasand totul in voia

destinului" Daca Ion este de o ener&ie debordanta, Titu se dovedeste a!atic,

multumindu-se intr-o stare !ermanenta de mediocritate" Ti!olo&ic, Ion re!re$inta

taranimea saraca si umilita, care incearca sa se salve$e !rin !osesia unor !amanturi, iar

Titu 3erdelea este ti!ul intelectualului !atriot inatisat in cadrul !rocesului de ormare a

!ersoanlitatii sale" Ion ratea$a in tentativa sa, dar Titu isi continua evolutia in ciuda

a!tului ca nu dovedeste aceeasi ener&ie ca Ion"

Semniicative !entru ilustrarea trasaturilor de caracter ale lui Ion sunt secventeledin ca!itolele '+varcolirea' si 'Sarutarea' !rin care scriitorul !une in lumina atitudinea lui

Ion in ata !amantului, cand e1clama iniorat5 '.at !amant, Doamne8'" In ceea ce-l

!riveste !e Titu 3erdelea, ediicatoare, atat !entru relatia sa cu Ion, cat si !entru

im!linirea destinului sau, este des!artirea de toti cei dra&i !entru a trece in Re&at,

inatisata in !enultimul ca!itol al romanului"

In relatia sa cu Ion, Titu a!are in dubla i!osta$a5 de !ersona/ narator al a!telor

acestuia, dar si de !ersona/ conident, deoarece ion cauta mereu un sat la acesta, in

momentele de deruta" In &eneral, saturile lui sunt intele!te, res!ecta anumite !rinci!ii

etice, dar uneori, involuntar sau din naivitate, il indeamna la &esturi necu&etate, cum ar i

acela de a-l sili !e 2asile 4aciu sa i-o dea de nevasta !e Ana"

De aici se des!rinde si a!tul ca !rintre modalitatile de caracteri$are a celor doi

se ala dialo&ul si relatiile cu celelalte !ersona/e" De aceea, mai ales in !rivinta lui Ion,

e1ista o !luritate a !ers!ectivelor asu!ra !ersonalitatii sale, in unctie de ra!orturile lui

cu ceilalti, care isi e1!rima, nu de !utine ori, in mod direct, o!iniile" De asemenea,

scriitorul a!elea$a uneori la descriere !entru a le ace in mod direct succinte !ortrete

!ersona/elor, cu reerire la varsta, la tinuta vestimentara sau la trasaturile de caracter"

5/28/2018 Relatia Dintre Ion Si Titu

4/4

Portretele celor doua !ersona/e a!ar in ambele !lanuri narative, iind !re$entate !rin

te0nica contra!unctului, in dierite momente ale actiunii"

Din !unctul meu de vedere, cele doua !ersona/e !re$entate au destine

im!resionante5 unul se ran&e violent, celalalt continua, minor dar ascendant,

!rovocandu-ne intrebari cu !rivire la rostul e1istentei, la le&itimitatea societatii, la sensul!atimilor omenesti" Adevarat creator de oameni si viata, Liviu Rebreanu &aseste

resorturi mereu noi ale actiunii !ersona/elor, le de$valuie motivatiile si le conduce !rin

universal ictional, lasand cititorului im!resia ma1imei verosimilitati"

In !oida numeroaselor asemanari si a relatiilor dintre ele, a intersecatrii

destinelor lor, situatia inala aduce in !rim-!lan doua !ersona/e deosebite ca im!linire5

Ion a ramas rob al !amantului si a sarsit tra&ic, iind victima a !atimei sale, iar Titu

reuseste sa-si im!lineasca idealul, deoarece are ca!acitatea de a se ada!ta, acce!tand

c0iar instrainarea de mediul caruia ii a!artine !rin toate radacinile sale"