1

Anexă la Hotărîrea Guvernului

Nr._______din ________

REGULAMENTUL PRIVIND PROTECŢIA FIZICĂ A MATERIALELOR NUCLEARE ȘI RADIOACTIVE

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament privind protecţia fizică a materialelor radioactive/nucleare (în continuare

Regulamentul) este elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 111–XVI din 11.05.2006 privind desfășurarea în siguranţă a activităţilor nucleare și radiologice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 98-101, art. 451) și a Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Regulamentului, structurii organizaţionale și efectivului limită ale Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare și Radiologice, nr. 328 din 23.03.2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.43-46, art. 344). 2. Protecţia fizică a obiectivelor nucleare/radiologice se efectuează conform prezentului regulament. 3. Regulamentul conţine cerinţe pentru proiectarea, implementarea și menţinerea unui sistem de protecţie fizică, care să asigure orice activităţi autorizate cu materiale radioactive/nucleare în deplina funcţionare în siguranţă a instalaţiilor cu materiale radioactive/nucleare protejate. Conceptul general se bazează în asigurarea protecţiei de la ameninţările de proiect, prin formarea unui sistem bazat pe sinergia personalului, mijloacelor tehnice, procedurilor și proiectului obiectului/instalaţiei cu luarea în considerare a compatibilităţii cu siguranţa funcţionării instalaţiei. 4. La stabilirea unui sistem de protecţie fizică în domeniul nuclear și radiologic trebuie sa se ţină seama de prevederile normelor specifice în domeniile privind paza bunurilor, controlul de garanţii în domeniul nuclear, securitatea nucleară, radioprotecţia, inclusiv la transportarea materialelor radioactive/nucleare. 5. La proiectarea sistemului de protecţie fizică, trebuie luate în considerare tipurile de ameninţări externe și interne. În caz de sabotaj, furt sau deturnare a unor cantităţi de materiale protejate ameninţarea poate avea loc un atac violent din exterior prin înșelăciune sau prin disimulare, cu participarea mai multor persoane cu următoarele caracteristici, asistenţă și echipament: a) motivarea și bina pregătire a atacatorilor (incluzând o pregătire specială și o foarte bună îndemânare); b) ajutor din interior din partea unei persoane care deţine cunoștinţe și care poate avea un rol pasiv (furnizarea de informaţii) sau un rol activ (înlesnirea accesului sau a ieșirii, dezactivarea alarmelor și căilor de comunicaţie, participarea la atac violent) sau ambele; c) arme cu foc corespunzătoare, incluzând arme automate portabile echipate cu amortizor de sunet și cu precizie pentru bătaie lungă; d) echipament portabil incluzând explozivi care pot fi folosiţi pentru a intra într-o incintă sau pentru a distruge un reactor, o instalaţie protejată, un transport sau integritatea unui container sau pentru a distruge caracteristicile sistemului de garanţii nucleare; e) un autovehicul de teren pentru transportul persoanelor și echipamentului individual până în apropierea zonelor vitale; f) abilitarea de a opera cu două sau mai multe echipe. Se va ţine seama și de posibilitatea folosirii unui autovehicul-bombă Ameninţarea poate veni și din interiorul obiectivului cu instalaţie protejata din partea unui angajat (aflat în orice funcţie). Ameninţarea poate fi rezultatul unui complot între indivizi aflaţi în orice funcţie care pot avea: a) acces și cunoștinţe detaliate despre instalaţii protejate;

2

b) instrumente cu care pot înlesni furtul de materiale fisionabile speciale (scule, înlocuirea materialului, documente false, ș.a.) sau ambele. 6. Măsurile de protecţie fizică conţinute în prezentul regulament se aplică la obiective nucleare și radiologice, ce operează cu materiale radioactive de categoria I-III și materiale nucleare de anumite cantităţi specificate în Anexa 4 cum ar fi: a) staţii de tratare a deșeurilor radioactive; b) depozite pentru deșeuri radioactive; c) depozite de materiale nucleare; d) depozite de materiale de interes nuclear; e) depozite de materiale radioactive; f) depozite de produse radioactive; g) departamente oncologice/radioterapeutice; h) instituţii de cercetare ce utilizează materiale radioactive/nucleare ; i) instalaţii pentru sterilizare/iradiere gama; k) orice alte obiective nucleare și radiologice stabilite de Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare și Radiologice (în continuare ANRANR) prin Hotărîrea respectivă. 7. Măsurile de protecţie fizică conţinute în prezentul regulament se aplică pentru următoarele tipuri de materiale protejate: a) materiale nucleare; b) combustibil nuclear; c) materiale de interes nuclear; d) materiale radioactive de categoria I-III; e) deșeuri radioactive cu perioada de înjumătăţire mai mare de 30 zile; 8. Măsurile de protecţie fizică a instalaţiilor și materialelor protejate trebuie să fie asigurate în raport cu nivelul de ameninţare, evaluat de operator prin intermediul experţilor acreditaţi și coordonat de ANRANR în cooperare cu organismele și instituţiile naţionale competente. Riscul ameninţării poate fi redus prin asigurarea unei culturi a protecţiei fizice nucleare în cadrul fiecărui obiectiv radiologic/nuclear, care va menţine eficacitatea măsurilor de securitate.

II. TERMENI ȘI EXPRESII

Analiza de risc - examinarea detaliată, efectuată de ANRANR sau de alte organisme naţionale autorizate a propunerilor de sisteme și măsuri de protecţie fizică, în scopul evaluării și aprobării lor. Cultura securităţii - set de caracteristici și particularităţi ale activităţii organizaţiei și a comportamentului persoanelor în parte, care stabilește că problemelor de securitate, ce au o prioritate superioară, li se acordă atenţia ce rezultă din semnificaţia acestora. Forţă de răspuns - persoane, din interior sau din exterior care sunt corespunzător înarmate și antrenate pentru a se opune unei încercări de sustragerea nesancţionată a materialului nuclear/radioactiv sau a unui act de sabotaj. Material Radioactiv de Anumită Cantitate sau Activitate (MRACA) – reprezintă materiale radioactive pentru activităţi ale radionuclizilor incluși în categoria I-III și materiale nucleare de anumită cantitate conform Anexei 2 la care se aplică măsurile de protecţie fizică. Material protejat - orice material fisionabil special, MRACA, materie primă nucleară, deșeu radioactiv, material de interes nuclear, combustibil nuclear. Material de interes nuclear - alte materiale, care datorită unor proprietăţi specifice, sunt de interes deosebit pentru domeniul nuclear și sunt stabilite prin reglementări specifice. Mișcarea neautorizată - furtul sau deţinerea ilegală de material radioactiv/nuclear sau surse radioactive.

3

Plan de securitate – document, elaborat de către titularul de licenţă și avizat de către ANRANR, care reprezintă descrierea detaliată a măsurilor de securitate în cadrul obiectivului nuclear/radiologic. Diversiune - orice act premeditat îndreptat împotriva unei instalaţii nucleare sau material nuclear în folosinţă, depozitare sau transport, care poate pune direct sau indirect, în pericol sănătatea sau siguranţa personalului, populaţiei și mediului înconjurător prin expunerea la radiaţii sau eliberarea de substanţe radioactive. Sustragere nesancţionată – furt sau orice alt fel de sustragere ilegală a materialului nuclear sau radioactiv. Sistem de protecţie fizică - ansamblul de măsuri tehnice și administrative, prevăzute la utilizarea, transportul și depozitarea materialelor protejate, în scopul evitării sustragerii, pierderii, acestora și de neutralizare a actelor de sabotaj îndreptate împotriva instalaţiilor și obiectivelor nucleare, precum și în scopul recuperării integrale a acestor materiale, în cazul pierderii sau sustragerii lor. Zonă controlată - o zonă delimitată de frontiere clar semnalizate, aflate sub controlul organizaţiei responsabile. Zonă protejată - o zonă supravegheată în permanenţă de către personalul de pază și/sau prin mijloace tehnice, înconjurată de o barieră fizică și cu un număr limitat de căi de acces controlate. Zonă vitală - o zonă în care se află materiale nucleare sau radioactive, echipamente, dispozitive sau sisteme care pot fi vulnerabile la acţiuni de sabotaj sau furt.

III. RESPONSABILITĂŢI

9. Statul, prin intermediul autorităţilor publice centrale sau de specialitate, este responsabil de formarea, implementarea și menţinerea unui sistem de protecţie fizică adecvată, ce reies din angajamentele asumate prin Convenţia privind protecţia fizică, Convenţia despre informare operativă a accidentului nuclear și Convenţia privind ajutorul in caz de accident nuclear sau incident radiologic. 10. Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare și Radiologice (ANRANR) este responsabilă de: a) elaborarea, difuzarea și revizuirea periodică a normelor de protecţie fizică în domeniul nuclear și radiologic. b) evaluarea documentară a riscului sustragerii de materiale protejate sau de sabotaj împotriva instalaţiilor protejate în baza proiectului ameninţării probabile, al oricărui plan de răspuns la tentativele de deplasare neautorizată, de folosire neautorizată de material protejat sau de sabotaj, și coordonarea proiectelor planurilor de protecţie fizică elaborate de operatori. c) urmărirea aplicării programelor de control și de asigurare a calităţii, atât pentru protecţia fizică a instalaţiilor protejate cât și în timpul transportului materialelor protejate, pentru a se garanta faptul că măsurile de protecţie fizică sunt menţinute la un nivel care să permită răspunsul efectiv la ameninţările potenţiale. Programele includ verificarea periodică a sistemelor de detecţie, alarmă, comunicare și a procedurilor de pază, cât și vor stabili periodicitatea efectuării exerciţiilor pentru testarea pregătirii și antrenamentul personalului responsabil de protecţia fizică cât și a forţelor de răspuns; d) menţinerea împreună cu alte autorităţi publice centrale și instituţii abilitate a unui sistem operativ de informare reciprocă în cazul ameninţărilor potenţiale sau evenimentelor produse la obiectivele nucleare/radiologice; e) controlul și supravegherea de stat periodică a protecţiei fizice în timpul valabilităţii licenţei de activitate, care se efectuează cu o frecvenţă de o dată la 2 ani, pentru obiectivele nucleare și radiologice ce se referă la nivelul de securitate A și B. Pentru obiective cu nivelul de securitate C controlul și supravegherea de stat a protecţiei fizice se efectuează cu o periodicitate de o dată la 5 ani. f) organizarea și perfectarea rezultatelor controlului și supravegherii de stat în domeniul asigurării protecţiei fizice, efectuate de inspectoratul ANRANR conform prevederilor Regulamentului privind controlul si supravegherea de stat a activităţilor nucleare și radiologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1220 din 30 octombrie 2008;

4

g) informarea operativă a autorităţilor centrale și, conform angajamentelor internaţionale a instituţiilor internaţionale de profil, despre sustragerea, sau intenţia de sustragere nesancţionată, a materialelor nucleare sau radioactive. 11. Titularul licenţei pentru activităţi nucleare sau radiologice este responsabil de: a) protecţia fizică a materialelor protejate și implementarea culturii protecţiei fizice; b) instruirea, punerea în funcţiune și menţinerea în stare de funcţiune a unui sistem de protecţie fizică adecvat. c) menţinerea performanţelor sistemului de protecţie fizică corespunzător posibilelor ameninţări. d) elaborarea planurilor de securitate, modelul conţinutului căruia este prezentat în Anexa nr. 1 e) evaluarea ameninţării accesului nesancţionat pe teritoriul obiectivului nuclear sau radiologic; f) elaborarea și menţinerea planurilor de reacţionare în caz de incidente sau accidente nucleare/radiologice. g) asigurarea măsurilor cerute de prezentul Regulament, în scopul asigurării protecţiei fizice a materialelor protejate. h) măsuri operative ce se impun în cazul primirii unei informaţii referitor la ameninţare. i) neincluderea oricăror modificări, care ar putea conduce la scăderea eficienţei planului de protecţie fizică, a programului de pregătire și verificare a personalului cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul protecţiei fizice. k) numirea prin ordin intern, cu informarea ANRANR, responsabilului de protecţia fizică. l) implementarea și menţinerea în condiţii de operare a unui sistem de comunicare corespunzător atât cu forţa de răspuns, cu ANRANR, cât și cu organizaţiile și instituţiile abilitate. m) raportarea imediată organului de poliţie și ANRANR oricărei încercări de sustragere nesancţionată a materialelor protejate sau de violare a sistemului de protecţie fizică; 12. În vederea protejării informaţiilor referitoare la protecţia fizică, titularul licenţei trebuie să: a) adopte măsuri corespunzătoare pentru asigurarea și menţinerea confidenţialităţii tuturor datelor și informaţiilor privind sistemele de protecţie fizică; b) ia măsuri pentru protejarea corespunzătoare a informaţii1or specifice, referitoare la protecţia fizică a materialelor protejate în timpul utilizării, transportării sau depozitării lor; c) limiteze accesul la informaţiile a căror divulgare compromite protecţia fizică a materialelor protejate. Informaţiile referitoare la posibilele vulnerabilităţi ale sistemului de protecţie fizică și documentele asociate, trebuie puse sub un regim de strictă confidenţialitate prin clasificarea lor în conformitate cu legislaţia în vigoare. 13. Titularul licenţei pentru activităţi nucleare sau radiologice poate delega total sau parţial implementarea măsurilor de protecţie fizică, contractând servicii de pază și/sau de însoţire cu o altă persoană juridică, numai dacă aceasta are autorizarea organului de politie competent și coordonat cu ANRANR. În acest caz, titularul licenţei pentru activităţi nucleare sau radiologice nu este exonerat în continuare de responsabilităţile prevăzute de prezentul Regulament. 14. Contractul dintre Titularul de licenţă pentru activităţi nucleare sau radiologice și o altă persoană juridică trebuie să includă clar următoarele prevederi: a) titularul de licenţă este răspunzător de menţinerea unui sistem de protecţie fizică în conformitate cu reglementările specifice și cu planul de protecţie fizică aprobat de ANRANR; b) ANRANR este în drept sa verifice documentele specificate în reglementările, dispoziţiile sau condiţiile de autorizare care sunt păstrate de titularul licenţei sau de contractant; c) titularul de licenţă pentru activităţi nucleare sau radiologice trebuie să facă dovada pregătirii și verificării personalului care are atribuţii și responsabilităţi de protecţie fizică, inclusiv prin demonstraţii ale capacităţii contractantului de a-și îndeplini responsabilităţile care îi revin potrivit planului de protecţie fizică;

5

d) contractantul trebuie să desemneze pe amplasament numai personal verificat și testat psihologic și care își cunoaște responsabilităţile ce-i revin; e) titularul de licenţă solicită organului competent verificarea prin metode specifice a contractantului serviciilor de pază și a personalului acestuia. 15. Faţă de personalul de pază și protecţie fizică, titularul licenţei pentru activităţi nucleare sau radiologice are obligaţia: a) să organizeze și evalueze pregătirea fizică și tehnică a personalului de pază și protecţie. b) să testeze la fiecare 12 luni eficienţa programului de pregătire fizică. Testarea trebuie să includă starea recentă a sănătăţii, măsurători cardiovasculare, flexibilitate, rezistenţă. De asemenea se testează modul de îndeplinire a exerciţiilor de apărare pentru diferite ameninţări și a exerciţiilor de simulare a unui răspuns la diferite ameninţări. 16. Pregătirea tehnică a personalului de pază și protecţie trebuie asigurată numai cu personal de specialitate. 17. Titularul de licenţă pentru activităţi nucleare sau radiologice are obligaţia de a asigura o pregătire completă în următoarele domenii de cunoștinţe: a) cerinţele legislative ale ANRANR referitor la asigurarea protecţiei fizice; b) protecţia fizică a materialelor protejate; c) categorizarea surselor radioactive, clasificarea materialelor nucleare și a obiectivelor nucleare/ radiologice, în funcţie de pericol; d) tipuri și tehnici de folosire a armelor cu foc pe timp de zi și de noapte; e) operaţiunile posibile ale adversarului; f) motivaţiile și obiectivele adversarului. g) tactici folosite de adversari pentru atingerea obiectivelor; h) tipuri de bariere fizice; i) tipuri de alarme; j) evaluarea și răspunsul în caz de alarmare; k) protejarea informaţiilor referitoare la sistemul de protecţie fizică; l) tehnici de supraveghere și evaluare a sistemelor care asigură protecţia fizică; m) sisteme și tehnici de detectare a materialelor de contrabandă; n) sisteme de întârziere în jurul zonelor vitale; o) funcţionarea staţiei centrale de alarmă; p) sisteme de comunicaţie inclusiv în timpul transportului de materiale protejate; q) organizarea, misiunea și modul de acţionare al forţei de răspuns. r) răspuns la ameninţarea cu bombă. s) răspuns la mișcări sociale. t) protecţia fizică la transportul materialelor nucleare. u) vulnerabilităţile și consecinţele furtului de materiale protejate în timpul transportului. v) tehnici și proceduri folosite pentru izolarea vehiculului de transport în timpul unei ameninţări. w) protecţia fizică a unui transport în funcţie de mijlocul de transport folosit (sol, aer, apă). 18. Titularul de licenţă prezintă ANRANR programul detaliat de pregătire tehnică (elaborat de titularul de licenţă sau de contractant), ca componentă a dosarului pentru evaluare. 19. Titularul de licenţă trebuie să asigure echiparea și dotarea corespunzătoare a personalului de pază și protecţie pentru ca acesta să fie capabil să se opună cu succes ameninţării. 20. Calificarea personalului de pază și protecţie în utilizarea armelor se va realiza conform legislaţiei în vigoare.

6

21. Informaţia privind orice modificare în structura organizatorică a titularului licenţei pentru activităţi nucleare sau radiologice, care poate afecta direct sau indirect capabilitatea sa de a îndeplini responsabilităţile privind protecţia fizică, trebuie coordonată în scris de ANRANR.

IV. OBIECTIVE, PRINCIPII DE BAZĂ PRIVIND SISTEMELE DE PROTECŢIE FIZICĂ

22. Obiectivele sistemului de protecţie fizică sunt: a) protecţia împotriva sustragerii neautorizate a materialului protejat aflat în aplicare, păstrare sau în timpul transportării; b) asigurarea implementării măsurilor multilaterale de urgenţă pentru localizarea și recuperarea materialului protejat pierdut sau furat; c) protecţia împotriva diversiunii, sabotajului obiectivelor nucleare sau a materialului protejat aflat în aplicare, păstrare sau în timpul transportării; d) reducerea sau minimalizarea consecinţelor radiologice ale diversiunii, sabotajului materialului protejat aflat în aplicare, păstrare sau în timpul transportării; 23. Principiile protecţiei fizice: a) prevenirea accesului nesanctionat către protejat, sau locul amplasării lor; b) detectarea intrusului (de exemplu prin sensori de mișcare); c) evaluarea vulnerabilităţii obiectivului la o posibilă pătrundere a intrușilor; d) reţinerea intrușilor până la sosirea forţelor de reacţionare; e) asigurarea măsurilor de reacţionare; f) întreţinerea adecvata a sistemului în orice moment. 24. Funcţiile sistemului de protecţie fizică constau în: a) depistarea oricărui acces neautorizat, atentat sau sustragere neautorizată (sisteme electronice de detecţie a intrușilor, comunicare operativa, controlul accesului); b) disponibilitatea de asigurare a reacţionării (sisteme tehnice, personal de pază); c) reţinerea pasivă și activă, pe o perioadă suficientă de timp, necesară pentru reacţionarea personalului (diferite bariere); d) reacţionarea cu resurse suficiente pentru stoparea sau prevenirea sustragerii neautorizate (imediată - pentru întrerupere a accesului sau neutralizare a intrușilor; e) acţiuni imediate coordonate cu alte servicii; f) acţiuni amânate de investigaţii sau restabilire. 25. Existenţa unui sistem de protecţie fizică corespunzător constituie o condiţie necesară prealabilă pentru obţinerea de la ANRANR sau Camera de licenţiere a autorizaţiilor de punere în funcţiune, de operare, de transport, de desfășurare a oricăror activităţi nucleare/radiologice, după caz. 26. Măsurile de protecţie fizică sunt adoptate astfel încit: a) să fie suficient de flexibile pentru a asigura un răspuns cu o intensitate graduală, în funcţie de circumstanţe. b) sa nu afecteze măsurile de protecţie radiologică și/sau de securitate nucleară; c) sa nu afecteze măsurile de securitate sau de supraveghere și control a sistemului de garanţii nucleare. 27. Sistemele de protecţie fizică: a) trebuie realizate astfel încât să fie utilizate în primul rând măsuri pasive de prevenire, întârziere; b) sa fie proiectate astfel, încât mijloacele tehnice și procedurile operaţionale trebuie să se completeze și suplinească corespunzător;

7

c) să asigure procedurile de operare, astfel încât să reducă la minimum orice interferenţă cu activităţile normale ale personalului; 28. Proiectul sistemelor de protecţie fizică trebuie să includă următoarele elemente: a) definirea obiectivelor, inclusiv a tipurilor de ameninţări la care instalaţia/obiectivul poate fi expusă și identificarea ţintelor posibile a fi afectate de actele deliberate, definite prin proiectul ameninţării; b) descrierea instalaţiei/obiectivului nuclear/radiologic, a drumurilor de acces, barierelor fizice și identificarea zonelor ce trebuie protejate; c) măsurile pentru detecţia accesului neautorizat, incluzând evaluarea alarmelor, mijloacele de alarmare sonoră și vizuală, punctele de control etc. (incluzând structuri organizatorice, proceduri și pregătirea personalului, după caz), pentru reţinerea intrușilor de către forţele de pază și/sau de către barierele periferice, pentru răspunsul la actele deliberate, incluzând structurile de răspuns, procedurile și antrenamentul, mijloacele de comunicare și timpul de răspuns până când semnalele de alarmare sunt activate, cuprinse în planul de urgenţă corespunzător; d) localizarea echipamentelor protecţiei fizice și a instrumentelor, precum și procedurile pentru controlul lor periodic; e) procedurile de supraveghere și control pentru accesul persoanelor (angajaţi, vizitatori) și autovehiculelor; f) procedurile de supraveghere și control de rutină și supravegherea în caz de urgenţă; g) procedurile și mijloacele utilizate în protejarea informaţiilor confidenţiale legate de sistemul de protecţie fizică; h) structura organizatorică a serviciului care asigură protecţia fizică, incluzând procesul de selecţie, calificarea, pregătirea și antrenamentul personalului; i) metodele care sunt utilizate în evaluarea proiectului de protecţie fizică; j) forţa de răspuns și mijloacele de comunicare cu aceasta. 29. Setul de măsuri care trebuie implementat în cazul în care un sistem de protecţie fizică este penetrat, este stabilit în raport cu priorităţile și procedurile titularului de licenţă conform cerinţelor prezentului Regulament.

V. CRITERII PENTRU STABILIREA PROTECŢIEI FIZICE 30. Protecţia fizică trebuie să fie stabilită în concordanţă cu cel puţin unul din următorii factori: a) tipul, caracteristicile și cantitatea materialului necesar a fi protejat, accesibilitatea acestuia precum și dozele de radiaţii în absenţa protecţiei biologice; b) posibilitatea inducerii de accidente cu consecinţe radiologice severe într-o instalaţie majoră în urma unor acte intenţionate; c) existenţa materialelor protejate care pot iniţia sau menţine, în condiţii normale, o reacţie nucleară autoîntreţinută fără existenţa unor materiale moderatoare speciale. 31. Criteriile care trebuie avute în vedere la implementarea setului de principii descrise în punctul 28, lit. b) sunt următoarele: a) sistemul de protecţie fizică trebuie proiectat pentru fiecare instalaţie majoră ţinând cont de caracteristicile instalaţiei și de amplasamentul acesteia. b) titularul licenţei, cu asistenţa specialiștilor în securitate nucleară și a celor în protecţie fizică, trebuie să identifice sistemele și componentele considerate a fi vitale pentru instalaţia protejată. c) sistemele de protecţie fizică adoptate pentru fiecare instalaţie protejată trebuie sa fie compatibile cu sistemele de control de garanţii, cu sistemele de securitate nucleară și radiologică, incluzând planurile de urgenţă radiologică, după caz.

8

d) acolo unde este posibil, dispunerea în teren a zonelor vitale trebuie realizată astfel încât acestea să fie separate de restul instalaţiei protejate. Accesul la aceste zone trebuie limitat numai la numărul necesar de persoane. e) la stabilirea nivelului protecţiei fizice la instalaţiile nucleare/radiologice unde pot apărea accidente cu consecinţe radiologice severe, trebuie să se ţină seama de doza pe care o poate primi o persoană din grupul cel mai expus din populaţie. f) evaluarea dozei pe care o poate primi o persoană din grupul cel mai expus din populaţie, calculată utilizând criteriile stabilite de reglementările de radioprotecţie și securitate nucleară aplicabile, fără a lua în consideraţie posibilele efecte ale acţiunilor pe termen scurt luate pentru atenuarea consecinţelor radiologice.

VI. AUTORIZAREA ȘI APROBAREA SISTEMULUI DE PROTECŢIE FIZICĂ 32. Se autorizează numai acele activităţi nucleare care îndeplinesc cerinţele prezentului regulament de protecţie fizică. Procedura de autorizare include evaluarea sistemului de protecţie fizică. 33. Persoana juridică ce solicită o licenţă de activitate pentru o instalaţie protejată sau de depozitare, de utilizare sau de transport a materialelor protejate, înaintează ANRANR documentaţia specifică și documentaţia necesară pentru evaluarea sistemului de protecţie fizică, parte componentă a dosarului de evaluare, inclusiv planul de securitate, planul de reacţionare în caz de situaţie excepţională, schemele aplicării măsurilor tehnice de securitate în dependenţă de grupul de securitate și de posibilele scenarii de ameninţare. 34. Dosarul prezentat pentru autorizare trebuie să cuprindă caracterizarea instalaţiei și proiectul sistemului de protecţie fizică conform prevederilor punctelor 31 și 32. 35. În cazul transporturilor internaţionale de materiale protejate, responsabilitatea măsurilor de protecţie fizică din partea titularului de licenţă trebuie să facă obiectul unui acord între statele interesate. 36. Expediţiile internaţionale de materiale protejate din Republica Moldova, se autorizează numai dacă statele tranzitate: a) sunt părţi la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare; sau b) au încheiat cu Republica Moldova un acord care asigură aplicarea dispoziţiilor privitoare la protecţia fizică; sau c) au declarat oficial că dispoziţiile de protecţie fizică în statul respectiv sunt aplicate conform recomandărilor acceptate pe plan internaţional; sau d) au eliberat autorizaţii care conţin prevederi referitoare la protecţia fizică corespunzătoare a materialelor protejate pe timpul transportului. 37. Pentru autorizarea expediţiilor internaţionale de materiale protejate din Republica Moldova, cererea de aprobare a măsurilor de protecţie fizică, ce vor fi luate pe durata transportului, trebuie transmisă ANRANR cu cel puţin 30 zile înaintea datei de expediţie. 38. Documentaţia suport pentru cererea de autorizare trebuie să includă planul general de protecţie fizică și informaţii cu privire la: a) expeditor, destinatar, cărăuș, rutele de deplasare și cele de rezervă, puncte de transfer, modalitatea de expediţie; b) punctele unde se transferă responsabilitatea escortelor și procedura de transferare a responsabilităţii. 39. Pentru caracterizarea instalaţiei care urmează a fi protejată, trebuie luate în considerare următoarele date și informaţii:

9

a) diagramele fluxului tehnologic; b) echipamentele și categoriile de materiale ce urmează a fi protejate; c) planurile sistemelor de protecţie fizică a instalaţiilor și materialelor nucleare pe categorii; d) harta zonelor înconjurătoare; e) elementelor existente ale sistemului de protecţie fizică.

VII. CATEGORIZAREA MATERIALELOR NUCLEARE ȘI RADIOACTIVE PROTEJATE

40. Factorul primordial în determinarea măsurilor de protecţie fizică împotriva sustragerii de materiale protejate reies din clasificarea materialelor protejate și MRACA în funcţie de riscul potenţial pe care-l reprezintă, conform Anexelor nr. 2, 3 la prezentul Regulament. 41. La determinarea nivelelor de protecţie fizică la un obiectiv sau instalaţie nucleară/radiologică compusă din mai multe construcţii, ANRANR poate atribui unei anumite construcţii, conţinând materiale dintr-o categorie diferită, un nivel de protecţie fizică diferenţiat de restul instalaţiei. 42. Măsurile de protecţie fizică ce se aplică materialelor protejate , trebuie să ţină cont nu numai de posibilitatea sustragerii dar și de existenţa pericolului de sabotaj. 43. Pericolul de sabotaj depinde de caracteristicile de securitate nucleară și radiologică a obiectivelor nucleare sau radiologice de condiţiile de transport ale materialelor protejate și ale MRACA și de pericolul radiologic asupra populaţiei.

VIII. CERINŢE PRIVIND PROTECŢIA FIZICĂ A MATERIALELOR PROTEJATE ÎMPOTRIVA MIȘCĂRII NEAUTORIZATE ÎN TIMPUL DEŢINERII, DEPOZITĂRII ȘI

UTILIZĂRII LOR 44. Sistemul de protecţie fizică este stabilit pentru fiecare material protejat, ţinând cont de poziţia geografică a instalaţiei și de importanţa ameninţărilor evaluate de organele competente ale Republicii Moldova. Nivelul riscului determină măsurile de securitate necesare pentru protecţia materialelor protejate. În dependenţă de cerinţele protecţiei fizice sunt definite 3 nivele de securitate, care determină scopurile măsurilor de securitate, necesare pentru a fi aplicate, în dependenţă de nivelul de risc: Nivelul de securitate A – stabilirea măsurilor de prevenire și depistare a accesului și mișcării neautorizate a materialelor protejate . Nivelul de securitate B – stabilirea măsurilor de minimalizare a probabilităţii mișcării neautorizate a materialelor protejate . Nivelul de securitate C – stabilirea măsurilor de reducere a probabilităţii mișcării neautorizate a materialelor protejate . Nivelele de securitate sunt bazate pe categorizarea a materialelor protejate și a MRACA cât și pe presupusele ameninţări sau tentative din partea unor indivizi sau grupări cu intenţii serioase de a intra în posesia lor ilegală. (Anexa nr. 4) Măsurile tehnice și administrative de securitate a materialelor protejate sunt prezentate în Anexa nr. 5. 45. Pentru îndeplinirea cerinţelor obiectivelor sistemului de protecţie fizică, se va efectua: a) limitarea numărului de persoane care au acces la materialele protejate; b) solicitarea organului competent, potrivit legii pentru verificarea prealabilă inclusiv și testarea psihologică, cu o periodicitate de cel puţin odată la 12 luni, a tuturor persoanelor care au acces în mod regulat la materialele protejate; 46. Echipamentele, sistemele sau dispozitivele identificate ca reprezentând un pericol trebuie protejate prin desemnarea lor ca zone vitale, unde se va afișa obligatoriu “Simbolul pericolului de radiaţii

10

ionizante”. Aspectele de protecţie fizică trebuie să fie luate în vedere de la faza proiectării instalaţiei/obiectivului nuclear/radiologic. 47. Cooperarea între specialiștii în protecţie fizică și cei în securitate nucleară și protecţie radiologică este importantă pentru a se asigura că sistemul de protecţie fizică să ia în considerare măsurile care au fost considerate in proiectul instalaţiei. Măsurile de protecţie fizică nu trebuie sa compromită securitatea nucleara și protecţia radiologică în situaţii de urgenţă.

Secţiunea I. Cerinţe privind protecţia fizică a MRACA din categoria I-ia 48. MRACA din categoria I-a trebuie să fie deţinute, depozitate sau utilizate într-una sau mai multe zone vitale, situate în interiorul zonei protejate. 49. Toate persoanele care intră într-o zonă protejată și în zonele vitale, trebuie să primească autorizare specială înregistrată corespunzător. Accesul persoanelor în zonele vitale este limitat la minimum necesar, conform procedurilor specifice. 50. Accesul în zona protejată și în zonele vitale trebuie limitat numai la persoanele a căror identitate a fost verificată conform punctului 46 lit. b) și la persoanele care le însoţesc. 51. Ecusoanele persoanelor care au acces în zona protejată sau în zonele vitale sunt de patru tipuri, și se vor distinge între ele, în mod clar, prin culori diferite și alte particularităţi: a) ecusoane Tip I: Personalul ale cărui sarcini de serviciu necesită accesul neînsoţit în zonele vitale; b) ecusoane Tip II: Personalul ale cărui sarcini de serviciu necesită accesul neînsoţit în zona protejată; c) ecusoane Tip III: Personalul pentru lucrări temporare de întreţinere, reparaţii și construcţii. Această categorie de persoane este însoţită continuu și pe toată durata lucrărilor de un angajat care are dreptul să poarte ecuson de Tip I, când aceștia au acces în zonele vitale și de un angajat care are dreptul să poarte un ecuson de Tip II, când ei au acces în zona protejată. d) ecusoane Tip IV: Vizitatorii trebuie însoţiţi în permanenţă de un angajat care are dreptul să poarte ecuson de Tip II, atunci când se află în zona protejată și de un angajat care are dreptul să poarte ecuson de Tip I, când ei au acces în zonele vitale. 52. Toate autovehiculele, persoanele, bagajele și coletele care intră sau ies în/din zona protejată trebuie controlate prin mijloace specifice pentru prevenirea introducerii unor scule, materiale explozive, arme sau dispozitive ce ar putea fi folosite pentru sabotaj sau deplasarea neautorizată de materiale protejate. 53. În scopul efectuării acestor controale trebuie folosite echipamente pentru detecţia materialelor nucleare și radioactive, metalelor și materialelor explozive. 54. Accesul autovehiculelor particulare în zona controlată trebuie redus la minim și limitat la zonele de parcare autorizate. 55. Accesul autovehiculelor particulare în zona protejată este interzis. 56. Ori de câte ori se află persoane în zona protejată, acea zonă trebuie supusă unei supravegheri directe și continue. Supravegherea se face prin observare reciprocă, daca există doua sau mai multe persoane. 57. Toţi angajaţii trebuie instruiţi periodic privind regulile de protecţie fizică pe care trebuie să le respecte în situaţii de încercare de sustragere de materiale protejate sau de încercare de sabotaj. În acest scop în instalaţie se afișează, în mod vizibil, anunţuri referitoare la protecţia fizică a materialelor protejate.

11

58. Personalul care manipulează materiale protejate este obligat să respecte întocmai procedurile de transferare a responsabilităţilor de serviciu pentru schimbul următor. Acest personal are sarcina de a preciza în raportul de predare/preluare a schimbului dacă au avut loc intervenţii sau sustrageri de materiale protejate și de a raporta șefului nemijlocit și conducătorului instalaţiei toate cazurile în care se presupune că ar exista anumite nereguli în ceea ce privește protecţia fizică a acestora. 59. Este obligatorie păstrarea evidenţei persoanelor care posedă chei sau sunt autorizate să obţină chei sau cartele-cheie care să le permită accesul în locurile de depozitare sau confinare a materialelor protejate. Se iau măsurii pentru: a) controlarea și păstrarea în siguranţă a cheilor și cartelelor-cheie, pentru a reduce riscul obţinerii de duplicate; b) schimbarea combinaţiilor la încuietori la intervale corespunzătoare de timp. În cazul în care o încuietoare este compromisă, indiferent din ce motiv, ea este schimbată. 60. Deplasarea materialelor protejate și a MRACA în zona protejată și în zonele vitale păzite este în responsabilitatea titularului de licenţă, care trebuie să asigure aplicarea tuturor măsurilor de protecţie fizică necesare. Transferurile în afara zonei protejate trebuie sa aibă loc în conformitate cu cerinţele de protecţie fizică a materialelor protejate și a MRACA în timpul transportului, ţinându-se seama de condiţiile concrete din momentul respectiv. 61. Perimetrul zonei protejate trebuie să fie realizat prin plasarea unei bariere fizice în jurul clădirii sau terenului obiectivului. În cazul în care pereţii clădirii sunt suficient de rezistenţi încât pot fi consideraţi (și trecuţi ca atare, în urma expertizei de securitate în planul de protecţie fizică) ca fiind perimetrul incintei păzite, ei trebuie prevăzuţi, în plus, cu sisteme tehnice suplimentare de supraveghere și alarmare, instalate în exteriorul lor. În vecinătatea perimetrului zonei protejate se va asigura o zonă controlată, degajată, cu vizibilitate bună și iluminare suficientă pentru a permite observarea situaţiei. 62. Pe tot perimetrul zonei protejate trebuie asigurată detecţia și evaluarea intruziunilor. 63. Zonele vitale trebuie concepute astfel, încât numărul intrărilor și ieșirilor să fie cât mai redus. Toate ieșirile de urgenţă, trebuie prevăzute cu dispozitive de alarmare. Toate ferestrele exterioare trebuie sa fie în permanenţă dotate cu dispozitive de alarmare și protejate cu bare metalice fixate solid în perete. 64. Depozitul pentru materiale protejate și MRACA trebuie să fie o construcţie dimensionată corespunzător din punct de vedere al rezistenţei, amplasată în zona din interiorul zonei protejate și prevăzută cu mijloace tehnice de pază, alarmare și dispozitive de închidere. Eliberarea cheilor sau cartelelor-cheie pentru depozitul de materiale nucleare și MRACA trebuie controlată riguros conform punctului 60. 65. Măsurile de detecţie, evaluare, întârziere și răspuns trebuie asigurate 24 de ore din 24. În afara orelor de program personalul responsabil cu protecţia fizică sau cu paza raportează, la intervale stabilite, conform procedurilor existente în planul de protecţie fizică. În măsura permisă de legislaţie, personalul de pază este dotat cu arme de foc. În situaţia în care acest lucru nu este posibil, se prevăd mijloace compensatorii adecvate. Forţa de răspuns, suficient de bine înarmată, trebuie să sosească în timp util pentru a putea contracara un atac armat și preveni sustragerea materialelor protejate sau un sabotaj.

12

66. Pentru operaţiunile de detecţie, evaluare și răspuns trebuie folosite mijloace de comunicaţie independente, în sistem duplex, dublate. Aceste mijloace trebuie să permită comunicarea între personalul de pază, staţia centrală de alarmă și forţa de răspuns. 67. Legătura între senzorii sistemului de supraveghere și zona unde dispozitivele de alarmare anunţă alarma (audio/video) trebuie asigurată prin două căi, dublate, independente, având inclusiv alimentare electrică separată (autonomă). 68. În timpul evacuărilor în caz de urgenţă (inclusiv în timpul exerciţiilor de evacuare) materialele protejate și MRACA trebuie să fie evacuate numai prin posesia avizului parţial de transport sau transfer după caz, eliberat de ANRANR.

Secţiunea II. Cerinţe privind protecţia fizică a MRACA din categoria a II-a

69. Pentru MRACA din categoria a II-a se aplică cerinţele stipulate în p.p. 48-50, 55-59. 70. Vehiculele și piesele sau subansamblele necesare construcţiilor care intră în incinta păzită, trebuie controlate pentru a se împiedica introducerea persoanelor neautorizate, a sculelor, materialelor explozive sau armelor care ar putea fi folosite pentru sabotaj sau pentru sustragerea materialelor nucleare și radioactive. 71. Tentativele de sustragere trebuie prevenite prin supravegherea continuă a persoanelor și controlarea acestora. În scopul exercitării acestor controale se folosesc instrumente de detecţie a materialelor radioactive/nucleare, a metalelor și materialelor explozive.

Secţiunea III. Cerinţe privind protecţia fizică a MRACA din categoria a III-ea 72. MRACA din categoria a III-a trebuie deţinute, depozitate și utilizate într-o zonă cu acces controlat. 73. Toţi angajaţii trebuie instruiţi periodic privind regulile de protecţie fizică pe care trebuie să le respecte în situaţii de încercare de sustragere de materiale protejate sau de încercare de sabotaj. În acest scop în instalaţie se afișează, în mod vizibil, anunţuri referitoare la protecţia fizică a materialelor protejate 74. Mișcarea materialelor protejate în afara sau între două zone cu acces controlat este autorizată numai în situaţia în care titularul licenţă asigură aplicarea tuturor măsurilor necesare de protecţie fizică. 75. Trebuie luate măsuri pentru detectarea patrunderii persoanelor neautorizate în zona protejată și pentru asigurarea ripostei corespunzătoare a personalului responsabil cu protecţia fizică și a forţei de răspuns.

IX. CERINŢE PRIVIND PROTECŢIA FIZICĂ ÎMPOTRIVA SABOTAJULUI

MATERIALELOR PROTEJATE ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI 76. Sabotajul care implică materiale protejate determină un risc radiologic și o posibilă emisie de substanţe radioactive asupra persoanelor și mediului înconjurător. Riscul radiologic este în dependenţă strânsa cu tipul de material protejat, cu produșii de fisiune asociaţi, cu proiectul instalaţiei nucleare sau radiologice sau cu tipul de container. 77. Nivelul măsurilor de protecţie fizică împotriva sabotajului trebuie să ţină seama de consecinţele radiologice. Pentru a preîntâmpina ameninţarea de sabotaj trebuie pregătite proceduri de urgenţă.

13

78. Pentru realizarea obiectivelor protecţiei fizice trebuie luate următoarele măsuri: a) reducerea la minim a duratei transportului materialelor protejate/MRACA; b) reducerea numărului și duratei operaţiunilor de transportare a materialelor protejate/MRACA cum ar

fi: transferul dintr-un loc de transport în altul; transferul la și de la locurile de depozitare în tranzit; depozitarea temporară pentru așteptarea sosirii vehiculului de transport, etc.; c) asigurarea materialelor protejate pe durata depozitării în tranzit într-un mod adecvat categoriei de protecţie fizică căreia îi aparţine respectivul material; d) evitarea efectuării transporturilor cu periodicitate regulată; e) alegerea adecvată a persoanelor implicate în transportul materialelor protejate, conform punctului 45 lit. b). 79. Transportarea MRACA se va efectua în strictă conformitate cu cerinţele de transport în siguranţă a materialelor radioactive (TS-R-1, AIEA, revizuite în 2005). 80. Pentru protejarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată referitoare la operaţiunile de transport, trebuie luate măsurile necesare conform reglementărilor în vigoare.

Secţiunea IV. Cerinţe faţă de protecţia fizică în timpul transportului MRACA de categoria I-ia 81. Expeditorul trebuie să trimită în prealabil o notificare destinatarului expediţiei preconizate, specificând modul de transport (rutier, feroviar, maritim, fluvial sau aerian), data prevăzută pentru sosirea expediţiei și locul exact de remitere a MRACA în cazul în care aceasta urmează să se realizeze înainte de destinaţia finală. 82. Înainte de expediere expeditorul trebuie să obţină de la destinatar asigurarea că acesta este pregătit să preia livrarea imediat (sau, dacă este cazul, să accepte remiterea) la data prevăzută. 83. Titularul de licenţă trebuie să evalueze riscurile producerii calamităţi naturale sau sociale în vederea asigurării protecţiei fizice adecvate a transportului. 84. Modul de transport trebuie ales astfel, încât să se reducă la minim numărul de transbordări și durata transportului. 85. Titularul de licenţă trebuie să instruiască din timp transportatorul pentru a se asigura participarea lui la aplicarea măsurilor de protecţie fizică. 86. În cazul transporturilor internaţionale de materiale protejate înainte de expediere, expeditorul se va asigura că aranjamentele stabilite în legătura cu expediţia respectivă sunt conforme cu reglementările ţarii destinatare precum și cu reglementările statelor pe teritoriul cărora va tranzita expediţia respectivă. 87. Cu excepţia cazurilor care reclamă măsuri de securitate deosebită, coletele de materiale nucleare sau radioactive trebuie transportate în vehicule, compartimentate sau containere închise și încuiate. Coletele cu materiale nucleare care cântăresc mai mult de 2000 kg și care sunt încuiate sau sigilate, pot fi transportate și în vehicule deschise. Coletele trebuie să fie arimate, ancorate sau fixate în vehiculul sau containerul de transport. 88. Înainte de expedierea materialelor protejate trebuie să se verifice integritatea dispozitivelor de închidere și a sigiliilor coletului, vehiculului, compartimentului sau containerului de transport, consemnându-se într-un document ce rămâne la expeditor.

14

89. Înainte de încărcarea și expedierea materialelor nucleare, vehiculul în care se face încărcarea este controlat amănunţit, pentru a se asigura că nu au fost montate sau introduse în acesta dispozitive și materiale explozive pentru sabotaj sau că nu a fost iniţiata o astfel de acţiune. 90. Personalul cu responsabilităţi de protecţie fizică vor avea instrucţiuni detaliate referitoare la responsabilităţile din timpul transportului. Instrucţiunile sunt elaborate și aprobate de conducerea obiectivului ce deţine materialele protejate și coordonate cu ANRANR. 91. Transportatorul trebuie informat de către expeditor cu privire la: itinerar, locurile de oprire, modalităţile de identificare a persoanelor autorizate să preia încărcătura, dispoziţiile referitoare la remiterea încărcăturii, la destinaţie, măsurile ce vor fi luate în caz de accident, cat și cu privire la prezentarea rapoartelor obișnuite și excepţionale. Această consultare se concretizează în documente care fac parte din documentaţia de autorizare a transportului. 92. Imediat după sosirea expediţiei, destinatarul trebuie sa verifice integritatea coletelor, încuietorilor și sigiliilor și să confirme acceptarea expediţiei. Destinatarul trebuie să notifice expeditorului primirea expediţiei imediat ce aceasta a sosit. Dacă expediţia nu sosește într-un interval de timp rezonabil, după data la care este așteptată, destinatarul trebuie să informeze de îndată expeditorul asupra acestui fapt. 93. Măsurile de protecţie fizică trebuie să prevadă o legătură radio permanentă sau comunicări telefonice frecvente, între mijlocul de transport și expeditor, destinatar și/sau persoana desemnată de expeditor, destinatar sau ANRANR. 94. Fiecare expediţie este escortată de însoţitori sau paznici pentru a proteja MRACA de acţiuni ostile. Insoţitorii/paznici trebuie să asigure supravegherea continuă în caz de transport rutier. Daca coletele, vehiculul, cala sau compartimentul în care se găsesc MRACA sunt încuiate și sigilate, supravegherea continuă a coletelor poate fi înlocuită prin controale frecvente și periodice ale sigiliilor și prin supravegherea continuă a calei, când vehiculul staţionează. În limitele admise de legislaţia naţională se recomandă ca însoţitorii sau paznicii să fie înarmaţi. 95. Titularul de licenţă trebuie să colaboreze cu organul de poliţie competent pentru a dispune de echipe de intervenţie suficient de numeroase și bine antrenate, capabile să intervină, în caz de urgenţă. Forţele de răspuns trebuie să ajungă la locul unde a survenit incidentul, în timpul desfășurării acţiunii de sustragere neautorizată de MRACA sau de sabotaj, astfel încât să împiedice realizarea acţiunii ilegale. 96. Vehiculul de transport rutier trebuie special amenajat pentru a rezista oricărui atac, pentru a preveni sustragerea neautorizată a MRACA și echipat cu un sistem de blocare, astfel încât, nici o persoană neautorizată să nu poată porni vehiculul. 97. Fiecare expediţie trebuie transportată într-un singur vehicul (principiul încărcăturii complete). În vehiculul de transport se va afla și o a doua persoană, având funcţia de însoţitor sau de persoană de pază. 98. Pentru întărirea măsurilor de protecţie fizică, vehiculul de transport, ce transportă MRACA este însoţit, de cel puţin două echipaje din cadrul structurii specializate a organului de politie competent. 99. Dacă transportul nu poate fi efectuat într-o singura zi, se prevăd opriri în locuri aprobate, stabilite din timp de expeditor și aprobate de organele și instituţiile competente, precum și de ANRANR. În timpul acestei opriri vehiculul este garat și/sau imobilizat în interiorul clădirii/incintei încuiate și păzite. 100. Se stabilesc din timp itinerarii de rezervă, astfel încât orice decizie de schimbare a traseului să poată fi înţeleasa ușor și aplicată în mod corespunzător.

15

101. În cazul transportării pe calea ferată, expediţia poate fi efectuată și cu un tren de marfă sau într-un vagon separat atașat la un tren de marfă. La transportul pe calea ferată a MRACA se respectă reglementările în vigoare privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată, precum și prevederile internaţionale la care Republica Moldova este parte. 102. Expediţia este escortată de unul sau mai mulţi însoţitori sau de persoane de pază, precum și de către o echipă din cadrul structurii specializate și autorizate a organului de poliţie competent, care trebuie să călătorească în cel mai apropiat compartiment de vagonul în care se află încărcătura. În timpul opririlor se supraveghează și se controlează încuietorile și sigiliile. Este obligatorie deţinerea de dispozitive de comunicare radio, în sistem duplex și telefoane care vor putea fi utilizate de însoţitori sau de persoanele de pază la opririle planificate. 103. În cazul transportării pe calea aerului, nava care efectuează transportul trebuie special amenajată și să deţină autorizaţia eliberată de către ANRANR. Expediţia este însoţită de una sau mai multe persoane de pază, precum și de către o echipa din cadrul structurii specializate și autorizate a organului de poliţie competent. 104. MRACA transportate trebuie depozitate într-un compartiment sau container sigur care este încuiat și sigilat. Încuietorile și sigiliile trebuie controlate periodic în timpul transportului. 105. Transportarea MRACA poate fi cu un avion pentru transportul de mărfuri închiriat sau cursa regulată și este escortat de una sau mai multe persoane de pază, după caz.

Secţiunea V. Cerinţe faţă de protecţia fizică în timpul transportului MRACA de categoria a II-a 106. Expeditorul trebuie să trimită destinatarului și ANRANR în prealabil o notificare a transportului, specificând modul de transport (rutier, feroviar, maritim, fluvial sau aerian), data prevăzută pentru sosirea transportului și locul exact de remitere a MRACA, în cazul în care aceasta urmează să se realizeze înainte de destinaţia finală. 107. În alegerea traseului trebuie să se ţină seama de siguranţa drumului și să se evite zonele afectate de calamităţi naturale sau de mișcări sociale. 108. În procesul de autorizare, ANRANR va aproba traseul incluzând un traseu alternativ, locurile de oprire, identificarea persoanelor care preiau transportul, proceduri în caz de accident și proceduri de raportare în caz de rutină sau urgenţă. 109. Coletele cu MRACA trebuie transportate în vehicule, compartimente sau containere închise și încuiate. Coletele trebuie să fie ancorate sau fixate în vehiculul sau containerul de transport. 110. Înainte de efectuarea transportului trebuie să se verifice integritatea dispozitivelor de închidere și a sigiliilor coletului, vehiculului, compartimentului sau containerului de transport, consemnându-se într-un document ce rămâne la expeditor. 111. Înainte de încărcarea MRACA se face controlul amănunţit al vehiculului pentru a se asigura că nu au fost montate dispozitive și materiale explozive pentru sabotaj sau ca o astfel de acţiune nu a fost iniţiată. 112. Personalul cu responsabilităţi de protecţie fizică trebuie să aibă instrucţiuni detaliate referitoare la responsabilităţile din timpul transportului. Aceste instrucţiuni scrise trebuie aprobate de către ANRANR,

16

în procesul de autorizare. Pentru întărirea măsurilor de protecţie fizică, vehiculul de transport este însoţit, în funcţie de situaţie, de cel puţin două echipaje din cadrul structurii specializate și autorizate a organului de poliţie competent. 113. Destinatarul trebuie să verifice integritatea coletelor, încuietorile și sigiliile și să le preia imediat după sosire. Destinatarul trebuie să notifice expeditorul despre sosirea transportului imediat la sosire sau neprimirea acestuia cât mai rapid. 114. Planul de protecţie fizică trebuie să includă precizări asupra frecvenţei de comunicare între părţile implicate în transport. 115. În contractul sau acordul dintre expeditor și destinatar trebuie specificat foarte clar punctul în care responsabilitatea pentru protecţia fizică este transferată de la expeditor la destinatar.

Secţiunea VI. Cerinţe faţă de protecţia fizică în timpul transportului MRACA de categoria a III-ea

116. Expeditorul trebuie să trimită destinatarului și ANRANR în prealabil o notificare a transportului în care specifica modul de transport (rutier, feroviar, maritim sau aerian), timpul estimat pentru sosire și locul exact de remitere a MRACA, în cazul în care aceasta urmează să se realizeze înainte de destinaţia finală. 117. Coletele sau vehiculele trebuie încuiate și sigilate în timpul transportului. 118. Vehiculul trebuie verificat în detaliu înainte de încărcare și transport întru a se asigura că nu au fost montate dispozitive și materiale explozive pentru sabotaj sau că o acţiune de sabotaj nu a fost iniţiată. 119. Destinatarul notifica expeditorului imediat după realizarea transportului. Dacă expediţia nu sosește la un interval de timp rezonabil, destinatarul va informa expeditorul asupra acestui fapt. 120. Titularul de licenţă poate solicita însoţirea expediţiei de un echipaj din cadrul structurii specializate și autorizate a organului de poliţie competent.

Secţiunea VII. Aranjamente suplimentare pentru transporturi internaţionale 121. În contractul dintre expeditor și destinatar privitor la transportul internaţional al materialului protejat sau de MRACA se specifică foarte clar actul în care responsabilitatea pentru protecţia fizică este transferată de la expeditor la destinatar. 122. Dacă contractul referitor la un transport internaţional prevede, că livrarea pe teritoriul statului destinatar să aibă loc într-un vehicul al statului expeditor, se menţionează că destinatarul trebuie informat în volum necesar care să-i permită să ia măsurile de protecţie fizică adecvate. 123. În cazul transporturilor internaţionale ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova, titularul de Licenţă trebuie să notifice data și locul întrării și ieșiri în/din ţară a materialelor protejate și MRACA transportate și caracteristicile expediţiei.

17

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind Protecţia fizică a materialelor nucleare și radioactive

Model al conţinutul Planului de securitate

Planul de securitate trebuie să includă toată informaţia necesară pentru a descrie măsurile de securitate și sistemul de securitate folosit. Conţinutul planului trebuie sa fie comensurabil cu nivelul de securitate a sursei. Următoarele subiecte urmează să fie expuse:

1. Descrierea materialului radioactiv/nuclear, categorizarea și utilizarea; 2. Descrierea mediului, construcţiei și/sau instalaţiei unde se utilizează sau se stochează sursa, și schema amplasării și a sistemului de securitate, după caz; 3. Amplasarea construcţiei sau instalaţiei faţă de zona pentru acces public; 4. Analiza de risc a penetrării nesancţionate a obiectivului nuclear sau radiologic; 5. Procedurile locale de securitate; 6. Obiectivele planului de securitate pentru construcţii și instalaţii inclusiv:

a. prevenirea sustragerii neautorizate, distrugerii, sau folosirii cu rea intenţie. b. controlul necesar pentru prevenirea consecinţelor negative, inclusiv posibilitatea dotării cu

echipament suplimentar necesar. c. instalaţiile sau obiectivele, care urmează să fie securizate.

7. Măsurile de securitate care vor fi aplicate, inclusiv: a. de prevenire, asigurare a monitoringului, asigurarea controlului accesului, detectare, reţinere,

reacţionare și comunicare. b. Particularităţile designului (pentru evaluarea măsurilor împotriva pericolului)

8. Măsurile administrative care urmează a fi folosite includ: a. Rolul securităţii și responsabilităţile administraţiei, a personalului și a altor persoane; b. Măsuri de rutina sau cele lipsite de rutină, incluzând evidenţa surselor; c. Deservirea și testarea echipamentului; d. Aprecierea nivelului de pregătire a personalului; e. Introducerea securităţii informaţionale f. Metode de acces autorizat; g. Planul de reacţionare în situaţii excepţionale; h. Instruirea;

9. Corespunderea pericolului unui anumit nivel de securitate; 10. Proceduri de evaluare periodică a eficienţei planului și de reactualizare periodică a acestuia; 11. Alte măsuri suplimentare.

18

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind

Protecţia fizică a materialelor nucleare și radioactive

Clasificarea materialelor nucleare din punct de vedere al măsurilor de protecţie fizică Material Forma Categoria I Categoria II Categoria IIIC

PlutoniuA NeiradiatB 2 kg sau mai mult

Mai puţin de 2 kg, dar mai mult de 500g.

500g sau mai puţin, dar mai mult de 15 g.

Uraniu-235 NeiradiatB

1. Uraniu îmbogăţit la 20% U235 sau mai mult.

2. Uraniu îmbogăţit la 10% U235 sau mai mult, dar sub 20% U235.

3. Uraniu îmbogăţit peste nivelul natural, dar sub 10% U235.

4. Uraniu natural inclusiv sărăcit în U235

5 kg sau mai mult

Mai puţin de 5 kg, dar mai mult de 1 kg 10 kg sau mai mult

1 kg sau mai puţin, dar mai mult de 15 g. Mai puţin de 10 kg, dar mai mult de 1 kg. 10 kg sau mai mult Mai mult de 1 tonă.

Uraniu-233 NeiradiatB 2 kg sau mai mult

Mai puţin de 2 kg, dar mai mult de 500 g.

500g sau mai puţin, dar mai mult de 15 g.

Combusti-bil iradiat

- - Uraniu sărăcit sau natural, Toriu sau combustibil slab îmbogăţit (mai puţin de 10% materiale fisionabile)D,E

-

Apă grea - - Mai mult de 20 tone D2O echivalent (mai mult de 4 tone deuteriu)

Mai puţin de 20 tone D2O echivalent (mai mult de 4 tone deuteriu). Mai mult de 5 tone D2O echivalent (mai mult de 1 tonă deuteriu)

Deșeuri radioactive

- - Deșeuri radioactive de înaltă activitate în cantitate de cel puţin 1 kg.

Deșeuri radioactive de înaltă activitate în cantităţi cuprinse între 10 g și 1 kg. Deșeuri radioactive de activitate medie în cantitate mai mare de 200 kg

A) Plutoniu, cu excepţia cazului în care concentraţia izotopică a Plutoniului-238 depășește 80%, B) Materiale neiradiate într-un reactor sau materiale iradiate într-un reactor care dau un nivel de radiaţii egal sau mai mic 1 Gy/h (100 rad./h) la distanţa de un metru fără ecran. C) Cantităţi1e care nu sunt incluse în Categoria a III-a precum și Uraniul natural/sărăcit și Toriul vor fi protejate conform practicilor gestiunii prudente. D) Acest nivel de protecţie este cel recomandat, dar după evaluarea circumstanţelor specifice, se poate atribui o categorie de protecţie diferită. E) Alţi combustibili, care, în virtutea conţinutului lor originar de materiale fisionabile, fac parte din Categoria I-a sau a II-a, înainte de iradiere, pot intra în categoria imediat inferioară dacă nivelul de radiaţii al combustibilului depășește 1 Gy/h (100 rad./h) la distanţa de un metru fără ecran.

19

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind

Protecţia fizică a materialelor nucleare și radioactive

Categoriile materialelor radioactive

Categoria I

Categoria II Categoria III

Exemple de practici:

Generatori termoelectrici

cu radioizotopi (GTR)

Iradiatoare

Teleterapie

Bisturiu gama (teleterapie

multiflux)

Exemple de practici:

Radiografie industrială

Brahiterapie cu debit de

doze medii și mari

Exemple de practici:

Nivelmetri cu surse,

Sensori în benzi rulante,

Grosimetri rotativi de ţevi

Radionu-clidul

TBq Am-241

Am-241/Be

Cf-252

Cm-244

Co-60

Cs-137

Gd-153

Ir-192

Pm-147

Pu-238

Pu-239/Be

Ra-226

Se-75

Sr-90 (Y-90)

Tm-170

Yb-169

6.E+01

6.E+01

2.E+01

5.E+01

3.E+01

1.E+02

1.E+03

8.E+01

4.E+04

6.E+01

6.E+01

4.E+01

2.E+02

1.E+03

2.E+04

3.E+02

6.E-01

6.E-01

2.E-01

5.E-01

3.E-01

1.E+00

1.E+01

8.E-01

4.E+02

6.E-01

6.E-01

4.E-01

2.E+00

1.E+01

2.E+02

3.E+00

6.E-02

6.E-02

2.E-02

5.E-02

3.E-02

1.E-01

1.E+00

8.E-02

4.E+01

6.E-02

6.E-02

4.E-02

2.E-01

1.E+00

2.E+01

3.E-01

20

Anexa nr. 4 la Regulamentul privind Protecţia fizică a materialelor nucleare și radioactive

Atribuirea Nivelurile de securitate în baza categorizării MRACA

Nivelul de

securitate A Nivelul de

securitate B Nivelul de

securitate C Categoria I

+

Categoria II

+

Categoria III

+

Categoria IV, V Nivelul de securitate privind protecţia fizică nu cade sub incidenţa prezentului Regulament dar este dictat de cerinţele generale referitoare la autorizare (p. 40, HG nr. 212 din 13 martie 2009, Regulamentul cu privire la autorizarea activităţilor nucleare și radiologice) și de “Normele Fundamentale de Radioprotecţie. Cerinţe și Reguli Igienice nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001”, (NFRP-2000).

21

Anexa nr. 5 la Regulamentul privind Protecţia fizică a materialelor nucleare și radioactive

Măsurile tehnice și administrative de securitate a MRACA

Obiectivele securităţii

Funcţiile securităţii

Nivelul de securitate A ----------------------------- Scopul: prevenirea mișcării neautorizate

Nivelul de securitate B ------------------------------ Scopul: minimalizarea probabilităţii mișcării neautorizate

Nivelul de securitate C ------------------------ Scopul: reducerea probabilităţii mișcării neautorizate

control intern zilnic săptămânal lunar Depistarea imediată a oricărui acces neautorizat către locul de aflare a

sursei/ariei protejate Depistarea imediată a oricărui atentat de mișcare neautorizată a sursei, inclusiv de către personalul angajat

Depistarea oricărui atentat de mișcare neautorizată a sursei

Depistarea mișcării neautorizate a sursei

Evaluarea imediată a depistării Informarea imediată cu personalul de reacţionare

depistarea

Aplicarea măsurilor de detectare a pierderii sursei prin verificare Reţinerea, după detectare, suficientă pentru reacţionarea personalului în scopul stopării mișcării neautorizate

Iniţierea imediată a reacţionării pentru minimalizarea probabilităţii mișcării neautorizate

Iniţierea imediată a reacţionării pentru reducerea probabilităţii mișcării neautorizate

reţinerea

Asigurarea cu minim două măsuri tehnice de izolare a sursei

Asigurarea cu minim două măsuri (una tehnică) de izolare a sursei

Asigurarea cu minim o măsură de izolare a sursei

reacţionarea

Reacţionarea imediată la semnalul declanșat, cu resurse suficiente pentru stoparea sau prevenirea mișcării neautorizate

Iniţierea imediată a reacţionării pentru stoparea mișcării neautorizate

Implementarea acţiunilor corespunzătoare în cazul mișcării neautorizate

Controlul accesului limitat la locul de amplasare a sursei doar pentru persoanele autorizate Identificarea și protecţia informaţiei senzitive Asigurarea unui plan de securitate Asigurarea capacităţii de îndeplinire a măsurilor din planul specific de securitate

managementul securităţii

Stabilirea sistemului de comunicare

Nota: Măsurile tehnice și administrative de securitate a surselor radioactive privind protecţia fizică pentru

obiective cu surse radioactive de categoria IV-V și generatoare de radiaţii ionizante sunt dictate de

cerinţele generale referitoare la autorizare (p. 40, HG nr. 212 din 13 martie 2009, Regulamentul cu privire

la autorizarea activităţilor nucleare și radiologice) și de “Normele Fundamentale de Radioprotecţie.

Cerinţe și Reguli Igienice nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001”, (NFRP-2000).