Relația Dintre Presă Și Puterea Politică Nitoaia Anda

6
Relația dintre presă și puterea politică Relaţia dintre presă şi viaţa politică se concentrează în jurul unor teme fundamentale: este presa un factor de "civism" sau un agent al depoli tizării?; este ea capabilă să prezinte în mod clar şi echilibrat eveni mentele politice?; sunt jurnaliştii capabili să exercite o funcţie de "observare" şi de "critică", în mod neutru, dezideologizat şi devotat interesului public?; este presa un loc al manipulării?; influenţează presa comportamentul liderilor politici?; dar al electoratului?; dacă da, în ce sens? Etc. Pentru a oferi un răspuns la aceste întrebari trebuie să studiem legăturile dintre actorii în cauză pe o perioadă îndelungată în diferite ipostaze dar şi individual ca entităţi de sine stătătoare. Prin presă se inţelege totalitatea modalităţilor de comunicare care pot ajunge la un număr foarte mare de oameni. Presa este o formă de exprimare a libertăţii de gândire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul şi pluralismul de idei. Comunicarea prin intermediu presei s-a manifestat în decursul timpului în funcţie de posibilităţile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Noţiunile de spaţiu şi

description

Idei despre presa ca organ de control al politicului si invers

Transcript of Relația Dintre Presă Și Puterea Politică Nitoaia Anda

Relaia dintre pres i puterea politic

Relaia dintre pres i viaa politic se concentreaz n jurul unor teme fundamentale: este presa un factor de "civism" sau un agent al depolitizrii?; este ea capabil s prezinte n mod clar i echilibrat evenimentele politice?; sunt jurnalitii capabili s exercite o funcie de "observare" i de "critic", n mod neutru, dezideologizat i devotat interesului public?; este presa un loc al manipulrii?; influeneaz presa comportamentul liderilor politici?; dar al electoratului?; dac da, n ce sens? Etc.Pentru a oferi un rspuns la aceste ntrebari trebuie s studiem legturile dintre actorii n cauz pe o perioad ndelungat n diferite ipostaze dar i individual ca entiti de sine stttoare.Prin pres se inelege totalitatea modalitilor de comunicare care pot ajunge la un numr foarte mare de oameni. Presa este o form de exprimare a libertii de gndire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul i pluralismul de idei.Comunicarea prin intermediu presei s-a manifestat n decursul timpului n funcie de posibilitile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Noiunile de spaiu i timp sunt elemente cheie n analiza istoriei modului de transmitere a informatiilor.La nceput, nainte de apariia tiparului informaia circula pe cale oral. Reprezentanii puterii politice i administrative transmiteau hotrrile, ntiinrile pe cale oral, prin viu grai; oamenii erau chemai n mijlocul cetii, n pieele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotrri legislative (taxe, biruri pecare e aveau de pltit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, ntiinri privind victoria sau dimpotriv nfrangerea n razboi etc. Informaia circula n comuniti restrnse.Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audien. Acestea au aprut n secolul al XVII-lea, iar n secolul al XIX-lea cele mai respectate, precumThe Times n Marea Britanie, exercitau o influen puternic asupra clasei mijlocii educate care forma opinia public, iar dac ne referim la ultimii ani i la rspandirea internetului, trebuie s amintim presa transmis i receptat n mediul on-line.Puterea politic constituie un subsistem al puterii sociale cu rol determinant n reglarea i funcionarea vieii sociale, ea reprezentnd capacitatea unor grupuri de oameni de a-i impune voina n organizarea i conducerea de ansamblu asocietii. Ea poate fidefinit dup Georges Balandier, prin efectele sale: ,,Proprieoricrei societi, ea are funcia de a o apra contra propriilor sale slbiciuni i imperfeciuni []Rezult, pentru orice societate, dn necesitatea de a lupta contra entropiei, care amenin cu dezordinea.Trsturile specifice ale puterii politicesunt: asigur organizarea i conducerea societii; deine capacitatea, asigurat prin for, de acoordona celelalte forme ale puterii; se exercit, de regul, nbaza unui sistemlegislativ.n ceea ce privete ara noastr, n urm cu puin timp, conflictul dechis dintre fostul Preedinte i unele trusturi media a facut ca relaia dintre pres i puterea politic s devin un subiect preferat de societatea romaneasc. Aceste evenimente nu reprezint primele relaii tensionate dintre cele doua entiti. E suficient s ne gndim c fiecare schimbare la nivel politic a fost precedat de o campanie de pres mpotriva puterii i de trecerea majoritii organelor de pres n barca viitorilor nvingtori. Este un fenomen specific celor mai multe dintre democraii i intr-o oarecare masur, ine de normalitatea lor. Uzura fireasc a unei guvernri i apariia unor abuzuri sau erori ale reprezentanilor partidelor de guvernamnt pot fi motive serioase pentru apariia unui curent de opinie ostil i favorizarea alternativei la guvernare, iar aici presa poate avea o influen covritoare.Aceast situaie duce la un fel de amnezie i creeaz impresia c puterea i presa au relaii conflictuale doar n perioada proxim i c nainte ntre cele dou prti existau legturi de pace i cooperare tocmai de aceea n acest eseu vom ncerca tratarea subiectului n ansamblu. n sprijinul clarificrii acestui aspect, sunt identificate 3 ipostaze: prima este cea a presei ca intrument al puterii politice specific inceputului anilor `90; a doua este presa sub puterea politic (perioada anilor 2000-2004) i a treia este cea a presei ca putere politic specific ultimilor ani ncepand cu 2006.n primii ani de dupa Revoluie, cea mai mare parte a presei romneti a fost a puterii nou instituite. Cel mai important cotidian, Adevarul, era motenitorul Scnteii sub toate aspectele: patrimoniu, abonamente, echip redacional i aservire fa de regimul politic. Aceast perioad s-a incheiat n perioada guvernrii CDR cand s-a nregistrat o diversificare a ofertei mass-media iar devotamentul fa de puterea politic a fost nlocuit de negociere.Dup aceast interval, cei ce pierduser puterea n `96 au ncercat o recuperare, o retransformare a presei n instrument al puterii politice. n acest sens, guvernarea Nstase a luat msuri precum ncheierea unor contracte de publicitate consistente ntre cele mai bogate ministere i marile publicaii, exercitarea de presiuni insituionale asupra publicaiilor ce criticau puterea i asupra unor jurnaliti incomozi, nfiinarea unui minister al comunicrilor publice care a pus la punct o strategie de imagine a guvernrii. n cea de-a treia etap, dup izbucnirea conflictului dintre Traian Bsescu i Clin Popescu Triceanu s-a produs o polarizare ce a dovedit c cele mai importante organe de pres aveau n spate mari interese economice. Aceast bivalen s-a pstrat i dup 2009 cnd putem vorbi de o pres pro- i de una anti-Bsescu.Din situaii ca acestea se poate deduce ntr-o oarecare msaru ca trusturile vor s se bucure de avantajele puterii politice fr s se simt constrnse de vreo obligaie public.[footnoteRef:1] Acest lucru nu nseamna c ele nu vor ajunge s plateasc nite costuri. n sprijinul afirmaiei din urm jurnalista Andreea Stoleru afirma c atunci cnd partidelor le scade credibilitatea, pltesc un pre mare prin pierderea voturilor. Am putea spune c n cazul televiziunilor e la fel: le scade votul de ncredere, rating-ul. Ea susine cele spuse pe datele privind ratingul din luna mai 2010 care dovesdesc c posturile TV cele mai angajate politic (Realitatea TV i Antena 3) au pierdut cte un loc, n clasament urcnd posturile generaliste. Motivul, susine jurnalista, este acela c nivelul de manipulare a atins cote ngrijoratoare. Canalul de comunicare s-a transformat n canal de manipulare, iar dezbaterile intr-un spectacol politic n care predomin atacul la persoan iar tirile par mai degrab un pamflet.[footnoteRef:2] [1: Sorin Bocancea Mass-media si democratia in Romania postcomunista ] [2: Andreea Stoleru Presa si credibilitatea politica]

In concluzie vom comenta afirmatia jurnalistului Catalin Tolontan nu puterea presei, ci lipsa de putere a presei reprezintun risc pentru democratie. Ideea presei ca o a patra putere n stat este una vehicuala des dar realitatea ei prezinta intr-adevar un pericol. Tot un pericol il reprezinta i lipsa de libertate a presei i constrangerea ei. Este bine ca presa s aiba atata putere cat ii este necesara pentru o buna informare a publicului i pentru coagularea unor opinii care s poata determina puterea politic s le ia n seama n actul guvernarii.

Nioaia Anda AlexandraStiine Politice Anul III, Gr. II