regulamentul-nr-110-2010.pdf

Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite - CEE-ONU

Regulamentul cuprinzând dispoziţii uniforme privindomologarea Componentelor specifice pentruautovehiculele care utilizează gaz natural comprimat(GNC) în sistemul de propulsie şi Vehiculelor în ceea cepriveşte instalarea componentelor specifice unui tipomologat pentru utilizarea gazului natural comprimat(GNC) în sistemul de propulsieNumăr celex: 42011X0507(01)

În vigoare de la 07.05.2011

Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 120 din 07.05.2011.

Tipărit de Daniel Iane

Tiparit de Daniel Iane la 06.01.2015.Document Lege5 - Copyright © 2015 Indaco Systems.

http://lege5.ro/JurnalOficial/jurgeytinjsgi/jurnalul-oficial-al-uniunii-europene-nr-120-07-05-2011

Doar textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internaţional. Situaţia şi data intrăriiîn vigoare a prezentului regulament se verifică în ultima versiune a documentului CEE-ONU

TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă:http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 110 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) –Dispoziţii uniforme privind omologareaI. Componentelor specifice pentru autovehiculele care utilizează gaz natural comprimat (GNC) în sistemul depropulsie;II. Vehiculelor în ceea ce priveşte instalarea componentelor specifice unui tip omologat pentru utilizareagazului natural comprimat (GNC) în sistemul de propulsieCare include tot textul valabil până la:Suplimentul 9 la versiunea originală a regulamentului: Data intrării în vigoare: 19 august 2010

CUPRINS

REGULAMENT1. Domeniu de aplicare2. Definiţia şi clasificarea componentelorPARTEA I3. Cererea de omologare4. Repere5. Omologarea6. Specificaţii cu privire la componentele GNC7. Modificările unui tip de componentă GNC şi extinderea omologării8. (Nealocat)9. Conformitatea producţiei10. Penalităţi în caz de neconformitate a producţiei11. (Nealocat)12. Încetarea definitivă a producţiei13. Numele şi adresele serviciilor tehnice responsabile cu desfăşurarea încercărilor de omologare şi aledepartamentelor administrativePARTEA II14. Definiţii15. Cererea de omologare16. Omologarea17. Cerinţe cu privire la instalarea componentelor specifice pentru utilizarea gazului natural comprimat însistemul de propulsie al unui vehicul18. Conformitatea producţiei19. Penalităţi în caz de neconformitate a producţiei20. Modificarea şi extinderea omologării unui tip de vehicul21. Încetarea definitivă a producţiei22. Numele şi adresele serviciilor tehnice responsabile cu desfăşurarea încercărilor de omologare şi aledepartamentelor administrativeANEXEAnexa 1A – Caracteristici esenţiale ale componentei GNCAnexa 1B – Caracteristici esenţiale ale vehiculului, motorului şi sistemului GNCAnexa 2A – Dispunerea mărcii de omologare de tip a componentei GNCAnexa 2B – Comunicare privind acordarea, extinderea, refuzul, retragerea omologării sau încetarea definitivăa producţiei unui tip de componentă GNC în temeiul Regulamentului nr. 110Addendum – Informaţii suplimentare cu privire la omologarea unui tip de componentă GNC în temeiulRegulamentului nr. 110


1/84

Anexa 2C – Dispunerea mărcilor de omologareAnexa 2D – Comunicare privind acordarea, extinderea, refuzul, retragerea omologării sau încetarea definitivăa producţiei unui tip de vehicul în ceea ce priveşte instalarea sistemului GNC în temeiul Regulamentului nr.110Anexa 3 – Butelie pentru gaz natural – Butelie de înaltă presiune pentru stocarea la bord a gazului natural,drept combustibil pentru autovehiculeApendicele A – Metode de încercareApendicele B – (Nealocat)Apendicele C – (Nealocat)Apendicele D – Formulare de raportApendicele E – Verificarea raporturilor de tensiune cu ajutorul mărcilor tensometriceApendicele F – Metode de determinare a rezistenţei la rupereApendicele G – Instrucţiunile furnizate de constructorul containerului cu privire la manevrarea, utilizarea şiinspecţia buteliilorApendicele H – Testare ecologicăAnexa 4A – Dispoziţii cu privire la omologarea supapei automate, a supapei de reţinere, a supapei de limitarea presiunii, a dispozitivului de limitare a presiunii (cu declanşare termică), a supapei de exces de debit, asupapei manuale şi a supapei de limitare a presiunii (cu declanşare manometrică)Anexa 4B – Dispoziţii cu privire la omologarea conductelor sau furtunurilor flexibile de combustibilAnexa 4C – Dispoziţii cu privire la omologarea filtrului GNCAnexa 4D – Dispoziţii cu privire la omologarea regulatorului de presiuneAnexa 4E – Dispoziţii cu privire la omologarea senzorilor de presiune şi de temperaturăAnexa 4F – Dispoziţii cu privire la omologarea staţiei de umplereAnexa 4G – Dispoziţii cu privire la omologarea regulatorului pentru debitul de gaz şi/sau amestecător gaz/aersau injectorAnexa 4H – Dispoziţii cu privire la omologarea unităţii de control electronicAnexa 5 – Proceduri de încercareAnexa 5A – Încercare la suprapresiune (Încercare de rezistenţă)Anexa 5B – Încercare de scurgere externăAnexa 5C – Încercare de scurgere internăAnexa 5D – Încercare de compatibilitate cu GNCAnexa 5E – Încercare de rezistenţă la coroziuneAnexa 5F – Rezistenţă la căldură uscatăAnexa 5G – Afectarea ozonuluiAnexa 5H – Ciclu de încercare a temperaturiiAnexa 5I – Ciclu de încercare a presiunii aplicabil numai în cazul buteliilor (a se vedea anexa 3)Anexa 5J – (Nealocat)Anexa 5K – (Nealocat)Anexa 5L – Încercare de durabilitate (Funcţionare continuă)Anexa 5M – Încercare distructivă/de spargere aplicabilă numai în cazul buteliilor (a se vedea anexa 3)Anexa 5N – Încercarea rezistenţei la vibraţiiAnexa 5O – Temperaturi de operareAnexa 6 – Dispoziţii cu privire la marca de identificare a GNC în cazul vehiculelor de serviciu public

1. DOMENIU DE APLICAREPrezentul regulament se aplică în cazul:

1.1. Partea I. Componentelor specifice pentru vehiculele din categoria M şi N (1) care utilizează gaz naturalcomprimat (GNC) în sistemul de propulsie

1.2. Partea II. Vehiculelor din categoria M şi N (1) cu privire la instalarea componentelor specifice, pentruutilizarea gazului natural comprimat (GNC) pentru propulsie, a unui tip omologat.___________(1) În conformitate cu anexa 7 la Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3) (documentul

TRANS/WP.29/78/Rev.1/Modif.2 astfel cum a fost modificată prin Modif.4).


2/84

2. DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA COMPONENTELORComponentele GNC destinate utilizării la vehicule se clasifică conform funcţiei şi presiunii de lucru, înconformitate cu figura 1-1.Clasa 0 Piesele de înaltă presiune, inclusiv tuburile şi garniturile care conţin GNC cu o presiune mai mare de 3MPa şi până la 26 MPa.Clasa 1 Piesele cu presiune medie, inclusiv tuburile şi garniturile care conţin GNC cu o presiune mai mare de450 kPa şi până la 3000 kPa (3 MPa).Clasa 2 Piesele de joasă presiune, inclusiv tuburile şi garniturile care conţin GNC cu o presiune mai mare de20 kPa şi până la 450 kPa.Clasa 3 Piesele cu presiune medie, cum sunt supapele de siguranţă sau protejate de o supapă de siguranţă,inclusiv tuburile şi garniturile care conţin GNC cu o presiune mai mare de 450 kPa şi până la 3000 kPa (3MPa).Clasa 4 Piesele în contact cu gazul, supuse unei presiuni mai mici de 20 kPa.O componentă poate fi alcătuită din mai multe piese, fiecare fiind clasificată în clasa sa conform funcţiei şipresiunii maxime de lucru.2.1. "Presiune" înseamnă presiunea relativă în raport cu presiunea atmosferică, cu excepţia altor specificaţii.2.1.1. "Presiune de serviciu" înseamnă presiunea stabilită la o temperatură uniformă a gazului de15 °C.2.1.2. "Presiune de încercare" înseamnă presiunea la care este adusă o componentă în timpul încercării deacceptare.2.1.3. "Presiune de lucru" înseamnă presiunea maximă la care o componentă este concepută pentru a fisupusă şi care este baza în vederea determinării rezistenţei componentei respective.2.1.4. "Temperaturi de funcţionare" înseamnă valorile maxime din gamele de temperatură, indicate în anexa5O, la care se asigură funcţionarea sigură şi optimă a componentei specifice şi pentru care aceasta a fostproiectată şi omologată.2.2. "Componentă specifică" înseamnă:(a) container (sau butelie);(b) accesorii montate pe butelie;(c) regulator de presiune;(d) supapă automată;(e) supapă manuală;(f) instalaţie de alimentare cu gaz;(g) reglor pentru debitul de gaz;(h) conductă flexibilă de combustibil;(i) conductă rigidă de combustibil;(j) staţie de umplere sau recipient de înmagazinare;(k) supapă de reţinere sau supapă de reţinere;(l) supapă de reducere a presiunii (supapă de evacuare);(m) dispozitiv de reducere a presiunii (cu declanşare termică);(n) filtru;(o) senzor/indicator de presiune sau temperatură;(p) supapă de exces de debit;(q) supapă de serviciu;(r) unitate de control electronic;(s) carcasă etanşă la gaze;(t) garnitură;(u) furtun de ventilaţie;(v) dispozitiv de limitare a presiunii (DLP) (cu declanşare manometrică).2.2.1. Multe din componentele mai sus menţionate se pot combina sau monta împreună ca o componentă"multifuncţională".

Fig. 1-1Schema debitului pentru clasificarea compuşilor GNC STOP


3/84

Figura 1-2Încercări aplicabile unor clase specifice de componente (cu excepţia buteliilor)

Încercare acaracteristicilorde funcţionare

Încercarearezistenţei la

suprapresiune

Încercarede

scurgere(externă)

Încercarede

scurgere(internă)

FuncţionarecontinuăÎncercare

dedurabilitate

Rezistenţăla

coroziune

Îmbătrânirela ozon

Compatibilitateacu GNC

Rezistenţala vibraţii

Rezistenţala căldură

uscată

Anexa 5A Anexa5B

Anexa5C

Anexa 5L Anexa 5E Anexa 5G Anexa 5D Anexa 5N Anexa 5F

Clasa 0 X X A A X X X X X


Clasa 2 X X A A X A X X A


Clasa 4 O O O O X A X O A

X = Se aplică O = Nu este cazul A = După caz

2.3. "Container" (sau butelie) înseamnă orice recipient utilizat pentru depozitarea gazului natural comprimat.2.3.1. Un container poate fi:GNC-1 metal;


4/84

GNC-2 strat de metal întărit cu filament continuu impregnat cu răşină (fretat);GNC-3 strat de metal întărit cu filament continuu impregnat cu răşină (bobinat);GNC-4 filament continuu impregnat cu răşină, cu garnitură nemetalică (toţi compuşii).2.4. "Tip de container" înseamnă rezervoarele care nu diferă în ceea ce priveşte dimensiunile şi caracteristicilemateriale specificate în anexa 3.2.5. "Accesorii montate pe container" înseamnă următoarele componente (fără a se limita la acestea),separate sau combinate, când sunt montate pe container:2.5.1. supapă manuală;2.5.2. senzor/indicator de presiune;2.5.3. supapă de limitare a presiunii (supapă de evacuare);2.5.4. dispozitiv de reducere a presiunii (cu declanşare termică);2.5.5. supapă automată a buteliei;2.5.6. supapă de exces de debit;2.5.7. carcasă etanşă la gaze.2.6. "Supapă" înseamnă un dispozitiv prin care se poate controla debitul unui fluid.2.7. "Supapă automată" înseamnă o supapă care nu este operată manual.2.8. "Supapă automată a buteliei" înseamnă o supapă automată fixată strâns pe butelia care controleazădebitul gazului la sistemul de carburant. Supapa automată a buteliei mai este denumită şi supapă de serviciucu telecomandă.2.9. "Supapă de reţinere" înseamnă o supapă automată care lasă gazul să curgă într-o singură direcţie.2.10. "Supapă de exces de debit" (dispozitiv de limitare a excesului de debit) înseamnă un dispozitiv care seopreşte automat sau limitează debitul de gaz când acesta depăşeşte valoarea stabilită în proiectare.2.11. "Supapă manuală" înseamnă o supapă manuală fixată rigid pe butelie.2.12. "Supapă de limitare a presiunii (supapă de descărcare)" înseamnă un dispozitiv care împiedicădepăşirea presiunii prestabilite din amonte.2.13. "Supapă de serviciu" înseamnă o supapă de izolare, închisă numai în timpul depanării vehiculului.2.14. "Filtru" înseamnă un ecran protector care înlătură reziduurile din fluxul de gaz.2.15. "Garnitură" înseamnă un conector utilizat în instalaţia de conducte, de ţevi sau în sistemul de furtunuri.2.16. Conducte de combustibil2.16.1. "Conducte flexibile de combustibil" înseamnă furtunuri sau conducte flexibile prin care curge debitul degaze naturale.2.16.2. "Conducte rigide de combustibil" înseamnă conducte care nu au fost proiectate să fie flexibile în condiţiinormale de lucru şi prin care curge debitul de gaze naturale.2.17. "Instalaţie de alimentare cu gaz" înseamnă instalaţie pentru introducerea combustibilului gazos înconducta de admisie a motorului (carburator sau injector).2.17.1. "Amestecător gaz/aer" înseamnă o instalaţie pentru amestecarea combustibilului gazos şi a aerului deadmisie pentru motor.2.17.2. "Injector pentru gaz" înseamnă o instalaţie pentru introducerea combustibilului gazos în motor sau însistemul de admisie aferent.2.18. "Reglor pentru debitul de gaz" înseamnă un dispozitiv pentru reglarea debitului de gaz, instalat subregulatorul de presiune, care controlează debitul de gaz către motor.2.19. "Carcasă etanşă la gaze" înseamnă un dispozitiv care evacuează scurgerile de gaz în afara vehiculului şicare include furtunul de ventilaţie pentru gaz.2.20. "Indicator de presiune" înseamnă un dispozitiv presurizat care indică presiunea gazului.2.21. "Regulator de presiune" înseamnă un dispozitiv utilizat pentru a controla presiunea de distribuţie acombustibilului gazos către motor.2.22. "Dispozitiv de reducere a presiunii (cu declanşare termică)" înseamnă un dispozitiv de unică folosinţă,declanşat de temperatura excesivă, care evacuează gazul pentru a împiedica spargerea buteliei.2.23. "Staţie de umplere sau recipient de înmagazinare" înseamnă un dispozitiv montat în exteriorul sauinteriorul vehiculului (compartimentul motorului) utilizat pentru a umple containerul în staţia de umplere.2.24. "Unitate de control electronic (alimentare cu GNC)" înseamnă un dispozitiv care controlează necesarulde gaz pentru motor şi alţi parametri ai motorului şi care închide automat supapa automată, din motive desiguranţă.


5/84

2.25. "Tipul componentelor" conform punctelor 2.6-2.23 de mai sus înseamnă componentele care nu diferă înaspectele esenţiale precum materialele, presiunea de lucru şi temperaturile de funcţionare.2.26. "Tip de unitate de control electronic" conform punctului 2.24 înseamnă componentele care nu diferă înaspectele esenţiale precum principiile de bază ale programelor de calculator, cu excepţia unor modificăriminore.2.27. "Dispozitiv de limitare a presiunii (DLP) (cu declanşare manometrică) (acest dispozitiv este denumituneori "disc de siguranţă"") înseamnă un dispozitiv de unică folosinţă declanşat de o presiune excesivă careîmpiedică depăşirea unei presiuni prestabilite în amonte de dispozitiv.

PARTEA I

OMOLOGAREA COMPONENTELOR SPECIFICE PENTRU AUTOVEHICULELE CAREUTILIZEAZĂ GAZ NATURAL COMPRIMAT (GNC) ÎN SISTEMUL DE PROPULSIE

3. CEREREA DE OMOLOGARE3.1. Cererea de omologare a componentei specifice sau multifuncţionale se depune de posesorul denumiriisau al mărcii comerciale sau de reprezentantul autorizat al acestuia.3.2. Cererea trebuie să fie însoţită de documentele menţionate în continuare în trei copii şi de următoareledate:3.2.1. descrierea vehiculului, conţinând toate datele corespunzătoare menţionate în anexa 1A la prezentulregulament;3.2.2. o descriere detaliată a tipului componentei specificate;3.2.3. o schiţă a componentei specifice, suficient de detaliată şi la scară adecvată;3.2.4. verificarea respectării specificaţiilor stabilite la punctul 6 din prezentul regulament.3.3. La cererea serviciului tehnic responsabil cu desfăşurarea încercărilor de omologare, se pun la dispoziţieeşantioane ale componentei specifice. La cerere se furnizează eşantioane suplimentare (maximum 3).

3.3.1. În timpul preproducţiei containerelor [n] (*), la fiecare 50 de bucăţi (serie de calificare) containerele suntsupuse încercărilor nedistructive din anexa 3.___________(*) A se specifica.

4. MARCAJE4.1. Eşantionul componentei specifice înaintate spre omologare trebuie să poarte marca sau numele comercialal constructorului şi tipul, inclusiv cel cu privire la denumirea temperaturilor de funcţionare ("M" sau "C" pentrutemperaturile moderate sau reci, după caz); iar în cazul furtunurilor flexibile, se indică de asemenea luna şianul de fabricaţie; acest indicator trebuie să fie citeţ şi indelebil.4.2. Toate componentele trebuie să aibă un spaţiu suficient pentru a primi marca de omologare; acest spaţiuse indică în schiţele menţionate la punctul 3.2.3 de mai sus.4.3. Fiecare container trebuie să prezinte placa de identificare cu următoarele informaţii lizibile şi de neşters:(a) numărul de serie;(b) capacitatea în litri;(c) marca "GNC";(d) presiunea de funcţionare/presiunea de încercare [MPa];(e) masa (kg);(f) anul şi luna omologării (ex.: 96/01);(g) marca de omologare în conformitate cu punctul 5.4.5. OMOLOGAREA5.1. În cazul în care eşantioanele componentei înaintate spre omologare îndeplinesc cerinţele de la punctele6.1-6.11 din prezentul regulament, se acordă omologarea tipului componentei.5.2. Fiecare tip de componentă sau componentă multifuncţională comportă atribuirea unui număr deomologare. Primele două cifre ale acestuia (în prezent 00, corespunzătoare regulamentului în forma saoriginală) indică seria de amendamente care cuprind cele mai recente amendamente tehnice majore laregulament în momentul eliberării omologării. Aceeaşi parte contractantă nu poate să atribuie acelaşi număralfanumeric unui alt tip de componentă.


6/84

5.3. Comunicarea privind acordarea, refuzul sau extinderea omologării unui tip de componentă GNC în temeiulprezentului regulament se notifică părţilor acordului care aplică prezentul regulament, cu ajutorul unei fişeconforme cu modelul din anexa 2B la prezentul regulament.5.4. Pe toate componentele conforme unui tip omologat în conformitate cu prezentul regulament, pe lângămarca indicată la punctele 4.1-4.3 se aplică, în mod vizibil, într-un loc indicat la punctul 4.2 de mai sus, omarcă de omologare internaţională, compusă din:5.4.1. Un cerc în interiorul căruia se află litera "E", urmată de numărul distinctiv al ţării care a acordat

omologarea (3).___________(3) 1 pentru Germania, 2 pentru Franţa, 3 pentru Italia, 4 pentru Ţările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria,

8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Serbia, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14

pentru Elveţia, 15 (liber), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia,

21 pentru Portugalia, 22 pentru Federaţia Rusă, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croaţia, 26 pentru Slovenia, 27

pentru Republica Slovacă, 28 pentru Belarus, 29 pentru Estonia, 30 (liber), 31 pentru Bosnia şi Herţegovina, 32 pentru Letonia,

33 (liber), 34 pentru Bulgaria, 36 pentru Lituania, 37 pentru Turcia, 38 (liber), 39 pentru Azerbaidjan, 40 pentru Fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei, 41 (liber), 42 pentru Comunitatea Europeană (omologările sunt acordate de către statele membre care

utilizează marca lor proprie CEE), 43 pentru Japonia, 44 (liber), 45 pentru Australia, 46 pentru Ucraina, 47 pentru Africa de Sud,

48 pentru Noua Zeelandă, 49 pentru Cipru, 50 pentru Malta, 51 pentru Republica Coreea, 52 pentru Malaysia, 53 pentru

Tailanda, 54 şi 55 (libere) şi 56 pentru Muntenegru. Numerele următoare se atribuie altor ţări, în ordinea cronologică în care

acestea ratifică sau aderă la Acordul privind adoptarea de specificaţii tehnice uniforme pentru vehicule cu roţi, echipamente şi

componente care pot fi montate şi/sau folosite la vehicule cu roţi şi condiţiile pentru recunoaşterea reciprocă a omologărilor

acordate pe baza acestor specificaţii, iar numerele astfel atribuite se comunică părţilor contractante la acord de către secretarul

general al Naţiunilor Unite.

5.4.2. Numărul prezentului regulament, urmat de litera "R", de o liniuţă şi de numărul de omologare, plasate ladreapta cercului prevăzut la punctul 5.4.1. Acest număr de omologare este compus din numărul de omologarede tip al componentei care apare pe certificatul completat pentru acest tip (a se vedea punctul 5.2 şi anexa 2B)precedat de două cifre care indică secvenţa ultimei serii de amendamente la prezentul regulament.5.5. Marca de omologare trebuie să fie lizibilă şi de neşters.5.6. Anexa 2A la prezentul regulament oferă exemple de amplasare a mărcii de omologare de mai sus.6. SPECIFICAŢII CU PRIVIRE LA COMPONENTELE GNC6.1. Dispoziţii generale6.1.1. Componentele specifice ale vehiculelor care utilizează GNC în sistemul de propulsie trebuie săfuncţioneze în condiţii corecte şi sigure, în conformitate cu prezentul regulament.Materialele componentelor care sunt în contact cu GNC trebuie să fie compatibile cu acesta (a se vedea anexa5D).Părţile componentei a căror funcţionare corectă şi sigură poate fi influenţată de GNC, presiunea înaltă sauvibraţii trebuie să fie supuse procedurilor de încercare aferente, descrise în anexele la prezentul regulament.Trebuie să se îndeplinească în special dispoziţiile de la punctele 6.2-6.11.Componentele specifice ale vehiculelor care utilizează GNC în sistemul de propulsie trebuie să respectecerinţele cu privire la compatibilitatea electromagnetică aferentă (CEM) în conformitate cu Regulamentul nr.10, seria 02 de amendamente, sau echivalent.6.2. Dispoziţii cu privire la containere6.2.1. Containerele pentru GNC trebuie să fie omologate în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în anexa 3 laprezentul regulament.6.3. Dispoziţii cu privire la componentele montate pe container6.3.1. Containerul trebuie să fie echipat cu următoarele componente, cel puţin, care pot fi separate saucombinate:6.3.1.1. supapă manuală;6.3.1.2. supapă automată a buteliei;6.3.1.3. dispozitiv de reducere a presiunii;6.3.1.4. dispozitiv de limitare a excesului de debit.


7/84

6.3.2. Containerul poate fi echipat cu o carcasă etanşă la gaze, dacă este cazul.6.3.3. Componentele menţionate la punctele 6.3.1-6.3.2 de mai sus trebuie să fie omologate în conformitate cudispoziţiile prevăzute în anexa 4 la prezentul regulament.6.4-6.11. Dispoziţii cu privire la alte componenteComponentele indicate trebuie să fie omologate în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în anexele menţionateîn tabelul de mai jos:

Punctul Componentă Anexă

6.4 Supapă automată Supapă de sens unic sau de reţinere Supapă de limitare a presiunii Dispozitiv de limitare a presiunii (cu declanşatortermic) Supapă de exces de debit Dispozitiv de limitare a presiunii (cu declanşaremanometrică)

4A

6.5 Furtun-conductă flexibilă de combustibil 4B

6.6 Filtru GNC 4C

6.7 Regulatorul de presiune 4D

6.8 Senzori de presiune şi temperatură 4E

6.9 Staţie de umplere sau recipient de înmagazinare 4F

6.10 Reglor pentru debitul de gaz şi amestecătorgaz/aer sau injector

4G

6.11 Unitatea de control electronic 4H

7. MODIFICĂRILE UNUI TIP DE COMPONENTĂ GNC ŞI EXTINDEREA OMOLOGĂRII7.1. Orice modificare a unui tip de componentă GNC trebuie să fie adusă la cunoştinţa departamentuluiadministrativ care a omologat tipul respectiv. Departamentul poate să:7.1.1. considere că este puţin probabil ca modificările făcute să aibă un efect negativ considerabil şi cărespectiva componentă se conformează în continuare cerinţelor; sau7.1.2. stabilească dacă autorităţile competente trebuie să dispună o reîncercare parţială sau completă.7.2. Confirmarea sau respingerea omologării, cu specificaţia modificărilor, trebuie să fie comunicată părţilorcontractante ale acordului care aplică prezentul regulament, prin procedura menţionată la punctul 5.3 de maisus.7.3. Autorităţile competente care acordă extinderea omologării trebuie să atribuie un număr de serie fiecăreicomunicări redactate pentru extinderea respectivă.8. (Nealocat)9. CONFORMITATEA PRODUCŢIEIProcedurile de conformitate a producţiei trebuie să fie în conformitate cu cele prevăzute în acord, apendicele 2(E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2) cu următoarele cerinţe:9.1. Fiecare container trebuie să fie testat la o presiune minimă de 1.5 ori presiunea de lucru în conformitate cuprevederile din anexa 3 la prezentul regulament.9.2. Încercarea de spargere sub presiune hidraulică, în conformitate cu punctul 3.2 din anexa 3, se efectueazăpentru fiecare serie compusă din maxim 200 containere fabricate cu aceeaşi serie de materiale prime.9.3. Fiecare ansamblu de conducte flexibile de combustibil, aplicat la presiune înaltă şi medie (clasa 0, 1) înconformitate cu Clasificarea descrisă la punctul 2 din prezentul regulament, trebuie să fie testat la o presiunede două ori mai mare faţă de presiunea de lucru.10. PENALITĂŢI ÎN CAZ DE NECONFORMITATE A PRODUCŢIEI10.1. Omologarea acordată în ceea ce priveşte un tip de componentă în temeiul prezentului regulament sepoate retrage în cazul în care cerinţele stabilite la punctul 9 nu sunt respectate.10.2. În cazul în care o parte contractantă a acordului care aplică prezentul regulament retrage o omologareacordată anterior, aceasta trebuie de îndată să aducă la cunoştinţă acest fapt celeilalte părţi contractante careaplică prezentul regulament printr-o comunicare conform modelului din anexa 2B din prezentul regulament.11. (Nealocat)


8/84

12. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCŢIEIÎn cazul în care titularul omologării încetează în întregime să fabrice tipul de componentă omologat înconformitate cu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze în acest sens autoritatea care a acordatomologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea respectivă informează în acest sens celelalte părţiale acordului care aplică prezentul regulament printr-o comunicare în conformitate cu modelul din anexa 2B dinprezentul regulament.13. NUMELE ŞI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU DESFĂŞURAREA TESTELORDE OMOLOGARE ŞI ALE DEPARTAMENTELOR ADMINISTRATIVEPărţile acordului care aplică prezentul regulament trebuie să comunice secretariatului Naţiunilor Unite numeleşi adresele serviciilor tehnice responsabile cu desfăşurarea încercărilor de omologare şi ale departamenteloradministrative care acordă omologarea şi cărora le sunt trimise formularele care atestă omologarea,extinderea, respingerea sau retragerea omologării, eliberate în alte ţări.

PARTEA II

OMOLOGAREA VEHICULELOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE INSTALAREA COMPONENTELORSPECIFICE ALE UNUI TIP OMOLOGAT PENTRU UTILIZAREA GAZULUI NATURAL

COMPRIMAT (GNC) ÎN SISTEMUL DE PROPULSIE

14. DEFINIŢII14.1. În sensul părţii II din prezentul regulament:14.1.1. "Omologarea vehiculului" înseamnă omologarea unui tip de vehicul din categoriile M şi N în ceea cepriveşte sistemul său de GNC ca echipament original pentru utilizare în sistemul de propulsie;14.1.2. "Tipul vehiculului" reprezintă vehiculele echipate cu componente specifice pentru utilizarea GNC însistemul de propulsie, care nu diferă în ceea ce priveşte următoarele condiţii:14.1.2. 1. constructorul;14.1.2. 2. denumirea tipului stabilită de constructor;14.1.2. 3. aspectele esenţiale de proiectare şi construcţie:14.1.2. 3.1. şasiu/planşeu (diferenţe evidente şi fundamentale);14.1.2. 3.2. instalarea echipamentului GNC (diferenţe evidente şi fundamentale).14.1.3. "Sistemul GNC" înseamnă un ansamblu de componente (container/containere sau butelie/butelii,supape, conducte flexibile de combustibil etc.) şi piesele de legătură (conducte rigide de combustibil,garniturile ţevilor etc.) montate pe autovehiculele care utilizează GNC în sistemul de propulsie.15. CEREREA DE OMOLOGARE15.1. Cererea de omologare a unui tip de vehicul în ceea ce priveşte instalarea componentelor specifice pentruutilizarea gazului natural comprimat în sistemul de propulsie se depune de constructor sau de reprezentantulautorizat al acestuia.15.2. Cererea trebuie să fie însoţită de documentele menţionate în continuare în trei copii: descriereavehiculului, conţinând toate datele corespunzătoare menţionate în anexa 1B la prezentul regulament.15.3. Un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul supus omologării este trimis serviciului tehnic responsabilcu desfăşurarea încercărilor de omologare.16. OMOLOGAREA16.1. În cazul în care, în temeiul prezentului regulament, vehiculul supus omologării este echipat cu toatecomponentele specifice necesare pentru utilizarea gazelor naturale comprimate în sistemul de propulsie şiîndeplineşte cerinţele de la punctul 17 de mai jos, se acordă omologarea tipului respectiv de vehicul.16.2. Fiecare tip de vehicul omologat comportă atribuirea unui număr de omologare. Primele două cifre aleacestuia indică seria de amendamente care cuprind cele mai recente amendamente tehnice majore laregulament în momentul eliberării omologării.16.3. Comunicarea privind acordarea, refuzul sau extinderea omologării unui tip de vehicul GNC în temeiulprezentului regulament se notifică părţilor acordului care aplică prezentul regulament, cu ajutorul unei fişeconforme cu modelul din anexa 2D la prezentul regulament.16.4. Pe fiecare tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, se aplică, în mod vizibil şiîntr-un loc accesibil indicat în fişa de omologare menţionată la punctul 16.2 de mai sus, o marcă de omologare


9/84

internaţională, compusă din:16.4.1. Un cerc în interiorul căruia se află litera "E", urmată de numărul distinctiv al ţării care a acordat

omologarea (4).___________(4) 1 pentru Germania, 2 pentru Franţa, 3 pentru Italia, 4 pentru Ţările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria,

8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Serbia, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14

pentru Elveţia, 15 (liber), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia,

21 pentru Portugalia, 22 pentru Federaţia Rusă, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croaţia, 26 pentru Slovenia, 27

pentru Republica Slovacă, 28 pentru Belarus, 29 pentru Estonia, 30 (liber), 31 pentru Bosnia şi Herţegovina, 32 pentru Letonia,

33 (liber), 34 pentru Bulgaria, 36 pentru Lituania, 37 pentru Turcia, 38 (liber), 39 pentru Azerbaidjan, 40 pentru Fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei, 41 (liber), 42 pentru Comunitatea Europeană (omologările sunt acordate de către statele membre care

utilizează marca lor proprie CEE), 43 pentru Japonia, 44 (liber), 45 pentru Australia, 46 pentru Ucraina, 47 pentru Africa de Sud,

48 pentru Noua Zeelandă, 49 pentru Cipru, 50 pentru Malta, 51 pentru Republica Coreea, 52 pentru Malaysia, 53 pentru

Tailanda, 54 şi 55 (libere) şi 56 pentru Muntenegru. Numerele următoare se atribuie altor ţări, în ordinea cronologică în care

acestea ratifică sau aderă la Acordul privind adoptarea de specificaţii tehnice uniforme pentru vehicule cu roţi, echipamente şi

componente care pot fi montate şi/sau folosite la vehicule cu roţi şi condiţiile pentru recunoaşterea reciprocă a omologărilor

acordate pe baza acestor specificaţii, iar numerele astfel atribuite se comunică părţilor contractante la acord de către secretarul

general al Naţiunilor Unite.

16.4.2. Numărul prezentului regulament, urmat de litera "R", de o liniuţă şi de numărul de omologare, plasatela dreapta cercului prevăzut la punctul 16.4.1.16.5. În cazul în care vehiculul este conform cu un vehicul omologat în conformitate cu unul sau mai multeregulamente anexă la acord, în ţara care a acordat omologarea în conformitate cu prezentul regulament, nueste necesară repetarea simbolului prevăzut la punctul 16.4.1; într-un astfel de caz, numerele regulamentelor,ale omologării şi simbolurile adiţionale pentru toate regulamentele în conformitate cu care s-a acordatomologarea în ţara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament sunt înscrise unul sub altul,în dreapta simbolului prevăzut la punctul 16.4.1.16.6. Marca de omologare trebuie să fie lizibilă şi de neşters.16.7. Marca de omologare se amplasează pe placa cu caracteristicile vehiculului, sau în apropierea acesteia.16.8. Anexa 2C la prezentul regulament oferă exemple de amplasare a mărcii de omologare de mai sus.17. CERINŢE CU PRIVIRE LA INSTALAREA COMPONENTELOR SPECIFICE PENTRU UTILIZAREAGAZULUI NATURAL COMPRIMAT ÎN SISTEMUL DE PROPULSIE AL UNUI VEHICUL17.1. Generalităţi17.1.1. Sistemul GNC al vehiculului trebuie să funcţioneze în condiţii optime şi sigure la presiunea de lucru şitemperaturile de funcţionare pentru care acesta a fost proiectat şi omologat.17.1.2. Toate componentele sistemului trebuie să deţină omologare de tip, în temeiul părţii I din prezentulregulament.17.1.3. Materialele utilizate în sistem trebuie să fie adecvate utilizării cu GNC.17.1.4. Toate componentele sistemului trebuie să fie fixate corespunzător.17.1.5. Sistemul GNC nu trebuie să prezinte scurgeri, de exemplu să nu aibă bule de aer timp de 3 minute.17.1.6. Sistemul GNC se instalează astfel încât să ofere protecţie maximă la avarii, cum ar fi avariile cauzatede mişcarea componentelor vehiculului, coliziune, pietriş, sau de încărcarea şi descărcarea vehiculului saudeplasarea încărcăturilor respective.17.1.7. La sistemul GNC nu se conectează alte dispozitive în afara celor strict necesare pentru funcţionareacorespunzătoare a motorului unui autovehicul.17.1.7.1. Fără a ţine seama de dispoziţiile punctului 17.1.7, vehiculele pot fi echipate cu un sistem de încălzirepentru a încălzi compartimentul de pasageri şi/sau suprafaţa de sarcină conectată la sistemul GNC.17.1.7.2. Sistemul de încălzire specificat la punctul 17.1.7.1 este admis în cazul în care, conform serviciilortehnice responsabile cu desfăşurarea încercărilor de omologare de tip, sistemul de încălzire este protejat înmod corespunzător şi nu afectează funcţionarea necesară a sistemului GNC normal.

17.1.8. Identificarea vehiculelor alimentate cu GNC din categoriile M2 şi M3 (5).___________


10/84

(5) În conformitate cu Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3), anexa 7 (TRANS/WP.29/78/Rev.1/Modif.2).

17.1.8.1. Vehiculele din categoriile M2 şi M3 echipate cu un sistem GNC trebuie să prezinte o placă înconformitate cu dispoziţiile din anexa 6.17.1.8.2. Placa se instalează în partea din faţă şi din spate a vehiculelor din categoria M2 sau M3 şi peexteriorul portierelor, în partea dreaptă a mâinii.17.2. Cerinţe suplimentare17.2.1. Nici o componentă a sistemului GNC, şi nici un material de protecţie care face parte din componentarespectivă nu trebuie să depăşească conturul vehiculului, cu excepţia staţiei de umplere, în cazul în careaceasta nu depăşeşte punctul de fixare cu mai mult de 10 mm.17.2.2. Nici o componentă a sistemului GNC nu trebuie să fie situată la mai puţin de 100 mm de eşapamentsau altă sursă de căldură similară, cu excepţia cazului în care astfel de componente sunt protejate de căldurăîn mod corespunzător.17.3. Sistemul GNC17.3.1. Un sistem GNC trebuie să conţină cel puţin următoarele componente:17.3.1.1. container/containere sau butelie/butelii;17.3.1.2. indicator de presiune sau indicator al nivelului de combustibil;17.3.1.3. dispozitiv de reducere a presiunii (cu declanşator termic);17.3.1.4. supapă automată a buteliei;17.3.1.5. supapă manuală;17.3.1.6. regulator de presiune;17.3.1.7. reglor pentru debitul de gaz;17.3.1.8. dispozitiv de limitare a excesului de debit;17.3.1.9. instalaţie de alimentare cu gaz;17.3.1.10. staţie de umplere sau recipient de înmagazinare;17.3.1.11. conductă flexibilă de combustibil;17.3.1.12. conductă rigidă de combustibil;17.3.1.13. unitate de control electronic;17.3.1.14. garnituri;17.3.1.15. carcasă etanşă la gaze pentru componentele instalate în portbagaj şi compartimentul de pasageri.În cazul în care carcasa etanşă la gaze este distrusă în incendiu, dispozitivul de limitare a presiunii poate fiacoperit de carcasa etanşă la gaze.17.3.2. De asemenea, sistemul GNC poate include următoarele componente:17.3.2.1. supapă de reţinere sau supapă unisens;17.3.2.2. supapă de limitare a presiunii;17.3.2.3. filtru GNC;17.3.2.4. senzori de presiune şi/sau temperatură;17.3.2.5. sistem de selecţie a combustibilului şi sistem electric;17.3.2.6. DLP (cu declanşare manometrică).17.3.3. Se poate combina o supapă adiţională cu reglatorul de presiune.17.4. Instalarea containerului17.4.1. Containerul se instalează permanent în vehicul şi nu în compartimentul motorului.17.4.2. Containerul se instalează astfel încât să nu existe nici un contact între metale, cu excepţia punctelor defixare ale containerului/containerelor.17.4.3. Când vehiculul este gata de utilizare, containerul pentru combustibil nu trebuie să fie cu mai puţin de200 mm deasupra suprafeţei drumului.17.4.3.1. Dispoziţiile de la punctul 17.4.3 nu se aplică în cazul în care containerul este protejat corespunzător,în partea din faţă şi în părţile laterale şi nici o componentă a sa nu este situată mai jos de structura saprotectoare.17.4.4. Containerul/containerele sau butelia/buteliile pentru combustibil trebuie să fie montate şi fixate astfelîncât următoarele acceleraţii să poată fi absorbite (fără a cauza avarii) atunci când containerele sunt pline:Vehicule din categoriile M1 şi N1:(a) 20 g în direcţia deplasării


11/84

(b) 8 g orizontal, perpendicular pe direcţia deplasăriiVehicule din categoriile M2 şi N2:(a) 10 g în direcţia deplasării(b) 5 g orizontal, perpendicular pe direcţia deplasăriiVehicule din categoriile M3 şi N3:(a) 6,6 g în direcţia deplasării(b) 5 g orizontal, perpendicular pe direcţia deplasăriiÎn locul încercării practice se poate utiliza o metodă de calcul, în cazul în care solicitantul omologării îi poatedemonstra echivalenţa spre convingerea serviciului tehnic.17.5. Accesorii montate pe container/containere sau butelie/butelii:17.5.1. Supapă automată17.5.1.1. Se instalează o supapă automată a buteliei direct pe fiecare container.17.5.1.2. Supapa automată a buteliei se operează astfel încât alimentarea cu carburant să fie întreruptă cândmotorul este oprit, indiferent de poziţia comutatorului de aprindere şi trebuie să rămână închisă pe perioadanefuncţionării motorului. Se admite un timp de întârziere de 2 secunde pentru diagnostic.17.5.2. Dispozitiv de reducere a presiunii17.5.2.1. Dispozitivul de reducere a presiunii (cu declanşator termic) se montează pe containerul/containerelepentru combustibil astfel încât să se poată evacua în carcasa etanşă la gaze, în cazul în care aceastaîndeplineşte cerinţele de la punctul 17.5.5.17.5.3. Supapă de exces de debit pe container17.5.3.1. Dispozitivul de limitare a excesului de debit se poate monta în containerul/containerele pentrucombustibil de pe supapa automată a buteliei.17.5.4. Supapă manuală17.5.4.1. Supapa manuală se fixează strâns pe butelia care poate fi înglobată în supapa automată a buteliei.17.5.5. Carcasă etanşă la gaze pe container/containere17.5.5.1. O carcasă etanşă la gaze pe garniturile containerului/containerelor, care îndeplineşte cerinţelepunctelor 17.5.5.2-17.5.5.5 se montează pe containerul pentru combustibil, cu excepţia cazului în carecontainerul (containerele) este instalat în exteriorul vehiculului.17.5.5.2. Carcasa etanşă la gaze trebuie să fie în legătură deschisă cu aerul, printr-un furtun de racord şi detrecere, unde este cazul, care trebuie să fie rezistent la GNC.17.5.5.3. Orificiul de ventilaţie al carcasei etanşe la gaze nu trebuie să se evacueze într-un arc de roată, nici săfie îndreptată spre o sursă de încălzire cum ar fi eşapamentul.17.5.5.4. Orice furtun de racord şi de trecere din partea de jos a caroseriei autovehiculului pentru ventilaţia

carcasei etanşe la gaze trebuie să aibă un spaţiu liber de cel puţin 450 mm2.17.5.5.5. Carcasa de pe garniturile containerului/containerelor şi furtunurile de racord trebuie să fie etanşe lagaze, la o presiune de 10 kPa fără deformări permanente. În acest caz este permisă o scurgere care nudepăşeşte 100 cm3 pe oră.17.5.5.6. Furtunul de legătură trebuie să fie fixat prin inele de prindere sau alte mijloace la carcasa etanşă lagaze şi de trecere, pentru a asigura formarea unei îmbinări etanşe la gaze.17.5.5.7. Carcasa etanşă la gaze trebuie să conţină toate componentele instalate în portbagaj saucompartimentul de pasageri.17.5.6. DLP (cu declanşare manometrică).17.5.6.1. DLP (cu declanşare manometrică) este activat şi evacuează gazul independent de DLP (cudeclanşare termică).17.5.6.2. Dispozitivul de limitare a presiunii (cu declanşare manometrică) se montează pecontainerul/containerele pentru combustibil astfel încât să se poată evacua în carcasa etanşă la gaze, în cazulîn care aceasta îndeplineşte cerinţele de la punctul 17.5.5.17.6. Conducte rigide şi flexibile de combustibil17.6.1. Conductele rigide de combustibil trebuie să fie făcute dintr-un material fără sudură: din oţel inoxidabilsau din oţel cu strat rezistent la coroziune.17.6.2. Conducta rigidă de combustibil poate fi înlocuită de o conductă flexibilă de combustibil în cazul utilizăriiîn clasa 0, 1 sau 2.17.6.3. Conducta flexibilă de combustibil trebuie să îndeplinească cerinţele din anexa 4B la prezentul


12/84

regulament.17.6.4. Conductele rigide de combustibil trebuie să fie fixate astfel încât să nu fie supuse vibraţiilor sautensiunilor.17.6.5. Conductele flexibile de combustibil trebuie să fie fixate astfel încât să nu fie supuse vibraţiilor sautensiunilor.17.6.6. La punctul de fixare, conducta rigidă sau flexibilă trebuie să fie astfel fixată încât să nu existe contacteîntre metal.17.6.7. Conducta de gaze rigidă şi flexibilă nu trebuie să fie situată în punctele de ridicare cu cricul.17.6.8. Conductele de combustibil de pe canale trebuie să fie echipate cu material de protecţie.17.7. Garniturile sau racordurile de gaz dintre componente17.7.1. Nu se permit îmbinările prin lipire şi îmbinările cu strângere de tip secţiune plină.17.7.2. Tuburile din oţel inoxidabil trebuie să fie conectate cu ajutorul garniturilor din oţel inoxidabil.17.7.3. Blocurile de distribuţie trebuie să fie produse din material rezistent la coroziune.17.7.4. Conductele rigide de combustibil se conectează la îmbinările corespunzătoare, de exemplu, îmbinărilecu strângere din două piese, la tuburile din oţel şi îmbinările în formă de măsline coniforme pe ambele laturi.17.7.5. Numărul de îmbinări trebuie să fie limitat la numărul minim.17.7.6. Toate îmbinările trebuie să fie făcute în locuri accesibile în vederea inspecţiei.17.7.7. Conductele de combustibil care traversează un compartiment de pasageri sau portbagaj închis nutrebuie să depăşească lungimea necesară şi trebuie să fie protejate în orice caz printr-o carcasă etanşă lagaze.17.7.7.1. Dispoziţiile de la punctul 17.7.7 nu se aplică vehiculelor din categoria M2 sau M3 unde conductele şiracordurile de combustibil sunt echipate cu un manşon rezistent la GNC şi în legătură deschisă cu aerul.17.8. Supapă automată17.8.1. O supapă automată adiţională se poate instala în conducta de combustibil, cât mai aproape posibil deregulatorul de presiune.17.9. Staţie de umplere sau recipient de înmagazinare17.9.1. Staţia de umplere trebuie să fie imobilizată la rotire şi protejată de praf şi apă.17.9.2. În cazul în care containerul cu GNC este instalat în compartimentul de pasageri sau într-uncompartiment închis (de bagaje), staţia de umplere trebuie să fie situată în afara vehiculului sau încompartimentul motorului.17.9.3. Pentru vehicule din clasele M1 şi N1 unitatea de umplere (rezervorul) este conformă specificaţiilor din

desenul prezentat în figura 1 din anexa 4F (6).___________(6) În conformitate cu Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3), anexa 7 (TRANS/WP.29/78/Rev.1/Modif.2).

17.9.4. Pentru vehiculele din categoriile M2, M3, N2 şi N3, unitatea de umplere (rezervorul) este conformăspecificaţiilor din desenul prezentat în figura 2 din anexa 4F sau specificaţiilor din desenul prezentat în figura 1din anexa 4F.17.10. Sistem de selecţie a combustibilului şi sistem electric17.10.1. Componentele electrice ale GNC trebuie să fie protejate de suprasarcini.17.10.2. Vehiculele cu mai multe sisteme de combustibil trebuie să aibă un sistem de selecţie care să asigurealimentarea motorului cu un singur combustibil în acelaşi timp, pentru mai mult de 5 secunde. "Vehiculele cucombustibili alternativi", ce folosesc motorina în calitate de combustibil principal pentru aprinderea amesteculuide gaz/aer, sunt permise în cazurile în care motoarele şi vehiculele respective respectă standardele obligatoriicu privire la emisii.17.10.3. Racordurile şi componentele electrice din carcasa etanşă la gaze trebuie să fie astfel construite încâtsă nu producă scântei.18. CONFORMITATEA PRODUCŢIEI18.1. Procedurile de conformitate a producţiei trebuie să fie în conformitate cu cele prevăzute în acord,apendicele 2 (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2).19. PENALITĂŢI ÎN CAZ DE NECONFORMITATE A PRODUCŢIEI19.1. Omologarea acordată în ceea ce priveşte un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament se poateretrage în cazul în care cerinţele stabilite la punctul 18 de mai sus nu sunt respectate.


13/84

19.2. În cazul în care o parte contractantă a acordului care aplică prezentul regulament retrage o omologareacordată anterior, aceasta trebuie de îndată să aducă la cunoştinţă acest fapt celeilalte părţi contractante careaplică prezentul regulament printr-o comunicare conform modelului din anexa 2D din prezentul regulament.20. MODIFICAREA ŞI EXTINDEREA OMOLOGĂRII UNUI TIP DE VEHICUL20.1. Orice modificare cu privire la instalarea componentelor specifice pentru utilizarea gazului naturalcomprimat în sistemul de propulsie al vehiculului trebuie să fie adusă la cunoştinţa departamentuluiadministrativ care a omologat vehiculul respectiv. Departamentul poate:20.1.1. să considere că este puţin probabil ca modificările făcute să aibă un efect negativ considerabil şi că înorice caz vehiculul se conformează în continuare cerinţelor; sau20.1.2. să solicite serviciului tehnic care efectuează încercările rapoarte suplimentare ale încercărilor.20.2. Confirmarea sau respingerea omologării, cu specificaţia modificărilor, trebuie să fie comunicată părţilorcontractante ale acordului care aplică prezentul regulament, printr-un formular conform modelului din anexa 2Ddin prezentul regulament.20.3. Autorităţile competente care acordă extinderea omologării trebuie să atribuie extinderii respective unnumăr de serie şi să informeze în acest sens celelalte părţi ale acordului 1958 care aplică prezentulregulament prin intermediul unei comunicări în conformitate cu modelul din anexa 2D din prezentulregulament.21. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCŢIEIÎn cazul în care titularul omologării încetează în întregime să fabrice tipul de vehicul omologat în conformitatecu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze în acest sens autoritatea care a acordat omologarea. Laprimirea comunicării relevante, autoritatea respectivă informează în acest sens celelalte părţi ale acorduluicare aplică prezentul regulament printr-o comunicare în conformitate cu modelul din anexa 2D din prezentulregulament.22. NUMELE ŞI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU DESFĂŞURAREA TESTELORDE OMOLOGARE ŞI ALE DEPARTAMENTELOR ADMINISTRATIVEPărţile acordului care aplică prezentul regulament trebuie să comunice secretariatului Naţiunilor Unite numeleşi adresele serviciilor tehnice responsabile cu desfăşurarea încercărilor de omologare şi ale departamenteloradministrative care acordă omologarea şi cărora le sunt trimise formularele care atestă omologarea,extinderea, respingerea sau retragerea omologării, eliberate în alte ţări.

ANEXA 1A

CARACTERISTICI ESENŢIALE ALE COMPONENTEI GNC1. (Nealocat)1.2.4.5.1. Descrierea sistemului:

1.2.4.5.2. Regulator/regulatori de presiune: da/nu (1)

1.2.4.5.2.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.2.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.2.5. Schiţe: .......................................................................1.2.4.5.2.6. Număr de puncte principale de reglaj .......................................................................1.2.4.5.2.7. Descrierea principiului de reglare prin punctele principale de reglaj:.......................................................................1.2.4.5.2.8. Număr de puncte de reglare a mersului în gol: .......................................................................1.2.4.5.2.9. Descrierea principiilor de reglare prin punctele de reglare a mersului în gol:.......................................................................1.2.4.5.2.10. Alte posibilităţi de reglare: dacă este cazul şi care sunt acestea (descriere şi schiţe)

1.2.4.5.2.11. Presiune/presiuni de lucru (2): ....................................................................... kPa1.2.4.5.2.12. Material: .......................................................................

1.2.4.5.2.13. Temperaturi de funcţionare (2): ....................................................................... °C

1.2.4.5.3. Amestecător gaz/aer: da/nu (1)

1.2.4.5.3.1. Număr: .......................................................................1.2.4.5.3.2. Marcă/mărci: .......................................................................


14/84

1.2.4.5.3.3. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.3.4. Schiţe: .......................................................................1.2.4.5.3.5. Posibilităţi de reglare: .......................................................................



1.2.4.5.4. Reglor pentru debitul de gaz: da/nu (1)

1.2.4.5.4.1. Număr: .......................................................................1.2.4.5.4.2. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.4.3. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.4.4. Schiţe: .......................................................................1.2.4.5.4.5. Posibilităţi de reglare (descriere):



1.2.4.5.5. Injector/injectoare pentru gaz: da/nu (1)

1.2.4.5.5.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.5.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.5.3. Identificare: .......................................................................

1.2.4.5.5.4. Presiune/presiuni de lucru (2): ....................................................................... kPa1.2.4.5.5.5. Schiţe de instalare: .......................................................................1.2.4.5.5.6. Material: .......................................................................


1.2.4.5.6. Unitate de control electronic (alimentare cu GNC): da/nu (1)

1.2.4.5.6.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.6.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.6.3. Posibilităţi de reglare: .......................................................................1.2.4.5.6.4. Principii de bază ale programelor de calculator: .......................................................................


1.2.4.5.7. Container/containere sau butelie/butelii cu GNC: da/nu (1)

1.2.4.5.7.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.7.2. Tip/tipuri (inclusiv schiţe): .......................................................................1.2.4.5.7.3. Capacitate: ....................................................................... litri1.2.4.5.7.4. Schiţe cu instalarea containerului: .......................................................................1.2.4.5.7.5. Dimensiuni: .......................................................................1.2.4.5.7.6. Material .......................................................................1.2.4.5.8. Accesorii ale containerului cu GNC

1.2.4.5.8.1. Indicator de presiune: da/nu (1):1.2.4.5.8.1.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.8.1.2. Tip/tipuri: .......................................................................

1.2.4.5.8.1.3. Principiu de operare: flotor/altul (1) (inclusiv descriere sau schiţe).......................................................................

1.2.4.5.8.1.4. Presiune/presiuni de lucru (2): ....................................................................... MPa1.2.4.5.8.1.5. Material: .......................................................................

1.2.4.5.8.1.6. Temperaturi de funcţionare (2): ....................................................................... °C

1.2.4.5.8.2. Supapă de limitare a presiunii (supapă de descărcare): da/nu (1)

1.2.4.5.8.2.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.8.2.2. Tip/tipuri: .......................................................................



15/84

1.2.4.5.8.2.5. Temperaturi de funcţionare (2): ....................................................................... °C1.2.4.5.8.3. Supapă automată a buteliei1.2.4.5.8.3.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.8.3.2. Tip/tipuri: .......................................................................



1.2.4.5.8.4. Supapă de exces de debit: da/nu (1)


1.2.4.5.8.4.3. Presiune/presiuni de lucru (2): ....................................................................... MPa1.2.4.5.8.4.4. Material .......................................................................


1.2.4.5.8.5. Carcasă etanşă la gaze: da/nu (1)




1.2.4.5.8.6. Supapă manuală: da/nu (1)

1.2.4.5.8.6.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.8.6.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.8.6.3. Schiţe: .......................................................................



1.2.4.5.9. Dispozitiv de reducere a presiunii (cu declanşator termic): da/nu (1)

1.2.4.5.9.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.9.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.9.3. Descriere şi schiţe: .......................................................................

1.2.4.5.9.4. Temperatură de activare (2): ....................................................................... °C1.2.4.5.9.5. Material: .......................................................................


1.2.4.5.10. Staţie de umplere sau recipient de înmagazinare: da/nu (1)

1.2.4.5.10.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.10.2. Tip/tipuri: .......................................................................

1.2.4.5.10.3. Presiune/presiuni de lucru (2): ....................................................................... MPa1.2.4.5.10.4. Descriere şi schiţe: .......................................................................1.2.4.5.10.5. Material: .......................................................................


1.2.4.5.11. Conducte flexibile de combustibil: da/nu (1)

1.2.4.5.11.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.11.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.11.3. Descriere: .......................................................................



1.2.4.5.12. Senzor/senzori de presiune şi temperatură: da/nu (1)

1.2.4.5.12.1. Marcă/mărci: .......................................................................


16/84

1.2.4.5.12.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.12.3. Descriere: .......................................................................



1.2.4.5.13. Filtru/filtre GNC: da/nu (1)




1.2.4.5.14. Supapă/supape de reţinere sau supapă/supape de reţinere: da/nu (1)




1.2.4.5.15. Racord la sistemul GNC pentru sistemul de încălzire: da/nu (1)

1.2.4.5.15.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.15.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.15.3. Descriere şi schiţe de instalare: .......................................................................

1.2.4.5.16. DLP (cu declanşare manometrică): da/nu (1)

1.2.4.5.16.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.16.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.16.3. Descriere şi schiţe: .......................................................................

1.2.4.5.16.4. Presiune de activare (2): ....................................................................... MPa1.2.4.5.16.5. Material: .......................................................................


1.2.5. Sistem de răcire: (lichid/aer) (1)

1.2.5.1. Descriere/schiţe ale sistemului cu privire la sistemul GNC:___________(1) A se elimina menţiunile inutile.(2) A se specifica toleranţa.

ANEXA 1B

CARACTERISTICI ESENŢIALE ALE VEHICULULUI, MOTORULUI ŞI SISTEMULUI GNC

0. DESCRIEREA VEHICULULUI/VEHICULELOR0.1. Marcă: .......................................................................0.2. Tip/tipuri: .......................................................................0.3. Denumirea şi adresa constructorului: .......................................................................0.4. Tipul/tipurile de motor şi numărul/numerele omologării: .......................................................................1. DESCRIEREA MOTORULUI/MOTOARELOR1.1. Constructor: .......................................................................1.1.1. Codul/codurile de motor al/ale constructorului (indicate pe motor sau alte mijloace de identificare):.......................................................................1.2. Motor cu combustie internă


17/84

1.2.3. (Nealocat)1.2.4.5.1. (Nealocat)1.2.4.5.2. Regulator/regulatori de presiune:1.2.4.5.2.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.2.2. Tip/tipuri: .......................................................................



1.2.4.5.3. Amestecător gaz/aer: da/nu (2)

1.2.4.5.3.1. Număr: .......................................................................1.2.4.5.3.2. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.3.3. Tip/tipuri: .......................................................................



1.2.4.5.4. Reglor pentru debitul de gaz: da/nu (2)

1.2.4.5.4.1. Număr: .......................................................................1.2.4.5.4.2. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.4.3. Tip/tipuri: .......................................................................



1.2.4.5.5. Injector/injectoare pentru gaz: da/nu (2)




1.2.4.5.6. Unitate de control electronic, alimentare cu GNC: da/nu (2)

1.2.4.5.6.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.6.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.6.3. Principii de bază ale programelor de calculator .......................................................................


1.2.4.5.7. Container/containere sau butelie/butelii cu GNC: da/nu (2)

1.2.4.5.7.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.7.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.7.3. Capacitate: ....................................................................... litri1.2.4.5.7.4. Număr de omologare: .......................................................................1.2.4.5.7.5. Dimensiuni: .......................................................................1.2.4.5.7.6. Material: .......................................................................1.2.4.5.8. Accesorii ale containerului cu GNC:1.2.4.5.8.1. Indicator de presiune:1.2.4.5.8.1.1. Marcă/mărci. .......................................................................1.2.4.5.8.1.2. Tip/tipuri: .......................................................................



1.2.4.5.8.2. Supapă de limitare a presiunii (supapă de evacuare): da/nu (2)



18/84

1.2.4.5.8.2.3. Presiune de lucru (1): ....................................................................... MPa1.2.4.5.8.2.4. Material: .......................................................................

1.2.4.5.8.2.5. Temperaturi de funcţionare (1): ....................................................................... °C1.2.4.5.8.3. Supapă/supape automate:1.2.4.5.8.3.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.8.3.2. Tip/tipuri: .......................................................................



1.2.4.5.8.4. Supapă de exces de debit: da/nu (2)




1.2.4.5.8.5. Carcasă etanşă la gaze: da/nu (2)



1.2.4.5.8.5.5. Temperaturi de funcţionare (1): ....................................................................... °C1.2.4.5.8.6. Supapă manuală:1.2.4.5.8.6.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.8.6.2. Tip/tipuri: .......................................................................



1.2.4.5.9. Dispozitiv de reducere a presiunii (cu declanşator termic): da/nu (2)


1.2.4.5.9.3. Temperatură de activare (1): ....................................................................... °C1.2.4.5.9.4. Material: .......................................................................


1.2.4.5.10. Staţie de umplere sau recipient de înmagazinare: da/nu (2)


1.2.4.5.10.3. Presiune/presiuni de lucru (1): ....................................................................... MPa1.2.4.5.10.4. Material: .......................................................................


1.2.4.5.11. Conducte flexibile de combustibil: da/nu (2)




1.2.4.5.12. Senzor/senzori de presiune şi temperatură: da/nu (2)


1.2.4.5.12.3. Presiune/presiuni de lucru (1): ....................................................................... kPa


19/84

1.2.4.5.12.4. Material: .......................................................................


1.2.4.5.13. Filtru GNC: da/nu (2)




1.2.4.5.14. Supapă/supape de reţinere sau supapă/supape de reţinere: da/nu (2)




1.2.4.5.15. Racord la sistemul GNC pentru sistemul de încălzire: da/nu (2)

1.2.4.5.15.1. Marcă/mărci: .......................................................................1.2.4.5.15.2. Tip/tipuri: .......................................................................1.2.4.5.15.3. Descriere şi schiţe de instalare: .......................................................................

1.2.4.5.16. DLP (cu declanşare manometrică): da/nu (2)


1.2.4.5.16.3. Temperatură de activare (1): ....................................................................... MPa1.2.4.5.16.4. Material: .......................................................................

1.2.4.5.16.5. Temperaturi de funcţionare (1): ....................................................................... °C1.2.4.5.17. Informaţii suplimentare: .......................................................................1.2.4.5.17.1. Descrierea sistemului GNC1.2.4.5.17.2. Configuraţia sistemului (legături electrice, racorduri de admisie, furtunuri de compensare etc.):.......................................................................1.2.4.5.17.3. Desenul simbolului: .......................................................................1.2.4.5.17.4. Informaţii cu privire la reglare: .......................................................................1.2.4.5.17.5. Certificatului vehiculului alimentat cu benzină, în cazul în care este deja acordat:.......................................................................

1.2.5. Sistem de răcire: (lichid/aer) (2)

___________(1) A se specifica toleranţa.(2) A se elimina menţiunile inutile.

ANEXA 2A

DISPUNEREA MĂRCII DE OMOLOGARE DE TIP A COMPONENTEI GNC

(a se vedea punctul 5.2 din prezentul regulament)

Marca de omologare de mai sus aplicată componentei GNC indică omologarea componentei în Italia (E3), în


20/84

temeiul regulamentului nr. 110, cu numărul de omologare 002439. Primele două cifre ale acestuia indică faptulcă omologarea a fost acordată în conformitate cu cerinţele regulamentului nr. 110, în forma sa originală.

ANEXA 2B

COMUNICARE

[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

eliberată de: Denumirea administraţiei ................................................................. ................................................................. .................................................................

cu privire la (2):OMOLOGAREA ACORDATĂOMOLOGAREA EXTINSĂOMOLOGAREA REFUZATĂOMOLOGAREA RETRASĂÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCŢIEIa unui tip de componentă GNC în temeiul Regulamentului nr. 110Nr. omologare: .................................................................Extinderea nr.: .................................................................1. Componenta GNC în cauză:

Container/containere sau butelie/butelii (2)

Indicator de presiune (2)

Supapă de limitare a presiunii (2)

Supapă/supape automate (2)

Supapă de exces de debit (2)

Carcasă etanşă la gaze (2)

Regulator/regulatori de presiune (2)

Supapă/supape de reţinere (2)

Dispozitiv de limitare a presiunii (DLP) (cu declanşare termică) (2)

Supapă manuală (2)

Conducte flexibile de combustibil (2)

Racord de umplere sau rezervor (2)

Injector/injectoare pentru gaz (2)

Regulator pentru debitul de gaz (2)

Amestecător gaz/aer (2)

Unitate de control electronic (2)

Senzor/senzori de presiune şi temperatură (2)

Filtru/filtre GNC (2)

DLP (cu declanşare manometrică) (2)

2. Marcă sau denumire comercială: .................................................................3. Numele şi adresa constructorului: .................................................................


21/84

4. Dacă este cazul, numele şi adresa reprezentantului constructorului:.................................................................5. Înaintată spre omologare la data de: .................................................................6. Serviciul tehnic responsabil cu desfăşurarea încercărilor de omologare:.................................................................7. Data eliberării raportului de către serviciul respectiv: .................................................................8. Numărul raportului eliberat de serviciul respectiv: .................................................................

9. Omologare acordată/refuzată/extinsă/retrasă (2)

10. Motivul/motivele extinderii (dacă este cazul): .................................................................11. Locul: .................................................................12. Data: .................................................................13. Semnătura: .................................................................14. Documentele depuse împreună cu cererea de extindere a omologării se pot obţine la cerere.___________(1) Numărul distinctiv al ţării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispoziţiile cu privire la omologare din

prezentul regulament).(2) A se elimina menţiunile inutile.

Addendum

1. Informaţii suplimentare cu privire la omologarea unui tip de componentă GNC în temeiul Regulamentului nr.1101.1. Container/containere sau butelie/butelii1.1.1. Dimensiuni: .................................................................1.1.2. Material: .................................................................1.2. Indicator de presiune

1.2.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.2.2. Material: .................................................................1.3. Supapă de limitare a presiunii (supapă de evacuare)

1.3.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.3.2. Material: .................................................................1.4. Supapă/supape automate

1.4.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.4.2. Material: .................................................................1.5. Supapă de exces de debit

1.5.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.5.2. Material: .................................................................1.6. Carcasă etanşă la gaze

1.6.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.6.2. Material: .................................................................1.7. Regulator/regulatori de presiune

1.7.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.7.2. Material: .................................................................1.8. Supapă/supape de reţinere sau supapă/supape de reţinere

1.8.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.8.2. Material: .................................................................1.9. Dispozitiv de reducere a presiunii (cu declanşator termic)

1.9.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.9.2. Material: .................................................................1.10. Supapă manuală

1.10.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................


22/84

1.10.2. Material: .................................................................1.11. Conducte flexibile de combustibil

1.11.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.11.2. Material: .................................................................1.12. Staţie de umplere sau recipient de înmagazinare

1.12.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.12.2. Material: .................................................................1.13. Injector/injectoare pentru gaz

1.13.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.13.2. Material: .................................................................1.14. Regulatorul pentru debitul de gaz

1.14.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.14.2. Material: .................................................................1.15. Amestecător gaz/aer

1.15.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.15.2. Material: .................................................................1.16. Unitate de control electronic (alimentare cu GNC)1.16.1. Principii de bază ale programelor de calculator: .................................................................1.17. Senzor/senzori de presiune şi temperatură

1.17.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.17.2. Material: .................................................................1.18. Filtru/filtre GNC

1.18.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) .................................................................1.18.2. Material: .................................................................1.19. DLP (cu declanşare manometrică)

1.19.1. Presiune/presiuni de lucru: (1) ................................................................. MPa1.19.2. Material: .................................................................___________(1) A se specifica toleranţa.

ANEXA 2C

DISPUNEREA MĂRCILOR DE OMOLOGARE

MODEL A(a se vedea punctul 16.2 din prezentul regulament)

MODEL B(a se vedea punctul 16.2 din prezentul regulament)


23/84

ANEXA 2D

COMUNICARE

[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

eliberată de: Denumirea administraţiei ...................................................................................................................................................................................................

cu privire la (2):OMOLOGAREA ACORDATĂOMOLOGAREA EXTINSĂOMOLOGAREA REFUZATĂOMOLOGAREA RETRASĂÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCŢIEIa unui tip de vehicul în ceea ce priveşte instalarea sistemului GNC, în temeiul Regulamentului nr. 110Nr. omologare: .................................................................Extinderea nr.: .................................................................1. Marca sau denumirea comercială a vehiculului: .................................................................2. Tipul vehiculului: .................................................................3. Categoria vehiculului: .................................................................4. Numele şi adresa constructorului: .................................................................5. Dacă este cazul, numele şi adresa reprezentantului constructorului:6. Descrierea vehiculului, schiţe etc. (detaliere necesară):7. Rezultatele încercării: .................................................................8. Vehicul supus omologării la data de: .................................................................9. Serviciul tehnic responsabil cu desfăşurarea încercărilor de omologare:.................................................................10. Data eliberării raportului de către serviciul respectiv: .................................................................11. Sistemul GNC11.1. Marca sau denumirea comercială a componentelor şi numerele de omologare: …11.1.1. Container/containere sau butelie/butelii: .................................................................11.1.2. etc. (a se vedea punctul 2.2 din regulament) .................................................................12. Numărul raportului eliberat de serviciul respectiv: .................................................................

13. Omologare acordată/refuzată/extinsă/retrasă (2) .................................................................14. Motivul/motivele extinderii (dacă este cazul): .................................................................15. Locul: .................................................................16. Data: .................................................................17. Semnătura: .................................................................18. Documentele următoare, depuse împreună cu cererea de extindere a omologării, se pot obţine la cerere.Schiţe, diagrame şi proiecte considerate importante, în temeiul prezentului regulament, în ceea ce priveştecomponentele şi instalarea echipamentului GNC;Unde este cazul, schiţe ale diferitelor echipamente şi poziţia lor în vehicul.___________(1) Numărul distinctiv al ţării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispoziţiile cu privire la omologare din

prezentul regulament).


24/84

(2) A se specifica menţiunile inutile.

ANEXA 3

Butelii cu gazButelie de înaltă presiune pentru stocarea la bord a gazului natural, drept combustibil pentru

autovehicule

1. DOMENIU DE APLICAREPrezenta anexă stabileşte condiţiile minime pentru butelii de gaz reîncărcabile, de categorie uşoară. Buteliilesunt concepute numai pentru stocarea la bord a gazului natural comprimat de înaltă presiune, dreptcombustibil pentru autovehiculele pe care sunt fixate buteliile. Acestea pot fi alcătuite din oţel, aluminiu saumateriale nemetalice, cu o proiectare sau metodă de fabricaţie corespunzătoare condiţiilor de funcţionarespecificate. Prezenta anexă se referă, de asemenea, la tuburi metalice din oţel inoxidabil nesudate sau sudate.Buteliile tratate în prezenta anexă sunt clasificate în clasa 0, conform punctului 2 din prezentul regulament,acestea fiind:CNG-1 MetalCNG-2 Tuburi metalice întărite cu fibră continuă impregnată cu răşină (înfăşurată pe cilindrul exterior)CNG-3 Tuburi metalice întărite cu fibră continuă impregnată cu răşină (complet înfăşurată pe cilindrul exterior)CNG-4 Fibră continuă impregnată cu răşină pe tub nemetalic (toţi compuşii).Condiţiile de utilizare la care sunt supuse buteliile sunt prezentate în detaliu la punctul 4. Prezenta anexă are labază o presiune de lucru pentru gazul natural drept combustibil de 20 MPa stabilită la 15 °C cu o presiunemaximă de umplere de 26 MPa. Celelalte presiuni de lucru pot fi adaptate reglând presiunea cu un coeficient(raport) corespunzător. De exemplu, un sistem cu presiune de lucru de 25 MPa necesită ca presiunile să fiemultiplicate cu 1,25.Durata de funcţionare a buteliei este definită de constructor şi poate varia în funcţie de aplicaţii. Definireaduratei de funcţionare are la bază alimentarea buteliilor de 1000 de ori pe an, cu un minim de 15000 dealimentări. Durata maximă de funcţionare este de 20 de ani.În cazul buteliilor din metal şi cu strat din metal, durata de funcţionare este în funcţie de viteza de propagare afisurilor de oboseală. Inspecţia cu ultrasunete, sau echivalentă, a fiecărei butelii sau strat este necesară pentrua asigura absenţa fisurilor care depăşesc dimensiunea maximă admisibilă. Această abordare permiteproiectarea şi fabricarea optimizată a buteliilor de categorie uşoară pentru utilizarea la vehiculele carefuncţionează cu gaz natural.În cazul buteliilor de toate tipurile cu strat nemetalic şi neportant de sarcină, durata de funcţionare în condiţii desiguranţă este demonstrată prin metodele corespunzătoare de proiectare, încercarea calificării proiectului şicontrolul proceselor de fabricaţie.2. REFERINŢEStandardele următoare conţin dispoziţii care, prin trimitere la textul de faţă, constituie dispoziţii ale prezenteianexe (până la apariţia dispoziţiilor echivalente ale CEE).

Standarde ASTM (1)

___________(1) Societatea Americană pentru Încercări şi Materiale.

ASTM B117-90 Test method of Salt Spray (Fog) Testing;ASTM B154-92 Mercurous Nitrate Test for Copper and Copper Alloys;ASTM D522-92 Mandrel Bend Test of attached Organic Coatings;ASTM D1308-87 Effect of Household Chemicals on Clear and Pigmented Organic Finishes;ASTM D2344-84 Test Method for Apparent interlaminar Shear Strength of Parallel Fibre Composites by ShortBeam Method;ASTM D2794-92 Test Method for Resistance of Organic Coatings to the Effects of Rapid Deformation(Impact);ASTM D3170-87 Chipping Resistance of Coatings;


25/84

ASTM D3418-83 Test Method for Transition Temperatures Polymers by Thermal Analysis;ASTM E647-93 Standard Test,Method for Measurement of Fatigue Crack Growth Rates;ASTM E813-89 Test Method for JIC, a Measure of Fracture Toughness;ASTM G53-93 Standard Practice for Operating Light and Water – Exposure Apparatus (Fluorescent UV-Condensation Type) for Exposure of non-metallic materials.

Standarde BSI (2)

___________(2) Institutul Britanic de Standardizare.

BS 5045 Part1 (1982) Transportable Gas Containers – Specification for Seamless Steel Gas ContainersAbove 0,5 litre Water Capacity;BS 7448-91 Fracture Mechanics Toughness Tests Part I – Method for Determination of KIC, Critical COD andCritical J Values of BS PD 6493-1991.Guidance an Methods for Assessing the A Acceptability of Flaws inFusion Welded Structures; Metallic Materials;EN 13322-2 2003 Transportable gas cylinders – Refillable welded steel gas cylinders – Design andconstruction – Part 2: Stainless steel;EN ISO 5817 2003 Asamblări de oţel sudate; ghid privind nivelurile de calitate în raport cu defectele.

Standarde ISO (3)

___________(3) Organizaţia Internaţională de Standardizare. Organizaţia Internaţională de Standardizare.

ISO 148-1983 Oţel – Determinarea rezistenţei la impact Charpy (crestătură în V);ISO 306-1987 Materiale plastice – Materiale termoplastice – Determinarea temperaturii de înmuiere Vicat;ISO 527 Pt 1-93 Materiale din plastic – Determinarea proprietăţilor la tracţiune – Partea I: Principii generale;ISO 642-79 Oţel – Determinarea calibilităţii prin călire frontală (încercarea Jominy);ISO 2808-91 Vopsele şi lacuri – Determinarea grosimii peliculelor;ISO 3628-78 Materiale plastice armate cu fibre de sticlă – Determinarea caracteristicilor de tracţiune;ISO 4624-78 Materiale din plastic şi lacuri – Determinarea rezistenţei la aderenţă prin încercarea la tracţiune;ISO 6982-84 Materiale metalice – Încercarea la tracţiune;ISO 6506-1981 Materiale metalice – Încercarea de duritate Brinell;ISO 6508-1986 Materiale metalice – Încercarea de duritate Rockwell (Scările, ABCDEFGHK);ISO 7225 Etichete de precauţie pentru buteliile de gaz;ISO/DIS 7866-1992 Butelii transportabile şi reîncărcabile, fără sudură, din aliaj de aluminiu, pentru proiectarede uz mondial – Fabricare şi acceptareISO 9001:1994 Asigurarea calităţii în proiectare, dezvoltare producţie, instalare şi servicii asociate;ISO 9002:1994 Asigurarea calităţii în producţie şi instalare;ISO/DIS 12737 Materiale metalice – Determinarea tenacităţii la rupere în starea plană de deformaţie;Ghidul ISO/IEC 25-1990 Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări;Ghidul ISO/IEC 48-1986 Principiile de evaluare a conformităţii ca parte terţă şi de înregistrare a sistemului decalitate a proviziilor;ISO/DIS 9809 Butelii de gaz transportabile nesudate, specificaţii pentru proiectare, fabricaţie şi încercări –Partea I: Butelii din oţel călit şi revenit cu rezistenţa la tracţiune mai mică de 1100 MPa.

Standard NACE (4)

____________(4) National Association of Corrosion Engineers (Asociaţia naţională a specialiştilor în coroziune).

NACE TM0177-90 Laboratory Testing of Metals for Resistance to Sulphide Stress Cracking in H2SEnvironments.3. DEFINIŢII


26/84

În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiţii:3.1. (nealocat) 3.2. Autofretaj: Un procedeu de aplicare a presiunii, utilizat în fabricarea buteliilor compuse cugarnituri din metal, care solicită garnitura dincolo de limita de elasticitate, destul pentru a cauza o deformarepermanentă a plasticului, care rezultă în garnituri cu solicitări de compresiune şi fibre cu solicitări de tracţiunela presiunea internă zero.3.3. Presiune de autofretaj: Presiunea din butelia învelită la care se stabileşte distribuirea solicitărilor dintregarnitură şi înveliş.3.4. Lot – butelii compuse: Un "lot" este un grup de butelii produse succesiv din garnituri calificate cu aceeaşidimensiune, proiectare, aceleaşi materiale de construcţie specificate şi acelaşi proces de fabricaţie.3.5. Lot – butelii şi garnituri din metal: Un "lot" este un grup de butelii sau garnituri din metal produse succesiv,cu acelaşi diametru nominal, grosime a peretelui, proiectare, material de construcţie specificat, proces defabricare, echipament de fabricare şi tratament termic şi aceleaşi condiţii de timp, temperatură şi atmosferă întimpul tratamentului termic.3.6. Garnituri nemetalice în serie: Un "lot" este un grup de garnituri nemetalice produse succesiv, cu acelaşidiametru nominal, grosime a peretelui, proiectare, material de construcţie specificat şi acelaşi proces defabricaţie.3.7. Limitele lotului: Un "lot" nu poate fi în nici un caz mai mare de două sute. butelii sau garnituri finite (fără ainclude buteliile sau garniturile de încercare distructivă) sau un schimb de producţie succesivă, cea mai maredintre aceste valori.3.8. Butelie compusă: O butelie alcătuită din filament continuu impregnat cu răşină, pe o garnitură metalică saunemetalică. Buteliile compuse cu garnituri nemetalice sunt denumite butelii de toţi compuşii.3.9. Tensiune de bobinare controlată: Un procedeu utilizat în fabricarea buteliilor compuse fretate cu garnituridin metal prin care se obţin solicitările de compresiune ale garniturii şi solicitările de tracţiune ale învelişului lapresiunea internă zero, prin răsucirea fibrelor de întărire la presiune deosebit de mare.3.10. Presiune de umplere: Presiunea gazului din butelie imediat după terminarea umplerii.3.11. Butelii finite: Butelii terminate, gata de utilizare, specifice producţiei normale, completate cu mărcile deidentificare şi stratul extern, inclusiv izolarea integrală, specificată de producător, însă fără izolare sau protecţieparţială.3.12. Înveliş total: Un înveliş cu întărire a filamentului, în ambele direcţii ale buteliei, cirumferenţială şi axială.3.13. Temperatura gazului: Temperatura gazului dintr-o butelie.3.14. Înveliş fretat: Un înveliş cu întărire de bobinare a filamentului, în model circular în fond, deasupra porţiuniicilindrice a garniturii, astfel încât filamentul să nu poarte nici o sarcină semnificativă într-o direcţie paralelă cuaxa longitudinală a buteliei.3.15. Garnitură: Un container cu funcţia de carcasă internă, etanşă la gaze, pe care fibrele de întărire suntînfăşurate la filament pentru a atinge puterea necesară. În standardul de faţă sunt descrise două tipuri degarnituri: Garniturile metalice, care sunt concepute pentru a împărţi sarcina cu întărirea şi garniturilenemetalice, care nu susţin nici o parte din sarcină.3.16. Constructor: Persoana sau organizaţia responsabilă cu proiectarea, fabricarea şi încercarea buteliilor.3.17. Presiunea maximă dezvoltată: Presiunea stabilită, dezvoltată atunci când gazul dintr-o butelie umplutăpână la presiunea de lucru creşte până la temperatura maximă de funcţionare.3.18. Înveliş: Sistemul de întărire a filamentului şi răşinii aplicate pe garnitură.3.19. Pretensionare: Procedeul de aplicare a autofretajului sau bobină cu tensiune controlată.3.20. Durata de viaţă: Durata de funcţionare în ani, timp în care buteliile pot fi folosite în siguranţă, conformcondiţiilor standard de funcţionare.3.21. Presiune prestabilită: Presiunea gazului la atingerea unei temperaturi stabilite.3.22. Temperatura prestabilită: Temperatura uniformă a gazului după dispariţia modificărilor de temperatură,ca îmbătrânite de umplere.3.23. Presiunea de încercare: Presiunea la care se încearcă butelia din punct de vedere hidrostatic.3.24. Presiunea de lucru: Presiunea prestabilită de 20 MPa la o temperatură uniformă de 15 °C.4. CONDIŢII DE FUNCŢIONARE4.1. Generalităţi4.1.1. Condiţii standard de funcţionareCondiţiile standard de funcţionare specificate în acest capitol sunt prezentate ca bază pentru proiectarea,


27/84

fabricarea, inspecţia, încercarea şi omologarea buteliilor care urmează să fie montate definitiv la vehicule şiutilizate pentru a stoca gazul natural la temperatura mediului, în scopul utilizării în calitate de combustibilpentru autovehicule.4.1.2. Utilizarea buteliilorCondiţiile de funcţionare specificate au de asemenea scopul de a furniza informaţii cu privire la folosirea însiguranţă a buteliilor în temeiul prezentului regulament, pentru:(a) constrictorii buteliilor;(b) posesorii buteliilor;(c) proiectanţii sau contractanţii responsabili cu instalarea buteliilor;(d) proiectanţii sau posesorii de echipament utilizat pentru a reumple buteliile vehiculului;(e) furnizorii de gaz natural; şi(f) autorităţile de reglementare cu jurisdicţie asupra utilizării buteliei.4.1.3. Durata de funcţionareDurata de funcţionare în care buteliile prezintă siguranţă este specificată de proiectantul buteliei, în bazautilizării în condiţiile specificate în cele de faţă. Durata maximă de funcţionare este de 20 de ani.4.1.4. Recalificare periodicăRecomandările pentru recalificarea periodică prin examinare vizuală sau încercare pe durata de funcţionaretrebuie să fie puse la dispoziţie de constructorul buteliei, în baza utilizării în condiţiile specificate în cele de faţă.Fiecare butelie trebuie să fie examinată vizual o dată la cel 48 de luni de la data intrării în funcţiune a unuivehicul (înregistrarea vehiculului) şi în momentul unei reinstalări, în cazul avariilor sau deteriorărilor exterioare,inclusiv sub chingile de sprijin. Examinarea vizuală trebuie să fie efectuată de agenţii de control autorizaţi saurecunoscuţi de autoritatea de reglementare, în conformitate cu specificaţiile producătorului. Buteliile fărăetichete cu informaţiile obligatorii, sau cu etichete care conţin informaţii obligatorii indescifrabile în orice fel suntscoase din folosinţă. În cazul în care butelia poate fi sigur identificată prin producător şi numărul de serie, sepoate aplica o etichetă înlocuitoare, permiţând buteliei să rămână în funcţiune.4.1.4.1. Buteliile implicate în coliziuniButeliile care au fost implicate într-o coliziune a vehiculului trebuie să fie reexaminate de către un agentautorizat de producător, cu excepţia cazului în care autoritatea care deţine jurisdicţia stabileşte alte dispoziţii.Buteliile care nu au suferit nici o avariere la impact în urma coliziunii pot reintra în funcţiune, în caz contrar,acestea sunt restituite producătorului în vederea evaluării.4.1.4.2. Buteliile implicate în incendiiButeliile care au fost supuse acţiunii focului trebuie să fie reexaminate de un agent autorizat de producător,sau dezaprobate şi scoase din funcţiune.4.2. Presiuni maximePresiunea buteliei nu se limitează la următoarele:(a) o presiune care se stabilizează la 20 MPa la o temperatură prestabilită de 15 °C;(b) 26 MPa, imediat după umplere, indiferent de temperatură.4.3. Numărul maxim de cicluri de umplereButeliile sunt proiectate pentru a fi umplute până la o presiune prestabilită de 20 MPa la o temperaturăprestabilită a gazului de 15 °C, de până la 1000 ori pe an de funcţionare.4.4. Gama de temperatură4.4.1. Temperatura stabilită a gazuluiTemperatura stabilită a gazului din butelii poate varia de la minimum – 40 °C, până la maximum 65 C;4.4.2. Temperatura butelieiTemperatura materialelor buteliei poate varia de la minimum – 40 °C, până la maximum + 82 °C.Temperaturile de peste + 65 °C pot fi locale, sau de durată îndeajuns de scurtă, astfel încât temperaturagazului din butelie să nu depăşească niciodată + 65 °C, cu excepţia condiţiilor de la punctul 4.4.3.4.4.3. Temperaturi de trecereTemperaturile dezvoltate ale gazului în timpul umplerii şi evacuării pot varia în afara limitelor de la punctul4.4.1.4.5. Compoziţia gazuluiMetanolul şi/sau glicolul nu se adaugă în mod intenţionat în gazul natural. Buteliile trebuie să fie conceputepentru a tolera umplerea cu gaz natural, îndeplinind oricare din următoarele trei condiţii:


28/84

(a) SAE J1616(b) Gaz uscat

Vaporii de apă se limitează în mod normal la mai puţin de 32 mg/m3, punctul de rouă de – 9 °C la 20 MPa. Nuexistă limite constitutive pentru gazul uscat, cu excepţia:

Hidrogen sulfurat şi alte sulfuri solubile : 23 mg/m3

Oxigen : 1 % pe volumHidrogenul este limitat la 2 % pe volum în cazul în care buteliile sunt fabricate dintr-un oţel cu rezistenţa finalăla întindere care depăşeşte 950 MPa.(c) Gaz umedGazul care conţine un conţinut de apă mai mare de b) respectă în mod normal următoarele limite constitutive:

Hidrogen sulfurat şi alte sulfuri solubile : 23 mg/m3

Oxigen : 1 % pe volumDioxid de carbon : 4 % pe volumHidrogen : 0,1 % volumiceÎn condiţiile gazului umed, cel puţin 1 mg de ulei de compresor per kg de gaz este necesar pentru a protejabuteliile şi garniturile metalice.4.6. Suprafeţe externeButeliile nu sunt proiectate pentru expunerea continuă la atacuri mecanice şi chimice, de exemplu scurgeri dinmărfurile de pe vehicule sau uzura ridicată cauzată de condiţiile rutiere, şi trebuie să respecte standardelerecunoscute cu privire la instalare. Totuşi, suprafeţele externe ale buteliei pot fi expuse din neatenţie la:(a) apă, prin cufundare periodică sau împroşcături;(b) sare, din cauza rulării vehiculului în apropierea oceanului sau unde se utilizează sare pentru topirea gheţii;(c) radiaţii ultraviolete ale soarelui;(d) impactul cu pietrişul;(e) dizolvanţi, substanţe acide şi alcaline, îngrăşăminte; şi(f) lichide auto, inclusiv benzină, lichide hidraulice, glicol şi uleiuri.4.7. Infiltraţii sau scurgeri de gazeButeliile pot fi situate în spaţii închise pentru perioade extinse. În proiectare se iau în considerare infiltraţiile degaze prin peretele buteliei sau scurgerile dintre legăturile finale şi garnitură.5. OMOLOGAREA PROIECTULUI5.1. GeneralităţiProiectantul buteliei trebuie să prezinte următoarele informaţii, împreună cu o cerere de omologare cătreautorităţile competente:(a) declaraţia de funcţionare (punctul 5.2);(b) datele de proiectare (punctul 5.3);(c) datele de fabricaţie (punctul 5.4);(d) sistemul de calitate (punctul 5.5);(e) rezistenţa la rupere şi mărimea defectului pentru NDE (Examinarea nedistructivă) (punctul 5.6);(f) fişa tehnică (punctul 5.7);(g) date suplimentare în sprijinul cererii (punctul 5.8).În cazul buteliilor proiectate în conformitate cu ISO 9809 nu este necesară furnizarea raportului de analiză atensiunii de la punctul 5.3.2 sau a informaţiilor de la punctul 5.6.5.2. Declaraţie de funcţionareDeclaraţia de funcţionare are scopul de a ghida utilizatorii şi instalatorii buteliilor, precum şi de a informaautoritatea competentă care acordă omologarea, sau reprezentantul său autorizat. Declaraţia de funcţionaretrebuie să includă:(a) declaraţia că proiectul buteliei este adecvat utilizării în condiţiile stabilite la punctul 4 pentru durata defuncţionare a buteliei;(b) durata de funcţionare;(c) încercările minime în circulaţie şi/sau cerinţele cu privire la examinare;(d) dispozitivele de reducere a presiunii şi/sau izolaţiile necesare;(e) metodele de sprijin, straturile de protecţie etc., necesare însă nefurnizate;(f) o descriere a proiectului buteliei;


29/84

(g) orice alte informaţii necesare pentru a asigura utilizarea sigură şi examinarea buteliei.5.3. Date de proiectare5.3.1. SchiţeSchiţele trebuie să indice cel puţin următoarele:(a) titlul, numărul de referinţă, data eliberării şi numerele de revizii cu datele eliberării, dacă este cazul;(b) trimiterea la prezentul regulament şi tipul de butelie;(c) toate dimensiunile, completate de toleranţe, inclusiv detalii cu privire la formele finale, cu grosimile şideschiderile minime;(d) masa buteliilor, completată de toleranţă;(e) specificaţii cu privire la materiale, completate de proprietăţile mecanice şi chimice minime şi de gamele detoleranţă, iar în cazul buteliilor sau garniturilor din metal, gama de duritate specificată;(f) alte date, cum sunt gama de presiune de autofretaj, presiunea minimă de încercare, detalii cu privire lasistemul de protecţie împotriva incendiilor şi stratul exterior de protecţie.5.3.2. Raport de analiză a tensiuniiSe furnizează o analiză a tensiunii pentru elementul finit sau altă analiză a tensiunii.Se furnizează un tabel care rezumă tensiunile calculate din raport.5.3.3. Date de încercare cu privire materialeSe furnizează o descriere detaliată a materialelor şi toleranţelor cu privire la proprietăţile materialelor utilizateîn proiectare. Se prezintă de asemenea şi datele de încercare care caracterizează proprietăţile mecanice şiadecvarea materialelor pentru funcţionarea în condiţiile specificate la punctul 4.5.3.4. Date de încercare cu privire la calificarea proiectuluiTrebuie să se demonstreze că materialul, proiectarea, producătorul şi examinarea buteliei sunt conformfuncţionării prevăzute, respectând cerinţele cu privire la încercările necesare pentru proiectul specific albuteliei, testat în conformitate cu metodele corespunzătoare de încercare, detaliate în apendicele A dinprezenta anexă.Datele de încercare trebuie de asemenea să conţină informaţii cu privire la dimensiunile, grosimile peretelui şigreutăţile fiecărei butelii de încercare.5.3.5. Protecţie împotriva incendiilorSe specifică dispunerea dispozitivelor de reducere a presiunii care să protejeze butelia de spargere bruscă întimpul expunerii la condiţiile de foc de la punctul A.15. Datele de încercare trebuie să dovedească eficacitateasistemului menţionat de protecţie împotriva incendiilor.5.3.6. Suporturile butelieiDetaliile referitoare la suporturile buteliei sau cerinţele cu privire la suporturi se furnizează în conformitate cupunctul 6.11.5.4. Date de fabricaţieSe furnizează detalii cu privire la toate procedeele de fabricaţie, examinările nedistructive, încercările deproducţie şi încercările de serie; Se specifică toleranţele pentru toate procedeele de producţie, precumtratamentul termic, finisarea, raportul amestecului cu răşină, tensiunea şi viteza de răsucire a filamentului,temperaturile şi timpii de conservare, şi procedurile de autofretaj; De asemenea, se specifică prelucrareasuprafeţei, detalii cu privire la filet, criterii de acceptare pentru scanarea cu ultrasunete (sau echivalentă), şidimensiunile maxime ale lotului pentru încercările pe loturi.5.5. (nealocat)5.6. Rezistenţa la rupere şi mărimea defectului pentru NDE5.6.1. Rezistenţa la rupereProducătorul trebuie să demonstreze capacitatea proiectului de scurgere înainte de spargere, conformpunctului 6.7.5.6.2. Mărimea defectului pentru NDEUtilizând abordarea descrisă la punctul 6.15.2 producătorul stabileşte mărimea maximă a defectului pentruexaminarea nedistructivă care va împiedica defectarea buteliei pe perioada duratei de funcţionare, datorităoboselii, sau defectarea buteliei prin spargere.5.7. Fişa tehnicăFiecare proiect de butelie trebuie să aibă o fişă tehnică ce conţine un rezumat al documentelor cu informaţiilecerute la punctul 5.1. Se indică titlul, numărul de referinţă, numerele de revizii şi datele eliberării originale şi


30/84

versiunea. Toate documentele trebuie să fie semnate sau să conţină iniţialele emitentului; Fişei tehnice i seatribuie un număr, precum şi numere de revizii, dacă este cazul, care pot fi utilizate pentru a desemna proiectulbuteliei şi care poartă semnătura inginerului responsabil cu proiectul. Pe fişa tehnică se păstrează un locpentru ştampilă, care indică înregistrarea proiectului.5.8. Date suplimentare în sprijinul cereriiUnde este cazul, se indică datele suplimentare care vin în sprijinul cererii, precum istoricul de funcţionare amaterialului propus pentru utilizare, sau utilizarea unui proiect specific de butelie în alte condiţii de funcţionare.5.9. Omologarea şi certificarea5.9.1. Examinarea şi încercareaEfectuarea evaluării conformităţii este necesară în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 9 din prezentulregulament.Pentru a asigura faptul că buteliile sunt în conformitate cu prezentul regulament internaţional, acestea trebuiesă fie supuse examinării conform punctelor 6.13 şi 6.14 efectuate de autorităţile competente.5.9.2. Certificatul de testÎn cazul în care rezultatele încercării prototip de la punctul 6.13 sunt satisfăcătoare, autoritatea competentăemite un certificat de test. În apendicele D la prezenta anexă este prezentat un exemplu de certificat de test.5.9.3. Certificat de acceptare pe loturiAutoritatea competentă trebuie să pregătească un certificat de acceptare, conform celui indicat în apendiceleD din prezenta anexă.6. CERINŢE APLICABILE TUTUROR TIPURILOR DE BUTELII6.1. GeneralităţiUrmătoarele cerinţe sunt aplicate în general tuturor tipurilor de butelii, specificate la punctele 7-10. Proiectulbuteliilor trebuie să includă toate aspectele relevante, necesare pentru a asigura faptul că fiecare butelieprodusă conform proiectului corespunde scopului său pentru durata de funcţionare specificată. Buteliile din oţelde tipul GNC-1, proiectate în conformitate cu ISO 9809 şi respectând toate cerinţele incluse, trebuie sărespecte doar cerinţele de la punctele 6.3.2.4 şi 6.9-6.13.6.2. ProiectRegulamentul de faţă nu prezintă formule de proiectare, nici solicitările sau încordările admisibile, ci necesităun caracter adecvat al proiectului care urmează să fie stabilit prin calcule corespunzătoare şi demonstrat prinbutelii capabile să treacă toate încercările cu privire la materiale, proiect, calificare, producţie şi loturi,specificate în prezentul regulament; Toate proiectele trebuie să asigure un mod de avarie "scurgere înainte despargere", cu degradare convenabilă a pieselor cu presiune în timpul funcţionării normale. În cazul în care aparscurgeri ale buteliilor sau garniturilor de metal, singurul motiv este propagarea fisurilor de oboseală.6.3. Materiale6.3.1. Materialele utilizate trebuie să corespundă condiţiilor de funcţionare stabilite la punctul 4. Proiectul nutrebuie să prevadă legături între materiale incompatibile. Încercările de calificare a proiectului în ceea cepriveşte materialele sunt rezumate la punctul 6.1.6.3.2. Oţel6.3.2.1. CompoziţieOţelul trebuie să fie din aluminiu şi/sau siliciu tăiat şi produs în mod predominant în granulaţie fină. Se declarăcompoziţia chimică a tuturor oţelurilor, care trebuie să conţină cel puţin:(a) conţinuturi de carbon, mangan, aluminiu şi siliciu în toate cazurile;(b) conţinuturi de nichel, crom, molibden, bor şi vanadiu, şi orice alte elemente din aliaj, anume adăugate. Nutrebuie să se depăşească următoarele limite la analiza turnării:

Rezistenţa la tracţiune < 950 MPa ≥ 950 MPa

Sulf 0,020 % 0,010 %

Fosfor 0,020 % 0,020 %

Sulf şi fosfor 0,030 % 0,025 %

În cazul în care se utilizează un oţel din carbon-bor, se efectuează o determinare a călibilităţii în conformitatecu ISO 642, asupra primului şi ultimului bloc sau dală la fiecare încălzire a oţelului. Duritatea măsurată la odistanţă de 7.9 mm de capătul călit, trebuie să fie situată în intervalul 33-53 HRC, sau 327-560 HV şi trebuie săfie autorizată de producătorul materialului.


31/84

6.3.2.2. Caracteristici de tracţiuneProprietăţile mecanice ale oţelului din butelia sau garnitura finită se determină în conformitate cu punctul A.1(apendicele A). Întinderea pentru oţel trebuie să fie de cel puţin 14 %.6.3.2.3. Caracteristici de impactCaracteristicile de impact ale oţelului din butelia sau garnitura finită se determină în conformitate cu punctulA.2 (apendicele A). Valorile impactului nu trebuie să fie mai mici decât cele indicate în tabelul 6.2 din prezentaanexă.6.3.2.4. Caracteristici de încovoiereCaracteristicile de încovoiere ale tuburilor sudate din oţel inoxidabil finite se determină în conformitate cupunctul A.3 (apendicele A).6.3.2.5. Examinarea macroscopică a suduriiSe efectuează o examinare macroscopică pentru fiecare tip de procedeu de sudură. Cu ocazia examinăriitrebuie constatată topirea completă şi absenţa oricăror defecte de asamblare sau de defecte inacceptabile,astfel cum se specifică pentru nivelul C în standardul EN ISO 5817.6.3.2.6. Rezistenţa la coroziunea fisurantă sub tensiune a sulfurilorÎn cazul în care limita superioară a rezistenţei la întindere specificate pentru oţel depăşeşte 950 MPa, oţeluldintr-o butelie finită trebuie să fie supus unei încercări de rezistenţă la coroziunea fisurantă sub tensiune asulfurilor, prezentat în apendicele A din prezenta anexă, punctul A.3 şi să îndeplinească cerinţele incluse.6.3.3. Aluminiu6.3.3.1. CompoziţieAliajele din aluminiu trebuie să fie menţionate în paralel cu practicile Asociaţiei Aluminiului pentru un sistem datde aliaje. Limitele de impuritate pentru plumbul şi bismutul din orice aliaj de aluminiu nu trebuie să depăşească0,003 %.6.3.3.2. Încercările la coroziuneAliajele din aluminiu trebuie să îndeplinească cerinţele cu privire la încercările la coroziune, în conformitate cupunctul A.4 (apendicele A).6.3.3.3. Fisurare în sarcină constantăAliajele din aluminiu trebuie să îndeplinească cerinţele cu privire la încercările de fisurare în sarcină constantă,în conformitate cu punctul A.5 (apendicele A).6.3.3.4. Caracteristici de tracţiuneProprietăţile mecanice ale aliajului din aluminiu din butelia finită se determină în conformitate cu punctul A.1(apendicele A). Întinderea pentru aluminiu trebuie să fie de cel puţin 12 %.6.3.4. Răşini6.3.4.1. GeneralităţiMaterialul pentru impregnare poate fi plastifiabil prin încălzire sau din răşini termoplastice. Exemple demateriale tipar adecvate sunt epoxina, răşina epoxidică, răşina epoxidică modificată, poliesterul şi materialeplastice din vinilester, plastifiabile prin încălzire şi material termoplastic din polietilenă şi răşină poliamidică.6.3.4.2. Rezistenţa la forfecareMaterialele din răşină trebuie să fie încercate în conformitate cu punctul A.26 (apendicele A) şi să respectecerinţele incluse.6.3.4.3. Temperatură de tranziţie vitroasăTemperatura de tranziţie vitroasă a materialului din răşină trebuie să fie determinată în conformitate cu ASTMD3418.6.3.5. FibreTipurile de material de filament cu întărire structurală trebuie să fie: fibre de sticlă, fibre de aramidă sau fibre decarbon. În cazul în care se foloseşte întărire a fibrelor de carbon, proiectul trebuie să includă mijloacele deprevenţie a coroziunii galvanice a componentelor metalice ale buteliei. Constructorul trebuie să păstreze ladosar specificaţiile publicate pentru materiale compuse, recomandările constructorului materialului, în ceea cepriveşte stocarea, condiţiile şi durata de depozitare şi certificarea constructorului materialului că fiecareexpediere de mărfuri respectă cerinţele menţionate cu privire la specificaţii. Producătorul de fibre trebuie săcertifice că proprietăţile materialelor din fibre se conformează specificaţiilor cu privire la produs aleconstructorului.6.3.6. Garniturile din plastic


32/84

Rezistenţa la tracţiune cu limita de curgere şi întinderea finală se determină în conformitate cu punctual A.22(apendicele A). Încercările trebuie să demonstreze proprietăţile ductile ale materialului garniturii din plastic latemperaturi de – 50 °C sau mai mici, respectând valorile specificate de constructor; Materialul din polimertrebuie să fie compatibil cu condiţiile de funcţionare specificate la punctul 4 din prezenta anexă. În conformitatecu metoda descrisă la punctul A.23 (apendicele A), temperatura de înmuiere trebuie să fie de cel puţin 90 °C,iar cea de topire, de cel puţin 100 °C.6.4. Presiunea de încercarePresiunea minimă de încercare utilizată la fabricare trebuie să fie de 30 MPa.6.5. Presiuni de spargere şi raporturile de tensiune a fibrelorPresiunea minimă reală de spargere pentru toate tipurile de butelii nu trebuie să fie mai mică de valorileindicate în tabelul 6.3 din prezenta anexă. În cazul proiectelor pentru tipurile GNC-2, GNC-3 şi GNC-4 învelişulcompus trebuie să fie proiectat pentru siguranţă ridicată la sarcina constantă şi ciclică. Siguranţa poate fiobţinută prin respectarea sau depăşirea valorilor raporturilor de tensiune ale întăririlor compuse, indicate întabelul 6.3 din prezenta anexă. Raportul de tensiune este definit ca fiind tensiunea din fibră la presiuneaspecificată, minimă de spargere, împărţită de tensiune în fibră, la presiunea de lucru. Raportul de spargereeste definit ca presiunea reală de spargere a buteliei, împărţite de presiunea de lucru. În cazul proiectelorpentru tipul GNC-4, raportul de tensiune este egal c raportul de spargere; În cazul proiectelor pentru tipulGNC-2 şi GNC-3 (strat din metal, compus şi învelit). Calculele raporturilor de tensiune trebuie să includă:(a) o metodă de analiză cu capacitate pentru materialele din afara domeniului garniturii (program informaticsau program de analiză a elementului finit, cu destinaţie specială);(b) curbele de deplasări şi tensiuni elastice-plastice pentru materialul garniturii trebuie să fie cunoscute şimodelate corect;(c) proprietăţile mecanice ale materialelor compuse trebuie să fie corect modelate;(d) calculele trebuie să se facă la: autofretaj, zero după autofretaj, presiunile de lucru şi presiunea minimă despargere;(e) precomprimările din tensiunea de răsucire trebuie să fie justificate în analiză;(f) trebuie să se aleagă presiunea minimă de spargere, astfel încât tensiunea calculată la presiunea minimă despargere împărţită de tensiunea calculată la presiunea de lucru îndeplineşte cerinţele cu privire la raporturilede tensiune pentru fibrele utilizate;(g) la analizarea buteliilor cu întărire hibridă (două sau mai multe tipuri diferite de fibre), împărţirea sarcinii întrefibrele diferite trebuie să fie luată în considerare, în funcţie de modulurile elastice diferite ale fibrelor. Cerinţelecu privire la raportul de tensiune pentru fiecare tip individual de fibră trebuie să fie în conformitate cu valorileindicate în tabelul 6.3 din prezenta anexă. Verificarea raporturilor de tensiune se poate de asemenea efectuaprin utilizarea mărcilor tensometrice. În apendicele informativ E din prezenta anexă este schiţată o metodăacceptabilă.6.6. Analiza tensiuniiSe efectuează o analiză a tensiunii pentru a justifica grosimile minime de proiectare ale pereţilor. Aceastatrebuie să includă determinarea tensiunilor în cadrul garniturilor şi fibrelor din proiectele compuse.6.7. Evaluarea scurgerii înainte de spargere (LBB)Buteliile de tipul GNC-1, GNC-2 şi -GNC3 trebuie să demonstreze capacitatea de scurgere înainte de spargere(LBB). Încercarea capacităţii LBB trebuie să fie efectuată în conformitate cu punctul A.6 (apendicele A).Demonstrarea capacităţii LBB nu este necesară pentru proiectele de butelii care asigură o durată defuncţionare la oboseală ce depăşeşte 45000 cicluri de presiune, atunci când este în conformitate cu punctulA.13 (apendicele A). Două metode de evaluare a LBB sunt incluse cu scopuri informative în apendicele F dinprezenta anexă.6.8. Examinarea şi încercareaInspecţia fabricaţiei trebuie să specifice programele şi procedurile pentru:(a) inspecţia fabricaţiei, criteriile de încercare şi de acceptare; şi(b) inspecţia periodică în circulaţie, criterii de încercare şi de acceptare. Intervalul reexaminării vizuale asuprafeţelor exterioare ale buteliei trebuie să fie în conformitate cu punctul 4.1.4 din prezenta anexă, cuexcepţia cazului în care autoritatea competentă are alte dispoziţii. Producătorul trebuie să stabilească criteriilede respingere pentru reexaminarea vizuală, în funcţie de rezultatele încercărilor de cicluri de presiuneefectuate asupra buteliilor cu defecţiuni. Un ghid cu instrucţiunile constructorului pentru manevrare, instalare şi


33/84

examinare este pus la dispoziţie în apendicele G la prezenta anexă.6.9. Protecţie împotriva incendiilorToate buteliile trebuie să fie protejate de incendii prin dispozitive de reducere a presiunii. Butelia, materialelesale, dispozitivele de reducere a presiunii şi orice alte izolaţii sau materiale de protecţie adăugate trebuie să fieproiectate în comun, pentru a asigura siguranţa corespunzătoare în timpul incendiilor, la încercarea stabilită lapunctul A.15 (apendicele A).Dispozitivele de reducere a presiunii trebuie să fie încercate în conformitate cu punctul A.24 (apendicele A).6.10. Orificii6.10.1. GeneralităţiOrificiile sunt admise numai la cap. Linia centrală a orificiilor trebuie să coincidă cu axa longitudinală a buteliei.Fileturile trebuie să fie curăţate, netezite, fără discontinuităţi ale suprafeţei şi calibrate.6.11. Suporturile butelieiConstructorul trebuie să specifice mijloacele de sprijin ale buteliilor pentru instalarea în vehicule. Deasemenea, constructorul trebuie să pună la dispoziţie instrucţiuni de sprijin pentru instalare, inclusiv forţa destrângere şi cuplu de torsiune, pentru a oferi forţa necesară de reţinere, fără însă a cauza tensiuneinacceptabilă în butelie sau defecţiuni la suprafaţa buteliei.6.12. Protecţia mediului exteriorExteriorul buteliilor trebuie să respecte cerinţele cu privire la condiţiile de încercare ecologică de la punctulA.14 (a se vedea apendicele A). Protecţia exterioară poate fi asigurată prin utilizarea oricărora dintreurmătoarele:(a) o prelucrare a suprafeţei care oferă protecţie adecvată (ex.: metal pulverizat pe aluminiu, acoperireanodică); sau(b) utilizarea unei fibre şi material tipar corespunzător (ex.: fibre de carbon din răşină); sau(c) un strat de protecţie (ex. acoperire organică, vopsea) care trebuie să respecte cerinţele de la punctul A.9(apendicele A).Toate straturile aplicate pe butelii trebuie să fie astfel încât procesul de aplicare să nu influenţeze nefavorabilproprietăţile mecanice ale buteliei. Stratul trebuie să fie concept pentru a facilita examinările ulterioare înutilizare, iar constructorul trebuie să ofere indicaţii cu privire la tratamentul straturilor în timpul examinării,pentru a asigura integritatea continuă a buteliei.Constructorii sunt înştiinţaţi cp apendicele informativ H, din prezenta anexă, conţine o încercare a capacităţiiecologice care evaluează caracterul corespunzător al sistemelor de acoperire.6.13. Încercările de calificare a proiectuluiPentru omologarea fiecărui tip de butelie, trebuie să se demonstreze că materialul, proiectul, constructorul şiexaminarea corespund funcţionării prevăzute, respectând cerinţele adecvate cu privire la încercările decalificare a materialelor, rezumate în tabelul 6.1 din prezenta anexă şi încercările de calificare a buteliilor dintabelul 6.4 din prezenta anexă, cu toate încercările în conformitate cu metodele corespunzătoare de încercare,descrise în apendicele A din prezenta anexă. Buteliile sau garniturile de încercare sunt selectate, iarîncercările sunt încercate de autorităţile competente. În cazul în care mai multe butelii sau garnituri suntsupuse încercărilor necesare în temeiul prezentei anexe, toate rezultatele trebuie să fie documentate.6.14. Încercări pe loturiÎncercările pe loturi specificate în prezenta anexă pentru fiecare tip de butelie trebuie să fie efectuate cubuteliile sau garniturile din fiecare lot de butelii sau garnituri finite. De asemenea se pot folosi eşantioaneletratate termic, prezentate a fi reprezentative pentru buteliile finite. Încercările pe loturi pentru fiecare tip debutelie sunt menţionate în tabelul 6.5 din prezenta anexă.6.15. Examinări şi încercări ale producţiei6.15.1. GeneralităţiExaminările şi încercările producţiei trebuie să se efectueze pe buteliile produse într-un lot. Fiecare butelietrebuie să fie examinată în timpul fabricării şi după terminare, prin următoarele mijloace:(a) scanare cu ultrasunete (sau echivalentă demonstrată) a buteliilor şi garniturilor metalice, în conformitate cuBS 5045, partea 1, anexa B, sau metodă echivalentă demonstrată, pentru a confirma că mărimea maximădefectului este mai mică decât mărimea specificată în proiect;(b) verificarea dacă dimensiunile şi masa critice ale buteliei terminate şi ale oricărei garnituri şi înveliş sunt înlimita toleranţelor de proiectare;


34/84

(c) verificarea respectării prelucrării suprafeţei specificate cu o atenţie deosebită, pentru a adânci suprafeţeleschiţate şi faldurile sau păturile din axa sau umărul îngrădirilor sau orificiilor capătului forjat sau filat;(d) verificarea indicatorilor;(e) încercările de duritate ale buteliilor şi garniturilor metalice, în conformitate cu punctul A.8 (apendicele A) seefectuează după tratamentul termic final, iar valorile astfel determinate trebuie să fie în intervalul specificpentru proiect;(f) încercarea de rezistenţă hidrostatică în conformitate cu punctul A.11 (apendicele A).Tabelul 6. 6 din prezenta anexă conţine un rezumat al cerinţelor cu privire la examinarea producţiei critice caretrebuie efectuate pe fiecare butelie.6.15.2. Mărimea maximă a defectuluiÎn cazul proiectelor pentru tipul GNC-1, GNC-2 şi GNC-3, se determină mărimea maximă a defectului din oriceloc din butelia sau garnitura din metal, care nu creşte până la o dimensiune critică în timpul duratei defuncţionare specificate. Mărimea critică a defectului este definită ca defect restrictiv de grosime prin perete(butelie sau garnitură) care permite gazului stocat să fie evacuat fără a se sparge butelia. Mărimile defectuluipentru criteriile de respingere în cazul scanării cu ultrasunete, sau echivalentă, trebuie să fie mai mici decâtmărimile maxime admisibile ale defectului. În cazul proiectelor pentru tipurile GNC-2 GNC-3 se presupune cănu există deteriorări ale compuşilor datorate unor mecanisme dependente de timp; Mărimea admisibilă adefectului pentru NDE se determină printr-o metodă corespunzătoare. În apendicele informativ F din prezentaanexă sunt schiţate două astfel de metode.6.16. Nerespectarea cerinţelor încercărilorÎn caz de nerespectare a cerinţelor încercărilor, reîncercarea sau tratamentul termic şi reîncercarea serealizează după cum urmează:(a) în cazul în care există dovezi ale unui defect în desfăşurarea încercării, sau ale unei eroare de măsurare,se efectuează un alt test. În cazul în care rezultatul acestuia este satisfăcător, primul test se ignoră;(b) dacă încercarea a fost efectuat într-un mod satisfăcător, trebuie să se identifice cauza eşecului.Dacă se consideră că eşecul se datorează tratamentului termic aplicat, constructorul poate supune toatebuteliile din lot unui noi tratament termic.Dacă eşecul nu se datorează tratamentului termic aplicat, toate buteliile defectuoase identificate se aruncă sause repară printr-o metodă aprobată. Buteliile nearuncate sunt considerate că fac parte dintr-un nou lot.În ambele cazuri, se reîncearcă noul lot. Se repetă toate încercările relevante de tip sau pe loturi, necesarepentru a dovedi caracterul acceptabil al noului lot. În cazul în care una sau mai multe încercări se dovedesc a fichiar şi parţial nesatisfăcătoare, se aruncă toate buteliile din lotul respectiv.6.17. Modificare în proiectareO modificare în proiectare este orice modificare în alegerea materialelor structurale sau modificaredimensională care nu este atribuită toleranţelor normale de fabricare.Modificările minore în proiectare sunt permise pentru a fi calificate printr-un program redus de încercare.Modificările în proiectare, specificate în tabelul 6.7 necesită încercarea calificării proiectului, conform tabelului.

Tabelul 6. 1Încercarea de validare a concepţiei materialelor

Punct relevant din prezenta anexă

Oţel Aluminiu Răşini Fibre Garniturile dinplastic

Caracteristici de tracţiune 6.3.2.2 6.3.3.4 6.3.5 6.3.6

Caracteristici de impact 6.3.2.3

Caracteristici de încovoiere 6.3.2.4

Examinarea sudurii 6.3.2.5

Rezistenţa la coroziunea fisurantăsub tensiune a sulfurilor

6.3.2.6

Rezistenţa la fisurare sub sarcină constantă

6.3.3.3


35/84

Coroziune fisurantă sub tensiune 6.3.3.2

Rezistenţa la forfecare 6.3.4.2

Temperatură de tranziţie vitroasă 6.3.4.3

Temperatură de înmuiere/topire 6.3.6

Mecanica ruperii (*) 6.7 6.7

(*) Nu este necesară, în cazul utilizării metodei de încercare pentru butelii cu defecte prezentată la punctul A.7

din apendicele A

Tabelul 6. 2Valori acceptabile ale încercării la impact

Diametrul buteliei D, mm > 140 ≤ 140

Direcţia de încercare transversală longitudinală

Lărgimea piesei de încercare, mm 3-5 > 5-7,5 > 7,5-10 3 to 5

Temperatura de încercare, °C - 50 - 50

Media a 3 eşantioane 30 35 40 60

Rezistenţa la impact, J/cm2

Eşantion individual 24 28 32 48

Tabelul 6. 3Raporturi de tensiune şi valori de spargere minime efective

CNG-1 Cutotul din metal

CNG-2 Înveliş fretat CNG-3 Bobinat CNG-4 Toţi compuşii

Presiune despargere

[MPa]

Raport detensiune

[MPa]

Presiune despargere

[MPa]

Raport detensiune

[MPa]

Presiune despargere

[MPa]

Raport detensiune

[MPa]

Presiune despargere

[MPa]

Cu totul dinmetal

45

Sticlă 2,75 50 1) 3,65 70 1) 3,65 73

Sticlă 2,35 47 3,10 60 1) 3,1 62

Carbon 2,35 47 2,35 47 2,35 47

Hibrid 2) 2) 2)

Nota 1 – Presiunea minimă de spargere efectivă. În plus, calculele trebuie să fie efectuate în conformitate cu punctul6.5 din prezenta anexă, pentru a confirm că cerinţele cu privire la raportul minim de tensiune sunt de asemenearespectate.Nota 2 – Raporturile de tensiune şi presiunile de spargere se calculează în conformitate cu punctul 6.5 din prezentaanexă.

Tabelul 6. 4Încercări de validare a concepţiei buteliei

Încercare şi anexa de referinţă Tip de butelie

CNG-1 CNG-2 CNG-3 CNG-4

A.12 Spargere X (*) X X X

A.13 Temperatura mediului/ciclu X (*) X X X

A.14 Încercare de mediu acid X X X

A.15 Foc în aer liber X X X X

A.16 Pătrundere X X X X

A.17 Toleranţa la defecte X X X

A.18 Limita temperaturii înalte X X X


36/84

A.19 Spargere la tensiune X X X

A.20 Încercare de cădere X X

A.21 Infiltraţie X

A.24 Performanţa DLP X X X X

A.25 Boss torque test X

A.27 Încercarea torsiunii asuprabutucului

X

A.6 Evaluare LBB X X X

A.7 Temperatură/ciclu extrem X X X

X = obligatoriu(*) = Nu este necesar în cazul buteliilor proiectate în ISO 9809 (ISO 9809 deja furnizează acesteîncercări).

Tabelul 6. 5Încercări pe loturi

Încercare şi anexa de referinţă Tip de butelie

CNG-1 CNG-2 CNG-3 CNG-4

A.12 Spargere X X X X

A.13 Ciclu înconjurător X X X X

A.1 Tracţiune X X (†) X (†)

A.2 Impact (oţel) X X (†) X (†)

A.9.2 Strat (*) X X X X

(X) = obligatoriu (*) = Cu excepţia cazul în care nu se utilizează straturi de protecţie (†) = Încercări pe materialul garniturii

Tabelul 6. 6Cerinţe critice cu privire la controlul producţiei

Tip CNG-1 CNG-2 CNG-3 CNG-4

Cerinţe cu privire la examinare

Dimensiuni critice X X X X

Prelucrarea suprafeţei X X X X

Defecte (ultrasunete sau echivalent) X X X

Duritatea buteliilor şi garniturilor dinmetal

X X X

Încercare de rezistenţă hidrostatică X X X X

Încercare de scurgere X

Repere X X X X

X = obligatoriu

Tabelul 6. 7Modificare proiectării

Tipul încercării

Presiunehidrostatică

A.12

Ciclultemp.

mediuluiA.13

Ecologi-că A.14

Foc în

Toleranţala defecte

A.17

Pătrundere

Spargere latensiune

A.19 Limita

temperaturii

Cuplu debosajA.25

InfiltraţieA.21 DLP capa-


37/84

Modificare în proiectare aer liberA.15

A.16 înalte A.18 Test de

cădere A.20

GNCReciclare

A.27

citate A.24

Fibre constructor X X X (*) X (†)

Butelie sau garnitură din metal

X X X (*) X X (*) X X (†)

Material garnitură dinplastic

X X X (†)

Materiale din fibre X X X X X X X X (†)

Materiale din răşină X X X X

Modificare diametru <= 20 %

X X

Modificare diametru > 20 % X X X X (*) X

Modificare lungime >= 50%

X X (‡)

Modificare lungime > 50 % X X X (‡)

Modificare presiune delucru <= 20 % @

X X

Forma acoperişului X X X (†)

Dimensiunea orificiului X X

Modificarea stratului X

Capătul principal alproiectului

X (†)

Modificare în procesul defabricaţie

X X

Dispozitiv de reducere apresiunii

X X

X = obligatoriu (*) Încercarea nu este necesară pentru construcţiile din metal (GNC-1)(†) Încercare necesară numai pentru proiectele de tip toţi compuşii (GNC-4)(‡) Încercare necesară numai la creşterea lungimii@ Numai în cazul în care grosimea se modifică proporţional cu modificarea diametrului şi/sau presiunii

7. BUTELII DE METAL DE TIP GNC-17.1. GeneralităţiDesignul va identifica dimensiunea maximă a unui defect permisibil în orice punct din butelie care nu va ajungela o dimensiune critică în timpul perioadei de reverificare ori a duratei de serviciu în cazul în care nu semenţionează nicio reverificare a unei butelii care funcţionează la presiunea de serviciu. Determinareaperformanţei "scurgerii înainte de spargere" (LBB) se va face în conformitate cu procedurile corespunzătoaredefinite la punctul A.6 (apendicele A). Dimensiunea permisibilă a defectului va fi determinată în conformitate cupunctul 6.15.2 de mai sus.Buteliile proiectate în conformitate cu ISO 9809 şi care îndeplinesc toate cerinţele trebuie să îndeplineascănumai cerinţele privind verificarea materialelor din punctul 6.3.2.4 de mai sus şi cerinţele privind verificareacalificării proiectului din punctul 7.5, cu excepţia punctelor 7.5.2 şi 7.5.3 de mai jos.7.2. Analiza tensiuniiRezistenţa din butelie se va calcula pentru 2 MPa, 20 MPa, presiunea de încercare şi presiunea de rezistenţăa proiectului. Calculele vor folosi tehnici potrivite de analiză folosind teoria învelişurilor subţiri care ia înconsiderare îndoirea învelişului în afara planului pentru a stabili distribuţia rezistenţei la gât regiunile detranziţie şi în partea cilindrică a cilindrului.7.3. Cerinţe privind încercarea de fabricare şi de producţie7.3.1. Generalităţi


38/84

Capetele cilindrilor de aluminiu nu vor fi închise în procesul de formare. Capetele de la baza cilindrilor de oţelcare au fost închise prin formare, cu excepţia cilindrilor proiectaţi în conformitate cu ISO 9809, vor fi inspectatede NDE ori echivalent. Nu trebuie adăugat metal în procesul de închidere al capetelor. Se controleazăgrosimea şi starea suprafeţei fiecărui cilindru înainte de operaţiile de formare a capetelor.După formarea capetelor cilindrii vor fi trataţi la căldură la intervalul de duritate menţionat pentru proiect. Nueste permis tratamentul la temperatură localizată.În cazul în care se oferă un inel de la gât, de la picior sau anexe de sprijin, acestea vor fi din materialecompatibile cu cel al cilindrului şi vor fi anexate securizat prin altă metodă decât sudură, lipire cu material greufuzibil sau lipire moale.7.3.2. Examinare nedistructivăSe vor realiza următoarele încercări asupra fiecărui cilindru metalic:(a) încercarea durităţii în conformitate cu punctul A.8 (apendicele A);(b) încercarea ultrasonică, în conformitate cu BS 5045, partea 1, anexa I, sau metoda echivalentă demonstratăNDT, pentru a asigura faptul că dimensiunea maximă a defectului nu depăşeşte dimensiunea menţionată înproiect astfel cum s-a determinat în conformitate cu punctul 6.15.2 de mai sus.7.3.3. Încercarea presiunii hidrostaticeFiecare butelie finită va fi încercată în ce priveşte presiunea hidrostatică în conformitate cu punctul A.11(apendicele A).7.4. Încercările privind lotul de buteliiÎncercarea lotului se va realiza pe butelii finite care sunt reprezentative pentru producţia normală şi suntcomplete cu mărci de identificare. Se vor selecta aleatoriu două butelii din fiecare lot. În cazul în care seselectează mai multe butelii decât se cere în prezenta anexă, toate rezultatele vor fi documentate. Se vorrealiza cel puţin următoarele încercări cu privire la aceasta.(a) Încercări ale materialelor lotului. Un cilindru sau un eşantion de probă tratat la căldură reprezentativ pentruun cilindru terminat va fi supus următoarelor încercări:(i) dimensiuni critice realizate în comparaţie cu proiectul;(ii) o încercare a tensiunii în conformitate cu punctul A.1 (apendicele A) şi care îndeplineşte cerinţele dinproiect;(iii) pentru buteliile de oţel, trei verificări ale impactului în conformitate cu punctul A.2 (apendicele A) şirespectând cerinţele de la punctul 6.3.2.3 de mai sus;(iv) în cazul în care un înveliş de protecţie face parte din proiect, învelişul va fi încercat în conformitate cupunctul A.9.2 (apendicele A).Toate buteliile reprezentate de o încercare a lotului care nu respectă cerinţele menţionate vor respectaprocedurile menţionate la punctul 6.16 de mai sus.În cazul în care învelişul nu îndeplineşte cerinţele de la punctul A.9.2 (apendicele A), lotul va fi inspectat 100 %pentru a îndepărta cilindrii deficitari în mod similar. Învelişul de pe toţi cilindrii defectuoşi poate fi îndepărtat şiînlocuit cu un altul. Încercarea privind lotul de învelişuri va fi apoi repetată.(b) Încercarea de spargere pe loturi. O butelie va fi sub presiune hidrostatică pentru a rezista în conformitatecu punctul A.12 (apendicele A).În cazul în care presiunea de rezistenţă este mai mică decât presiunea de rezistenţă minimă calculată, se vorurma procedurile menţionate la punctul 6.16 de mai sus.(c) Încercare ciclică a presiunii periodice. Buteliile finite sunt supuse unor cicluri de presiune în conformitate cupunctul A.13 (apendicele A) la o frecvenţă a încercării după cum urmează:(i) o butelie din fiecare lot va fi supusă unor cicluri de presiune de 1000 de ori pentru un total de 1000 de cicluristabileşte durata serviciului în ani, cu un minimum de 15000 de cicluri;(ii) la 10 loturi de producţie secvenţiale din familia unui model (ex. materiale şi procese asemănătoare) niciunadintre buteliile supuse unor cicluri de presiune de la punctul (i) de mai sus nu se scurge nici nu se rupe în maipuţin de 1500 cicluri care stabilesc durata specifică în ani (minim 22500 cicluri), astfel încercarea de ciclu depresiune poate fi redusă la o butelie din fiecare grup de 5 loturi de producţie;(iii) la 10 cicluri secvenţiale de loturi de producţie dintr-o familie de proiecte, în cazul în care niciuna dintrebuteliile cu presiune ciclică de la punctul (i) de mai sus nu prezintă scurgeri sau rupturi în mai puţin de 2000 decicluri durata de viaţă menţionată în ani (minimum 3000 de cicluri) atunci încercarea ciclică de presiune poatefi redusă la o butelie din fiecare cele 10 loturi de producţie;


39/84

(iv) în cazul în care au expirat mai mult de 6 luni de la ultimul lot de producţie, atunci o butelie din următorul lotde producţie va fi suspus unei încercări de ciclu de presiune pentru a menţine frecvenţa redusă a încercăriilotului de la punctele (ii) şi (iii) de mai sus;(v) în cazul în care vreo butelie supusă unei încercări de ciclu de presiune cu frecvenţă redusă de la punctele(ii) sau (iii) de mai sus nu îndeplineşte numărul cerut de cicluri de presiune (minimum 22500, respectiv 30000de cicluri de presiune), atunci va fi necesară repetarea frecvenţei încercării ciclurilor de presiune cu frecvenţăredusă de la punctul (i) pentru minimum 10 loturi de producţie, pentru a putea stabili din nou frecvenţa redusăa testării ciclului de presiunea lotului de la punctele (ii) sau (iii) de mai sus;(vi) în cazul în care vreo butelie de la punctele (i), (ii) sau (iii) de mai sus nu îndeplineşte cerinţele minime deviaţă a ciclului de 1000 de cicluri, stabilind durata serviciului în ani (minimum 15000 de cicluri), atunci cauzaeşuării va fi determinată şi corectată urmând procedurile de la punctul 6.16. Încercarea ciclului de presiunetrebuie repetat pe trei butelii suplimentare din acelaşi lot. În cazul în care vreuna din cele trei buteliisuplimentare nu îndeplineşte cerinţele minime ale ciclului de presiune de 1000 de cicluri, stabilind durataserviciului în ani, atunci lotul va fi respins.7.5. Încercări de calificare a modelului buteliei7.5.1. GeneralităţiÎncercarea de calificare va fi realizată pe butelii finite care sunt reprezentative pentru o producţie normală şicompletate cu mărci de identificare. Selectarea, proba şi documentarea rezultatelor trebuie să fie înconformitate cu punctul 6.13 de mai sus.7.5.2. Încercarea de rezistenţă la presiunea hidrostaticăTrei butelii reprezentative vor fi presurizate hidrostatic în conformitate cu punctul A.12 (apendicele A laprezenta anexă). Rezistenţa buteliei la presiune va depăşi rezistenţa minimă la presiune calculată de analizatensiunii pentru proiect, şi va fi de cel puţin 45 MPa.7.5.3. Încercare a ciclurilor de presiune la temperatură ambientală.Două butelii finite vor fi supuse unui ciclu de presiune la temperatură ambientală în conformitate cu punctulA.13 (apendicele A) la eşuare sau la un minimum de 45000 de cicluri. Buteliile nu vor ceda înainte de a atingedurata de viaţă menţionată în 1000 cicluri. Buteliile care depăşesc 1000 de cicluri, stabilind durata serviciului înani, vor eşua din cauza scurgerilor şi nu din cauza rupturii. Buteliile care nu eşuează pe durata a 45000 decicluri vor fi distruse fie prin continuarea ciclurilor până la apariţia unei erori fie prin presurizare hidrostatică învederea distrugerii. Numărul de cicluri până la clacare şi localizarea clacării iniţiale se vor înregistra.7.5.4. Încercare la incendiuÎncercările se vor realiza în conformitate cu punctul A.15 (apendicele A) şi va îndeplini cerinţele în cauză.7.5.5. Încercare de penetrareÎncercarea se va realiza în conformitate cu punctul A.16 (apendicele A) şi va îndeplini cerinţele în cauză.7.5.6. Performanţa LBBPentru proiectele buteliilor care nu depăşesc 45000 de cicluri în caz de încercare menţionată la punctul 7.5.3de mai sus, încercările de performanţă LBB se vor realiza în conformitate cu A.6 şi vor îndeplini cerinţele încauză.8. BUTELII ÎNCONJURATE DE UN BANDAJ DE OŢEL DE TIP GNC-28.1. GeneralităţiPe parcursul presurizării, acest tip de proiect de butelie are un comportament în care deplasările învelişurilorcompuşilor şi stratul de metal sunt suprapuse. Datorită diferitelor tehnici de fabricaţie, prezenta anexă nu oferăo definiţie exactă a metodei pentru proiect.Determinarea performanţei "scurgere înainte de spargere" (LBB) se va realiza în conformitate cu proceduracorespunzătoare definită la punctul A.6 (apendicele A). Dimensiunea permisibilă a defectului va fi determinatăîn conformitate cu punctul 6.15.2 de mai sus.8.2. Cerinţe privind proiectul8.2.1. Strat de metalStratul de metal va avea o presiune reală minimă de rezistenţă de 26 MPa.8.2.2. Înveliş din compuşiRezistenţa fibrelor la tracţiune va îndeplini cerinţele menţionate la punctul 6.5 de mai sus.8.2.3. Analiza tensiuniiSe vor calcula tensiunile din compuşi şi din strat după pretensiune. Presiunile folosite pentru aceste calcule vor


40/84

fi zero, 2 MPa, 20 MPa presiunea de încercare şi presiunea de respingere a proiectului. Calculele vor folositehnici de analiză corespunzătoare folosind teoria învelişurilor subţiri luând în considerare comportamentul neliniar al materialului stratului pentru a stabili distribuţiile tensiunii la gât, regiunile de tranziţie şi partea cilindricăa stratului.Pentru proiectele care folosesc autofretaj pentru a oferi pretensiune, se vor calcula limitele între care trebuie săcadă presiunea de autofretaj.Pentru proiectele care folosesc bobinaj cu tensiune controlată pentru a oferi pretensiune, se calculeazătemperatura la care se realizează, tensiunea cerută în fiecare strat al compusului şi pretensiunii consecventedin strat8.3. Cerinţe privind fabricaţia8.3.1. GeneralităţiButelia de compuşi se va fabrica dintr-un strat acoperit cu bobinaje din filament continuu. Operaţiile de bobinajcu filament vor fi controlate computerizat sau mecanic. Filamentele se vor aplica sub tensiune controlată peparcursul bobinajului. După ce bobinarea este completă, se vor înlătura răşinile termorigide, folosind un profilpredeterminat şi controlat timp-temperatură.8.3.2. StratFabricarea unui strat metalic va îndeplini cerinţele date la punctul 7.3 de mai sus pentru tipul potrivit deconstrucţie a stratului.8.3.3. Înveliş de suprafaţăButeliile se vor fabrica într-o maşină de bobinare a filamentului. Pe parcursul bobinării se vor monitorizavariabilele semnificative între toleranţe specifice, şi documentate într-un registru de bobinare. Aceste variabilepot include:(a) tipul fibrei, inclusiv dimensionarea;(b) modalitatea de impregnare;(c) tensiunea de bobinare;(d) viteza de bobinare;(e) numărul firelor răsucite;(f) lăţimea de bandă;(g) tipul şi compoziţia răşinii;(h) temperatura răşinii;(i) temperatura stratului.8.3.3.1. Tratarea răşinilor termorigideÎn cazul în care se foloseşte o răşină termorigidă, răşina se va trata după bobinarea filamentului. Pe parcursultratării, ciclul de tratare (ex: istoria timp-temperatură) va fi documentat.Temperatura de tratare va fi controlată şi nu va afecta proprietăţile materiale ale stratului. Temperaturamaximă de tratare pentru butelii cu straturi de aluminiu este de 177 °C.8.3.4. AutofretajAutofretajul, în cazul în care se foloseşte, se va realiza înaintea încercării de presiune hidrostatică. Presiuneade autofretaj va fi între limitele stabilite la punctul 8.2.3 de mai sus şi fabricantul va stabili metoda de verificarea presiunii corespunzătoare.8.4. Cerinţe privind încercarea producţiei8.4.1. Examinare nedistructivăExaminările nedistructive se vor realiza în conformitate cu un ISO recunoscut sau cu un standard echivalent.Se vor realiza următoarele încercări asupra fiecărui strat metalic:(a) încercarea de duritate în conformitate cu punctul A.8 (apendicele A);(b) examinarea ultrasonică, în conformitate cu BS 5045, partea 1, anexa 1B, sau metoda echivalentădemonstrată NDT, pentru a asigura faptul că dimensiunea maximă a defectului nu depăşeşte dimensiuneamenţionată în proiect.8.4.2. Încercarea presiunii hidrostaticeFiecare butelie finită va fi încercată în ce priveşte presiunea hidrostatică în conformitate cu punctul A.11(apendicele A). Fabricantul va defini limita permanentă a expansiunii volumetrice permanente pentru presiuneade încercare folosită, dar expansiunea permanentă nu va depăşi în niciun caz 5 % din expansiuneavolumetrică totală la presiunea de încercare. Orice butelie care nu îndeplineşte limita de respingere definită va


41/84

fi respinsă şi fie distrusă, fie folosită în scopuri referitoare la lot.8.5. Încercările privind lotul de butelii8.5.1. GeneralităţiÎncercarea lotului se va realiza pe butelii finite care sunt reprezentative pentru producţia normală şi suntcomplete cu mărci de identificare. Două butelii, sau o butelie şi un strat, după caz, se vor selecta aleatoriu dinfiecare lot. În cazul în care se selectează mai multe butelii decât se cere în prezenta anexă, toate rezultatelevor fi documentate. Se vor realiza cel puţin următoarele încercări cu privire la aceasta.În cazul în care se detectează defecte în înveliş înainte de orice autofretaj sau încercare a presiuniihidrostatice, învelişul poate fi îndepărtat complet şi înlocuit;(a) Încercări ale materialelor lotului. O butelie, un strat sau un eşantion de probă a tratării căldurii care estereprezentativ pentru o butelie finită, vor fi supuse următoarelor încercări:(i) dimensiuni verificate în conformitate cu proiectul;(ii) o încercare a tensiunii în conformitate cu punctul A.1 (apendicele A) şi care îndeplineşte cerinţele dinproiect;(iii) pentru straturile de oţel, trei încercări privind impactul în conformitate cu punctul A.2 (apendicele A) şi careîndeplinesc cerinţele din proiect;(iv) în cazul în care un înveliş de protecţie face parte din proiect, învelişul va fi încercat în conformitate cupunctul A.9.2 (apendicele A) şi va îndeplini cerinţele corespunzătoare. Toate buteliile sau straturilereprezentate de o încercare a lotului care nu îndeplinesc cerinţele menţionate vor urma procedurile menţionatela punctul 6.16.În cazul în care învelişul nu îndeplineşte cerinţele de la punctul A.9.2 (apendicele A), lotul va fi 100 % inspectatpentru a îndepărta buteliile defective în mod similar. Învelişul de pe toate buteliile defective pot fi îndepărtatefolosind o metodă care să nu afecteze integritatea învelişului compusului, şi înlocuit. Încercarea privind lotul deînvelişuri va fi apoi repetată.(b) Încercarea de rezistenţă a lotului. O butelie va fi încercată în conformitate cu cerinţele de la punctul 7.4litera (b) de mai sus.(c) Încercare ciclică a presiunii periodice. În conformitate cu cerinţele de la punctul 7.4 litera (c) de mai sus.8.6. Încercări de calificare a modelului buteliei8.6.1. GeneralităţiÎncercarea de calificare se va realiza pe butelii care sunt reprezentative pentru producţia normală şi completatăcu mărci de identificare. Selectarea, probarea şi documentarea rezultatelor va respecta punctul 6.13 de maisus.8.6.2. Încercarea de rezistenţă la presiunea hidrostatică(a) O garnitură va fi rezistentă din punct de vedere hidrostatic în conformitate cu punctul A.12 (apendicele A).Presiunea rezistenţei va depăşi presiunea minimă menţionată pentru proiectul garniturii.(b) Trei butelii vor fi rezistente din punct de vedere hidrostatic în conformitate cu punctul A.12 (apendicele A).Presiunile de rezistenţă ale buteliei vor depăşi presiunea minimă de rezistenţă stabilită de analiza tensiuniipentru proiect, în conformitate cu tabelul 6.3, şi în niciun caz nu vor fi mai mici decât valoarea necesară pentrua îndeplini cerinţele privitoare la raportul de tensiune din punctul 6.5 de mai sus.8.6.3. Încercarea ciclică de presiune a temperaturii ambientaleCele două butelii finite vor fi supuse unei încercări de ciclu de presiune la o temperatură ambientală înconformitate cu punctul A.13 (apendicele A) la eşec, sau la minimum 45000 de cicluri. Buteliile nu vor cedaînainte de a atinge durata de viaţă menţionată în 1000 cicluri. Buteliile care depăşesc 1000 de cicluri, stabilinddurata serviciului în ani, vor eşua din cauza scurgerilor şi nu din cauza rupturii. Buteliile care nu clachează în45000 de cicluri vor fi distruse fie prin continuarea ciclurilor până când clachează, într-un final, fie prinpresurizare hidrostatică pentru respingere. Buteliile care depăşesc 45000 de cicluri pot claca prin rupturi.Numărul de cicluri până la clacare şi localizarea clacării iniţiale se vor înregistra.8.6.4. Încercare de mediu acidO butelie va fi încercată în conformitate cu punctul A.14 (apendicele A) şi va îndeplini cerinţele respective. Oîncercare de mediu opţională este inclusă în apendicele H informativ din prezenta anexă.8.6.5. Încercare la incendiuButeliile finite vor fi încercate în conformitate cu punctul A.15 (apendicele A) şi vor îndeplini cerinţelemenţionate.


42/84

8.6.6. Încercare de penetrareO butelie finită va fi încercată în conformitate cu punctul A.16 (apendicele A) şi vor îndeplini cerinţelemenţionate.8.6.7. Încercări de toleranţă la defectuozităţiO butelie finită va fi încercată în conformitate cu punctul A.17 (apendicele A) şi vor îndeplini cerinţelemenţionate.8.6.8. Încercare de dilatare la o temperatură înaltăÎn proiectele în care temperatura de tranziţie în stare de sticlă a răşinii nu depăşeşte temperatura maximă amaterialului din proiect cu cel puţin 20 °C, o butelie va fi încercată în conformitate cu punctul A.18 (apendiceleA) şi vor îndeplini cerinţele menţionate.8.6.9. Încercare de rupere la tensiune acceleratăO butelie finită va fi încercată în conformitate cu punctul A.19 (apendicele A) şi vor îndeplini cerinţelemenţionate.8.6.10. Performanţa LBBPentru proiectele de butelie care nu depăşesc 45000 de cicluri când sunt încercate astfel cum este menţionatla punctul 8.6.3 de mai sus, încercările de performanţă LBB se vor realiza în conformitate cu punctul A.6(apendicele A) şi vor îndeplini cerinţele menţionate.8.6.11. Încercare ciclică de presiune la temperatură extremăO butelie finită va fi încercată în conformitate cu punctul A.7 (apendicele A) şi vor îndeplini cerinţelemenţionate.9. BUTELII BOBINATE DE TIP GNC-39.1. GeneralităţiPe parcursul presurizării, acest tip de butelie are un comportament în care deplasările dintre învelişurilecompuşilor şi strat sunt supraimpuse. Datorită diferitelor tehnici de fabricaţie, prezenta anexă nu defineşte ometodă exactă pentru proiect; Determinarea performanţei "scurgere înainte de spargere" (LBB) se va realiza înconformitate cu procedura corespunzătoare definită la punctul A.6 (apendicele A). Dimensiunea permisibilă adefectului va fi determinată în conformitate cu punctul 6.15.2 de mai sus.9.2. Cerinţe privind proiectul9.2.1. Strat de metalTensiunea compresivă din strat la presiunea zero şi la 15 °C nu va determina curbarea sau îndoirea stratului.9.2.2. Înveliş din compuşiRezistenţa fibrelor la tracţiune va îndeplini cerinţele menţionate la punctul 6.5 de mai sus.9.2.3. Analiza tensiuniiDupă presiune se vor calcula tensiunile din direcţia tangenţială şi longitudinală a buteliei din compus şi dinstrat. Presiunea folosită pentru aceste calcule va fi zero, presiunea de serviciu 10 % din presiunea de serviciu,presiunea de încercare şi presiunea de rezistenţă a proiectului. Trebuie calculate limitele în care se încadreazăpresiunea de fretare. Calculele vor folosi tehnici de analiză corespunzătoare folosind teoria învelişurilor subţiriluând în considerare comportamentul neliniar al materialului tubului pentru a stabili distribuţiile tensiunii la gât,în regiunile de tranziţie şi în partea cilindrică a tubului.9.3. Cerinţe privind fabricaţiaCerinţele privind fabricaţia vor fi în conformitate cu punctul 8.3 de mai sus cu excepţia faptului că învelişul vainclude de asemenea filamente răsucite în spirală.9.4. Cerinţe privind încercarea producţieiCerinţele privind încercarea producţiei vor fi în conformitate cu cerinţele de la punctul 8.4 de mai sus.9.5. Încercările privind lotul de buteliiÎncercările privind lotul vor fi în conformitate cu cerinţele de la 8.5 de mai sus.9.6. Încercări de calificare a modelului butelieiÎncercări privind calificarea proiectului buteliei vor fi în conformitate cu cerinţele de la 8.6 de mai sus, şi de lapunctul 8.6 de mai jos, cu excepţia faptului că rezistenţa stratului menţionată la punctul 8.6 de mai sus nu estenecesară.9.6.1. Încercarea de cădereUna sau mai multe butelii finite vor fi încercate la cădere în conformitate cu punctul A.30 (apendicele A).10. BUTELII DIN TOŢI COMPUŞII DE TIP GNC-4


43/84

10.1. GeneralităţiPrezenta anexă nu defineşte o metodă exactă pentru proiectul buteliilor cu straturi polimerice din cauzavarietăţii proiectelor posibile de butelii.10.2. Cerinţe privind proiectulSe vor folosi calculele proiectului pentru a oferi justificarea caracterului adecvat al proiectului. Tensiunile detracţiune în fibre vor îndeplini cerinţele de la punctul 6.5 de mai sus.Se vor folosi fire ascuţite şi drepte în conformitate cu punctul 6.10.2 sau 6.10.3 de mai sus la capeteleprincipale de metal.Capetele principale de metal cu deschizături filetate vor putea suporta forţa unui cuplu de 500 Nm, fără aaduce atingere integrităţii conexiunii la stratul non-metalic. Capetele principale de metal conectate la stratulnon-metalic vor fi dintr-un material compatibil cu condiţiile de serviciu menţionate la punctul 4 din prezentaanexă.10.3. Analiza tensiuniiDupă presiune se vor calcula tensiunile din direcţia tangenţială şi longitudinală a buteliei din compus şi dinstrat. Presiunile folosite pentru aceste calcule vor fi zero, presiunea de serviciu, presiunea de încercare şipresiunea de rezistenţă a proiectului. Calculele vor folosi tehnici de analiză corespunzătoare pentru a stabilidistribuţia tensiunii prin butelie.10.4. Cerinţe privind fabricaţiaCerinţele privind fabricaţia vor fi în conformitate cu punctul 8.3 de mai sus cu excepţia faptului că temperaturade tratare termică pentru răşinile termorezistente va fi cu cel puţin 10 °C sub temperatura de netezire astratului de plastic.10.5. Cerinţe privind încercarea producţiei10.5.1. Încercarea presiunii hidrostaticeFiecare butelie finită va fi încercată în ce priveşte presiunea hidrostatică în conformitate cu punctul A.11(apendicele A). Fabricantul va defini limita corespunzătoare a expansiunii elastice pentru presiunea deîncercare utilizată, dar expansiunea elastică a vreunei butelii nu va depăşi în niciun caz valoarea medie alotului cu mai mult de 10 %. Buteliile care nu îndeplinesc limita de respingere definită sunt respinse şi fie suntdistruse fie sunt folosite în scopuri de încercare a lotului.10.5.2. Încercarea de scurgereFiecare butelie finită va fi încercată în ce priveşte scurgerea în conformitate cu punctul A.10 (apendicele A) şiva îndeplini cerinţele menţionate.10.6. Încercările privind lotul de butelii10.6.1. GeneralităţiÎncercarea lotului se va realiza pe butelii finite care sunt reprezentative pentru producţia normală şi suntcomplete cu mărci de identificare. Se va selecta aleatoriu o butelie din fiecare lot. În cazul în care seselectează mai multe butelii decât se cere în prezenta anexă, toate rezultatele vor fi documentate. Se vorrealiza cel puţin următoarele încercări cu privire la aceasta:(a) Încercarea privind materialele lotuluiO butelie, sau un strat, sau un eşantion de probă dintr-un strat care este reprezentativ pentru o butelie finită,va fi supus următoarelor încercări:(i) dimensiuni verificate în conformitate cu proiectul;(ii) o încercare de rezistenţă a stratului de plastic în conformitate cu punctul A.22 (apendicele A) şi careîndeplineşte cerinţele menţionate în proiect;(iii) temperatura de topire a stratului de plastic va fi încercată în conformitate cu punctul A.23 (apendicele A) şicare îndeplineşte cerinţele menţionate în proiect;(iv) în cazul în care un înveliş de protecţie face parte din proiect, învelişul va fi încercat în conformitate cupunctul A.9.2 (apendicele A). În cazul în care învelişul nu îndeplineşte cerinţele de la punctul A.9.2 (apendiceleA), lotul va fi inspectat 100 % pentru a îndepărta cilindrii deficitari în mod similar. Învelişul de pe toate buteliiledefective pot fi îndepărtate folosind o metodă care să nu afecteze integritatea învelişului compusului, şiînlocuit. Încercarea privind lotul de învelişuri va fi apoi repetată.(b) Încercarea de rezistenţă a lotuluiO butelie va fi încercată în conformitate cu cerinţele de la punctul 7.4 litera (b) de mai sus.(c) Încercarea ciclică de presiune periodică


44/84

Pe o butelie, un capăt principal va fi încercat în ce priveşte torsiunea la 500 Nm în conformitate cu metoda deîncercare de la punctul A.25 (apendicele A). Butelia va fi apoi încercată ciclic în ce priveşte presiunea înconformitate cu procedurile menţionate la punctul 7.4 litera (c) de mai sus.În urma ciclului de presiune cerut, butelia va fi încercată privind scurgerea în conformitate cu metoda descrisăla punctul A.10 (apendicele A) şi va îndeplini cerinţele menţionate.10.7. Încercări de calificare a modelului buteliei10.7.1. GeneralităţiÎncercările de calificare a modelului buteliei sunt în conformitate cu cerinţele de la punctele 8.6, 10.7.2, 10.7.3şi 10.7.4 ale prezentei anexe, cu excepţia cazului în care nu este necesară performanţa "scurgere înainte despargere" de la punctul 8.6.10 de mai sus.10.7.2. Încercarea torsiunii asupra butuculuiO butelie este testată în conformitate cu punctul A.25 (apendicele A).10.7.3. Încercare de permeabilitateO butelie este testată pentru permeabilitate în conformitate cu punctul A.21 (apendicele A) şi îndeplineştecerinţele în această privinţă.10.7.4. Încercarea ciclică a gazului naturalO butelie finită este testată în conformitate cu punctul A.27 (apendicele A) şi îndeplineşte cerinţele în aceastăprivinţă.11. INSCRIPŢIONARE11.1. Dispoziţii pentru inscripţionareProducătorul furnizează inscripţii clare şi permanente, de minimum 6 mm înălţime, pe fiecare butelie.Marcajele se efectuează cu ajutorul etichetelor încorporate în straturile de răşină, cu ajutorul etichetelor lipitecu adezivi, cu ajutorul poansoanelor generatoare de concentrări de tensiune reduse aplicate la capeteleîntărite ale construcţiilor de tip CNG-1 şi CNG-2 sau cu ajutorul oricărei combinaţii din cele menţionate maisus. Etichetele adezive şi aplicarea lor se face în conformitate cu ISO 7225 sau un standard echivalent. Suntpermise etichetele multiple şi acestea se poziţionează astfel încât să nu fie obturate de suporturile careurmează a fi montate. Fiecare butelie care îndeplineşte prezenta anexă este inscripţionată după cum urmează:(a) Informaţii obligatorii:(i) "DOAR PENTRU GNC";

(ii) "A NU SE UTILIZA DUPĂ XX/XXXX", unde "XX/XXXX" identifică luna şi anul expirării (1);___________(1) Data expirării nu poate depăşi durata de viaţă specificată. Data expirării se poate aplica pe butelie în momentul expedierii, cu

condiţia să fi fost depozitată într-un loc uscat, fără presiune interioară.

(iii) datele de identificare ale producătorului;(iv) datele de identificare ale buteliei (numărul de identificare aplicabil şi numărul de serie unic pentru fiecarebutelie);(v) presiunea de serviciu şi temperatura;(vi) numărul regulamentului CEE, împreună cu tipul buteliei şi numărul certificatului de înregistrare;(vii) dispozitivele de reducere a presiunii şi/sau supapele care pot fi utilizate cu butelia sau mijloacele prin carese pot obţine informaţii cu privire la sistemele calificate de protecţie împotriva incendiilor;(viii) când se folosesc etichete, toate buteliile trebuie să aibă un număr unic de identificare ştanţat pe osuprafaţă metalică vizibilă pentru a permite identificarea în cazul distrugerii etichetei.(b) Informaţii facultative:Pe o etichetă separată (sau pe mai multe etichete) se pot furniza următoarele informaţii facultative:(i) varietatea temperaturii gazului, ex. de la – 40 °C la 65 °C;(ii) capacitatea lichidă nominală a buteliei privind două numere importante. ex. 120 litri;(iii) data încercării presiunii iniţiale (luna şi anul).Inscripţiile sunt poziţionate în ordinea dată, dar aranjarea respectivă poate varia pentru a se încadra în spaţiuldisponibil. Un exemplu acceptat pentru informaţiile obligatorii este următorul:

DOAR PENTRU GNCA NU SE UTILIZA DUPĂ …/….Producător/Număr identificare/Număr serie


45/84

20 MPa/15 °CR CEE 110 GNC-2 (nr. înregistrare)" Doar pentru uzul producătorului – Dispozitiv aprobat de reducere apresiunii"

12. PREGĂTIREA PENTRU EXPEDIEREÎnaintea expedierii de la magazinele producătorilor, fiecare butelie este curăţată şi uscată în interior. Buteliilecare nu se închid imediat prin potrivirea unei supape, şi a dispozitivelor de siguranţă dacă este cazul, trebuiesă aibă filete, care previn umiditatea şi protejează fibra, potrivite tuturor deschizătorilor. Înainte de expediere sepulverizează un inhibator de coroziune (ex. care să conţină ulei) în toate buteliile şi garniturile de oţel.Cumpărătorului i se furnizează declaraţia de serviciu şi toate informaţiile necesare pentru asigurarea uneimanipulări, unui uz şi a unei inspecţii în serviciu corecte ale buteliei. Declaraţia este în conformitate cuapendicele D la prezenta anexă.

Apendice AMETODE DE ÎNCERCARE

A.1. Încercări de tracţiune, oţel şi aluminiuO încercare de tracţiune este realizată pe materialul preluat de pe partea cilindrică a buteliei finite, folosind opiesă de încercare rectangulară, realizată în conformitate cu metoda descrisă în ISO 9809 pentru oţel şi ISO7866 pentru aluminiu. Pentru buteliile din tuburi de oţel inox sudat, încercările de tracţiune se efectuează pematerial prelevat din suduri, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 8.4 din standardul EN 13322-2.Cele două feţe ale piesei reprezentând suprafeţele interioară şi exterioară ale buteliei nu sunt prelucratemecanic; Încercarea de tracţiune este realizată în conformitate cu ISO 6892.NOTĂ – Se atrage atenţia asupra metodei de măsurare a alungirii descrisă în ISO 6892, în special în cazuri în care piesa de

încercare la tracţiune se îngustează, rezultând într-un punct de rupere departe de mijlocul lungimii instrumentului de măsură.

A.2. Încercarea impactului, butelii de oţel şi garnituri de oţelÎncercarea impactului este realizată pe materialul preluat de pe partea cilindrică a buteliei finite cu trei piese deîncercare, în conformitate cu ISO 148. Piesele de încercarea impactului sunt luate în ordine, de la peretelebuteliei, astfel cum prevede tabelul 6.2 din anexa 3. Pentru buteliile din tuburi de oţel inox sudat, încercările laşoc se efectuează pe material prelevat din suduri, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 8.6 dinstandardul EN 13322-2. Gradul este perpendicular pe faţa peretelui buteliei. Pentru încercări longitudinale,piesele sunt prelucrate mecanic pe toată suprafaţa (pe şase feţe), în cazul în care grosimea peretelui nupermite o piesă de încercare finală de 10 mm grosime, atunci grosimea trebuie să fie cât mai aproape posibilde grosimea nominală a peretelui buteliei. Piesele de încercare luate în direcţie transversală sunt prelucratemecanic pe doar patru feţe, faţa interioară şi faţa exterioară ale peretelui buteliei rămânând neprelucratemecanic.A.3. Încercare de fisurare sub tensiunea sulfurilor pentru oţelCu excepţia celor descrise în continuare, încercarea se realizează în conformitate cu metoda A-NACEProceduri standard de încercare a tracţiunii, după cum sunt descrise în NACE Standard TM0177-96.Încercările sunt realizate pe cel puţin trei tipuri de tracţiune cu diametrul indicatorului de 3,81 mm (0,150 in),prelucrate manual de la peretele unei butelii finite sau al unei garnituri. Acestea se plasează sub o greutate detracţiune constantă, echivalentă cu 60 % din greutatea minimă menţionată a randamentului oţelului, sescufundă într-o soluţie de apă distilată, tamponată cu 0,5 % (concentraţie masică) acetat de sodiu trihidrat şise readuce la un pH 4.0 iniţial prin folosirea acidului acetic.Soluţia este în permanenţă saturată la temperatura camerei şi presurizată cu 0,414 kPa de hidrogen sulfurat(azot). Tipurile încercate nu trebuie să cedeze în timpul încercării care durează 144 ore.A.4. Încercări de coroziuneÎncercările de coroziune pentru aliajele de aluminiu sunt realizate în conformitate cu anexa A la ISO/DIS 7866şi îndeplineşte cerinţele în această privinţă.A.5. Încercări de fisurare la greutăţi susţinute, aluminiuRezistenţa la fisurare în cazul greutăţilor susţinute sunt realizate în conformitate cu anexa D la ISO/DIS 7866 şiîndeplineşte cerinţele în această privinţă.A.6. Încercare de performanţă "scurgere înainte de spargere" (LBB)


46/84

Trei butelii finite sunt supuse unor cicluri de presiune cuprinse între cel mult 2 MPa şi cel puţin 30 MPa, la uninterval care să nu depăşească 10 cicluri pe minut.Toate buteliile prezintă scurgeri.A.7. Cicluri de încercare a presiunii la temperaturi extremeButeliile finite, cu compuşi lipsiţi de orice strat protector, sunt supuse ciclurilor de încercări fără a prezentavreun semn de fisură, scurgere sau desprindere a fibrei, după cum urmează:(a) condiţionare timp de 48 de ore la presiune zero, la 65 °C sau mai mult şi la umiditate relativă de cel puţin95 %. Prezenta cerinţă este considerată îndeplinită dacă după ce în camera de încercare se pulverizează apăsub formă de picături fine sau ceaţă, temperatura camerei este menţinută la 65 °C;(b) presurizare hidrostatică cu 500 de cicluri pentru fiecare an al duratei de viaţă specificate, la presiuneaminimă de cel mult 2 MPa şi la presiunea maximă de cel puţin 26 MPa, la 65 °C sau mai mult şi umiditate de95 %.(c) stabilizare la presiune zero şi temperatură ambiantă;(d) ulterior, presurizare de la cel mult 2 MPa la cel puţin 20 MPa în 500 de cicluri pentru fiecare an al durateide viaţă specificate la – 40 °C sau mai puţin;Intervalul ciclurilor de presiune de la litera (b) nu depăşeşte 10 cicluri pe minut. Intervalul ciclurilor de presiunede la litera (d) nu depăşeşte 3 cicluri pe minut, cu condiţia ca un transductor de presiune să nu fie instalatdirect în butelie. Instrumentele de înregistrare corespunzătoare sunt furnizate pentru a asigura ca temperaturaminimă a fluidului să fie menţinută pe durata ciclurilor la temperaturi joase.Urmând ciclurile de presiune la temperaturi extreme, buteliile sunt presurizate hidrostatic la cedare înconformitate cu cerinţele încercării de rezistenţă hidrostatică şi îndeplinesc o presiune de rezistenţă minimă de85 % din presiunea minimă de distrugere a modelului. Pentru modele tipului GNC-4, înainte de încercarea derezistenţă hidrostatică, butelia este încercată pentru scurgere în conformitate cu punctul A.10 de mai jos.A.8. Încercare de duritate BrinellÎncercările de duritate sunt realizate pe peretele paralel în centru şi un capăt curbat al fiecărei butelii saugarnitură în conformitate cu ISO 6506. Încercarea este realizată posterior tratamentului de încălzire final, iarvalorile determinate ale durităţii sunt în intervalul specificat pentru model.A.9. Încercări ale stratului protector [sunt obligatorii dacă se foloseşte de punctul 6.12 litera (c) din anexa 3]A.9.1. Încercări de performanţă a învelişuluiÎnvelişurile se evaluează prin utilizarea următoarelor metode de încercare sau prin utilizarea standardelornaţionale echivalente:(i) încercare a adeziunii în conformitate cu LSO 4624, folosind metoda A sau B, după caz. Învelişul aratăindicele de adeziune 4A sau 4B, după caz;(ii) flexibilitate în conformitate cu ASTM D522 Încercare de îndoire pe mandrină a învelişurilor organiceaplicate, folosind metoda de încercare B cu o mandrină de 12,7 mm (0,5 in), cu grosimea specifică la - 20 °C.Eşantioanele pentru încercarea de flexibilitate sunt pregătite în conformitate cu standardul ASTM D522. Nusunt fisuri vizibile;(iii) rezistenţă la impact în conformitate cu ASTM D2794 Metoda de încercare pentru învelişuri organice laefectele unei deformări rapide (impact). Învelişul este supus următoarei încercări de impact de 18 J (160 in-lbs), la temperatura camerei;(iv) rezistenţa chimică se încearcă în conformitate generală cu ASTM D1308 Efectul substanţelor chimicedomestice asupra produselor organice finite curate şi pigmentate. Încercările se realizează folosind metoda deîncercare în loc deschis şi expunere timp de 100 de ore la 30 % soluţie de acid sulfuric (acid de baterie cu ogreutate specifică de 1,219) şi 24 de ore expunere la glicol poli-alcalin (ex. lichidul de frână). Nu este niciourmă de întindere, duritate sau netezire a învelişului. Adeziunea primeşte calificativul 3 când este încercată înconformitate cu ASTM D3359;(v) expunere minimă de 1000 de ore în conformitate cu ASTM G53 Practică pentru folosirea dispozitivelor deexpunere la lumină şi apă (fluorescent W-felul condensării) în cazul expunerii materialelor nemetalice. Nu estenicio urmă de duritate, iar adeziunea primeşte calificativul 3 când este încercată în conformitate cu ISO 4624.Pierderea de vopsea maximă permisă este de 20 %;(vi) expunere de minimum 500 de ore în conformitate cu ASTM B117 Metoda de încercare ceaţă salină.Subcotarea nu va depăşi 3 mm la semn, nu va fi nicio urmă de duritate, iar adeziunea primeşte calificativul 3când este încercată în conformitate cu ASTM D3359;


47/84

(vii) rezistenţa la deformare la temperatura camerei, folosind ASTM D3170 Rezistenţa învelişurilor ladeformare. Învelişul este clasificat cu 7A sau chiar mai bine, şi nu are loc nicio expunere a substratului.A.9.2. Încercări ale loturilor de învelişuri(i) Grosimea învelişuluiGrosimea învelişului îndeplineşte cerinţele modelului când este încercată în conformitate cu ISO 2808.(ii) Adeziunea învelişuluiRezistenţa adeziunii învelişului este măsurată în conformitate cu ISO 4624 şi are cel puţin calificativ 4 când semăsoară folosind metoda de încercare A sau B, după caz.A.10. Încercare de scurgereModele tipului GNC-4 sunt încercate pentru scurgere prin utilizarea următoarei proceduri (sau o alternativăacceptabilă);(a) buteliile sunt perfect uscate şi presurizate la presiunea de serviciu cu aer uscat sau nitrogen şi conţinândun gaz detectabil ca de exemplu heliu;(b) orice scăpare măsurată la orice punct care depăşeşte standardul de 0,004 cm3/h constituie un motiv derespingere.A.11. Încercare hidraulicăSe utilizează una dintre următoarele două opţiuni:Opţiunea 1: Încercare de cămaşă de apă(a) Butelia este încercată din punct de vedere hidrostatic la o presiune de 1,5 ori mai mare decât presiunea deserviciu. Presiunea de încercare nu poate depăşi în niciun caz presiunea de autofretaj.(b) Se menţine presiunea pe o perioadă suficient de lungă (cel puţin 30 de secunde) pentru a asigura oexpansiune completă. Orice presiune internă aplicată după autofretaj şi înainte de încercarea hidrostatică nudepăşeşte 90 % din presiunea de încercare hidrostatică. În cazul în care presiunea de încercare nu poate fimenţinută din cauza unei erori a dispozitivului de încercare, se permite repetarea încercării la o presiunemărită cu 700 kPa. Nu sunt permise mai mult de 2 asemenea repetări.(c) Producătorul defineşte limita adecvată a expansiunii volumetrice permanente pentru presiunea deîncercare folosită, dar expansiunea permanentă nu poate depăşi în niciun caz 5 % din expansiuneavolumetrică totală măsurată sub presiunea de încercare. Pentru modelele tipului GNC-4 expansiunea elasticăeste stabilită de către producător. Buteliile care nu îndeplinesc limita de respingere definită sunt respinse şi fiesunt distruse fie sunt folosite în scopuri de încercare a lotului.Opţiunea 2: Încercare de verificare a presiuniiPresiunea hidrostatică din butelie este crescută în mod gradat şi regulat până în momentul în care se atingepresiunea de încercare, care este de cel puţin 1,5 ori mai mare decât presiunea de serviciu. Presiunea deîncercare a buteliei trebuie menţinută pentru o perioadă suficient de lungă (cel puţin 30 de secunde) pentru astabili că nu există nicio tendinţă ca presiunea să scadă şi că este asigurată închiderea ermetică;A.12. Încercarea de rezistenţă la presiunea hidrostatică(a) Ritmul presurizării nu depăşeşte 1,4 MPa pe secundă (200 psi/secundă) la presiuni în exces de 80 % dinpresiunea de rezistenţă a modelului. În cazul în care ritmul presurizării la presiunile în exces de 80 % dinpresiunea de rezistenţă a modelului depăşeşte 350 kPa/secundă (50 psi/secundă), atunci fie trebuie situatăbutelia în mod schematic între sursa presiunii şi dispozitivul de măsurare a presiunii, fie trebuie să existe unmoment de aşteptare de 5 secunde la cea mai mică presiune de rezistenţă a modelului.(b) Presiunea de rezistenţă minimă necesară (calculată) este de cel puţin 45 MPa şi în niciun caz mai micădecât valoarea necesară pentru a îndeplini cerinţele raportului de tensiune. Presiunea de rezistenţă actualăeste înregistrată. Poate avea loc o rupere fie în regiunea cilindrică fie în regiunea superioară a buteliei.A.13. Cicluri de presiune la o temperatură ambientalăCiclurile de presiune sunt realizate în conformitate cu următoarea procedură:(a) umplerea buteliei care urmează a fi încercată cu un fluid necoroziv, ca de exemplu ulei, soluţie causticădiluată sau glicol;(b) presiunea ciclică în butelie este de la cel mult 2 MPa la cel puţin 26 MPa, la un interval care nu depăşeşte10 cicluri pe minut.Se informează cu privire la numărul de cicluri eşuate, împreună cu locul şi descrierea sursei erorii.A.14. Încercare de mediu acidPe o butelie finită se aplică următoarea procedură de încercare:


48/84

(i) expunând o zonă cu diametrul de 150 mm de pe suprafaţa buteliei timp de 100 de ore la 30 % soluţie deacid sulfuric (acid de baterie cu o greutate specifică de 1,219) în timp ce butelia este menţinută la 26 MPa;(ii) butelia este ulterior supusă rezistenţei în conformitate cu procedura descrisă la punctul A.12 de mai sus şifurnizează o presiune de rezistenţă care depăşeşte 85 % din presiunea de rezistenţă minimă a modelului.A.15. Încercare la incendiuA.15.1. GeneralităţiÎncercările la incendiu sunt realizate pentru a demonstra faptul că buteliile finite se conformează sistemului deprotecţie împotriva incendiilor (supapă cilindrică, dispozitive de reducere a presiunii şi/sau instalaţie termalăcompletă) specificat în model şi că nu va rezista când va fi încercat în temeiul condiţiilor de incendiuspecificate. Trebuie acţionat cu extrem de mare precauţie în timpul încercărilor la incendiu pentrueventualitatea în care se ocazionează spargeri ale buteliei.A.15.2. Instalarea butelieiButeliile trebuie plasate orizontal cu vârful buteliei la aproximativ 100 mm deasupra sursei de foc.Se foloseşte un scut metalic pentru a preveni impactul supapelor buteliei, garniturilor şi/sau dispozitivelor dereducere a presiunii cu o flacără directă. Scutul metalic nu este în contact direct cu sistemul de protecţieîmpotriva incendiilor menţionat (dispozitivele de reducere a presiunii sau supapa buteliei). Orice eroare pedurata încercării unei supape, garnituri sau ţevi care nu face parte din sistemul de protecţie dorit pentru modelconduce la invalidarea rezultatului.A.15.3. Sursa foculuiO sursă uniformă de foc cu o lungime de 1,65 m cauzează atingerea directă a flăcării pe suprafaţa buteliei, de-a lungul întregului său diametru.Ca sursă a focului se poate folosi orice combustibil cu condiţia să furnizeze căldură uniformă suficientă pentrua menţine temperaturile pentru încercarea menţionată până în momentul în care butelia este ventilată. Laalegerea combustibilului ar trebui să se ia în considerare preocuparea pentru poluarea aerului. Aranjareafocului este amintită cu detalii suficiente pentru a asigura reproducerea intervalului de ieşire a căldurii însprebutelie. Orice eroare sau neconcordanţă în ceea ce priveşte sursa focului pe durata încercării conduce lainvalidarea rezultatului.A.15.4. Măsurarea temperaturii şi a presiuniiTemperaturile de la suprafaţă sunt monitorizate de cel puţin trei termocuple situate de-a lungul părţii de jos abuteliei şi la o distanţă de cel mult 0,75 m. Scutul metalic este folosit pentru a preveni atingerea directă aflăcării pe termocuple. În mod alternativ, termocuplele se pot introduce în blocuri de metal care măsoară mai

puţin de 25 mm2.Presiunea în interiorul buteliei se măsoară cu un senzor de presiune fără a modifica configuraţia sistemuluisupus încercării.Temperaturile termocuplului şi presiunea buteliei se racordează pe durata încercării la intervale de 30 desecunde sau mai puţin.A.15.5. Cerinţe ale încercării generaleButeliile sunt presurizate cu gaz natural şi încercate în poziţie orizontală în ambele situaţii:(a) presiune de serviciu;(b) 25 % din presiunea de serviciu.Imediat după aprindere, focul cauzează o atingere a flăcării pe suprafaţa buteliei pe o lungime de 1,65 m de lasursa focului şi de-a lungul diametrului buteliei. Timp de 5 minute după aprindere, cel puţin o termocuplătrebuie să indice o temperatură de minimum 590 °C. Această temperatură minimă trebui menţinută pe toatădurata restantă a încercării.A.15.6. Butelii de 1,65 m lungime sau mai puţinCentrul buteliei este poziţionat peste centrul sursei focului;A.15.7. Butelii mai mari de 1,65 m lungimeÎn cazul în care butelia este prevăzută cu un dispozitiv de reducere a presiunii la un capăt, sursa focului începede la capătul opus al buteliei; În cazul în care butelia este prevăzută cu dispozitive de reducere a presiunii laambele capete sau la mai mult de o locaţie de-a lungul lungimii buteliei, centrul sursei focului este centrată lamijloc, între dispozitivele de reducere a presiunii, care sunt separate de cea mai lungă distanţă orizontală.În cazul în care butelia este protejată suplimentar printr-o instalaţie termală, atunci se vor realiza douăîncercări de presiuni de serviciu, una cu firul centrat la mijlocul lungimii buteliei şi alta cu firul începând de la


49/84

unul din capetele buteliei.A.15.8. Rezultate acceptabileButelia se ventilează prin intermediul unui dispozitiv de reducere a presiunii.A.16. Încercări de penetrareO butelie presurizată la 20 MPa ± 1 MPa cu gaz comprimat este penetrată de un obiect ascuţit cu diametrul de7,62 mm sau mai mare. Obiectul penetrează complet cel puţin un perete al buteliei. Pentru tipurile deconstrucţii GNC-2, GNC-3 şi GNC-4, obiectul se loveşte de perete la un unghi de aproximativ 45°. Butelia nuarată niciun semn al vreunei erori de fragmentare. Pierderea unor piese mici de material, fiecare cântărind sub45 de grame, nu constituie o eroare a încercării. Se înregistrează mărimea aproximativă a deschizăturilor deintrare şi de ieşire, precum şi locaţiile lor.A.17. Încercări de toleranţă la defectuozităţi ale compuşilorDoar pentru modelele tipurilor GNC-2, GNC-3 şi GNC-4, o butelie finită, cu înveliş protector complet, aredefectuozităţi în direcţia longitudinală tăiată în compus. Defectuozităţile sunt mai mari decât limitele inspecţieivizuale specificate de producător.Butelia defectă este supusă ulterior unor cicluri de presiune de la cel mult 2 MPa la cel puţin 26 MPa pentru3000 de cicluri, urmate de 12000 de cicluri suplimentare la o temperatură ambientală; Butelia nu se scurge nicinu se rupe în primele 3000 de cicluri, dar poate avea scăpări în timpul ultimelor 12000 de cicluri. Toate buteliilecare iau parte la această încercare vor fi distruse.A.18. Încercarea la fluaj la temperaturi înalteAceastă încercare este necesară pentru toate tipurile de construcţii CNG-4 şi toate tipurile de construcţii CNG-2 şi CNG-3 pentru care temperatura de tranziţie vitroasă a matricei răşinii nu depăşeşte temperatura maximăde proiectare a materialului specificată la punctul 4.4.2 din anexa 3 cu cel puţin 20 °C. O butelie finită seîncearcă după cum urmează:(a) butelia este presurizată la 26 MPa şi menţinută la o temperatură de 100 °C pentru nu mai puţin de 200 deore;(b) ca urmare a încercării, butelia îndeplineşte cerinţele încercării de expansiune hidrostatică A.11, încercăriide scurgere A.10 şi încercării de rezistenţă A.12 de mai sus.A.19. Încercare de rupere la tensiune acceleratăNumai pentru tipurile de construcţii GNC-2, GNC-3 şi GNC-4, o butelie fără înveliş protector este presurizatăhidrostatic la 26 MPa în timp ce este scufundată în apă la 65 °C. Butelia se menţine la această temperatură şipresiune timp de 1000 de ore. Butelia este ulterior presurizată pentru rezistenţă în conformitate cu proceduradefinită la punctul A.12 de mai sus, cu excepţia faptului că presiunea de rezistenţă depăşeşte 85 % dinpresiunea minimă de rezistenţă a modelului.A.20. Încercare a impactului la şocUna sau mai multe butelii finite sunt supuse încercării de cădere la temperatura ambientală, fără presurizareinterioară sau supape adăugate. Suprafaţa pe care sunt lăsate să cadă buteliile este o anume platformănetedă, orizontală sau o podea. O butelie este lăsată să cadă într-o poziţie orizontală cu baza la 1,8 mdeasupra suprafeţei pe care este lăsată să cadă. O butelie este lăsată să cadă vertical pe fiecare capăt la oînălţime suficientă deasupra solului sau platformei pentru ca energia potenţială să fie 488 J, dar în niciun caznu trebuie să fie înălţimea capătului cel mai jos mai mare de 1,8 m. O butelie este lăsată să cadă la un unghide 45 pe partea superioară a buteliei de la o asemenea înălţime încât centrul de gravitate este la 1,8 m; cutoate acestea, dacă capătul cel mai jos este mai aproape de pământ, fiind sub 0,6 m, unghiul de căderetrebuie schimbat pentru a menţine o înălţime minimă de 0,6 m şi un centru de gravitate de 1,8 m.Ca urmare a impactului căderii, buteliile sunt supuse unor cicluri de presiune de la mai puţin de 2 MPa la celpuţin 26 MPa bari pentru 1000 de cicluri, stabilind durata serviciului în ani. În timpul ciclului, buteliile pot aveascurgeri, dar nu pot avea rupturi. Toate buteliile care au luat parte la această încercare urmează a fi distruse.A.21. Încercare de permeabilitateAceastă încercare este necesară doar la modelele tipului GNC-4. O butelie finită este umplută cu gaz naturalcomprimat sau 90 % nitrogen şi 10 % amestec de heliu la presiune de serviciu, este situată într-o camerăînchisă şi sigilată, la o temperatură ambientală, şi monitorizată în vederea scurgerilor pe o durată de timpsuficientă pentru a putea stabili un procent de permeabilitate sigur. Procentul de permeabilitate trebuie să fiemai mic decât 0,25 ml de gaz natural sau heliu pe oră, pe capacitatea lichidă a buteliei, în litri.A.22. Proprietăţi de tracţiune ale plasticelor


50/84

Rezistenţa de curgere la tracţiune şi ultima elongaţia maximă a tubului din material plastic se determină la – 50°C, folosind ISO 3628, şi îndeplineşte cerinţele punctului 6.3.6 din anexa 3.A.23. Temperatura de topire a plasticelorMaterialele polimerice ale straturilor finite se încearcă în conformitate cu metoda descrisă în ISO 306, şiîndeplineşte cerinţele punctului 6.3.6 din anexa 3.A.24. Cerinţele dispozitivului de reducere a presiuniiDispozitivele de reducere a presiunii specificate de producător sunt arătate ca fiind compatibile cu condiţiile deserviciu enumerate la punctul 4 din anexa 3 şi prin intermediul următoarelor încercări de calificare:(a) O mostră este menţinută la o temperatură controlată de cel puţin 95 °C şi o presiune cel puţin egală cupresiunea de încercare (30 MPa) timp de 24 de ore. La sfârşitul încercării nu există vreo scurgere sau vreourmă vizibilă de extrudare a vreunui metal fuzibil folosit la model.(b) O mostră este supusă unei încercări de oboseală la un interval al presiunii ciclice care nu depăşeşte 4cicluri pe minut, după cum urmează:(i) menţinută la 82 °C în timp ce este presurizată pentru 10000 de cicluri între 2 MPa şi 26 MPa;(ii) menţinută la – 40 °C în timp ce este presurizată timp de 10000 cicluri între 2 MPa şi 20 MPa.La sfârşitul încercării nu există vreo scurgere sau vreo urmă vizibilă de extrudare a vreunui metal fuzibil folositla model.(c) Elementele din aramă ale dispozitivelor de reducere a presiunii care sunt expuse la presiune trebuie săreziste, fără fisurare cauzată de tensiunea coroziunii, o încercare de nitrat de mercur este descrisă în ASTMB154. Dispozitivul de reducere a presiunii este scufundat timp de 30 de minute într-o soluţie apoasă de nitratde mercur conţinând 10 g de nitrat de mercur şi 10 ml de acid nitric la un litru de soluţie. Ca urmare ascufundării, dispozitivul de limitare a presiunii este încercat pentru scurgere prin aplicarea unei presiuniaerostatice de 26 MPa timp de un minut, timp în care componenta este verificată pentru scăpări externe; Nicio

scăpare nu va depăşi 200 cm3/h.(d) Elementele din oţel ale dispozitivelor de reducere a presiunii care sunt supuse la presiune sunt făcute dintr-un tip de aliaj rezistent la fisurare provocată sub tensiunea coroziunii.A.25. Încercarea torsiunii asupra butuculuiCorpul buteliei trebuie împiedicat să se rotească şi câte un cuplu de torsiune de 500 Newton metri va fi aplicatla fiecare robinet al buteliei, prima dată în direcţia de înfiletare, apoi în direcţia inversă şi apoi din nou indirecţia de înfiletare.A.26. Rezistenţa răşiniiMaterialele din răşină vor fi încercate pe un eşantion de probă reprezentativ pentru compus în conformitate cuASTM D2344 sau cu un sistem naţional standard. După o fierbere de 24 de ore compus va avea o rezistenţăminimă de 13,8 MPa.A.27. Încercarea ciclică a gazului naturalO butelie finită va fi trecută printr-un ciclu de presiune folosind gaz natural comprimat de la mai puţin de 2 Mpaajungând până la o presiune de 300 de cicluri. Nicio etapă care constă din umplerea şi golirea buteliei nutrebuie să depăşească o oră. Butelia va fi încercată privind scurgerile în conformitate cu punctul 10 de mai susşi cerinţele acestuia. După încheierea ciclului gazului natural, butelia va fi secţionată şi cuzinetul/interfaţarobinetului va fi inspectat(ă) pentru a se stabili dacă s-a produs vreo deteriorare, cum ar fi o fisură datoratăsuprasolicitării sau o emisie electrostatică.NOTĂ – A se acorda o atenţie specială aspectelor de siguranţă pe durata efectuării acestei încercări. Înainte de efectuarea

acestei încercări, buteliile din acest model trebuie să fi trecut în prealabil de cerinţele privind încercările menţionate la punctul

A.12 de mai sus (încercarea de rezistenţă la presiunea hidrostatică) punctul 8.6.3 al anexei 3 (încercare a stadiilor de trecere la

presiunea temperaturii ambientale) şi punctul A.21 de mai sus (încercarea de permeabilitate). Înainte de a efectua această

încercare, buteliile care urmează să fie încercate trebuie să îndeplinească cerinţele privind încercarea menţionate la punctul A.10

de mai sus (încercarea de scurgere).

A.28. Încercare de încovoiere, tuburi sudate din oţel inoxidabilÎncercările de încovoiere se efectuează în conformitate cu metoda descrisă la punctul 8.5 din EN 13322-2 pematerial prelevat din partea cilindrică a tubului din oţel inoxidabil sudat. Piesa supusă încercării nu trebuie săse fisureze atunci când este încovoiată către interior în jurul unui şablon până când distanţa între marginileinterioare nu este mai mare decât diametrul şablonului.


51/84

Apendicele B(Nealocat)

Apendicele C(Nealocat)

Apendicele DFORMELE RAPORTULUI

NOTĂ – Prezentul apendice nu este o componentă obligatorie a prezentei anexe.

Raport de producţie şi Certificat de conformitate – trebuie să fie clar şi lizibil şi în:1. Formatul Formularului 1 Raportul analizei chimice a materialelor pentru butelii, cuzineţi sau robinete –elemente indispensabile cerute, identificare etc.

2. Raport (1) al analizei chimice a materialelor pentru butelii metalice, tuburi sau ogive – Elemente esenţialenecesare, identificare etc.

3. Raport (1) al proprietăţilor fizice şi mecanice ale materialelor pentru tuburi nemetalice – este obligatoriu săse raporteze toate încercările prevăzute de prezentul regulament.

4. Raport (1) al proprietăţilor fizice şi mecanice ale materialelor tuburilor nemetalice – este obligatoriu să seraporteze toate încercările prevăzute de prezentul regulament.

5. Raport (1) al analizei compusului - este obligatoriu să se raporteze toate încercările prevăzute de prezentulregulament.6. Raportul încercărilor hidrostatice, încercări pentru explozie şi un ciclu periodic al presiunii – Este obligatoriusă se raporteze toate încercările prevăzute de prezentul regulament.___________(1) Formularele de raport 2-6 trebuie elaborate de producător şi trebuie să identifice complet buteliile şi cerinţele aferente. Fiecare

raport trebuie semnat de către autoritatea competentă şi de către producător.

Formular 1: Raportul producătorului şi certificatul de conformitateProdus de:Locaţia:Număr de înregistrare:Numărul şi seria producătorului:Numărul seriei: de la ............................................. până la ............................................. inclusivDescrierea buteliei:Mărime: Diametru exterior: .................................. mm; Lungime: .................................. mm;Semnele distinctive ce apar pe pragul şi pe etichetele buteliei sunt:(a) "NUMAI GNC": .............................................(b) "A SE FOLOSI DUPĂ": .............................................(c) Marca producătorului: .............................................(d) Seria şi numărul individual: .............................................(e) Presiunea de serviciu în MPa: .............................................(f) Regulamentul CEE: .............................................(g) Tipul de protecţie împotriva incendiilor: .............................................(h) Data încercării iniţiale (luna şi anul): .............................................(i) Tara buteliei goale (în kg): .............................................(j) Semnătura unei echipe autorizate de inspectori: .............................................(k) Volumul apei în l: .............................................(l) Presiunea de încercare în MPa: .............................................(m) Instrucţiuni speciale: .............................................Fiecare butelie a fost construită in conformitate cu cerinţele Regulamentului CEE nr. ................ şi cudescrierea de mai sus. Rapoartele obligatorii care includ rezultatele încercărilor sunt incluse.Prin prezenta se certifică faptul că toate aceste rezultate s-au dovedit satisfăcătoare în toate aspectele şi sunt


52/84

în conformitate cu cerinţele pentru tipul de butelie menţionat anterior.Comentarii:Autoritatea competentă:Semnătura inspectorului:Semnătura producătorului:Locul, Data:

Apendicele EVERIFICAREA RAPORTULUI DE TENSIUNE FOLOSIND MĂRCILE TENSIOMETRICE

1. Relaţia tensiune-deformare pentru fibre este întotdeauna elastică, deci raportul de tensiune şi raportul dedeformare sunt egale.2. Este o nevoie de o alungire a mărcilor tensometrice.3. Mărcile tensometrice ar trebui să fie în direcţia filamentelor pe care sunt montate (ex. cu filamentul cu inel înexterior, montaţi instrumentul de măsură în dreptul inelului).4. Metoda 1(se aplică în cazul buteliilor care nu folosesc bobinaj de înaltă tensiune)(a) Înainte de autofretaj, aplicaţi mărci tensometrice şi calibraţi.(b) Măsurarea tensiunii la autofretaj, zero după autofretaj, în funcţiune şi presiunea minimă de explozie au fostrealizate.(c) Confirmaţi că tensiunea la presiunea de explozie împărţită la tensiunea la presiunea de funcţionarerespectă cerinţele raportului de tensiune. Pentru o construcţie hibridă, tensiunea la presiunea de funcţionareeste comparată cu tensiunea ruperii unei izolaţii cu un singur gen de filament.5. Metoda 2 (aplicabilă tuturor buteliilor)(a) La presiunea zero după bobinare şi autofretaj, aplicaţi marca tensometrică şi calibraţi.(b) Măsuraţi mărcile la zero, în stare de funcţionare şi tensiunea de explozie.(c) La presiunea zero, după ce s-au făcut măsurătorile la tensiunile minime de explozie şi pe parcursulfuncţionării, cu mărcile tensometrice monitorizate, tăiaţi o secţiune din butelie pentru ca astfel partea careconţine marca tensometrică să fie lungă de aproximativ cinci inch. Îndepărtaţi marca fără a deteriora cuzinetul.Măsuraţi tensiunile după ce aţi îndepărtat cuzinetul.(d) Reglaţi citirile de tensiune la zero, în timpul funcţionării, şi la presiuni de explozie conform presiuniimăsurate în punctul zero cu şi fără cuzinet.(e) Confirmaţi că tensiunea la presiunea de explozie împărţită la tensiunea la presiunea de funcţionarerespectă cerinţele raportului de tensiune. Pentru o construcţie hibridă, tensiunea la presiunea de funcţionareeste comparată cu tensiunea ruperii unei izolaţii cu un singur gen de filament.

Apendicele FMETODE DE EFECTUARE A FISURII

F.1. Identificarea unor puncte sensibileLocalizarea şi orientarea lipsei durabilităţii este determinată printr-o analiză corectă a tensiunii sau prinîncercări complete ale durabilităţii pe butelii finite astfel cum este menţionat în încercările de aprobare pentrufiecare model. În cazul în care este folosit un element finit de tensiune, punctul sensibil va fi identificat pe bazalocalizării şi orientării principale a cele mai înalte tracţiuni ale concentraţiei de tensiune în peretele buteliei saucuzinetul aflat sub tensiune în timpul funcţionării.F.2. Scurgere înainte de spargere (SIP)F.2.1. Determinarea analitică a formei criticeAceastă analiză poate fi efectuată pentru a stabili dacă butelia finită va curge în eventualitatea unei defecţiuniîn interiorul buteliei sau tubului evoluând într-o fisură în perete. Evaluarea "scurgere înainte de spargere" va fiefectuată pe peretele lateral al buteliei. Daca acest punct sensibil este în afara peretelui lateral, o evaluare"scurgere înainte de spargere" va fi efectuată in acel punct folosind o metodă de Nivel II după cum apareprezentată în BS PD 6493. Evaluarea ar trebui să conţină următoarele etape:(a) Măsuraţi lungimea maximă (ex. un ax mare) a rezultantei pe suprafaţa fisurii peretelui (care este de obiceide formă eliptică) de la cele trei rotaţii încercate conform încercărilor de probă (în conformitate cu punctele


53/84

A.13 şi A.14 din apendicele A) pentru fiecare tip de model. Folosiţi cea mai mare lungime a fisurii celor treibutelii analizate. Modelaţi o fisură prin perete de formă semi-eliptică cu axa lungă dublă fată de cea mai mareaxă măsurată şi cu axa scurtă de 0,9 din grosimea peretelui. Fisura semieliptică se modelează în poziţiilespecificate la punctul F.1 din apendicele F. Fisura se orientează astfel încât tensiunea principală maximăprovoacă dezvoltarea fisurii.(b) Nivelele de tensiune din perete, cuzinetul la 26 de MPa care a fost obţinut în urma analizei privindtensiunea după cum este prezentat la punctul 6.6 din anexa 3 va fi folosit în aceasta evaluare. Vor fi calculateforţe de remediere adecvate folosind fie secţiunea 9.2 fie secţiunea 9.3 a BS PD 6493.(c) Duritatea fisurii unei butelii finite sau a tubului unei butelii finite determinată la temperatura camerei pentrualuminiu şi la o temperatură de – 40 °C pentru oţel, va fi stabilită folosind o tehnică standard de încercare (fieISO/DIS 12737, fie ASTM 813-89 sau BS 7448) în conformitate cu secţiunile 8.4 şi 8.5 ale BS PD6493.(d) Raportul privind colapsul plasticului va fi calculat în conformitate cu secţiunea 9.4 a BS PD 6493-91.(e) Defectul remediat va fi acceptat în conformitate cu secţiunea 11.2 din BS PD6493-91.F.2.2. LBB prin rezistenţa buteliei sparteVa fi efectuată o încercare de fisură pe peretele lateral al buteliei. În cazul în care locaţiile sensibile, astfel cumeste menţionat în punctul F.1 (apendicele F) se află în afara peretelui lateral, încercarea de fisură va fi, deasemenea, efectuată în locaţia respectivă. Procedura de încercare se desfăşoară după cum urmează:(a) Determinarea lungimii crăpăturii scurgerii înainte de spargereLungimea crăpăturii scurgerii înainte de spargere la punctul sensibil va fi de două ori lungimea lungimii maximemăsurate a rezultantei pe suprafaţa fisurii peretelui de la cele trei rotaţii încercate la avarie conform încercărilorde calificare pentru fiecare tip de proiectare.(b) Crăpăturile butelieiÎn cazul proiectelor pentru tipurile GNC-1, cu loc sensibil la îmbătrânire în partea cilindrică din direcţia axială,crăpăturile externe trebuie să fie tratate longitudinal, la aproximativ jumătatea lungimii părţii cilindrice a buteliei.Crăpăturile se situează la grosimea minimă a peretelui din partea centrală, în baza măsurărilor grosimii, înpatru puncte din jurul buteliei. În cazul proiectelor pentru tipurile GNC-1, cu loc sensibil la îmbătrânire din afarapărţii cilindrice, crăpătura LBB apare pe suprafaţa internă a buteliei, de-a lungul orientării sensibile laîmbătrânire. În cazul proiectelor pentru tipurile GNC-2 şi GNC-3, se introduce LBB în garnitura de metal.În ceea ce priveşte fisurile care urmează să fie încercate prin presiune constantă, cuterul trebuie să aibăaproximativ 12,5 mm în grosime şi un unghi de 45 °C şi raza unei extremităţi de maximum 0,25 mm. Diametrulde tăiere este de 50 mm în cazul buteliei cu un diametru extern mai mic de 140 mm, şi 65-80 mm pentrubuteliile cu un diametru mai mare de 140 mm (se recomandă un cuter standard CVN).NOTĂ – Cuterul trebuie ascuţit cu regularitate, pentru a asigura faptul că raza extremităţii respectă specificaţiile.

Adâncimea crăpăturii poate fi reglată pentru a obţine o scurgere prin hidro-presiune monotonă. Fisura nutrebuie să se propage cu mai mult de 10 % în afara crăpăturii prelucrate, măsurate pe suprafaţa externă:(c) Procedura de încercareÎncercarea se efectuează prin presiune monotonă, conform indicaţiilor de mai jos:(i) presiune monotonă de spargereCilindrul trebuie să fie presurizat hidrostatic, până ce presiunea este eliberată din butelie la locul crăpăturii.Presurizarea se efectuează conform dispoziţiilor de la punctul A.12 (apendicele A);(ii) presiune ciclică.Procedura de încercare trebuie să fie în conformitate cu cerinţele de la punctul A.13 din apendicele A.(d) Criteriile de acceptare pentru încercarea buteliei sparteButelia trece încercările dacă îndeplineşte următoarele condiţii:(i) pentru încercarea de spargere cu presurizare monotonă, presiunea necorespunzătoare trebuie să fie egalăsau mai mare de 26 MPa.În cazul încercării de spargere cu presurizare monotonă, se permite o fisură totală, cu lungimea măsurată pesuprafaţa externă de 1.1 ori mai mare decât lungimea originală;(ii) în cazul buteliilor utilizate în încercare, se permite propagarea fisurilor de îmbătrânire dincolo de lungimeaprelucrată a crăpăturii. Însă modul de avarie trebuie să fie o "scurgere". Propagarea avariei prin îmbătrâniretrebuie să apară la cel puţin 90 % din lungimea avariei originale prelucrate.NOTĂ – În cazul neîndeplinirii acestor cerinţe (avaria survine sub 36 MPa, chiar dacă avaria este o scurgere), se poate efectua o

nouă încercare cu un defect mai puţin adânc. De asemenea, în cazul apariţiei avariei tipului de ruptură, la o presiune mai mare


54/84

de 26 MPa şi adâncimea avariei este superficială, se poate efectua o nouă încercare cu o avarie mai adâncă.

F. 3. Mărimea defectului pentru examinarea nedistructivă (NDE)F. 3.1. Mărimea defectului pentru NDE prin evaluarea critică a inginerilorCalculele se efectuează în conformitate cu Standardul britanic (BS) PD 6493, secţiunea 3, prin următorii paşi:(a) fisurile de îmbătrânire se modelează la locul de tensiune înaltă din perete/garnitură, ca avarii planare;(b) gama de tensiuni aplicate la locul sensibil la îmbătrânire, datorită unei presiuni între 2 MPa şi 20 MPa, sestabileşte de la analiza tensiunilor, în conformitate cu punctul F.1 din apendicele F;(c) deformarea şi componenta de tensiune cu membrană se pot folosi separat;(d) numărul minim de cicluri de presiune este de 15000;(e) datele cu privire la propagarea fisurilor de îmbătrânire se determină în aer, în conformitate cu ASTM E647.Orientarea suprafeţei fisurilor trebuie să fie în direcţia C-L (ex.: suprafaţa fisurilor perpendiculară pecircumferinţele şi de-a lungul axei buteliei), conform ASTM E399. Viteza se determină ca fiind media a 3eşantioane de încercare diferite. În cazul în care datele cu privire la propagarea fisurilor de îmbătrânire suntdisponibile pentru materiale şi condiţia de funcţionare, acestea pot fi folosite în evaluare;(f) cantitatea de propagare a fisurilor în direcţia grosimii şi în lungimea direcţiei per ciclu de presiuni sedetermină în conformitate cu etapele schiţate la punctul 14.2 din standardul BS PD 6493-91 prin integrarearelaţiei dintre viteza de propagare a fisurilor de îmbătrânire, conform literei (e) de mai sus, şi gama forţei deantrenare a fisurilor, corespunzătoare ciclului de presiune aplicat;(g) utilizând procedurile de mai sus, se calculează adâncimea maximă admisibilă a avariei şi lungimea care nutrebuie să cauzeze defectarea buteliei în timpul duratei de proiectare, datorită fie uzurii, fie spargerii. Mărimeadefectului pentru NDE trebuie să fie egală sau mai mică decât mărimea maximă admisibilă a mărimii defectuluipentru proiectare.F.3.2. Mărimea defectului pentru NDE prin reciclarea buteliilor avariateÎn cazul proiectelor pentru tipurile GNC-1, GNC-2 şi GNC-3, trei butelii cu defecte artificiale care depăşesclungimea defectului şi capacitatea de detectare a adâncimii din metoda de examinare pentru NDE, înconformitate cu punctul 6.15 din anexa 3, sunt reciclate în urma eşecului, conform metodei de încercare de lapunctul A.13 (apendicele A). În cazul proiectelor pentru tipul GNC-1 cu un loc sensibil la oboseală în parteacilindrică din direcţia axială, avariile externe trebuie să fie introduse în peretele lateral. În cazul proiectelorpentru tipul GNC-1 cu un loc sensibil la oboseală în afara peretelui lateral, iar în cazul proiectelor pentru tipulGNC-2 şi GNC-3 se introduc avariile interne. Avariile interne pot fi acţionate înainte de tratamentul termic şiînchiderea capătului buteliei.Cilindrii nu trebuie să aibă scurgeri sau să se spargă în mai puţin de 15000 cicluri. Mărimea admisibilă adefectului pentru NDE trebuie să fie egală sau mai mică de mărimea artificială a defectului din locul respectiv.

Apendicele GInstrucţiuni furnizate de constructorul containerului cu privire la manevrarea, utilizarea şi inspecţia buteliilor

G.1. GeneralităţiFuncţia principală a prezentului apendice este să îndrume cumpărătorul, distribuitorul, instalatorul şi utilizatorulbuteliei, în vederea utilizării sigure a buteliei pe durata sa prevăzută de funcţionare.G.2. DistribuireConstructorul îl informează pe cumpărător că instrucţiunile sunt furnizate tuturor părţilor implicate îndistribuirea, manevrarea, instalarea şi utilizarea buteliilor. Documentul poate fi reprodus pentru a pune ladispoziţie exemplare suficiente în acest scop cu toate acestea trebuie să facă referire la buteliile livrate.G.3. Referire la codurile, standardele şi regulamentele existenteSe pot formula instrucţiuni specifice cu trimitere la codurile, standardele şi regulamentele naţionale saurecunoscute.G.4. Manevrarea butelieiTrebuie să se pună la dispoziţie proceduri de manevrare pentru a asigura faptul că buteliile nu sunt supuseunor avarii sau contaminări inacceptabile în timpul manevrării.G.5. InstalareInstrucţiunile de instalare sunt oferite pentru a se asigura faptul că buteliile nu sunt supuse unor avariiinacceptabile la instalare în timpul condiţiilor normale pe parcursul duratei prevăzute de funcţionare.


55/84

În cazul în care montarea este specificată de constructor, instrucţiunile trebuie să conţină, unde este cazul,detalii cum ar fi schiţa de montare, utilizarea materialelor cu garnituri elastice, cuplurile corecte de strângere şievitarea expunerii directe a buteliei la un mediu cu contacte chimice şi mecanice.În cazul în care montarea nu este specificată de constructor, acesta trebuie să atragă atenţia cumpărătoruluiasupra posibilului impact pe termen lung al sistemului de montare a vehiculului, de exemplu: mişcări alecaroseriei şi expansiunea/contracţia condiţiile de presiune şi temperatură.Unde este cazul, se atrage atenţia cumpărătorului asupra necesităţii de instalare astfel încât lichidele sausolidele să nu poată fi adunate pentru a provoca avarierea materialului buteliei.Se specifică dispozitivul corect de reducere a presiunii, care trebuie montat.G.6. Utilizarea buteliilorConstructorul trebuie să atragă atenţia cumpărătorului asupra condiţiile de funcţionare prevăzute specificate înprezentul regulament, în special numărul admisibil de cicluri de presiune: durata de funcţionare în ani, limitelede calitate a gazului şi numărul maxim admisibil de presiuni.G.7. Examinarea în circulaţieConstructorul trebuie să specifice în mod clar obligaţia utilizatorului de a respecta cerinţele necesare cu privirela verificarea buteliei (ex.: intervalul de reverificare, de către personalul autoriza). Informaţiile trebuie să fie înacord cu cerinţele privind omologarea proiectului.

Apendicele HÎNCERCARE ECOLOGICĂ

H.1. Domeniu de aplicareÎncercarea ecologică are scopul de a demonstra că buteliile cu GNC pot rezista unei expuneri la mediul auto şiexpuneri ocazionale la alte lichide. Încercarea a fost dezvoltată de industria auto americană, ca reacţie laeşecurile buteliilor iniţiate de coroziunea fisurantă sub tensiune a învelişului compus.H.2. Rezumatul metodei de încercareButelia se precondiţionează mai întâi printr-o combinaţie de impacturi cu pietrişul şi oscilaţie, pentru a simulaposibile condiţii de sub caroserie. Apoi butelia este supusă unei secvenţe de cufundări simulate în ploaieacidă/sare pentru topirea zăpezii, expunerea la alte lichide, cicluri de presiune şi expuneri la temperaturiridicate şi scăzute. La încheierea secvenţei de încercare, butelia trebuie să fie presurizată hidraulic până ladistrugere. Rezistenţa reziduală la spargere a buteliei nu trebuie să fie mai mică de 85 % din rezistenţa minimăde spargere, proiectată.H.3. Configurarea şi pregătirea butelieiButelia trebuie încercată în condiţii reprezentative de geometrie instalată, inclusiv acoperirea (dacă este cazul),punctele de ancorare şi garniturile, reglajele de presiune, utilizând aceeaşi configuraţie (ex.: inele de etanşare)ca cea folosită în circulaţie. Punctele de ancorare pot fi vopsite sau placate înainte de instalarea în încercareade cufundare, în cazul în care sunt vopsite sau placate înainte e instalarea vehiculului.Buteliile se instalează în poziţie orizontală şi nominală, fiind distribuite de-a lungul liniei mediane orizontale însecţiuni "superioare" sau "inferioare". Secţiunea inferioară a buteliei se cufundă alternativ în mediul cu ploaieacidă/sare pentru topirea zăpezii şi în aer încălzit sau răcit.Secţiunea superioară se împarte în cinci zone distincte, marcate pentru precondiţionare şi expunerea lalichide. Zonele trebuie să aibă în mod nominal diametrul de 100 mm. Zonele nu se pot suprapune cu suprafaţabuteliei. Potrivite pentru încercare, zonele nu trebuie să fie orientate în jurul unei linii unice, însă nu trebuie săse suprapună cu secţiunea cufundată a buteliei.Deşi precondiţionarea şi expunerea la lichide se efectuează pe secţiunea cilindrică a buteliei, toată butelia,inclusiv secţiunile acoperite, trebuie să fie la fel e rezistente la mediile de expunere, precum zonele expuse.

Figura H.1Orientarea buteliei şi stratul zonei de expunere


56/84

H.4. Aparat de precondiţionareEste nevoie de următoarele aparate pentru a precondiţiona butelia de încercare printr-un impact al pendululuisau al pietrişului.(a) Impactul pendululuiOrganul de impact este din oţel şi are forma unei piramide cu feţe triunghiulare echilaterale şi cu baza pătrată,vârful şi marginile fiind rotunjite la o rază de 3 mm. Centrul percuţiei pendulului coincide cu centrul de greutateal piramidei. distanţa sa faţă de axa de rotaţie a pendulului este de 1 m. Masa totală a pendulului în raport cucentrul său de percuţie este de 15 kg Energia pendulului la momentul impactului este de minimum 30 Nm şitrebuie să fie cât mai aproape posibil de această valoare.În timpul impactului pendulului, butelia va fi ţinută în poziţie de capetele principale sau de suporţii montaţiintenţionat.(b) Impactul pietrişuluiMaşină construită conform specificaţiilor de proiectare prezentate în figura H2. Această procedură de operarea echipamentului o va urma pe cea descrisă în ASTM D3170, Metoda de încercare standard pentru rezistenţala scorojire a învelişurilor cu excepţia cazului în care butelia poate fi la temperatura ambiantă pe parcursulimpactului pietrişului.(c) PietrişPietrişul de pe drumurile aluviale care trece printr-un ecran de 16 mm dar este reţinut pe un ecran de 9,5 mm.Fiecare aplicaţie trebuie să constea din 550 ml de pietriş gradat (aprox. 250-300 pietre).

Figura H.2Încercarea de impact cu pietriş

H.5. Medii de expunere(a) Mediul de scufundareLa etapa menţionată în secvenţa de încercare (tabelul 1) butelia va fi orientată orizontal cu treimea de jos aldiametrului buteliei scufundate într-o soluţie simulată de ploaie acidă/sare de drum. Soluţia va consta dinurmătoarele componente:Apă deionizată;Clorură de sodiu : 2,5 % din greutate ± 0,1 %;


57/84

Clorură de calciu : 2,5 % din greutate ± 0,1 %;Acid sulfuric : Suficient pentru a realiza soluţia pH din 4,0 ± 0,2;Nivelul soluţiei şi pH-ul trebuie ajustate înainte de fiecare etapă a încercării care foloseşte acest lichid.Temperatura băii va fi 21 ± 5 °C. În timpul scufundării, secţiunea nescufundată a buteliei va fi în aer ambient.(b) Expunerea altui fluidÎn etapa potrivită în secvenţa de încercare (tabelul 1) fiecare zonă marcată trebuie să fie expusă la una dincele 5 soluţii timp de 30 de minute. Acelaşi mediu se va folosi pentru fiecare locaţie pe parcursul încercării.Soluţiile sunt:Acid sulfuric: 19 % soluţie din volumul în apă;Hidroxid de sodiu: 25 % soluţie din greutatea în apă;Metanol/gazolină: 30/70 % concentraţii;Nitrat de amoniu: 28 % soluţie din greutatea în apă;Când este expus, eşantionul de încercare va fi orientat cu zona de expunerea în partea cea mai de sus. Obucată de vată de sticlă groasă de un strat (de aproximativ 0,5 mm) şi fixată la dimensiunile corespunzătoretrebuie amplasată în zona de expunere. Folosind o pipetă, aplicaţi 5 ml din fluidul de încercare pe zona deexpunere. Îndepărtaţi bucata de tifon după presurizarea buteliei timp de 30 de minute.H.6. Condiţii de încercare(a) Cicluri de presiuneAstfel cum este definit în secvenţa de încercare, butelia trebuie să aibă o presiune ciclică hidraulică între celmult 2 MPa şi cel puţin 26 MPa. Ciclul total va fi cel puţin de 66 de secunde şi va include o pauză minimă de26 MPa. Procesul ciclic nominal va fi:Rampă ascendentă de la ≤ 20 MPa la ≥ 26 MPa;Palier la ≥ 26 MPa pentru minimum 60 de secunde;Rampă descendentă de la ≥ 26 MPa la ≤ 2 MPa;Timpul ciclic minim total trebuie ă fie de 66 secunde.(b) Presiunea în timpul expunerii altor fluideÎn urma aplicării celorlalte fluide, butelia trebuie presurizată la cel puţin 26 MPa pentru minimum 30 minute.(c) Expunerea la temperatura ridicată şi scăzutăAstfel cum este definit în secvenţa de încercare, toată butelia va fi expusă la temperatură ridicată sau scăzutăîn contact cu suprafaţa externă. Temperatura scăzută este de – 40 °C sau mai joasă, iar temperatura ridicată aaerului este de 82 °C ± 5 °C. Pentru expunerea la temperatură scăzută, temperatura fluidului buteliilor de tipCNG-1 se măsoară utilizând o termocuplă instalată în butelie pentru a se asigura că această temperatură estede – 40 °C sau mai scăzută.H.7. Procedura de încercare(a) Precondiţionarea butelieiFiecare din cele cinci zone marcate pentru expunerea altor fluide şi secţiunea superioară a cilindrului va fiprecondiţionată de un singur impact al vârfului corpului pendulului în centrul lor geometric. În urma impactului,cele cinci zone vor fi condiţionate ulterior de o aplicaţie a unui impact de pietriş.Secţiunea centrală a porţiunii de jos a cilindrului care va fi scufundată va fi precondiţionată e un impact alvârfului corpului pendulului în trei locuri cu un spaţiu între ele de aproximativ 150 mm.În urma impactului, aceeaşi secţiune centrală care a suferit impactul va fi ulterior condiţionată de aplicarea unuiimpact al pietrişului.Butelia nu va fi sub presiune pe parcursul precondiţionării.(b) Secvenţa şi ciclurile de încercareSecvenţa expunerii de mediu, ciclurile de presiune şi temperatura necesară sunt definite în tabelul 1.Suprafaţa buteliei nu trebuie spălată sau ştearsă între etape.H.8. Rezultate acceptabileÎn urma secvenţei de încercare de mai sus, butelia va fi încercată din punct de vedere hidraulic pentrudistrugere în conformitate cu procedura de la punctul A.12. Presiunea de rezistenţă a buteliei va fu cel puţin de85 % din presiunea minimă de încercare din proiect.

Tabelul H. 1Condiţii şi secvenţă de încercare


58/84

Etapeleîncercării

Medii deexpunere

Numărde

cicluride

presiune

Temperatură

1 Alte fluide — Ambientală

2 Scufundare 1875 Ambientală

3 Aer 1875 Ridicată



6 Aer 3750 Scăzută



9 Aer 1875 Ridicată



ANEXA 4A

Dispoziţii cu privire la omologarea supapei automate, a supapei de reţinere, a supapei de limitare apresiunii, a dispozitivului de limitare a presiunii (cu declanşare termică), a supapei de exces de debit, a

supapei manuale şi a supapei de limitare a presunii (cu declaşare manometrică)

1. Scopul prezentei anexe este acela de a determina dispoziţii privind omologarea supapei automate, asupapei de reţinere, a supapei de reducere a presiunii, a dispozitivului de reţinere a presiunii şi a supapei deexces de debit.2. Supapa automată2.1. Materialele constituind supapa automată care sunt în contact cu GNC în momentul funcţionării, vor ficompatibile cu GNC-ul de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, se va folosi procedura descrisăîn anexa 5D.2.2. Specificaţii de funcţionare2.2.1. Supapa automată va fi astfel proiectată încât să suporte o presiune de 1,5 ori presiunea de serviciu(MPa) fără scurgere sau deformare.2.2.2. Supapa automată va fi astfel proiectată încât să fie rezistentă la scurgeri la o presiune de 1,5 oripresiunea de serviciu (MPa) (vezi anexa 5B).2.2.3. Supapa automată, fiind într-o poziţie normală de utilizare specificată de fabricant este supusă la 20000de operaţii; apoi este dezactivată. Supapa automată va rămâne rezistentă la scurgeri la o presiune de 1,5 oripresiunea de serviciu (MPa) (vezi anexa 5B).2.2.4. Supapa automată va fi astfel proiectată încât să funcţioneze la temperaturi menţionate în anexa 5O.2.3. Sistemul electric, în cazul în care există unul, va fi izolat de corpul supapei automate. Rezistenţa izolării vafi de > 10 ΜΩ.2.4. Supapa automată activată de curent electric va fi în poziţia "închis" când curentul este întrerupt.2.5. Supapa automată trebuie să respecte procedurile de încercare pentru componenta clasei determinată înconformitate cu schema din figura 1-1 din punctul 2 din prezentul regulament.3. Supapa de reţinere3.1. Materialele care constituie supapa de reţinere care sunt în contact cu GNC în momentul funcţionării vor ficompatibile cu încercarea GNC. Pentru a verifica această compatibilitate, se va folosi procedura descrisă înanexa 5D.3.2. Specificaţii de funcţionare3.2.1. Supapa de reţinere va fi astfel proiectată încât să suporte o presiune de 1,5 presiunea de serviciu (MPa)fără scurgeri sau deformări.


59/84

3.2.2. Supapa de reţinere va fi astfel proiectată încât să fie rezistentă la scurgeri (externe) la o presiune de 1,5presiunea de serviciu (MPa) (vezi anexa 5B).3.2.3. Supapa de reţinere, fiind în poziţia normală de reţinere menţionată de fabricant este supusă la 20000 deoperaţii; apoi este dezactivată. Supapa de reţinere va rămâne rezistentă la scurgeri (externe) la o presiune de1,5 presiunea de serviciu (MPa) (vezi anexa 5B).3.2.4. Supapa de reţinere va fi astfel proiectată încât să funcţioneze la temperaturi menţionate în anexa 5O.3.3. Supapa de reţinere trebuie să respecte procedurile de încercare pentru componenta clasei determinată înconformitate cu schema din figura 1-1 din punctul 2 al prezentului regulament.4. Supapa de limitare a presiunii şi dispozitivul de limitare a presiunii4.1. Materialele constituind supapa de limitare a presiunii şi dispozitivul de limitare a presiunii care sunt încontact cu GNC-ul în timpul de funcţionare vor fi compatibile cu GNC-ul de încercare. Pentru a verifica aceastăcompatibilitate, se va folosi procedura descrisă în anexa 5D.4.2. Specificaţii de funcţionare4.2.1. Supapa de limitare a presiunii şi dispozitivul de limitare a presiunii din Clasa 0 vor fi astfel proiectateîncât să suporte o presiune de 1,5 presiunea de serviciu (MPa).4.2.2. Supapa de limitare a presiunii şi dispozitivul de limitare a presiunii din Clasa 1 vor fi astfel proiectateîncât să suporte o presiune de 1,5 presiunea de serviciu (MPa) cu ieşirea închisă (vezi anexa 5B).4.2.3. Supapa de limitare a presiunii din Clasa 1 şi Clasa 2 va fi astfel proiectată încât să fie rezistentă lascurgeri la de două ori presiunea de serviciu cu ieşirile închise.4.2.4. Dispozitivul de limitare a presiunii va fi astfel proiectat încât să deschidă capsa la o temperatură de 110± 10 °C.4.2.5. Supapa de limitare a presiunii din Clasa 0 va fi astfel proiectată încât să funcţioneze la temperaturi de la- 40 °C la 85 °C.4.3. Supapa de limitare a presiunii şi dispozitivul de limitare a presiunii trebuie să respecte procedurile deîncercare pentru componenta Clasei determinată în conformitate cu schema din figura 1-1 de la punctul 2 dinprezentul regulament.5. Supapa de exces de debit5.1. Materialele constituind supapa de exces de debit care sunt în contact cu GNC-ul în timpul de funcţionarevor fi compatibile cu GNC-ul de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, se va folosi proceduradescrisă în anexa 5D.5.2. Specificaţii de funcţionare5.2.1. Supapa de exces de debit, în cazul în care nu este integrată în butelie, va fi astfel proiectată încât săsuporte o presiune de 1,5 ori presiunea de serviciu (MPa).5.2.2. Supapa de exces de debit va fi astfel proiectată încât să fie rezistentă la scurgeri la o presiuni de 1,5 oripresiunea de serviciu (MPa).5.2.3. Supapa de exces de debit va fi astfel proiectată încât să funcţioneze la temperaturi astfel cum estemenţionat în anexa 5O.5.3. Supapa de exces de debit va fi montată î interiorul containerului.5.4. Supapa de exces de debit va fi proiectată cu un bypass ca să permită egalizarea presiunilor.5.5. Supapa de exces de debit se va întrerupe la o diferenţă de presiune de peste supapa de 650 kPa.5.6. Când supapa de exces de debit este la poziţia de întrerupere, debitul de bypass din supapă nu va depăşi

0,05 normal m3/min la o presiune diferenţiară de 10000 kPa.5.7. Dispozitivul trebuie să respecte procedurile de încercare pentru componenta Clasei determinată înconformitate cu schema din figura 1-1 de la punctul 2 din prezentul regulament, cu excepţia suprapresiunii,scurgerii exterioare, rezistenţei la încercarea de căldură uscată, uzura ozonului.6. Supapa manuală6.1. Dispozitivul de supapă manuală din Clasa 0 va fi proiectat pentru a suporta o presiune de 1,5 oripresiunea de serviciu.6.2. Dispozitivul de supapă manuală din Clasa 0 va fi proiectat se funcţioneze la o temperatură de la - 40 °C la85 °C.6.3. Cerinţele dispozitivului supapă manualăUn specimen va fi supus unei încercări de durabilitate la o rată ciclică a presiunii care nu trebuie sadepăşească 4 rotaţii pe minut după cum urmează:


60/84

(i) menţinut la 20 de grade Celsius în timp ce se exercită asupra lui o presiune de 2000 de rotaţii între 2 MPa şi26 MPa.7. Dispozitiv de limitare a presiunii (cu declanşare manometrică)7.1. Materialele constituind DLP (cu declanşare manometrică) care sunt în contact cu GNC în momentulfuncţionării, sunt compatibile cu GNC-ul de încercare. Pentru a verifica această compatibilitate, se va folosiprocedura descrisă în anexa 5D.7.2. Specificaţii de funcţionare7.2.1. DLP (cu declanşare manometrică) din clasa 0 vor fi proiectaţi în aşa fel încât vor putea funcţiona latemperaturile specificate în anexa 5O.7.2.2. Presiunea de explozie este 34 MPa ± 10 % la temperatura ambiantă şi temperatura de funcţionaremaximă, astfel cum se specifică în anexa 5O.7.3. Dispozitivul trebuie să respecte procedurile de încercare pentru componentele Clasei specificate înschema din figura 1-1 de la punctul 2 din prezentul regulament, cu excepţia suprapresiunii şi a scurgerilorinterne şi externe.7.4. Cerinţe pentru DLP (cu declanşare manometrică).7.4.1. Funcţionare continuă7.4.1.1. Procedura de încercareSupuneţi DLP (cu declanşare manometrică) unui ciclu de încercare în conformitate cu tabelul 3, cu apa lapresiuni între 10 % şi 100 % din presiunea de funcţionare, la o viteză a ciclului de 10 cicluri pe minut şi la otemperatură de 82 °C ± 2 °C sau 57 °C ± 2 °C.

Tabelul 3Temperaturi şi cicluri de încercare

Temperatura [°C] Cicluri

82 2000

57 18000

7.4.1.2. Cerinţe:7.4.1.2.1. Atunci când este supusă la o presiune a gazului egală cu presiunea maximă de lucru la temperaturaambiantă şi la temperatura maximă de lucru, astfel cum se specifică în anexa 5O, componenta nu trebuie să

prezinte, la terminarea încercării, scurgeri mai mari de 15 cm3/oră.7.4.1.2.2. La terminarea încercării, presiunea de explozie a DLP (cu declanşare manometrică) este 34 MPa ±10 % la temperatura ambiantă şi temperatura de funcţionare maximă, astfel cum se specifică în anexa 5O.7.4.2. Încercare de rezistenţă la coroziune7.4.2.1. Procedura de încercareDLP (cu declanşare manometrică) este supus procedurii de încercare descrisă în anexa 5E, cu excepţiaîncercării privind scurgerile.7.4.2.2. Cerinţe7.4.2.2.1. Atunci când este supusă la o presiune a gazului egală cu presiunea maximă de lucru la temperaturaambiantă şi la temperatura maximă de lucru, astfel cum se specifică în anexa 5O, componenta nu trebuie să

prezinte, la terminarea încercării, scurgeri mai mari de 15 cm3/oră.7.4.2.2.2. La terminarea încercării, presiunea de explozie a DLP (cu declanşare manometrică) este 34 MPa ±10 % la temperatura ambiantă şi temperatura de funcţionare maximă, astfel cum se specifică în anexa 5O.

ANEXA 4B

DISPOZIŢII PRIVIND OMOLOGAREA CONDUCTELOR SAU TUBURILOR FLEXIBILE DE COMBUSTIBIL

Domeniu de aplicareScopul prezentei anexe este acela de a determina dispoziţiile referitoare la omologarea tuburilor flexibile carese pot folosi cu GNC.Prezenta anexă acoperă trei tipuri de tuburi flexibile:


61/84

(i) tuburi cu presiune mare (Clasa 0),(ii) tuburi cu presiune medie (Clasa 1),(iii) tuburi cu presiune mică (Clasa 2).1. TUBURI DE PRESIUNE MARE, CLASIFICATE ÎN CLSA 01.1. Specificaţii generale1.1.1. Tubul va fi astfel proiectat încât să suporte o presiune maximă de se serviciu de 1,5 ori presiunea deserviciu (MPa).1.1.2. Tubul va fi astfel proiectat încât să suporte temperaturi menţionate în anexa 5O.1.1.3. Diametrul interior va fi în conformitate cu tabelul 1 din standardul ISO 1307.1.2. Construcţia tubului1.2.1. Tubul trebuie să cuprindă un tub uşor de suportat şi un înveliş dintr-un material sintetic corespunzător,întărit cu unul sau mai multe straturi intermediare.1.2.2. Stratul (straturile) intermediare de întărire trebuie să fie protejat(e) de un înveliş împotriva coroziunii.În cazul în care pentru stratul (straturile) intermediare de întărire se foloseşte un material rezistent la coroziune(ex.: oţel inoxidabil) nu este nevoie de un înveliş.1.2.3. Stratul şi învelişul trebuie să fie netede şi fără pori, găuri sau elemente străine.O perforaţie intenţionată a învelişului nu va fi considerată drept imperfecţiune.1.2.4. Învelişul trebuie să fie perforat în mod intenţionat pentru a evita formarea unor bule.1.2.5. În cazul în care un înveliş este punctat şi stratul intermediar este făcut dintr-un material rezistent lacoroziune, stratul intermediar trebuie protejat împotriva coroziunii.1.3. Specificaţii şi încercări pentru tuburi1.3.1. Rezistenţa şi întinderea la tracţiune în cazul materialului din cauciuc şi al materialelor elasticetermoplastice.1.3.1.1. Rezistenţa la rupere la tracţiune şi elongaţia corespunzătoare conform ISO 37. Rezistenţa la tracţiunemai mare sau egală cu 20 MPa şi elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 250 %.1.3.1.2. Rezistenţa la n-pentan conform ISO 1817, cu următoarele condiţii:(i) mediu: n-pentane;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă în volum 20 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 25 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 30 %.După păstrarea în aer liber la o temperatură de 40 °C pe o perioadă de 48 ore masa componentei comparatăcu valoarea originală nu are voie să scadă cu mai mult de 5 %.1.3.1.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune în conformitate cu punctul 1.3.1.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.1.3.2. Rezistenţa şi întinderea la tracţiune specifice materialelor termoplastice.1.3.2.1. Rezistenţa şi elongaţia la rupere în conformitate cu ISO 527-2 în următoarele condiţii:(i) tip de specimen: tip 1 BA;(ii) viteza de tracţiune: 20 mm/min.Materialul trebuie să fie păstrat cel puţin 21 zile la 23 °C şi la o umiditate relativă de 50 % înainte de a fiîncercat.Cerinţe:(i) rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 20 MPa;


62/84

(ii) elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 100 %.1.3.2.2. Rezistenţa la n-pentan conform ISO 1817, cu următoarele condiţii:(i) mediu: n-pentan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă în volum 2 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere10 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere10 %.După stocarea în aer la o temperatură de 40 °C pentru o perioadă de 48 ore masa comparată cu valoareaoriginală poate să nu scadă cu mai mult de 5 %.1.3.2.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 1.3.2.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.1.4. Instrucţiuni şi metoda de încercare pentru înveliş1.4.1. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune în cazul materialului din cauciuc şi al materialelor elasticetermoplastice.1.4.1.1. Rezistenţa la rupere la tracţiune şi elongaţia corespunzătoare conform ISO 37. Rezistenţa la tracţiunemai mare sau egală cu 10 MPa şi elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 250 %.1.4.1.2. Rezistenţa la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 ţinând cont de următoarele condiţii:(i) mediu: n-hexan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţă conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă a volumului 30 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere 35 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 35 %.1.4.1.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 1.4.1.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.1.4.2. Rezistenţa şi întinderea la tracţiune specifice materialelor termoplastice.1.4.2.1. Rezistenţa şi elongaţia la rupere în conformitate cu ISO 527-2 în următoarele condiţii:(i) tip de specimen: tip 1 BA;(ii) viteza de tracţiune: 20 mm/min.Materialul trebuie să fie păstrat cel puţin 21 zile la 23 °C şi la o umiditate relativă de 50 % înainte de a fiîncercat.Cerinţe:(i) rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 20 MPa;(ii) elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 100 %.


63/84

1.4.2.2. Rezistenţa la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 ţinând cont de următoarele condiţii:(i) mediu: n-hexan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă în volum 2 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere 10 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 10 %.După stocarea în aer la o temperatură de 40 °C pentru o perioadă de 48 ore masa comparată cu valoareaoriginală poate să nu scadă cu mai mult de 5 %.1.4.2.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 1.4.2.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei de tracţiune 20 % după 336 ore de utilizare, în comparaţie cu rezistenţa înextensie a materialului vechi de 24 ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 50 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.1.4.3. Rezistenţa la ozon1.4.3.1. Încercarea va trebui realizat în conformitate cu Standardul ISO 1431/1.1.4.3.2. Piesele de încercare, care trebuie întinse cu 20 % vor trebui expuse la aer de 40 °C cu o concentraţiede ozon de 50 de părţi pe o sută de milioane timp de 120 de ore.1.4.3.3. Nu este permisă fisurarea vreunei piese a încercării.1.5. Instrucţiuni pentru tubul flexibil necuplat1.5.1. Densitatea gazului (permeabilitate)1.5.1.1. Un tub flexibil cu o lungime de 1 m trebuie conectat la un vas plin cu propan lichid, având otemperatură de 23 °C ± 2 °C.1.5.1.2. Încercarea va trebui realizată conform metodei prezentate în Standardul ISO 4080.

1.5.1.3. Scurgerea prin peretele tubului nu va depăşi 95 cm3 per metru din tub la fiecare 24 h.1.5.2. Rezistenţa la temperatură scăzută1.5.2.1. Încercarea trebuie realizată în conformitate cu metoda descrisă în Standardul ISO 4672-1978, metodaB.1.5.2.2. Temperatura de încercare: – 40 °C ± 3 °C sau – 20 °C ± 3 °C, după caz.1.5.2.3. Nu este permisă fisurarea vreunei piese a încercării.1.5.3. Încercare de îndoire1.5.3.1. Un tub gol, cu o lungime de aproximativ 3,5 m trebuie să poată suporta de 3000 de ori încercarea deîndoire alternantă descrisă în cele ce urmează fără să se rupă. După încercare, tubul trebuie să suportepresiunea de încercare astfel cum este menţionat la punctul 1.5.4.2. Încercarea se va realiza pe ambele tuburidupă îmbătrânire conform ISO 188, astfel cum se prevede la punctul 1.4.2.3 şi ulterior conform ISO 1817 astfelcum se prevede la punctul 1.4.2.2.1.5.3.2. Figura 1 (doar exemplu)


64/84

Diametrul dininteriorul tubului

[mm]

Raza de îndoire[mm] (Figura 1)

Distanţa dintre centre [mm](Figura 1)

Vertical b Orizontal a

Până la 13 102 241 102

13 până la 16 153 356 153

De la 16 la 20 178 419 178

1.5.3.3. Maşina de încercare (figura 1) va fi constituită dintr-un cadru de oţel, prevăzut cu două roţi de lemn cuo lăţime a de cca 130 mm.Circumferinţa roţilor trebuie gravată pentru ghidarea tubului.Raza roţilor, măsurată la baza canelurii, trebuie să fie astfel cum este indicată la punctul 1.5.3.2.Planurile mediane longitudinale ale ambelor roţi trebuie să fie în acelaşi plan vertical şi distanţa dintre centreleroţilor trebuie să fie în conformitate cu punctul 1.5.3.2.Fiecare roată trebuie să se poată învârti liber în jurul centrului său pivot.Un mecanism de propulsie trage tubul peste roţi la o viteză de patru mişcări complete pe minut.1.5.3.4. Tubul va avea forma literei S instalată peste roţi (vezi figura 1).Capătul, care trece peste roata de sus va avea o masă suficientă pentru a realiza o pliere completă a tubuluipe roţi. Partea care trece peste roata de jos este ataşată mecanismului de propulsie.Mecanismul trebuie astfel ajustat încât tubul să parcurgă o distanţă totală de 1,2 m în ambele direcţii.1.5.4. Presiunea de încercare hidraulică şi atingerea presiunii minime de rezistenţă.1.5.4.1. Încercarea va trebui realizată conform metodei prezentate în Standardul ISO 1402.1.5.4.2. Presiunea de încercare de 1,5 ori presiunea de serviciu (MPa) se va aplica timp de 10 minute, fărănicio scurgere.1.5.4.3. Presiunea de rezistenţă nu va fi mai mică de 45 MPa.1.6. Cuplaje1.6.1. Cuplajele sunt din oţel sau alamă cu suprafaţă trebuie să fie rezistentă la coroziune.1.6.2. Cuplajele trebuie prevăzute cu racorduri sertizate.1.6.2.1. Bucşa pivotată trebuie prevăzută cu filet tip U.N.F.1.6.2.2. Conul de etanşare al bucşei pivotante trebuie să aibă un semiunghi vertical de 45°.1.6.2.3. Cuplajele trebuie făcute ca tip de cui axial sau ca tip de conectare rapidă.1.6.2.4. Va fi imposibilă deconectarea tipului de conectare rapidă fără anumite măsuri specifice sau fărăutilizarea unor unelte tipice.1.7. Ansamblu de tuburi şi cuplaje1.7.1. Construcţia cuplajelor va fi de aşa natură încât să nu fie necesară îndepărtarea învelişului decât dacăreîntărirea tubului constă dintr-un material rezistent la coroziune.1.7.2. Ansamblul tubului trebuie să fie supus unei încercări de impulsuri în conformitate cu Standardul ISO1436.1.7.2.1. Încercarea trebuie efectuată cu ulei în circulaţie la 93 °C, şi la o presiune minimă de 26 MPa.1.7.2.2. Tubul trebuie supus la 150000 de impulsuri.1.7.2.3. După încercarea de impulsuri tubul trebuie să suporte presiunea de încercare astfel cum este


65/84

menţionat la punctul 1.5.4.2.1.7.3. Densitatea gazului1.7.3.1. Ansamblul de tuburi (tub şi cuplaje) trebuie să suporte timp de cinci minute o presiunea a gazului de1,5 ori presiunea de serviciu (MPa) fără nicio scurgere.1.8. Repere1.8.1. Fiecare tub trebuie să comporte, la intervale mai mici sau egale cu 0,5 m, următoarele marcaje deidentificare lizibile şi de neşters constând în litere, cifre sau simboluri.1.8.1.1. Denumirea comercială sau marca furnizorului.1.8.1.2. Anul şi luna fabricaţiei.1.8.1.3. Marcarea dimensiunii şi a tipului.1.8.1.4. Marca de identificare "GNC Clasa 0".1.8.2. Fiecare cuplaj va purta denumirea comercială sau marca furnizorului de asamblare.2. TUBURI DE PRESIUNE MEDIE, CLASIFICARE ÎN CLASA 12.1. Specificaţii generale2.1.1. Tubul va fi astfel proiectat încât să suporte o presiune maximă de serviciu de 3 MPa.2.1.2. Tubul va fi astfel proiectat încât să suporte temperaturi menţionate în anexa 5O.2.1.3. Diametrul interior va fi în conformitate cu tabelul 1 din standardul ISO 1307.2.2. Construcţia tubului2.2.1. Tubul trebuie să cuprindă un tub uşor de suportat şi un înveliş dintr-un material sintetic corespunzător,întărit cu unul sau mai multe straturi intermediare.2.2.2. Stratul (straturile) intermediare de întărire trebuie să fie protejat(e) de un înveliş împotriva coroziunii.În cazul în care pentru stratul (straturile) intermediare de întărire se foloseşte un material rezistent la coroziune(ex.: oţel inoxidabil) nu este nevoie de un înveliş.2.2.3. Stratul şi învelişul trebuie să fie netede şi fără pori, găuri sau elemente străine.O perforaţie intenţionată în înveliş nu va fi considerată drept imperfecţiune.2.3. Specificaţii şi încercări pentru garnisire2.3.1. Rezistenţa şi întinderea la tracţiune în cazul materialului din cauciuc şi al materialelor elasticetermoplastice.2.3.1.1. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune la rupere conform ISO 37. Rezistenţa la tracţiune mai mare sauegală cu 10 MPa şi elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 250 %.2.3.1.2. Rezistenţa la n-pentan conform ISO 1817, cu următoarele condiţii:(i) mediu: n-pentane;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conf. ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă în volum 20 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 25 %;(iii) variaţia elongaţiei la rupere de 30 %.După păstrarea în aer liber la o temperatură de 40 °C pe o perioadă de 48 de ore masa componenteicomparată cu valoarea originală nu are voie să scadă cu mai mult de 5 %.2.3.1.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 2.3.1.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.2.3.2. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune specifice materialelor termoplastice.2.3.2.1. Rezistenţa şi elongaţia la rupere în conformitate cu ISO 527-2 în următoarele condiţii:(i) tip de specimen: tip 1 BA;


66/84

(ii) viteza de tracţiune: 20 mm/min.Materialul trebuie să fie păstrat cel puţin 21 zile la 23 °C şi la o umiditate relativă de 50 % înainte de a fiîncercat.Cerinţă:(i) rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 20 MPa;(ii) elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 100 %.2.3.2.2. Rezistenţa la n-pentan conform ISO 1817, cu următoarele condiţii:(i) mediu: n-pentan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă în volum 2 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere10 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere10 %.După stocarea în aer la o temperatură de 40 °C pentru o perioadă de 48 ore masa comparată cu valoareaoriginală poate să nu scadă cu mai mult de 5 %.2.3.2.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 2.3.2.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.2.4. Instrucţiuni şi metoda de încercare pentru înveliş2.4.1. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune în cazul materialului din cauciuc şi al materialelor elasticetermoplastice.2.4.1.1. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune la rupere conform ISO 37. Rezistenţa la tracţiune mai mare sauegală cu 10 MPa şi elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 250 %.2.4.1.2. Rezistenţa la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 ţinând cont de următoarele condiţii:(i) mediu: n-hexan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conf. ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă a volumului 30 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere 35 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 35 %.2.4.1.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C)(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 oreDupă îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 2.4.1.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.2.4.2. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune specifice materialelor termoplastice.2.4.2.1. Rezistenţa şi elongaţia la rupere în conformitate cu ISO 527-2 în următoarele condiţii:(i) tip de specimen: tip 1 BA;(ii) viteza de tracţiune: 20 mm/min


67/84

Materialul trebuie să fie menţinut cel puţin 21 zile la 23 °C şi la o umiditate relativă de 50 % înainte de a fiîncercat.Cerinţe:(i) rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 20 MPa;(ii) elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 100 %.2.4.2.2. Rezistenţa la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 ţinând cont de următoarele condiţii:(i) mediu: n-hexan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă în volum 2 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere 10 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 10 %.După stocarea în aer la o temperatură de 40 °C pentru o perioadă de 48 ore masa comparată cu valoareaoriginală poate să nu scadă cu mai mult de 5 %.2.4.2.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 2.4.2.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei de tracţiune 20 % după 336 ore de utilizare, în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului învechit 24 ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 50 % după 336 ore de utilizare, în comparaţie cu elongaţia la ruperea materialului învechit 24 ore.2.4.3. Rezistenţa la ozon2.4.3.1. Încercarea va trebui realizat în conformitate cu Standardul ISO 1431/1.2.4.3.2. Piesele de încercare, care trebuie alungite cu 20 % vor trebui expuse la aer de 40 °C cu o concentraţiede ozon de 50 de părţi pe o sută de milioane timp de 120 de ore.2.4.3.3. Nu este permisă fisurarea vreunei piese a încercării.2.5. Instrucţiuni pentru tubul flexibil necuplat2.5.1. Densitatea gazului (permeabilitate)2.5.1.1. Un tub flexibil cu o lungime de 1 m trebuie conectat la un vas plin cu propan lichid, având otemperatură de 23 °C ± 2 °C.2.5.1.2. Încercarea va trebui realizată conform metodei prezentate în Standardul ISO 4080.

2.5.1.3. Scurgerea prin peretele tubului nu trebuie să depăşească 95 cm3 per metru din tub la fiecare 24 h.2.5.2. Rezistenţa la temperatură scăzută2.5.2.1. Încercarea trebuie realizată în conformitate cu metoda descrisă în Standardul ISO 4672-1978, metodaB.2.5.2.2. Temperatura de încercare: – 40 °C ± 3 °C sau – 20 °C ± 3 °C, după caz.2.5.2.3. Nu este permisă fisurarea vreunei piese a încercării.2.5.3. Încercare de îndoire2.5.3.1. Un tub gol, cu o lungime de aproximativ 3,5 m trebuie să poată suporta de 3000 de ori încercarea deîndoire alternantă descrisă în cele ce urmează fără să se rupă. După încercare, tubul trebuie să suportepresiunea de încercare astfel cum este menţionat la punctul 1.5.4.2. Încercarea se va realiza pe ambele tuburidupă îmbătrânire conform ISO 188 astfel cum este descris la punctul 2.4.2.3 şi ulterior conform ISO 1817astfel cum este descris la punctul 2.4.2.2.2.5.3.2. Figura 2 (numai ca exemplu)


68/84

Diametrul dininteriorul tubului

[mm]

Raza de îndoire[mm] (Figura 2)

Distanţa dintre centre [mm](Figura 2)

Vertical b Orizontal a

Până la 13 102 241 102

13 până la 16 153 356 153

De la 16 la 20 178 419 178

2.5.3.3. Maşina de încercare (figura 2) este construită constituită dintr-un cadru de oţel, prevăzut cu două roţide lemn, cu o lăţime de cca 130 mm.Circumferinţa roţilor trebuie gravată pentru ghidarea tubului.Raza roţilor, măsurată la baza canelurii, trebuie să fie astfel cum este indicată la punctul 2.5.3.2.Planurile mediane longitudinale ale ambelor roţi trebuie să fie în acelaşi plan vertical şi distanţa dintre centreleroţilor trebuie să fie în conformitate cu punctul 2.5.3.2.Fiecare roată trebuie să se poată învârti liber în jurul centrului său pivot.Un mecanism de propulsie trage tubul peste roţi la o viteză de patru mişcări complete pe minut.2.5.3.4. Tubul va avea forma literei S instalată peste roţi (vezi figura 2).Capătul, care trece peste roata de sus va avea o masă suficientă pentru a realiza o pliere completă a tubuluipe roţi. Partea care trece peste roata de jos este ataşată mecanismului de propulsie.Mecanismul trebuie astfel ajustat încât tubul să parcurgă o distanţă totală de 1,2 m în ambele direcţii.2.5.4. Presiunea de încercare hidraulică2.5.4.1. Încercarea va trebui realizată conform metodei prezentate în Standardul ISO 1402.2.5.4.2. Presiunea de încercare de 3 MPa se va aplica timp de 10 minute, fără nicio scurgere.2.6. Cuplaje2.6.1. În cazul în care un cuplaj este sertizat pe furtun, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:2.6.2. Cuplajele vor fi din oţel sau alamă şi suprafaţa trebuie să fie rezistentă la coroziune.2.6.3. Cuplajele trebuie să se potrivească pe pliuri.2.6.4. Cuplajele trebuie făcute ca tip de cui axial sau ca tip de conectare rapidă.2.6.5. Va fi imposibilă deconectarea tipului de conectare rapidă fără anumite măsuri specifice sau fărăutilizarea unor unelte tipice.2.7. Ansamblu de tuburi şi cuplaje2.7.1. Construcţia cuplajelor va fi de aşa natură încât să nu fie necesară îndepărtarea învelişului decât dacăreîntărirea tubului constă dintr-un material rezistent la coroziune.2.7.2. Ansamblul tubului trebuie să fie supus unei încercări de impulsuri în conformitate cu Standardul ISO1436.2.7.2.1. Încercarea trebuie efectuată cu ulei în circulaţie la 93 °C, şi la o presiune minimă de 1,5 ori presiuneade serviciu.2.7.2.2. Tubul trebuie supus la 150000 de impulsuri.2.7.2.3. După încercarea de impulsuri tubul trebuie să suporte presiunea de încercare astfel cum estemenţionat la punctul 2.5.4.2.2.7.3. Densitatea gazului2.7.3.1. Ansamblul de tuburi (tub şi cuplaje) trebuie să suporte timp de cinci minute o presiunea a gazului de 3


69/84

MPa fără nicio scurgere.2.8. Repere2.8.1. Fiecare tub trebuie să comporte, la intervale mai mici sau egale cu 0,5 m, următoarele marcaje deidentificare lizibile şi de neşters constând în litere, cifre sau simboluri.2.8.1.1. Denumirea comercială sau marca furnizorului.2.8.1.2. Anul şi luna fabricaţiei.2.8.1.3. Mărimea şi tipul marcajului.2.8.1.4. Marca de identificare "GNC Clasa 1".2.8.2. Fiecare cuplaj va purta denumirea comercială sau marca furnizorului de asamblare.3. TUBURI CU PRESIUNE MEDIE, CLASIFICARE ÎN CLASA 23.1. Specificaţii generale3.1.1. Tubul va fi astfel proiectat încât să suporte o presiune maximă de serviciu de 450 kPa.3.1.2. Tubul va fi astfel proiectat încât să suporte temperaturi menţionate în anexa 5O.3.1.3. Diametrul interior va fi în conformitate cu tabelul 1 din standardul ISO 1307.3.2. (Nealocat)3.3. Specificaţii şi încercări pentru tuburi3.3.1. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune în cazul materialului din cauciuc şi al materialelor elasticetermoplastice.3.3.1.1. Rezistenţa la rupere la tracţiune şi elongaţia în conformitate cu ISO 37Rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 10 MPa şi elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 250 %.3.3.1.2. Rezistenţa la n-pentan conform ISO 1817, cu următoarele condiţii:(i) mediu: n-pentane;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conf. ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă a volumului 20 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 25 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 30 %.După păstrarea în aer liber la o temperatură de 40 °C pe o perioadă de 48 ore masa componentei comparatăcu valoarea originală nu are voie să scadă cu mai mult de 5 %.3.3.1.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 3.3.1.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia larupere a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.3.3.2. Rezistenţa şi elongaţia la tracţiune specifice materialelor termoplastice.3.3.2.1. Rezistenţa şi elongaţia la rupere în conformitate cu ISO 527-2 în următoarele condiţii:(i) tip de specimen: tip 1 BA;(ii) viteza de tracţiune: 20 mm/min.Materialul trebuie păstrat cel puţin 21 zile la 23 °C şi la o umiditate relativă de 50 % înainte de a fi încercat.Cerinţă:(i) rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 20 MPa;(ii) elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 100 %.3.3.2.2. Rezistenţa la n-pentan conform ISO 1817, cu următoarele condiţii:(i) mediu: n-pentan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:


70/84

(i) variaţia maximă în volum 2 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere 10 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 10 %.După stocarea în aer la o temperatură de 40 °C pentru o perioadă de 48 ore masa comparată cu valoareaoriginală poate să nu scadă cu mai mult de 5 %.3.3.2.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 3.3.2.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă în elongaţia la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia laruperea materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.3.4. Instrucţiuni şi metoda de încercare pentru înveliş3.4.1. Rezistenţa şi întinderea la tracţiune în cazul materialului din cauciuc şi al materialelor elasticetermoplastice.3.4.1.1. Rezistenţa la rupere la tracţiune şi elongaţia corespunzătoare în conformitate cu ISO 37Rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 10 MPa şi elongaţia la rupere mai mare sau egală cu 250 %.3.4.1.2. Rezistenţa la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 ţinând cont de următoarele condiţii:(i) mediu: n-hexan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conf. ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă a volumului 30 %;(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere 35 %;(iii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 35 %.3.4.1.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 3.4.1.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă în rezistenţa la tracţiune 35 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu rezistenţa latracţiune a materialului îmbătrânit timp de 24 de ore;(ii) variaţia maximă în elongaţia la rupere 25 % după 336 ore de îmbătrânire în comparaţie cu elongaţia laruperea materialului îmbătrânit timp de 24 de ore.3.4.2. Rezistenţa şi întinderea la tracţiune specifice materialelor termoplastice.3.4.2.1. Rezistenţa şi elongaţia la rupere în conformitate cu ISO 527-2 în următoarele condiţii:(i) tip de specimen: tip 1 BA;(ii) viteza de tracţiune: 20 mm/min.Materialul trebuie să fie păstrat cel puţin 21 zile la 23 °C şi la o umiditate relativă de 50 % înainte de a fiîncercat.Cerinţe:(i) rezistenţa la tracţiune mai mare sau egală cu 20 MPa;(ii) elongaţia rupere mai mare sau egală cu 100 %.3.4.2.2. Rezistenţa la n-hexan în conformitate cu ISO 1817 ţinând cont de următoarele condiţii:(i) mediu: n-hexan;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţa conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.Cerinţe:(i) variaţia maximă în volum 2 %;


71/84

(ii) variaţia maximă a rezistenţei la rupere10 %;(iii) variaţia maximă privind elongaţia la rupere10 %.După stocarea în aer la o temperatură de 40 °C pentru o perioadă de 48 ore masa comparată cu valoareaoriginală poate să nu scadă cu mai mult de 5 %.3.4.2.3. Rezistenţa în timp în conformitate cu ISO 188 în următoarele condiţii:(i) temperatura: 115 °C (temperatura de încercare = temperatura maximă de funcţionare minus 10 °C);(ii) perioada de expunere: 24 şi 336 ore.După îmbătrânire, specimenele trebuie păstrate la 23 °C şi 50 % umiditate relativă pentru cel puţin 21 de zileînainte de realizarea încercării de tracţiune conform punctului 3.4.2.1.Cerinţe:(i) variaţia maximă a rezistenţei de tracţiune 20 % după 336 ore de utilizare, în comparaţie cu rezistenţa înextensie a materialului vechi de 24 ore;(ii) variaţia maximă a elongaţiei la rupere 50 % după 336 ore de utilizare, în comparaţie cu întinderea detracţiune la rupere a materialului îmbătrânit 24 ore.3.4.3. Rezistenţa la ozon3.4.3.1. Încercarea va trebui realizat în conformitate cu Standardul ISO 1431/1.3.4.3.2. Piesele supuse încercării, care vor trebui alungite cu 20 % trebuie expuse la aer la o temperatură de40 °C şi o umiditate relativă de 50 % ± 10 % cu o concentraţie de ozon de 50 părţi pe o sută de milioane timpde 120 de ore.3.4.3.3. Nu este permisă fisurarea vreunei piese a încercării.3.5. Instrucţiuni pentru tubul flexibil necuplat3.5.1. Densitatea gazului (permeabilitate)3.5.1.1. Un tub flexibil cu o lungime de 1 m trebuie conectat la un vas plin cu propan lichid, având otemperatură de 23 °C ± 2 °C.3.5.1.2. Încercarea va trebui realizată conform metodei prezentate în Standardul ISO 4080.

3.5.1.3. Scurgerea prin peretele tubului nu va depăşi 95 cm3 per metru din tub la fiecare 24 h.3.5.2. Rezistenţa la temperatură scăzută3.5.2.1. Încercarea va trebui realizată conform metodei prezentate în Standardul ISO 4672, metoda B.3.5.2.2. Temperatura de încercare: – 40 °C ± 3 °C sau – 20 °C ± 3 °C, după caz.3.5.2.3. Nu este permisă fisurarea vreunei piese a încercării.3.5.3. Rezistenţa la temperatură ridicată3.5.3.1. Un furtun presurizat la 450 kPa, cu o lungime de cel puţin 0,5 m trebuie pus într-un cuptor la otemperatură de 120 °C ± 2 °C timp de 24 ore. Încercarea trebuie aplicată atât în cazul noului tub cât şi dupăuzitare conform cu ISO 188, aşa cum prevede punctul.4.2.3, şi ulterior în conformitate cu ISO 1817, aşa cumeste prevăzut la punctul 3.4.2.2.

3.5.3.2. Infiltraţia prin pereţii tubului nu trebuie să depăşească 95 cm3 pe metru de tub/24 h.3.5.3.3. După încercare tubul va trebui să reziste la un test de presiune de 50 kPa pe parcursul a 10 minute.

Infiltraţia prin pereţii tubului nu trebuie să depăşească 95 cm3 pe metru de tub/24 h.3.5.4. Încercare de îndoire3.5.4.1. Un tub gol, cu o lungime de aproximativ 3,5 m trebuie să poată suporta de 3000 de ori încercarea deîndoire alternantă descrisă în cele ce urmează fără să se rupă.3.5.4.2. Figura 3 (doar exemplu)


72/84

Maşina de încercare (figura 3) a fi constituită dintr-un cadru de oţel, prevăzut cu două roţi de lemn, cu o lăţimea capătului de cca 130 mmCircumferinţa roţilor trebuie gravată pentru ghidarea tubului.Raza roţilor, măsurată la baza canelurii, trebuie să fie astfel cum este indicată la punctul 1.5.3.2.Planurile longitudinale mediane ale ambelor roţi trebuie să se afle în acelaşi plan vertical. Distanţa întrecentrele roţilor trebuie să fie de 241 mm în plan vertical şi de 102 mm în plan orizontal.Fiecare roată trebuie să se poată învârti liber în jurul centrului său pivot.Un mecanism de propulsie trage tubul peste roţi la o viteză de patru mişcări complete pe minut.3.5.4.3. Tubul va avea forma literei S instalată peste roţi (vezi figura 3).Capătul, care trece peste roata de sus va avea o masă suficientă pentru a realiza o pliere completă a tubuluipe roţi. Partea care trece peste roata de jos este ataşată mecanismului de propulsie.Mecanismul trebuie astfel ajustat încât tubul să parcurgă o distanţă totală de 1,2 m în ambele direcţii.3.6. Repere3.6.1. Fiecare tub trebuie să comporte, la intervale mai mici sau egale cu 0,5 m, următoarele marcaje deidentificare lizibile şi de neşters constând în litere, cifre sau simboluri.3.6.1.1. Denumirea comercială sau marca furnizorului.3.6.1.2. Anul şi luna fabricaţiei.3.6.1.3. Mărimea şi tipul marcajului.3.6.1.4. Marca de identificare "GNC Clasa 2".3.6.2. Fiecare cuplaj va purta denumirea comercială sau marca furnizorului de asamblare.

ANEXA 4C

PREVEDERI PRIVIND OMOLOGAREA FILTRULUI GNC

1. Scopul prezentei anexe este de a stabili prevederile cu privire la omologarea filtrului GNC.2. Condiţii de funcţionare2.1. Filtrul GNC trebuie să fie astfel conceput încât să poată funcţiona la temperaturi precum cele prezentate înanexa 5O.2.2. Filtrul GNC va fi clasificat ţinând cont de presiunea maximă de lucrare (vezi paragraful 2 al prezentuluiregulament:2.2.1. Clasa 0 : Filtrul GNC va fi astfel conceput încât să poată rezista unei presiuni reprezentând de 1,5 oripresiunea de serviciu (MPa).2.2.2. Clasa 1 şi Clasa 2 : Filtrul GNC va fi astfel conceput încât să poată rezista unei presiuni de două ori maimare decât presiunea de serviciu.2.2.3. Clasa 3 : Filtrul GNC va fi astfel conceput încât să poată rezista unei presiuni de două ori mai maredecât presiunea de reducere a supapei de reducere a presiunii căruia îi aparţine.2.3. Materialele folosite în filtrul GNC care au legătură cu GNC în momentul operării, vor fi compatibile cu acesttip de gaz (vezi anexa 5D).2.4. Componenta trebuie să fie în conformitate cu procedurile de încercare pentru componentele clasei, potrivit


73/84

schemei din figura 1-1 a punctului 2 al prezentului regulament.

ANEXA 4D

PREVEDERI PRIVIND OMOLOGAREA REGULATORULUI DE PRESIUNE

1. Scopul prezentei anexe este de a stabili prevederile cu privire la omologarea regulatorului de presiune.2. Regulatorul de presiune2.1. Materialul constituind regulatorul, aflat în legătură cu gazul natural comprimat în momentul în careprocesul de operare va trebui să fie compatibil cu încercarea GNC. Pentru a verifica această compatibilitate,va fi folosită procedura din anexa 5D.2.2. Materialele constituind regulatorul, aflate în legătură cu mediul acestuia de schimbare a căldurii înmomentul funcţionării, vor fi compatibile cu lichidul respectiv.2.3. Componenta va fi în conformitate cu procedurile de încercare prevăzute în Clasa 0 pentru părţile supusepresiunii ridicate şi în Clasa 1, 2, 3, şi 4 pentru părţile supuse presiunii medii şi scăzute.2.4. Încercare de durabilitate (funcţionare continuă) a regulatorului de presiune:Regulatorul trebuie să poată rezista la 50000 de cicluri fără a se defecta atunci când este încercat înconformitate cu următoarea procedură: În cazul în care nivelurile de reglare a presiunii sunt distincte,presiunea de funcţionare menţionată la literele (a)-(f) se consideră presiunea de funcţionare din amonte.(a) Supuneţi regulatorul la 95 % din numărul total de cicluri la temperatura camerei şi la presiunea defuncţionare. Fiecare ciclu constă într-o etapă de funcţionare până la stabilizarea presiunii de ieşire, după carecurgerea gazului este închisă de către o supapă din aval în interval de maxim 1 s şi din etapa ulterioară caredurează până la stabilizarea presiunii de închidere din aval. Prin presiune de ieşire stabilizată se înţelegepresiunea prescrisă ± 15 % timp de minimum 5 s.(b) Presiunea de intrare a regulatorului se reduce de un număr de ori egal cu 1 % din numărul total de cicluri,la temperatura camerei, de la 100 % la 50 % din presiunea de funcţionare. Durata fiecărui ciclu nu trebuie săfie mai mică de 10 s.(c) Repetaţi procedura de la litera (a) la 120 °C la presiunea de funcţionare pentru 1 % din numărul total decicluri.(d) Repetaţi procedura de la litera (b) la 120 °C la presiunea de funcţionare pentru 1 % din numărul total decicluri.(e) Repetaţi procedura de la litera (a) la – 40 °C sau – 20 °C, după caz, la 50 % din presiunea de funcţionarepentru 1 % din numărul total de cicluri.(f) Repetaţi procedura de la litera (b) la – 40 °C sau – 20 °C, după caz, la 50 % din presiunea de funcţionarepentru 1 % din numărul total de cicluri.(g) După terminarea tuturor încercărilor specificate la literele (a), (b), (c), (d), (e) şi (f), regulatorul trebuie să fieetanş (a se vedea anexa 5B) la temperaturi de – 40 °C sau – 20 °C, după caz, precum şi la temperaturacamerei şi la o temperatură de + 120 °C.3. Clasificare şi presiuni de încercare3.1. Acea parte a regulatorului de presiune aflată în contact cu presiunea vasului este considerată caaparţinând Clasei 0.3.1.1. Componenta de Clasă 0 a regulatorului de presiune va fi închisă ermetic (vezi anexa 5B) la o presiunede până la 1,5 ori presiunea de serviciu (MPa) cu orificiul de golire închis.3.1.2. Componenta de Clasă 0 a regulatorului de presiune va rezista unei presiuni de până la 1,5 ori mai maredecât presiune de serviciu (MPa).3.1.3. Componenta de Clasă 1 şi 2 a regulatorului de presiune va fi închisă ermetic (vezi anexa 5B) la opresiune mai mare de aproape 2 ori decât presiunea de serviciu.3.1.4. Componenta de Clasă 1 şi 2 a regulatorului de presiune va fi supusă unei presiuni de aproape 2 ori maimare decât presiunea de serviciu3.1.5. Componenta de Clasă 3 a regulatorului de presiune va fi supusă unei presiuni de aproape 2 ori maimare decât presiunea de reducere a supapei de reducere a presiunii, căreia îi aparţine.3.2. Regulatorul de presiune va fi astfel conceput încât să opereze la temperaturi aşa cum este precizat înanexa 5O.


74/84

ANEXA 4E

Prevederi cu privire la omologarea senzorilor de temperatură Şi presiune

1. Obiectivul prezentei anexe este determinarea prevederilor cu privire la omologarea senzorilor de presiune şitemperatură.2. Senzori de presiune şi temperatură2.1. Materialul constitutiv al senzorilor de presiune şi temperatură, care, în timpul funcţionării, se află în contactcu filtrul GNC, va trebui să fie compatibil cu încercarea GNC. Pentru a verifica această compatibilitate, va fifolosită procedura din anexa 5D.2.2. Senzorii de presiune şi temperatură sunt clasificaţi după cum reiese din schema 1-1 de la punctul 2 alprezentului regulament.3. Clasificare şi presiuni de încercare3.1. Partea senzorilor de presiune şi temperatură care se află în contact cu presiunea vasului, este consideratăca aparţinând Clasei 0.3.1.1. Clasa 0, făcând parte din senzorii de presiune şi temperatură, va trebui să fie rezistentă la scurgeri la opresiune cu de cel puţin 1,5 ori mai mare decât presiunea de serviciu (MPa) (vezi anexa 5B).3.1.2. Clasa 0, făcând parte din senzorii de presiune şi temperatură va trebui să reziste la o presiune cu de celpuţin 1.5 ori mai mare decât presiunea de serviciu (MPa).3.1.3. Clasele 1 şi 2, făcând parte din senzorii de presiune şi temperatură, vor fi rezistente la scurgeri cu de celpuţin două ori mai mari decât presiunea de serviciu (vezi anexa 5B).3.1.4. Clasele 1 şi 2, făcând parte din senzorii de presiune şi temperatură, vor trebui să reziste la o presiunecel puţin dublă decât presiunea de serviciu.3.1.5. Clasa 3, făcând parte din senzorii de presiune şi temperatură vor rezista la o presiune cel puţin dublăfaţă de presiunea redusă din supapa de limitare a presiunii, asupra căreia acţionează.3.2. Senzorii de presiune şi temperatură vor fi proiectaţi în aşa fel încât vor putea funcţiona la temperaturiasemenea celor menţionate în anexa 5O.3.3. Sistemul electric, în cazul în care acesta există, va fi izolat de corpul senzorilor de presiune şitemperatură. Rezistenţa izolării va fi de > 10 ΜΩ.

ANEXA 4F

PREVEDERI CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA RACORDULUI DE UMPLERE (RECIPIENT)

1. Domeniu de aplicareScopul prezentei anexe este determinarea prevederilor cu privire la staţia de umplere.2. Staţia de umplere.2.1. Racordul de umplere respectă cerinţele stabilite la punctul 3 şi are dimensiunile specificate la punctul 4.2.2. Racordurile de umplere se proiectează în conformitate cu standardul ISO 14469-1 prima ediţie 2004-11-01(1) sau ISO 14469-2:2007 (2); prin respectarea condiţiilor specificate în aceste norme, se consideră că suntrespectate condiţiile de la punctele 3 şi 4 din prezenta anexă.___________(1) Conector de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) pentru vehicule rutiere – partea 1: conector de 20 MPa (200 bar).(2) Conector de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) pentru vehicule rutiere – partea 2: conector de 20 MPa (200 bar),

dimensiunea 2.

3. Proceduri de încercare a racordului de umplere3.1. Racordurile de umplere respectă cerinţele clasei 0 şi sunt supuse încercărilor din anexa 5 cu următoarelecerinţe specifice.3.2. Materialul constitutiv al staţiei de umplere, care se află în contact cu filtrul GNC, în cazul în care acestaeste în funcţiune, va fi compatibil cu filtrul GNC. Pentru a verifica această compatibilitate, va fi folosităprocedura din anexa 5D.


75/84

3.3. Racordul de umplere nu prezintă scurgeri la o presiune de cel puţin 1,5 ori mai mare decât presiunea defuncţionare (MPa) (a se vedea anexa 5B).3.4. Staţia de umplere va rezista la o presiune de 33 MPa.3.5. Racordul de umplere este proiectat astfel încât să poată funcţiona la temperaturile specificate în anexa5O.3.6. Racordul de umplere rezistă la cele 10000 de cicluri din cadrul încercării de durabilitate specificată înanexa 5L.4. Dimensiunile racordului de umplere:

4.1. Figura 1 prezintă dimensiunile racordului de umplere pentru vehicule din categoriile M1 şi N1 (3).___________(3) În conformitate cu Rezoluţia consolidată privind construcţia vehiculelor (R.E.3), anexa 7 (TRANS/WP.29/78/Rev.1/Modif.2).

Figura 1Racord de umplere (recipient) de 20 MPa pentru vehicule de categoria M1 şi N1

Legendă

În această zonă nu trebuie să se găsească nicio componentă.1. Suprafaţă e etanşare echivalentă cu dimensiunile O-ringului nr. 110.Diametru interior de 9,19 mm ± 0,127 mmLăţime de 2,62 mm ± 0,076 mmRugozitatea suprafeţei ≤ Ra 3,2 μmRugozitatea suprafeţei de etanşare: 0,8 μm-0,05 μmDuritatea materialului: minimum 75 Rockwell (HRB 75)a Lungimea minimă a recipientului cu excepţia dispozitivelor sale de fixare sau a capacelor de protecţie.4.2. Figura 2 prezintă dimensiunile racordului de umplere pentru vehicule din categoriile M2, M3, N2 şi N3

Figura 2Racord de umplere de 20 MPa, dimensiunea 2, (recipient) pentru vehicule de categoria M2, M3, N2 şi N3


76/84

Legendă

În această zonă nu trebuie să se găsească nicio componentă.Diametrul interior al suprafeţei de etanşare = = Ř 15,47 ± 0,1, lăţimea = Ř 3,53 ± 0,2Rugozitatea suprafeţei ≤ Ra 3,2 μmRugozitatea suprafeţei de etanşare: 0,8 μm-0,05 μmDuritatea materialului: minimum 75 Rockwell (HRB 75)

ANEXA 4G

Dispoziţii cu privire la omologarea regulatorului de debit de gaz şi a mixerului gaz/aer sau a injectoruluide gaz

1. Scopul prezentei anexe este determinarea prevederilor cu privire la omologarea regulatorului pentru debitulde gaz şi a amestecătorului de gaz/aer.2. Mixerul de gaz/aer.2.1. Materialul constitutive al mixerului de gaz/aer, care se află în contact cu filtrul GNC, va fi compatibil cufiltrul GNC. Pentru a verifica această compatibilitate, va fi folosită procedura din anexa 5D.2.2. Mixerul de gaz/aer va fi conform cerinţelor pentru componentele Claselor 1 sau 2, potrivit clasificării lor.2.3. Presiuni de încercare2.3.1. Mixerul de gaz/aer din Clasa 2 va rezista unei presiuni duble faţă de cea de servici.2.3.1.1. Mixerul de gaz/aer din Clasa 2 va fi lipsită de scurgeri la o presiune de două ori mai mare decât cea deservici.2.3.2. Mixerul de gaz/aer al Claselor 1 şi 2 vor fi proiectate în aşa fel încât vor putea opera la temperaturilespecificate în anexa 5O.2.4. Componentele cu operare electrică care conţin filtre GNC se vor supune următoarelor restricţii:(i) vor avea o conexiune subterană separată;(ii) sistemul electric al componentelor va fi izolat de corp;(iii) injectorul de gaz va fi închis în momentul în care curentul electric va fi închis.3. Regulatorul pentru debitul de gaz3.1. Materialul constitutive al regulatorului pentru debitul de gaz, care se află în contact cu filtrul GNC va fi


77/84

compatibil cu filtrul GNC. Pentru a verifica această compatibilitate, va fi folosită procedura din anexa 5D.3.2. Regulatorul pentru debitul de gaz va fi conform cerinţelor pentru componentele Claselor 1 sau 2, potrivitclasificării acestora.3.3. Presiuni de încercare3.3.1. Regulatorul pentru debitul de gaz al Clasei 2 va rezista unei presiuni de două ori mai mare decâtpresiunea de servici.3.3.1.1. Regulatorul pentru debitul de gaz al Clasei 2 va fi lipsită de scurgeri la o presiune dublă faţă de cea deservici.3.3.2. Regulatorul pentru debitul de gaz al Claselor 1 şi 2 vor fi proiectate în aşa fel, încât vor putea fi operatela temperaturile specificate în anexa 5O.3.4. Componentele cu operare electrică care conţin filtre GNC se vor supune următoarelor restricţii:(i) vor avea o conexiune subterană separată;(ii) sistemul electric al componentelor va fi izolat de corp.

ANEXA 4H

PREVEDERI CU PRIVIRE LA OMOLOGAREA UNITĂŢII DE CONTROL ELECTRONIC

1. Scopul prezentei anexe este acela de a stabili prevederile referitoare la omologarea unităţii de controlelectronic.2. Unitatea de control electronic2.1. Unitatea de control electronic poate fi orice dispozitiv ce controlează nevoia GNC a motorului şi stabileştedecuplarea supapei automate în cazul unei conducte de alimentare cu combustibil fisurate sau în cazul opririimotorului, sau în timpul unei plesnituri.2.2. S-ar putea ca decuplarea supapei automate după oprirea motorului să nu dureze mai mult de 5 secunde.2.3. Mecanismul poate fi dotat cu un dispozitiv automat de reglare a timpului cu aprindere prematură, fieîncorporat în modulul electronic, fie separat.2.4. Dispozitivul poate fi întregit cu injectoare false ce permit o bună funcţionare a unităţii controlului electronical gazolinei în timpul funcţionării GNC.2.5. Unitatea de control electronic va trebui astfel concepută încât să funcţioneze la temperaturile menţionateîn anexa 5O.

ANEXA 5

PROCEDURI DE ÎNCERCARE

1. CLASIFICARE1.1. Componentele GNC utilizate in vehicule vor fi clasificate având în vedere presiunea de funcţionaremaximă, conform paragrafului 2 al prezentei Reglementări.1.2. Clasificarea componentelor determină încercările ce trebuie efectuate pentru omologarea de tip acomponentelor sau părţilor componentelor.2. PROCEDURI DE ÎNCERCARE APLICABILE.În tabelul 5.1 de mai jos apar procedurile de încercare aplicabile în funcţie de clasificare.

Tabelul 5. 1

Încercarea Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Punctul

Suprapresiune sau forţă X X X X O 5A

Scurgeri externe X X X X O 5B

Scurgeri interne A A A A O 5C

Teste de durabilitate A A A A O 5L

compatibilitatea GNC A A A A A 5D


78/84

Rezistenţă la coroziune X X X X X 5E

Rezistenţă la căldurăuscată

A A A A A 5F

Afectarea ozonului A A A A A 5G

Teste distructive X O O O O 5M

Cicluri de temperatură A A A A O 5H

Cicluri de presiune X O O O O 5I

Rezistenţă la vibraţii A A A A O 5N

Temperaturi de operare X X X X X 5O

X = Aplicabil O = Neaplicabil A = În funcție de utilizare

Observaţii:(a) Scurgeri interne : Aplicabil în cazul în care clasa componentei încercate conţine scaune de supape internecare sunt în mod normal închise cât timp motorul este oprit.(b) Test de durabilitate : Aplicabil în cazul în care clasa componentei constă din părţi agregate care se vormişca în mod repetat în perioada de funcţionare a motorului.(c) Compatibilitate GNC, rezistenţă la căldură uscată, afectarea ozonului : Aplicabil în cazul în care clasacomponentei este alcătuită din părţi sintetice/non-metalice.(d) Încercarea ciclurilor de temperatură : Aplicabil în cazul în care clasa componentei este alcătuită din părţisintetice/non-metalice.(e) Încercarea rezistenţei la vibraţii : Aplicabil în cazul în care clasa componentei constă din părţi agregate carese vor mişca în mod repetat în perioada de funcţionare a motorului.Materialele utilizate la fabricarea componentelor vor avea specificaţii scrise, cel puţin împlinind sau depăşindcerinţele încercărilor descrise în prezenta anexă, având în vedere:(i) temperatura(ii) presiunea(iii) compatibilitatea GNC(iv) durabilitatea.3. PREMISE GENERALE3.1. Încercările de scurgeri se vor efectua utilizând gaze presurizate precum aerul sau azotul.3.2. Apa sau alte fluide pot fi utilizate pentru obţinerea presiunii necesare încercării de durabilitate hidrostatică.3.3. Perioada de test pentru încercările de durabilitate hidrostatică şi de scurgeri nu va fi mai mică de 3 minute.

ANEXA 5A

ÎNCERCAREA DE SUPRAPRESIUNE (ÎNCERCARE DE REZISTENŢĂ)

1. O componentă conţinând GNC va rezista fără dovezi vizibile de rupturi sau distorsionări permanente opresiune hidraulică de 1,5-2 ori mai mare decât presiunea maximă de funcţionare pe o perioadă de cel puţin 3minute la temperatura camerei cu ieşirea pentru presiuni înalte blocată. Pentru încercare poate fi utilizată apasau orice alt fluid hidraulic adecvat.2. Mostrele, iniţial supuse încercării de durabilitate din anexa 5L trebuie conectate la o sursă de presiunehidrostatică. O supapă cu închidere pozitivă şi un indicator de presiune cu indicarea minimă mai mare de 1,5ori presiunea de încercare şi cea maximă mai mică de 2 ori presiunea de încercare vor fi folosite în instalaţiasursei de presiune hidrostatică.3. Tabelul 5.2 de mai jos indică presiunea de funcţionare şi cea de rupere conform Clasificării punctului 2 dinprezentul regulament.

Tabelul 5. 2

Clasificarea Presiunea de Suprapresiunea [kPa]


79/84

componentei lucru [kPa]

Clasa 0 3000 < p < 26000 1,5 x presiunea defuncţionare

Clasa 1 450 < p < 3000 1,5 x presiunea defuncţionare

Clasa 2 20 < p < 450 2 x presiunea defuncţionare

Clasa 3 450 < p < 3000 2 x presiunea dedescărcare

ANEXA 5B

ÎNCERCAREA PRIVIND SCURGERILE EXTERNE

1. O componentă este de dorit a fi fără scurgeri la nivelul etanşărilor sau a încheieturilor şi să nu prezintesuduri poroase când este testată conform paragrafelor 2. şi 3 ale prezentei anexe la orice presiune aerostaticăîntre 0 şi presiunea indicată în tabelul 5.2.2. Încercarea se va efectua în următoarele condiţii:(i) la temperatura camerei(ii) la temperatura minimă de funcţionare(iii) la temperatura maximă de funcţionare.Temperaturile minime şi maxime de funcţionare sunt indicate în anexa 5O.3. Pe perioada acestui test echipamentul testat (ET) va fi conectat la o sursă de presiune aerostatică. Osupapă automată şi un indicator de presiune cu un interval de indicare între 1,5 şi 2 x presiunea de test vor fifolosite în instalaţia sursei de presiune. Indicatorul de presiune va fi instalat intre supapa automată şi unitateatestată. Cât timp se află sub presiunea de test, echipamentul va fi scufundat în apă pentru a detecta scurgerile,sau se va folosi orice altă metodă de încercare echivalentă (măsurarea debitului sau căderii de presiune).4. Scurgerile externe trebuie să fie mai mici decât cerinţele menţionate în anexe sau în cazul în care nu sunt

specificate cerinţe scurgerile vor fi mai mici decât 15 cm3/oră.5. Încercarea de temperatură mare

O componentă ce conţine GNC nu prezintă scurgeri mai mari de 15 cm3/oră cu ieşirea obturată, sub presiuneaunui gaz, la temperatura maximă de funcţionare indicată în anexa 5O, egală cu presiunea de funcţionaremaximă. Componenta va fi testată cel puţin 8 ore la această temperatură.6. Încercarea de temperatură mică

O componentă ce conţine GNC nu prezintă scurgeri mai mari de 15 cm3/oră cu ieşirea obturată, sub presiuneaunui gaz, la temperatura minimă de funcţionare, egală cu presiunea maximă de funcţionare indicată deproducător. Componenta va fi testată cel puţin 8 ore la această temperatură.

ANEXA 5CÎNCERCAREA PRIVIND SCURGERILE INTERNE

1. Următoarele încercări vor fi efectuate pe mostre de supape sau racorduri de umplere care au fost mai întâiîncercate conform anexei 5B de mai sus.2. Scaunul supapelor, în poziţia închis, vor fi fără scurgeri la orice presiune aerostatică între 0 şi de 1,5 ori maimare decât presiunea de funcţionare (kPa).3. O supapă de reţinere cu un scaun elastic, în poziţia închis, nu va avea scurgeri la orice presiune aerostaticăîntre 0 şi de 1,5 ori mai mare decât presiunea de funcţionare (kPa).4. O supapă de reţinere cu scaun metal pe metal, în poziţia închis, nu va prezenta scurgeri mai mari de 0,47

dm3/s la o diferenţă de presiune de 138 kPa presiune efectivă.5. Scaunul supapei de reţinere superioare utilizat în asamblarea unei unităţi de umplere, în poziţia închis, nuva avea scurgeri la orice presiune aerostatică între 0 şi de 1,5 ori mai mare decât presiunea de funcţionare(kPa).6. Încercările de scurgeri interne sunt realizate cu intrarea supapei încercate conectată la o sursă de presiuneaerostatică, supapa închisă, şi cu ieşirea deschisă. O supapă automată şi un indicator de presiune cu un


80/84

interval de indicare între 1,5 şi 2 x presiunea de test vor fi folosite în instalaţia sursei de presiune. Indicatorulde presiune va fi instalat intre supapa automată şi unitatea testată. Cât timp unitatea este sub presiunea detest, se vor face observaţii în ceea ce priveşte scurgerile cu ieşirea deschisă scufundată în apă, excepţiefăcând cazul în care altceva este specificat.7. Conformitatea cu paragrafele 2. până la 5. trebuie determinată conectând un tub flexibil de lungimespecificată la ieşirea supapei. Capătul rămas în aer al acestui tub va fi pus într-un cilindru inversat calibrat încentimetri cubi. Cilindrul inversat va fi sigilat etanş. Instalaţia va fi ajustată astfel încât:1. capătul tubului de ieşire să fie aproximativ la 13 mm deasupra nivelului apei din cilindrul inversat gradat; şi2. apa din cilindrul gradat va avea acelaşi nivel cu cea din afara cilindrului. Având aceste ajustări, se vaînregistra nivelul apei din cilindrul gradat. Cu supapa închisă, obţinută ca rezultat al funcţionării normale aacestei instalaţii, se va aplica intrării supapei aer sau azot la presiunea de test specificată pentru nu mai puţinde 2 minute. În acest timp se vor efectua modificări la poziţia verticală a cilindrului gradat, dacă va fi necesar,pentru a menţine acelaşi nivel al apei înăuntrul şi în afara cilindrului.La sfârşitul perioadei de test, având nivelul apei în exteriorul şi în interiorul cilindrului gradat la acelaşi nivel,nivelul apei din cilindru se va înregistra din nou. Din schimbarea volumului din interiorul cilindrului se va obţinedebitul scurgerii conform formulei:

unde:V1 = debitul scurgerii, centimetri cubi de aer sau azot pe oră.

Vt = creşterea volumului din cilindrul gradat în timpul încercării.

t = timpul încercării, în minute.P = presiunea barometrică în timpul încercării, în kPa.T = temperatura ambientală în timpul încercării, în K.8. Pe lângă metoda menţionată mai sus, scurgerile mai pot fi măsurate utilizând un debitmetru instalat pepartea de intrare a supapei încercate. Debitmetrul va putea indica precis, pentru fluidul de test utilizat, debitelemaxime de scurgeri permise.

ANEXA 5D

ÎNCERCAREA DE COMPATIBILITATE CU GNC

1. O parte sintetică în contact cu GNC nu va indica schimbări de volum excesive sau pierdere în greutate.Rezistenţa la n-pentan conform ISO 1817, cu următoarele condiţii:(i) mediu: n-pentane;(ii) temperatura: 23 °C (toleranţă conform ISO 1817);(iii) perioada de scufundare: 72 ore.2. Cerinţe:variaţia maximă în volum 20 %După păstrarea în aer liber la o temperatură de 40 °C pe o perioadă de 48 ore masa componentei comparatăcu valoarea originală nu are voie să scadă cu mai mult de 5 %.

ANEXA 5E

ÎNCERCAREA DE REZISTENŢĂ LA COROZIUNE

Proceduri de test:1. O componentă de metal ce conţine GNC va fi în conformitate cu încercările de scurgeri menţionate înAnexele 5B şi 5C şi după ce va fi supusă la 144 de ore de încercare cu spray de săruri conform ISO 15500-2,cu toate conexiunile închise.2. O componentă de cupru sau bronz ce conţine GNC va fi în conformitate cu încercările de scurgerimenţionate în Anexele 5B şi 5C şi după ce va fi supusă la 24 de ore de imersiune în amoniu conform ISO CD


81/84

15500-2, cu toate conexiunile închise.

ANEXA 5F

REZISTENŢA LA CĂLDURĂ USCATĂ

1. Încercarea trebuie efectuat în conformitate cu ISO 188. Piesa supusă încercării trebuie expusă la aer la otemperatură egală cu temperatura maximă de funcţionare timp de 168 de ore.2. Variaţia admisibilă a rezistenţei la rupere nu trebuie să depăşească + 25 %. Variaţia admisibilă a elongaţieila rupere nu trebuie să depăşească următoarele valori:Creşterea maximă de 10 %Scăderea maximă de 30 %.

ANEXA 5G

ÎMBĂTRÂNIREA PRIN EFECTUL OZONULUI

1. Încercarea trebuie să fie în conformitate cu ISO 1431/1.Piesa supusă încercării, care trebuie să suporte o alungire de 20 % va fi expusă în aer la 40 C cu oconcentrare de ozon de 50 de părţi pe suta de milioane timp de 72 ore.2. Nu se admite nici o formă de fisurare a piesei.

ANEXA 5H

ÎNCERCAREA CICLURILOR DE TEMPERATURĂ

O piesă non-metalică conţinând GNC va fi trecută prin încercările de scurgeri menţionate în anexele 5B şi 5Cdupă ce supusă la cicluri de temperatură timp de 96 de ore în care temperatura va oscila de la temperaturaminimă de funcţionare la temperatura maximă de funcţionare în cicluri de 120 de minute, sub presiuneamaximă de funcţionare.

ANEXA 5I

TESTUL CICLURILOR DE PRESIUNE APLICABIL DOAR BUTELIILOR (VEZI ANEXA 3)

ANEXELE 5J ŞI 5K

Nealocate

ANEXA 5L

TESTUL DE REZISTENŢĂ (OPERAŢIE CONTINUĂ)

Metoda de încercareComponenta va fi conectată la o sursă de aer uscat presurizat sau azot utilizând o garnitură potrivită şi supusăla numărul de cicluri specificat pentru acea componentă. Un ciclu va fi alcătuit dintr-o deschidere şi o închiderea componentei cu o perioadă nu mai mică de 10 ± 2 secunde.(a) Ciclu la temperatura camereiComponenta va funcţiona pe parcursul a 96 % din ciclurile totale la temperatura camerei şi presiunea defuncţionare specificată. În timpul ciclului oprit presiunii instalaţiei din aval i se va permite să scadă la 50 % dinpresiunea de test. După, componentele se vor supune încercării de scurgeri din anexa 5B la temperaturacamerei. Este permisă întreruperea acestei părţi a încercărilor la intervale de 20 % pentru încercări descurgeri.


82/84

(b) Ciclu la temperaturi ridicateComponenta va funcţiona în 2 % din ciclurile totale la temperatura maximă potrivită specificată în funcţie depresiunea standard de funcţionare. Componenta se va supune încercării de scurgeri din anexa 5B latemperatura maximă potrivită la încheierea ciclurilor de temperaturi mari.(c) Ciclu la temperaturi joaseComponenta va funcţiona în 2 % din ciclurile totale la temperatura minimă potrivită specificată în funcţie depresiunea standard de funcţionare. Componenta se va supune încercării de scurgeri din anexa 5B latemperatura minimă potrivită la încheierea ciclurilor de temperaturi mici.După cicluri şi reîncercarea pentru scurgeri, componenta se va putea deschide şi închide complet atunci cândun cuplu nu mai mare decât cele specificate în Tabelul 5.3 se aplică componentei pe direcţia deschideriicomplete şi apoi pe direcţia opusă.

Tabelul 5. 3

Diametrul intrării componentei(mm)

Cuplul maxim (Nm)

6 1,7

8 sau 10 2,3

12 2,8

Acest test se va efectua la temperatura maximă specificată corespunzătoare, şi va fi repetat la o temperaturăde - 40 °C.

ANEXA 5M

TEST DESTRUCTIV APLICABIL DOAR CILINDRELOR (VEZI ANEXA 3)

ANEXA 5N

TEST DE REZISTENŢĂ LA VIBRAŢII

Toate componentele cu părţi mişcătoare vor rămâne neafectate, vor continua să opereze, şi se vor supuneîncercărilor de scurgeri după 6 ore de vibraţii conform următoarei metode de încercare.Metoda de încercareComponenta va fi fixată într-un aparat şi va suferi vibraţii timp de 2 ore la 17 Hz cu o amplitudine de 1,5 mm pefiecare din cele trei axe de coordonate. După 6 ore de vibraţii componenta va fi testată în conformitate cuanexa 5C.

ANEXA 5O

TEMPERATURILE DE FUNCŢIONARE

Compartimentulmotorului

Asamblatpe motor

La bord

Moderate – 20 °C ÷ 105 °C – 20 °C ÷120 °C

– 20 °C÷ 85 °C

Reci – 40 °C ÷ 105 °C – 40 °C ÷120 °C

– 40 °C÷ 85 °C

ANEXA 6

Prevederi în ce priveşte indicatorul de identificare GNC pentru vehicolele din serviciul public


83/84

Indicatorul constă într-un autocolant care trebuie să fie rezistent la intemperii.Culoarea şi dimensiunile autocolantului trebuie să împlinească următoarele cerinţe:Culori:Fundal : verdeBordură : albe sau reflectorizanteLitere : albe sau reflectorizanteDimensiuni:Grosimea bordurii : 4-6 mmÎnălţimea caracterelor : ≥ 25 mmGrosimea caracterelor : ≥ 4 mmLăţimea autocolantului : 110-150 mmLungimea autocolantului : 80-110 mmCuvântul "GNC" trebuie centrat pe autocolant.


84/84

regulamentul-nr-110-2010.pdf

Documents

Transcript of regulamentul-nr-110-2010.pdf