Reguli Generale de Administrare a Medicamentelor

download Reguli Generale de Administrare a Medicamentelor

of 4

description

Reguli Generale de Administrare a Medicamentelor

Transcript of Reguli Generale de Administrare a Medicamentelor

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR-Identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea calitatilor lor.-Respectarea intocmai a medicamentului prescris.-Respectarea cailor, dozajului si a orarului de administrare.-Respectarea somnului bolnavilor. Fac exceptie medicamentele etiologice (antibiotice etc).- Evitarea incompatibilitatilor. Unele medicamente devin ineficace sau chiar daunatoare prin asociere. Exista incompatibilitati de prescriere, de care trebuie sa tina seama medicul (sulfamidele si acidul paraaminobenzoic, histamina si antihistaminicele, asocierea unor medicamente cu antidoturile lor). Exista insa si o incompatibilitate de asociere, care priveste pe sora: de exemplu, clorura de calciu si codeina fosforica, luminalul injectabil si alte substante etc. Unele incompatibilitati sunt cautate (procaina cu adrenalina, morfina cu atropina, utilizarea antidoturilor), pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.-Administrarea imediata a medicamentelor (al caror flacon a fost deschis).-Luarea medicamentelor in prezenta asistentei.-Respectarea masurilor de asepsie, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti.-Anuntarea imediata a greselilor savarsite in administrarea medicamentelor.

REACTIILE ADVERSE ALE MEDICAMENTELORAcestea, trebuie bine cunoscute de asistenta medicala, pentru a putea interveni la timp. Astazi, intoleranta medicamentoasa este foarte frecventa, chiar la antibiotice. Daca nu se iau anumite precautii, sunt de temut reactiile alergice si numeroase alte tulburari. Sunt cunoscute medicamentele care pot duce la asemenea accidente; uneori pot aparea si accidente grave generale: agranulocitoza (aminofenazona), anemii, socuri anafilactice (seruri, antibiotice etc). Alteori, in special in cursul tratamentelor cu antibiotice, pot aparea dezechilibre biologice, prin modificarea florei mi-crobiene. Prin distrugerea florei patogene, unele microorganisme care paraziteaza in mod normal organismul, se dezvolta mai intens si devin mai virulente. Astfel, pot aparea micoze sau infectii cu stafilococi rezistenti la antibiotice.Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse (antibiotice, corticoizi) pot masca semnele unei boli, fara a o vindeca complet, daca nu sunt prescrise in doze si pe o durata suficienta.Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze folosite obisnuit, in scop profilactic, curativ sau pentru diagnostic. Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de ordin farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina), care pot fi neplacute dar nu sunt, de obicei, nocive, cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de exemplu, coma barbiturica), care apar la doze mari, ce depasesc pe cele utilizate normal.Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani, femei si copii. Cel mai des apar in asocierile estro-progestative orale (folosite ca anticonceptionale), dupa unii agenti antibacterieni (ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida, nitrofurantoina), unele deprimante centrale (clorpromazina, diazepam, pentazocina), medicamente ca fenilbutazona, indometacin, metildopa.Reactii adverse apar, de obicei, la medicatia cardiovasculara, diuretice, neuro-psihotrope, antiinflamatorii nesteroidiene, glucocorticoizi, antibiotice sianticoagulante. PrincipaleleSimptomeapar la nivelul pielii, tubului digesth sistemului nervos central si sangelui.Medicamentele pentru care este necesara supraveghere biologica sunt: anticonceptionale orale, anticonvujsivante, antituberculoase, antibiotice, diuretice, in genera], fenacetina si analgezice in doze mari, anticoagulante orale plus medicatie asociata si antidiabetice orale plus medicatie asociata.Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:-reactii adverse de tip toxic.Riscul este mai mare cu cat doza este mai mare. Apar, de obicei, in insuficienta hepatica sau renala si la miocardul bolnav. in cazul digitalicelor, doza eficace este foarte apropiata de cea toxica. Riscul este mai mare in administrarea pe cale i.v. Interactiunile medicamentoase pot provoca, de asemenea, fenomene toxice. De exemplu, tranchilizantele sau neurolepticele potenteaza, uneori, periculos efectele altor deprimante centrale (anestezice generale, hipnotice, morfina);-reactii adverse idiosincrazice,sau de intoleranta. Acestea sunt independente de doza. Apar la doze obisnuite de izoniazida .sau hidralazina. Uneori apar prin intoleranta la alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii). Alteori bolnavul raspunde prin hemoliza la doze obisnuite de primachina, chinina, sulfamide, sulfone, nitrofurantoina, acid nalidixic (Negram), fenacetina etc. Hipertermia maligna poate fi provocata de unele anestezice generale;-reactii adverse alergice.Apar prin mecanisme imune. Alergia presupune o sensibilizare prealabila. Unele reactii sunt de tip anafilactic (chiar spc anafilactic). Penicilinele pot provoca dispnee acuta, bronhospasm cu sufocare, edem laringean, hipotensiune, colaps, urticarie). Aspirina, morfina si alte opioide, antiinflamatoarele nesteroidiene, chinina, chinidina, sulfamidele, fenilbutazona, izoniazida, betablocantele pot provoca lupus eritematos diseminat. Dupa peniciline, P.A.S, sulfamide, nitrofurantoina, uneori apare boala serului (febra, artralgii, adenopatii, urticarie) sau numai urticarie si edem Quinke. Pentru depistarea sau prevenirea acestor reactii este nevoie de o anamneza corecta, teste cutanate etc. Tratamentul consta in desensibilizare specifica, oprirea imediat a medicatiei, administrarea de antihistaminice, adrenalina sau glucocorticoizi.Stari patologice produse de medicamenteStari patologice cardio vasculareInsuficienta cardiacapoate apare dupa chinina, procainamida, betablocante, verapamil,emetina, glucocorticoizi, aldosteron sau fenilbutazona;aritmiipot apare dupa digitalice, chinidina, amiodarona, antidepresive sau neuroleptice;bradicardiesiblocA.V.dupablocante adrenergice, verapamil, digitalice;agravarea cardiopatiei ischemicedupa ergotamina, ganglioplegice, guanetidina, tolazolin, adrenalina, tiroxina;hipotensiune severapana la colaps, dupa guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida, clorpromazina si altele;hipertensiune arterialadupa ergotamina, anorexigene, estrogeni, contraceptive, aldosteron, glucocorticoizi;vasoconstrictie periferica,.dupa ergotamina, dopamina, blocante betaadrenergice.Stari patologice ale sangeluiAplazie medularadupa cloramfenicol, penicilina, streptomicina, sulfamide, fenitoina, aspirina, fenacetina, fenilbutazona, tolbutamid;agranulocitoza,dupa cloramfenicol, peniciline, streptomicina, sulfamide, aspirina, fenilbutazona, aur, acid etacrinic, tolbutamid, barbiturice, clorpromazina, agenti alchilanti, antimetaboliti etc;anemie megaloblastica,dupa metotrexat, trimetoprin, izoniazida, fenitoina,( barbiturice, alcool,clororochina, contraceptive orale;anemie hipocroma,dupa izoniazida, cloramfenicol, alcool, anticoagulante, aspirina;anemie hemoli ti ca,dupa peniciline, rifampicina, izoniazida, P.A.S. sulfamide, indometacina, fenacetina,I chinina, chinidina;Trombocitopeniedupa agenti alchilanti, antimetaboliti citotoxici, cloramfenicol, penicilina, tuberculostatice, sulfamide, fenitoina, aspirina,i fenilbutazona, preparate de aur, chinina, chinidina, barbiturice, meprobamat, antihistaminice, glucocorticoizi. Stari patologice renaleNefropatia tubularapoate apare dupa antibiotice aminoglicozidice, unele cefalosporine, rifampicina, paracetamol;nefropatie interstitiala acutadupa antiinflamatorii nesteroidiene, sulfamide, unele peniciline, rifampicina;nefropatie glomerulara cronicadupa penicilamina, probenecid, aur etc;insuficienta renala acutadupa antihipertensive, diuretice, captopril, enalapril, opioide in doze mari;nefrocalcinozadupa compusi de calciu, vitamina D etc;retentie lichidianadupa corticoizi, fenilbutazona, indometacin, clonidina; Stari patologice gastro intestinale; greata si vomadupa tetraciclina, eritromicina, citotoxice anticanceroase, opioide, aminofilina, supradozare de digitala etc;gastrite hiperacide, ulcer gastric sau duodenaldupa corticoizi, fenilbutazona, aspirina;diaree, enterita, colitadupa purgative iritante, peniciline, tetraciclina, cloramfenicol, rezerpina, metildopa, guanetidina, digitalice;constipatiedupa opioide, codeina, atropina, carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu si alte antiacide, vincristina, vinblastina. Boli hepatice produse de medicamenteHepatita acuta sau subacutadupa paracetamol, fenacetina, fenilbutazona, metildopa, sulfamide, P.A.S., izoniazida, rifampicina, eritromicina, mercaptopurina etc.;hepatita cronica activadupa clorpromazina, metildopa, azatioprina, metrotexat;steatoza hepaticadupa tetraciclina,ciroza hepaticadupa metrotexat, supradozare de vit. A;icter colestaticdupa steroizi anabolizanti, contraceptive orale, clorpromazina etc;litiaza renaladupa estrogeni si contraceptive orale;tumori hepaticedupa estrogeni, unele contraceptive orale, steroizi androgeni si anabolizante; Stari patologice ale aparatului respiratorAstm bronsicdupa acid acetilsalicilic, peniciline, eritromicina, cefalosporine, streptomicina, tetraciclina, sulfamide, ioduri, propanolol etc;lupus eritematos cu determinari pulmonaredupa P.A.S., izoniazida, peniciline, streptomicine, tetraciclina, hidralazina, procainimida, chinidina, fenitorina, fenilbutazona, aur; Endocrinopatii medicamentoaseSindrom Cushingoiddupa glucocorticoizi;hipoglicemiedupa insulina si antidiabetice orale, fenomene dehipertiroidism,dupa hormoni tiroidieni;diabetreversibildupa glucocorticoizi, contraceptive orale, unele diuretice tiazidichipertiroidism si fenomene gusogenedupa iod, ioduri, uneori fenilbutazona, P.A.I ariodarona; Stari patologice psihice si neurologiceStari confuzionalela batrani cu ateroscleroza, dupa barbiturice;sindroan depresivepot fi induse de neuroleptice fenotiazinice, rezerpina, haloperidol; Stari de euforie si chiar dispozitie maniacala,dupa glucocorticoizi;encefalopatla bolnavii cu insuficienta hepatica apare dupa diuretice brutale, morfina, lidocaii i.v.;cefalee,dupa indometacin;convulsiipot apare dupa lidocaina, anestezice loca si doze mari de penicilina i.v.;tulburariextrapiramidaleapar dupa antipsihotice. Stari patologice ale muschilor, articulatiilor si oaselorMialgii si crampe muscularepot aparea dupa glucocorticoizi;dureri muscula.apar dupa Tratament prelungit cu diuretice;osteoporozapoate fi provocata de do; indelungate cu glucocorticoizi, heparina etc;osteomalacia sau rahitismules favorizat de medicatia antiepileptica (fenobarbital, fenitoina);lupusul eritematc diseminatpoate aparea dupa proeainamida, hidralazina, izoniazida si fenitoina; Reactii cutanate diverseAcnee, alopecie, eritem polimorf, eruptii, lupus, pigmentari cutanate, urticar,etc. apar uneori dupa glucocorticoizi, steroizi androgeni si anabolizant contraceptive, hormoni, ioduri, fenobarbital, propantelina, P.A.S., izoniazid ciclofosfamida, aur, heparina, peniciline, sulfamide, fenilbutazona, antimalaric barbiturice, aspirina, tetraciclina, diuretice tiazidice, sulfamide antidiabetice, aci nalidixic; Incompatibilitatii sau interactiunilepresupun utilizarea a doua sau mai muli substante care pot provoca efecte anormale.Dependenta produsa de medicamentEste o stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin necesitatea folosirii unc toxice sau medicamente. Bolnavul are necesitatea utilizarii in permanenta a un medicament. Substantele care pot produce dependenta au, de obicei, actiun euforizanta, linistitoare, stimulanta sau halucinogena. Principalele medicamente sa toxice care pot produce dependenta sunt: morfina, heroina si alte opioidt amfetaminele, cocaina, alcoolul, barbituricele si alte hipnotice, tranchilizantei nicotina (respectiv tutunul). Bolnavii care au utilizat in exces aceste substante incej la un moment dat, sa ia toxicul nu din cauza dependentei ci pentru a evitasindromi de abstinenta.Dependenta poate fipsihicacand bolnavul are necesitatea de a-s administra un medicament permanent, uneori zilnic.Dependenta poate fifizica,cand bolnavul continua folosirea medicamentuli pentru a evita tulburarile care apar la intreruperea lui (abstinenta).Tolerantaeste o stare de necesitate de a-si administra un medicament permaneni deoarece efectul benefic terapeutic a scazut.Psihotoxicitateaeste starea in car apar tulburari de comportament de natura psihotica, in urma administrarii indelungat a unui medicament.