REGLEMENTAREA PARTIC · 2011. 10. 21. · fost, pentru m ultă vrem e, destul de greoi. În tim p...

1

REGLEMENTAREA PARTICIPĂ R II PU B LICE

ÎN R O M Â N IA ŞI

UNIUNEA EUROPEAN Ă

Pentru realizarea urm ătoarelor studii, puteţi contribui donând în contul C eR e:

RO71RZBR0000060007926052

RAIFFEISEN BANK – VICTORIA

2

Autori

Adrian Sorescu

Carmen R ăduţ

C operţi:

C ătălin Ilinca

© C entrul de R esurse pentru participare publică – C eR e, B ucureşti – 2006

3

CUPRINS

ACTE NORMATIVE CA R E R EG LEM EN TEA ZĂ PA R TICIPA R EA CETĂ ŢEN ILO R LA PR OCESUL DE ADOPTARE A DECIZIILOR PUBLICE ............................................... … … … … … … … … … … … .4 I. INTRODUCERE ........................................................ 5

II. IM PLICA R EA CETĂ ŢEN ILO R – CA PO SIBILĂ SO LU ŢIE .................................................................... 7 III. PA R TICIPA R EA CETĂ ŢEN ILO R – CA OBLIGATIVITATE… . ................................................. 11 IV. CONCLUZII ......................................................... 23

SINTEZA CADRULUI LEGISLATIV ......................................... 24 R EG LEM EN TA R EA PA R TICIPĂ R II PU B LICE ÎN UNIUNEA EU R O PEA N Ă ........................................................................ 35

4

ACTE NORMATIVE

CA R E R EG LEM EN TEA ZĂ PA R TICIPA R EA CETĂ ŢEN ILO R LA

PROCESUL DE ADOPTARE A DECIZIILOR PUBLICE

5

I. INTRODUCERE

În în cercarea de a evalua m odul în care este reglem entată participarea

publică la procesul de luare a deciziilor, trebuie avute în vedere cel puţin două tipuri

de reglem entări: acelea care oferă autorităţilor şi instituţiilor publice cadrul legal

pentru a putea consulta cetăţenii atunci când iau decizii sau chiar a le perm ite

acestora participarea la elaborarea deciziilor şi acelea care fac din consultarea şi

participarea cetăţenească o obligativitate pe care respectivele autorităţi şi in stituţii

trebuie să o respecte în activitatea lor.

D acă în privinţa actelor norm ative care fac posibilă participarea publică,

putem m arca apariţia acestora la începutul anilor ’90, cea de a doua categ orie de

reglem entări a apărut cu precădere după anul 2000, odată cu dem ersurile R om âniei

de aderare la N A TO şi, m ai apoi, la U niunea Europeană şi în legătură directă cu

aceste demersuri.

Înain te de a analiza aceste două categorii de reglem entări, m erită să

m enţionăm faptul că, im ediat după 1990, în legislaţia rom ân ească, începând cu textul

C onstitu ţiei chiar, au fost inclu se prevederi prin care dezbaterile din instituţiile în care

cetăţenii îşi aleg reprezentanţii – Parlam entu l, consiliile judeţene şi consiliile locale –

au fost deschise publiculu i larg, nu num ai prin interm ediul presei, ci prin faptul că se

perm ite cetăţenilor accesul în sălile în care se desfăşoară dezbaterile respective.

B ineînţeles că posibilitatea de a asista la lu crările Parlam entului sau ale consiliului

local nu înseam n ă, în m od autom at, participare la procesu l decizional, însă poate să

însem ne asigurarea prem iselor pentru participare prin faptul că se oferă cetăţeanului

posibilitatea de a urm ări în m od direct dezbaterile pe problem a care îl interesează,

precum şi de a observa atitudinea pe care o adoptă reprezentanţii aleşi cu privire la

problem a respectivă.

Astfel, în Constituţia adoptată în 19 91 s-a prevăzut un lucru care a fost

m enţinut şi după m odificarea din 2003 – faptul că „şedinţele celor două C am ere su nt

publice” (art.68, alin.(1)).

Ce-i drept, în prim ii ani, acest principiu a fost unu l m ai d e grabă teoretic,

întrucât, în practică, accesul cetăţenilor la lu crările în plen ale celor două C am ere a

fost, pentru m ultă vrem e, destul de greoi. În tim p însă, lu crurile au m ai evoluat, în

6

acest m om ent accesul cetăţenilor la lucrările în plen ale C am erei D eputaţilor

putându-se realiza prin interm ediul B iroului de Inform are Publică şi R elaţii cu

S ocietatea C ivilă, iar la lucrările S enatu lui prin intermediul Biroului de Informare

D irectă a Persoanelor.

La fel ca şi în cazul Parlam entului, de la bun început s-a stabilit prin lege

faptul că şedinţele con siliilor locale, ca şi cele ale consiliilor judeţene, sunt publice. D e

atunci, legea a fost m odificată de m ai m ulte ori, acest prin cipiu fiind însă păstrat, în

acest m om ent el regăsindu -se în Legea 215/2001 privind adm inistraţia publică

locală, la art. 43. alin. (1), unde se prevede că “şedin ţele consiliului local sun t

publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca

acestea să se desfăşoare cu u şile în chise” şi că, în privinţa con siliilor judeţene,

„dispoziţiile art. 43 [… ] se aplică în m od corespun zător”.

În cele ce urm ează, ne vom referi, în prim ul rând, la acele reglem entări care

dau posibilitatea autorităţilor şi in stituţiilor publice să îi im plice pe cetăţeni în actu l

decizional, după care ne vom opri asupra acelor acte norm ative care cuprind

prevederi referitoare la demersuri obligatorii pentru autorităţile şi institu ţiile publice

în ceea ce priveşte asigurarea transparenţei şi a accesu lui cetăţenilor la procesul

decizional.

A ctele norm ative care sunt prezentate şi din care sunt extrase texte incluse în

acest m aterial sunt, în ordinea cronologică a adoptării lor:

C onstitu ţia R om ân iei Legea 189/1998 privind finanţele publice locale Legea 215/2001 privind adm inistraţia publică locală Legea 544/2001 privind liberul acces la inform aţia de interes public Legea 52/2003 privind transparenţa actu lui deciziona l în adm inistraţia

publică

Legea 141/20 04 privind m odificarea Legii 215/20 01 privind adm inistraţia publică

H.G. 775/2005 care cuprinde Regulamentul privind procedurile de elaborare, m onitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central.

7

II. IMPLICA R EA CETĂ ŢEN ILO R –

CA PO SIBILĂ SO LU ŢIE

A ceastă categorie de reglem entări poate fi îm părţită, la rândul ei, în două sub -

categorii, anu m e cele care se referă la instituţiile centrale ale statului şi cele care se

referă la adm inistraţia publică locală. Drept care, vom aborda, pe rând fiecare dintre

aceste două subcategorii, în ceea ce priveşte instituţiile centrale referindu -ne, de

această dată, doar la Parlam ent – singura in stituţie în privinţa căreia există reguli

clare ce pot fi prezentate în acest capitol.

Im plicarea cetăţenilor – ca posibilă soluţie pentru activitatea instituţiilor publice

centrale

C a o continuare a reglem entărilor care asigură accesul pu blicului la lucrările în

plen, prevederile din actualul regulam ent al Cam erei D eputaţilor – Cameră m ai

„avansată”, trebuie să arătăm , cel puţin din punctu l de vedere al relaţiei cu

societatea civilă şi cu cetăţenii în general, decât S enatul – asigură accesul publiculu i

la lucrările com isiilor acestei C am ere. A stfel, la art.53 se prevede că „şedinţele

com isiilor C am erei D eputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul

acestora prevede altfel. Lucrările com isiilor C am erei D eputaţilor pot fi transm ise pe

reţeaua internă de televiziune a C am erei D eputaţilor şi la posturile de radio şi

televiziune”. Mai mult, la art.55, alin. (2) se stipulează faptul că m em brii oricărei

comisii parlamentare „... pot invita să participe la lucrări persoane interesate,

reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernam entale şi sp ecialişti din partea unor

autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. R eprezentanţii organizaţiilor

neguvernam entale şi specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la

problem ele discutate în com isie sau pot înm âna preşedintelui com isiei docum entaţii

ce vizează tem atica pusă în discuţie”.

În luna augu st 2006, Preşedintele în exerciţiu al C am erei D eputaţilor a iniţiat

chiar un program „de acces perm anent al reprezen tanţilor delegaţi ai societaţii civile

la activitatea C om isiilor de specialitate ale instituţiei”. În acest sens, pe lângă dreptul

8

la acces în instituţie, se pune la dispoziţia organizaţiilor neg uvernam entale şi un birou

dotat din punct de vedere tehnic pentru a fi folosit pe perioada în care reprezentanţii

ONG-urilor evaluează sau discută despre ce se în tâm plă la C am era D eputaţilor.

"Există – după cum arăta Preşedintele C am erei D eputaţilor într-un comunicat de

presă - o m ică infrastructură de com unicaţii pe care o aveţi la dispoziţie, există, de

asem enea, dispozitivele de proiecţie, un televizor legat la televiziunea internă la care

se pot urm ări lucrările plenului şi, în cu rând, şi lucrările com isiilor de specialitate”.

Tot ca posibilă form ă de im plicare a cetăţenilor în activitatea legislativă poate fi

considerată şi iniţiativa legislativă cetăţenească prevăzu tă în Constituţie. Este de

m enţionat că, în urm a m odificării aduse C on stituţiei în toam na anului 2003, condiţiile

pe care cetăţenii trebuie să le îndeplinească pentru a putea introduce în Parlam en t o

propunere legislativă cetăţenească au fost „relaxate”, astfel încât, în prezent, o

iniţiativă legislativă cetăţenească poate să aparţină „...u nui num ăr de cel puţin

100.000 de cetăţeni cu drept de vot. C etăţenii care îşi m an ifestă dreptul la iniţiativă

legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din

aceste judeţe, respectiv în m unicipiul B u cureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin

5.000 de sem nături în sprijinul acestei iniţiative” (art. 74). Modul concret în care se

exercită, de către cetăţeni, dreptul la iniţiativă legislativă, este prevăzut de Legea

189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.

C onsiderăm , de asem enea, iniţiativa legislativă cetăţenească o posibilă form ă de

participare publică, întrucât nu se referă la dem ersu ri obligatorii pentru o instituţie

publică, în cazul de faţă Parlam entul, ci doar la un drept pe care îl au cetăţenii.

Propunerea legislativă care face obiectul unui astfel de dem ers nu este obligatorie de

a fi luată în discuţie de către senatori şi deputaţi, singurul lucru obligatoriu fiind

înregistrarea ei ca atare, după ce sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de

C onstitu ţie şi de Legea 189/1999.

Im plicarea cetăţenilor – ca posibilă soluţie pentru adm inistraţia publică locală

În privinţa oportunităţilor pe care le au cetăţenii de a p articipa la actul

decizional la nivelul ad m inistraţiei publice locale, cele m ai im portante reglem entări

sunt cele care se referă la iniţiativa cetăţenească în ceea ce priveşte proiectele de

9

hotărâri şi care au fost introduse în Legea 215/2001 în urm a m odificărilor care i-au

fost aduse acesteia prin Legea 141/2004.

A stfel, în ceea ce priveşte con siliile locale, în alineatul (5) al articolului 46

al noii legi, se prevede că „...proiectele de h otarâre pot fi propuse de con silieri, de

prim ar sau de cetăţeni” şi că „...redactarea proiectelor se face de către cei care le

propun, cu sprijin ul secretarului şi al serviciilor din cad rul aparatului propriu al

autorităţii adm inistraţiei publice locale.”

C ât priveşte consiliile judeţene, prin aceeaşi lege (1 41/2004), după

alineatul (1) al articolului 109 se in troduce u n nou alineat, cu u rm ătorul cuprins:

“(11) Proiectele de hotarâre pot fi propuse de consilieri, de preşedinte, de

vicepreşedinţi sau de cetăţeni. R edactarea proiectelor se face de către cei care le

propun, cu sprijin ul secretarului şi al serviciilor din cad rul aparatului propriu al

autorităţii adm inistraţiei publice locale.”

Este de rem arcat m ai ales faptul că, pe lângă prevederile prezentate m ai

sus, prin Legea 141/2004 se introduce, în Legea 215/2001, un capitol special dedicat

iniţiativei cetăţeneşti, capitol în care este descris m odul în care se realizează această

iniţiativă. Iată cuprinsul articolelor care com pun acest capitol:

„A rt.1201.- (1) C etăţenii pot propune consiliilor locale şi consiliilor judeţene pe raza

cărora dom iciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâre.

(2) Prom ovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau m ai m ulţi

cetăţeni cu drept de vot, dacă proiectul de hotarâre este susţinut prin sem nătu ri de

cel putin 5% din populaţia cu drept de vot a un ităţii adm inistrativ -teritoriale

respective.

Art.1202.- (1 ) Iniţiatorii depun la secretarul unităţii adm inistrativ -teritoriale forma

propusă pentru proiectul de hotarâre. Proiectu l va fi afişat spre inform are publică prin

grija secretaru lui unităţii adm inistrativ-teritoriale.

(2) Iniţiatorii asigură întocm irea listelor de susţinători, pe form ulare puse la dispoziţie

de secretarul unităţii adm in istrativ-teritoriale.

10

(3) Listele de su sţinători vor cuprinde nu m ele, prenu m ele şi dom iciliul, seria şi

num ărul actu lui de identitate şi sem năturile susţinătorilor.

(4) Listele de susţinători pot fi sem nate num ai de cetăţenii cu drept de vot care au

dom iciliu l pe raza unităţii adm inistrativ-teritoriale respective, al cărei consiliu local

sau judeţean urm ează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.

Art.1203.- D upă depunerea docum entaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul

unităţii adm inistrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre va urma procedurile

regulam entare de lucru ale consiliului local sau judeţean, du pă caz.”

11

III. PA R TICIPA R EA CETĂ ŢEN ILO R –

CA OBLIGATIVITATE

În prim ii ani de după 1989 nu au fost adoptate acte norm ative im portante

prin care să se stabilească, pentru au torităţile şi instituţiile publice, fie ele centrale

sau locale, obligaţii în ceea ce priveşte im plicarea cetăţenilor în procesul decizional.

A stfel de reglem entări au început să apară către sfârşitul anilor ’90 şi s-au înm ulţit

începând cu anul 2001.

Totuşi, dacă vedem „petiţia” ca form ă de im plicare în procesul de adoptare a

deciziilor publice (şi nu prea există m otive de a nu o vedea în acest fel), putem

afirm a că o prim ă obligativitate a autorităţilor publice în ceea ce priveşte participarea

cetăţenească a fost prevăzută în că din 1991, în art. 51 din Constituţia R om âniei,

în care se prevede: „(1) C etăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin

petiţii form ulate num ai în nu m ele sem natarilor. [… ].

(4) A utorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în term enele şi în condiţiile

stabilite potrivit legii.”

În continuare, vom aborda textele de acte normative care fac referire la

diferite form e de participare publică clasificându -le în funcţie de „nivelele de

participare”, aşa cu m sun t ele enunţate în Legea 52/2003 privind transparenţa

decizională în adm inistraţia publică – inform area, consultarea şi participarea,

chiar dacă vom face referire şi la alte acte norm ative şi nu n um ai la această lege.

Informarea

Unele dintre primele reglem entări apărute în privinţa inform ării cetăţenilor cu privire

la activitatea un or autorităţi sau instituţii publice (inform are m enită să creeze

prem isele necesare participării publice) su nt cele cuprin se în Legea 189/1998

privind finanţele publice locale. În art. 21 al acestei legi se prevede că:

12

“(1) Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul

prim ăriei, după care, în term en de 15 zile, este supus aprobării consiliului local,

judeţean şi C onsiliului G eneral al M unicipiului B ucureşti, după caz.

(2) Proiectul bugetului local este în soţit de raportu l prim arului, al preşedintelui

consiliului judeţean sau al prim aru lui general al m unicipiului B ucureşti, după caz,

precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori, în te rmen de 15 zile de la data

publicării sau afişării proiectului.

(3) C onsiliul local, judeţean şi C on siliul G eneral al M unicipiu lui B ucureşti, după caz, se

pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetulu i local, după ce acesta a

fost votat pe capitole, subcapitole, articole şi anexe”.

A şadar, în virtutea acestor prevederi, consiliile locale, prim ăriile şi consiliile

judeţene, au obligaţia de a-i inform a pe cetăţeni asupra proiectelor bugetelor locale

înainte ca acestea să intre în dezbaterea p lenulu i consiliilor şi să lase cetăţenilor 15

zile la dispoziţie pentru a putea form ula con testaţii la proiectele respective.

O dată cu apariţia Legii 544/2001 privind liberul acces la inform aţia de

interes public, practic a fost extinsă nu nu m ai categoria d e inform aţii care trebuie

furnizate publicului (la inform aţia cu privire la proiectul de b uget adăugându -se, după

cum vom vedea, m ulte altele), ci şi sfera autorităţilor şi in stituţiilor publice obligate

să furnizeze publiculu i inform aţii.

Articolul 2 al Legii 544/2001 oferă o definiţie foarte largă a term enilor

„autoritate” sau „institu ţie publică”. A stfel, la pun ctul a ) se prevede că „prin

autoritate sau instituţie publică se în ţelege orice autoritate sau instituţie publică,

precum şi orice regie autono m ă care utilizează resurse fin anciare publice şi care îşi

desfăşoară activitatea pe teritoriul R om âniei, potrivit C onstituţiei”.

A şadar, pe lângă înţelesul tradiţional pe care, în general, îl conferim acestor

term eni, acest articol face referire şi la „R egiile A utonom e”. M otivaţia in cluderii

acestora din urm ă în sfera de aplicare a Legii constă în faptul că, fiind controlate de

către stat şi finanţate din bani publici, R egiile A utonom e sunt responsabile faţă de

publicul larg cu privire la modul în care sunt utilizate resursele care le sunt alocate.

D in păcate, legiuitorul nu a aplicat acelaşi raţionam ent şi în ceea ce priveşte alte

13

entităţi care pot folosi bani publici (com paniile deţinute de stat sau la care statul este

acţionar m ajoritar sau O N G -urile care utilizează bani publici), deşi se pot con strui

argum entaţii din care să rezulte că şi acestea ar trebui să fie responsabile în faţa

cetăţenilor cu privire la folosirea resurselor publice.

Ţinând cont de im perfecţiunile prezentate m ai sus, este totuşi im p ortant să

subliniem că definiţia include, în sfera sa, o paletă diversă de instituţii, cum ar fi:

spitalele, prim ăriile, G uvernul, A dm inistraţia Prezidenţială, etc. A ceastă diversitate a

instituţiilor publice conduce, pe cale de consecin ţă, la un num ăr im p resionant de

tipuri de inform aţii publice pe care acestea le adm inistrează. M ai m ult, tipurile de

inform aţii publice diferă sem nificativ de la o instituţie la alta. S pre exem plu, există

foarte puţine sim ilarităţi între inform aţiile publice gestionate de că tre o şcoală şi cele

gestionate de către M inisterul M un cii, S olidarităţii S ociale şi Fam iliei.

În ceea ce priveşte categoriile de inform aţii care trebuie furnizate publiculu i,

Legea 544/2001 face o distin cţie între inform aţiile care su nt furnizate „din oficiu” şi

inform aţiile care sunt disponibile „la cerere”. C eea ce face diferenţa între aceste două

tipuri de inform aţii este procedura prin care pot fi obţinute şi term enul în care trebuie

să se realizeze acest lucru, după cum este prezentat în cele ce urm ea ză.

a. Inform aţiile de interes public furnizate din oficiu

În procesu l de redactare a legislaţiei secu ndare cu privire la accesul la

inform aţiile de interes public, legiuitorul a trebuit, m ai întâi, să răspundă la

întrebarea: este m ai bine să se întocm ească o listă exhaustivă cuprin zând toate

tipurile de inform aţii publice sau să se lase autorităţilor publice dreptul de a decide cu

privire la natura inform aţiilor pe care le gestionează?

R ăspunsul la în trebarea anterioară este în m od necesar legat de defin irea

exactă a instituţiilor publice care intră sub incidenţa Legii. În fapt, din atribuţiile şi

procedurile acestor in stituţii vor decurge docum ente care vor conţine, la rândul lor,

inform aţii publice sau inform aţii la care accesul este lim itat.

Luând în con siderare toate elem entele m enţionate anterior, soluţia aleasă de

către legiuitor a fost aceea de a întocm i o listă a categoriilor de inform aţii publice din

oficiu, care se regăsesc la m ajoritatea autorităţilor şi in stituţiilor publice şi care su nt

14

de interes major pentru cetăţeni. A ceastă listă se regăseşte în articolul 5 alin.1 din

Lege:

„actele norm ative care reglem entează organizarea şi fun cţionarea autorităţii sau instituţiei publice;

structu ra organizatorică, atribuţiile departam entelor, program ul d e funcţionare, program u l de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;

num ele şi prenum ele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea inform aţiilor publice;

coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-m ail şi adresa

paginii de internet;

sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; program ele şi strategiile proprii; lista cuprinzând documentele de interes public; lista cuprinzând categoriile de docu m ente produse şi/sau gestionate, potrivit

Legii;

m odalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătăm ată în privinţa dreptului de

acces la inform aţiile de interes public solicitate”.

Principala caracteristică a inform aţiilor publice din oficiu constă în faptul că

acestea trebuie să fie disponibile la sediul au torităţilor p ublice chiar înainte ca o

cerere de inform are să fie form u lată de către o persoană. A ceste inform aţii ar trebui

să se găsească atât la departam entul de relaţii publice (sau la persoana desem nată

să furnizeze inform aţii pe baza Legii 544/2001), cât şi în buletinul inform ativ al

fiecărei instituţii, realizat cel pu ţin anual. D e asem enea, cel puţin o dată pe an,

autorităţile şi instituţiile publice trebuie să produ că un raport de activitate care va fi

publicat în Monitorul Oficial partea a II-a.

Principalele m ijloace de furnizare a inform aţiilor din oficiu sunt, conform art. 5,

alin. (4) al Legii, urm ătoarele: „a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice

ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în

15

m asă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de intern et proprie; b) asigurarea

posibilităţii ca ele să fie consultate la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în

spaţii special destinate acestui scop”.

Este im portant de subliniat faptul că, atunci când li se solicită, instituţiile publice

trebuie să pună la dispoziţie, spre consultare, inform aţiile publice din oficiu , chiar

dacă acestea au fost făcute publice deja prin utilizarea uneia dintre m etodele

prevăzute în prim ul paragraf. M etodele enum erate la litera a) pot fi folosite

alternativ.

b. Inform aţiile oferite la cerere

Pe lângă categoria lim itată a inform aţiilor care se furnizează din oficiu,

legiuitorul recunoaşte dreptul autorităţilor publice de a determ ina, pe baza regulilor

stabilite în Lege, care sunt inform aţiile care se pot oferi cetăţenilor la cerere. În

această din u rm ă categorie se vor include m ajoritatea in form aţiilor gestionate de

instituţiile publice. D at fiind faptul că regula, în dreptul rom ânesc, o reprezintă

caracterul public al inform aţiilor gestionate de autorităţile publice, excepţiile de la

această regulă trebuie bine fundam entate juridic. Legea cu privire la protecţia datelor

personale, Legea inform aţiilor clasificate, precu m şi alte reglem entări privind

secretizarea anum itor tipuri de inform aţii trebuie analizate pentru a identifica acele

elemente care pot constitui motive de restrângere a accesului persoanelor la diverse

tipuri de inform aţii.

C a regulă, cererile de inform are pot fi adresate de orice persoană şi n u

trebuie motivate.

O altă caracteristică im portantă a cererilor de inform aţii de interes public

constă în faptul că ele pot fi form ulate atât în scris, cât şi verbal. Prin interm ediul

acestei prevederi, legiuitorul a încercat să sim plifice procedu rile prin care publicul larg

poate interacţiona cu autorităţile publice.

Autorităţile şi in stituţiile publice trebuie să răspundă cererilor de inform are,

conform art. 7, după cu m urm ează: „...în term en de 10 zile sau, după caz, în cel

m ult 3 0 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, com plexitatea,

volumul lu crărilor, docum entare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata

necesară pentru identificarea şi difuzarea inform aţiei solicitate depăşeşte 10 zile,

16

răspunsul va fi com u nicat solicitantului în m axim u m 30 de zile, cu condiţia înştiin ţării

acestuia în scris despre acest fapt în term en de 10 zile”.

Legea stabileşte, ca prin cipiu, accesul gratuit al persoanelor la inform aţiile

de interes public. C u toate acestea, solicitantul trebuie să achite costu l serviciilor de

copiere, în m ăsura în care doreşte să obţină copii ale docum entelor solicitate. Legea

foloseşte term enu l „costuri”, iar nu pe acela de „taxe”. În acest context, legiuitorul nu

stabileşte o lim ită m axim ă, recun oscând faptul că nivelul costurilor va varia în funcţie

de fiecare autoritate sau instituţie publică. În ultim ă instan ţă, fiecare autoritate sau

instituţie publică va trebui să evalueze nivelul costurilor de copiere. A cest aspect are

im portanţă covârşitoare în respectarea spiritulu i Legii, ţinând cont de faptul că este

crucial ca aceste costuri să răm ână la un nivel rezonabil, astfel încât să se poată vorbi

de liberul acces la inform aţiile de interes public. O creştere nejustificată a acestora ar

putea conduce la o excludere a anumitor categorii de persoane de la accesul la

inform aţiile de interes public (din păcate, s-a petrecut deja un astfel de caz: Consiliul

Local din com una Ş elim băr, judeţul S ibiu, a adoptat, la propunerea Prim arului,

hotărârea de a percepe un preţ de copiere a docum entelor conţinând inform aţiile

solicitate în valoare de 10 0.000 lei (vechi) pe pagină, iar această hotărâre a fost

considerată ca fiind una legală de către instan ţele care au fost sesizate de către o

serie de organizaţii neguvernam entale.

O posibilă soluţie a acestei problem e o constitu ie transm iterea inform aţiilor

în form at electronic. A ceastă m etodă poate fi folosită dacă solicitantul precizează că

este dispus să prim ească inform aţia în acest form at şi dacă autoritatea sau institu ţia

publică dispune de tehnica necesară pentru a răspunde p ozitiv acestei solicitări. În

această situaţie, datele obţinute de la instituţiile publice vor fi m ai uşor de prelucrat,

iar costu rile serviciilor de copiere vor fi m ai scăzute.

Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în adm in istraţia

publică stabileşte, la rândul ei, obligaţii în privin ţa inform ării publicului, în art. 2 al

acestei legi fiind prevăzut că: “Prin cipiile care stau la baza prezentei legi sun t

urm ătoarele: a) inform area în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problem elor

de interes public care urm ează să fie dezbătute de autorităţile adm inistraţiei publice

centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte norm ative; [… ]”

17

Este im portant de reţinut care sunt categoriile de autorităţi şi instituţii care intră sub

incidenţa acestei legi. A stfel, conform art. 4., “… autorităţile adm inistraţiei publice

obligate să respecte dispoziţiile prezentei legi sun t: a) autorităţile adm inistraţiei

publice centrale: m inisterele, alte organe centrale ale adm inistraţiei publice din

subordinea Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice descentralizate ale

acestora, precum şi autorităţile adm inistrative autonom e; b) autorităţile

adm inistraţiei publice locale: consiliile judeţene, con siliile locale, prim arii, in stituţiile şi

serviciile publice de interes local sau judeţean. D in enum erarea de m ai sus, reţinem

faptul că, practic, singurele instituţii publice care funcţionează la nivel central şi care

nu se supun acestei legi sunt Parlam entul şi G uvernul.

D e m are im portanţă în privinţa stabilirii regulilor cu privire la informarea

publicului în vederea participării acestuia la procesu l decizional su nt şi prevederile

art. 6:

“(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte norm ative, au toritatea

adm inistraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în

site-ul propriu , să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l

transm ită către m ass-m edia centrală sau locală, după caz. A utoritatea adm inistraţiei

publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus

o cerere pentru prim irea acestor inform aţii.

(2) A nunţul referitor la elaborarea unui proiect de act norm ativ va fi adus la

cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de

supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. A nunţu l va

cuprinde o notă de fundam entare, o expunere de m otive sau, după caz, un referat de

aprobare privind necesitatea adoptării actului norm ativ p ropus, textul com plet al

proiectului actului respectiv, precum şi term enul lim ită, locul şi m odalitatea în care

cei interesaţi pot trim ite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recom andare

privind proiectul de act normativ.

(3) A nunţul referitor la elaborarea unui proiect de act norm ativ cu relevanţă asupra

m ediului de afaceri se tran sm ite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor

18

asociaţii legal con stituite, pe dom enii specifice de activitate, în term enul prevăzut la

alin. (2).”

O altă obligaţie a autorităţilor publice rezultă din art. 12, în care, la alin.

(1), se prevede că: “A utorităţile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să

întocm ească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională, care

va cuprinde cel puţin urm ătoarele elem en te: a) num ărul total al recom andărilor

prim ite; b) num ărul total al recom andărilor inclu se în proiectele de acte norm ative şi

în conţinutul deciziilor luate; c) nu m ărul participanţilor la şedinţele publice; d)

num ărul dezbaterilor publice organizate pe m arginea proiectelor de acte normative;

e) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în ju stiţie pentru

nerespectarea prevederilor prezentei legi; f) evaluarea proprie a parteneriatului cu

cetăţenii şi asociaţiile legal con stituite ale acestora; g) n um ărul şedinţelor care n u au

fost publice şi m otivaţia restricţionării accesului”. De asemenea, conform alin. (2),

“raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site -ul propriu,

prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în

şedinţă publică.

Consultarea

În prim ul rând, con testaţiile pe care cetăţenii le pot face cu privire la

proiectele bugetelor locale, în conformitate prevederile Legii 189/1998 privind

finanţele publice locale pot fi considerate, fără nici un fel de rezervă, ca o form ă de

consultare.

La aceasta se adaugă cele ce rezultă din textul Legii 52/20 03, în special din

alin. (4), (5) şi (6) ale art. 6: “[… ] 4 ) La publicarea anunţului autoritatea

adm inistraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a prim i în scris

propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii

publice. (5) C onducătorul autorităţii publice va desem na o persoană din cadrul

instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să prim ească

propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectu l de act

norm ativ propus. (6) Proiectul de act norm ativ se transm ite spre analiză şi avizare

19

autorităţilor publice interesate num ai după definitivare, pe baza observaţiilor şi

propunerilor form u late potrivit alin. (4)”.

U n alt act norm ativ foarte im portant care reglem entează con sultarea

cetăţenilor în procesul de adoptarea a deciziilor publice îl constituie H.G. 775/2005

care cuprinde Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare

şi evaluare a politicilor publice la nivel central.

În conformitate cu art.2 al acestei H.G. “[… ] Procedurile se aplică acelor

politici publice a căror im plem entare se realizează prin adoptarea de acte normative,

cu excepţia actelor n orm ative cu caracter individual, a actelor norm ative prin care se

aprobă norm e m etodologice prevăzute prin lege, a actelor norm ative prin care se

supun ratificării sau aprobării acte cu caracter internaţional, precum şi a actelor

norm ative prin care sunt transpuse în legislaţia internă norm ele com unitare”.

În privinţa autorităţilor şi instituţiilor publice care intră sub incidenţa acestei

H otărâri, ele sunt prezentate în art.3:

„1) Procedurile se aplică de către m inistere şi alte organe de specialitate ale

adm inistraţiei publice centrale care iniţiază proiecte de acte norm ative.

(2) U nităţile specializate în dom eniul politicilor publice, denum ite în continuare unităţi

de politici publice, se constituie la nivelul m inisterelor şi al altor organe de specialitate

ale adm inistraţiei publice centrale care iniţiază proiecte de acte norm ative, prin ordin

al conducătoru lui instituţiei.

(3) A u obligaţia de a respecta prezentele proceduri şi consiliile, com isiile, comitetele

interm inisteriale şi grupurile de lucru interm inisteriale con stituite conform legii”.

La art.4, alin. 1), punctul e) se prevede că „[...] identificarea variantelor

(de politici publice – n.n.) este o etapă în procesul politicilor publice care con stă în

generarea unor posibilităţi tehnice de soluţionare pentru o anum ită problem ă de

politici publice, de către colectivele speciale, cu con sultarea societăţii civile.

V ariantele de politici publice nu reprezinta acte norm ative”.

Iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, „[… ] activitatea de identificare a

variantelor se realizează cu con sultarea organizaţiilor ne -guvernamentale,

20

partenerilor sociali, asociaţiilor profesionale şi a reprezentanţilor sectorului privat

im plicaţi, afectaţi sau interesaţi de m odul în care este rezolvată problem a

respectivă”.

În fine, art.10 al H .G . nu face decât să întărească obligativitatea de

consultare a societăţii civile în procedura de elaborare a politicilor publice:

„A ctivitatea de fundam entare are ca rezultat documentul denumit Propunere de

Politici Publice, elaborat de către direcţiile de specialitate sub coordonarea unităţilor

de politici publice din cadrul m inisterelor şi a altor organe de specialitate ale

adm inistraţiei publice centrale care cuprinde, în form ă con cisă, rezultatele studiilor şi

analizelor precum şi a activităţii de consultare a societăţii civile cu privire la diferitele

variante de soluţionare identificate. Propunerea de Politici Publice cuprinde si un Plan

de acţiune cu ajutorul căruia se va im plem enta varian ta de politici publice care a fost

aleasă de conducerea organului adm inistraţiei publice iniţiatoare pentru a fi

im plem entată”.

În aceaşi lin ie a consultării societăţii civile în elaborarea politicilor publice se

înscrie şi iniţiativa Prim u lui-ministru privind constituirea Colegiului pentru Consultarea

A sociaţiilor şi Fundaţiilor - organism consultativ, care va asigura participarea

societăţii civile la elaborarea politicilor publice. În data de 9 august 2006, Primul-

m inistru C ălin Popescu -Tăriceanu a sem nat decizia privin d num irea în calitate de

m em bri ai C olegiului pentru C on sultarea A sociaţiilor şi Fu n daţiilor a reprezentanţiilor

a 32 de organizaţii neguvernam entale reprezentând, practic toate sferele de

activitate.

U n alt m ecanism de con sultare este C on siliu l Econ om ic şi S ocial (C ES ).

Legea 109/1997 privind organizarea şi funcţionarea C ES şi Regulamentul de ordine

interioară (R O F) al acestui prevăd posibilitatea G uvernului de a include în CES

reprezentanţi ai „asociaţiilor profesionale, organizaţiilor neg uvernam entale şi ai altor

asem enea organizaţii ale societăţii civile”.

R egulam entul de ordine interioară al C ES stabileşte dom eniile din care pot

proveni reprezentanţii societăţii civile:

- asociaţii academ ice profesionale

- organizaţii C am erale pentru protecţia consu m atorilor

- organizaţii de drepturile om ului (in clusiv drepturile fem eilor, tineretului şi

copiilor)

21

- organizaţii din dom eniu l sănătăţii şi ale persoanelor cu dizab ilităţi

- organizaţii pentru servicii sociale şi eradicarea sărăciei

- organizaţii de m ediu şi pentru problem ele legate de m ediul rural.

D e alftel, în această peioadă urm ează a se organiza alegeri pentru desem narea

m em brilor societăţii civile in C ES . A legerile sunt organizate de Centrul de resurse

pentru ONGuri CENTRAS.

Participarea

D eşi instrum entele prezentate în cadrul acestui sub -capitol pot fi văzute tot

ca m etode de consultare, le vom considera ca făcând parte din categoria activităţilor

de participare cetăţenească, având în vedere că ele presupun schim bul de opinii

direct şi nem ijlocit dintre cetăţean şi autoritate.

Pentru prim a data după 1989, prin Legea 52/200 3 s-a introdus conceptul de

dezbatere publică în activitatea adm inistraţiei publice, m ai mult chiar, în art. 6 al

Legii prevăzîndu -se chiar obligativitatea organizării u nui astfel de evenim ent, în

anum ite condiţii: „7) A utoritatea publică în cau ză este obligată să decidă organizarea

unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act norm ativ, dacă acest lucru a

fost ceru t în scris de către o asociaţie legal constitu ită sau de către o altă autoritate

publică. (8) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie

să se desfăşoare în cel m ult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urm ează să

fie organizate. A utoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recom andările

referitoare la proiectul de act norm ativ în discuţie” (s.n.).

Este interesant de observat faptul că Legea 52/20 03 stabileşte şi m odul în

care se face accesul în sala de desfăşurare a dezbaterii publice, prin art.7: „[… ] 3)

Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în lim ita locurilor

disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere dată de interesul asociaţiilor

legal constituite în raport cu subiectu l şedinţei publice, stabilită de persoana care

prezidează şedinţa publică. (4) O rdinea de precădere nu poate lim ita accesul m ass

m edia la şedinţele publice”.

M ai este foarte im portant de reţinut şi faptul că „Persoana care prezidează

şedinţa publică oferă invitaţilor şi persoanelor care participă din proprie iniţiativă

22

posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi”

(conform art. 8), ch iar dacă “[… ] adoptarea deciziilor administrative ţine de

com petenţa exclu sivă a autorităţilor publice” (art. 9, alin. (1), în condiţiile în care

“[...] punctele de vedere exprim ate în cadrul şedinţelor publice de persoanele

m enţionate la art. 8 au valoare de recom andare” (alin. (2)).

În fine, m erită a fi m en ţionat şi faptul că Legea prevede şi sancţiuni pentru

nepunerea ei în aplicare. Astfel, conform art. 14., “[… ] C on stituie abatere

disciplinară şi se sancţionează, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind

S tatutul funcţionarilor publici, cu m odificările şi com pletările ulterioare, sau, după

caz, potrivit legislaţiei m uncii, fapta funcţionarului care, din m otive contrare legii, nu

perm ite accesul persoanelor la şedinţele publice sau îm piedică im plicarea persoanelor

interesate în procesul de elaborare a actelor norm ative de interes public, în condiţiile

prezentei legi.”

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=23083

23

IV. CONCLUZII

Participarea cetăţenească este un concept care ar trebui pus în practică în

orice dem ocraţie, fără a avea nevoie de vreo reglem en tare, ci doar, poate, de reguli

de bună practică. Totu şi, pentru ca dreptul cetăţenilor de a participa la adoptarea

deciziilor publice care îi privesc să nu depindă, într-o prea m are m ăsură, de

bunăvoinţa unuia sau altuia dintre factorii de decizie aleşi sau de disponibilitatea

vreunui funcţionat public, actele norm ative care stabilesc reguli foarte clare în ceea

ce priveşte obligaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în a -i im plica pe cetăţeni în

activitatea lor decizională, sun t binevenite.

În u rm a trecerii în revistă a textelor de legi care reglem entează participarea,

de o natură sau alta, a cetăţenilor în procesu l de luare a deciziilor la nivelul

autorităţilor şi instituţiilor publice, o prim ă con clu zie ar fi aceea că acest dom eniu este

destul de detaliat reglem entat în R om ânia. Probabil că un studiu com parativ care să

aibă în vedere şi legislaţia sim ilară din alte ţări europene ne -ar putea arăta unde ne

situăm şi ce am m ai putea îm bunătăţi.

Pe de altă parte însă, există o părere aproape unanim îm părtăşită la nivelul

societăţii conform căreia, dacă participarea cetăţenească este un fenom en încă izolat

în R om ân ia, acest lu cru n u se datorează lipsurilor din legislaţie, oricare ar fi acelea, ci

în primul rând faptul că oam enii nu îşi cun osc drepturile p e care le au în relaţia cu

instituţiile statulu i. N u este m ai puţin adevărat că nici p ersonalul din in stituţii, în

m area lui parte, nu este conştient de obligaţiile ce îi revin p entru a asigura im plicarea

cetăţeanului în actul decizional.

D e aceea, probabil că în paralel cu eforturile de ajustare a actelor norm ative

care deja există şi de prom ovare a altora, trebuie dusă o m uncă asiduă pentru

popularizarea acestora în rândul cetăţenilor, dar şi a celor ca re conduc sau care

lucrează în instituţii publice.

SINTEZA CADRULUI LEGISLATIV

Act normativ Procedee specifice pe

consultare Durata

procedurilor A dm inistraţia

vizată Zona de decizie

Stakeholderi im plicaţi

L 52/2003 Art. 6. - (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea adm inistraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transm ită către m ass-media centrală sau locală, după caz. A utoritatea adm inistraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor inform aţii. (3) A nunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra m ediului de afaceri se transm ite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate.

A nunţul se publică cu cel puţin 30 de zile înainte de avizare, iar propunerile se primesc în termen de 10 zile de la publicarea proiectelor

A dm inistraţia centrală şi locală

Proiecte de acte normative

C etăţenii şi organizaţiile neguvernamentale interesate

25


consultare Durata




L 52/2003 Art. 6. - (7) A utoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act norm ativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.

10 zile de la publicarea anunţului




L 52/2003 Art. 7. - (1) Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se va face în urm ătoarele condiţii: b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urm ează să fie abordat în şedinţa publică; Art. 9 - (2) Punctele de vedere exprim ate în cadrul şedinţelor publice de persoanele m enţionate la art. 8 au valoare de recomandare.

A nunţul se publică cu 3 zile înainte de desfăşurare




26


consultare Durata




L 544/2001 Art. 6 – (1) O rice persoană are dreptul de a solicita şi de a obţine de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, inform aţiile de interes public

10 zile de la primirea solicitării, iar refuzul în 5 zile


Inform aţii de interes general

C etăţenii interesaţi

HG 775/2005 Art. 7 – (2) Activitatea de identificare a variantelor se realizează cu consultarea organizaţiilor neguvernam entale, partenerilor sociali, asociaţiilor profesionale şi a reprezentanţilor sectorului privat im plicaţi, afectaţi sau interesaţi de m odul în care este rezolvată problem a respectivă Art. 10 - Activitatea de fundamentare are ca rezultat documentul denumit propunere de politici publice, elaborat de către direcţiile de specialitate sub coordonarea unităţilor de politici publice din cadrul m inisterelor şi al altor organe de specialitate ale adm inistraţiei publice centrale, care cuprinde în form ă concisă rezultatele studiilor şi analizelor, precum şi ale activităţii de consultare a societăţii civile cu privire la diferitele variante de

N u există A dm inistraţia centrală

Proiecte de acte normative privind politici publice

A dm inistraţia centrală

27


consultare Durata




soluţionare identificate. HG 775/2005 Art. 14 - Propunerea de politici

publice este transm isă m inisterelor şi altor organe ale adm inistraţiei publice centrale interesate

7 zile de la primirea propunerii


Proiecte de acte normative privind politici publice


L 90/2001

Art. 12 – (1) Pentru rezolvarea unor problem e din com petenţa sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. (2) În scopul elaborării, integrării, corelării şi m onitorizării de politici, Guvernul poate constitui consilii, comisii şi com itete interministeriale.

N u există Guvernul N u există N u se precizează

HG 750/2005

Art 7 (4) În com isiile şi grupurile de lucru pot participa, ca membri cu drepturi depline, şi reprezentanţi ai altor instituţii publice care nu fac parte din consiliul coordonator. Art 8 - La lucrările consiliilor interm inisteriale, ale com isiilor şi grupurilor de lucru subordonate pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor adm inistraţiei publice,

N u există A dm inistraţia centrală

Monitorizarea politicilor publice şi strategia de comunicare

A dm inistraţia centrală şi locală, mediul academic, organizaţii ale societăţii civile

28


consultare Durata




ai instituţiilor academ ice şi de învăţăm ânt superior, ai organizaţiilor societăţii civile, care ar putea contribui la soluţionarea unor probleme aflate pe ordinea de zi.

HG 117/2005 Art. 1 – S e onstituie pe lângă Secretariatul General al Guvernului Comitetul interministerial pentru coordonarea reformei procesului politicilor publice (...) organism cu rol consultativ (...). Art. 2 – La întrunirile Comitetului pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale cu activitate în domeniul reformei procesului politicilor publice, care ar putea contribui la soluţionarea unor puncte aflate pe ordinea de zi.

N u există Guvernul A dm inistraţia centrală

Monitorizarea reform ei şi strategia de comunicare


HG 1623/2003 Art. 3 – (2) La lucrările C onsiliului superior pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor autorităţi sau instituţii publice şi alţi reprezentanţi, în funcţie de problemele incluse pe ordinea de zi.

N u există Guvernul A dm inistraţia centrală

Monitorizarea reform ei şi strategia de comunicare

A utorităţile publice

29


consultare Durata




HG 314/2001

Art. 1 - În cadrul ministerelor (...), precum şi în cadrul prefecturilor se vor înfiinţa şi vor funcţiona com isii de dialog social între adm inistraţia publică, patronat şi sindicate Art 4 – Activitatea comisiilor de dialog social are caracter consultativ şi vizează, în special, urm ătoarele: (...) b) consultarea partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social, din domeniul de activitate al ministerului respectiv c) consultarea partenerilor sociali cu privire la m ăsurile ce se întreprind pe linia restructurării regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, a consiliilor judeţene şi, respectiv a consiliilor locale, precum şi a societăţilor com erciale din sectorul respectiv de activitate, în corelaţie cu m ăsurile de reconversie a forţei de m uncă

N u există A dm inistraţia centrală şi locală

Proiecte de acte normative Programe de restructurare econom ică

A dm inistraţia centrală şi locală Patronate şi sindicate

HG 50/2005 Art. 5 – (3) În procesul de elaborare a proiectelor de acte norm ative autorităţile publice

N u există A dm inistraţia centrală şi locală



30


consultare Durata




iniţiatoare au obligaţia să respecte regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale, prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în adm inistraţia publică. (4) Pentru asigurarea consultării partenerilor sociali, autorităţile publice iniţiatoare au obligaţia să supună proiectele de acte normative cu caracter economico-social analizei comisiilor de dialog social, constituite în cadrul acestora în conformitate cu prevederile H otărârii G uvernului nr. 314/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de dialog social în cadrul unor m inistere şi al prefecturilor, cu m odificările şi com pletările ulterioare

HG 50/2005 Art. 7 – (2) Proiectul de act norm ativ însuşit (...) se transm ite concom itent, în copie, autorităţilor publice interesate în aplicarea acestuia, în funcţie de obiectul reglem entării (...)

5 zile de la primirea proiectului de act normativ




31


consultare Durata




OUG 45/2003 Art. 8 – Procesul bugetar este deschis si transparent, acesta realizându-se prin: a) publicarea în presa locală sau afişarea la sediul autorităţii adm inistraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a acestuia; b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;

N u există Adm inistraţia locală

Proiectul de buget local

C etăţenii

OUG 45/2003 Art. 29 – (4) Consultarea primarilor (pentru echilibrarea bugetelor locale cu sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat) se face de către o com isie constituită la nivelul fiecărui judeţ (...)

N u există A dm inistraţia locală


Primarii

OUG 45/2003 Art. 35 - (3) Pe baza veniturilor proprii şi a sum elor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite (...) definitivează proiectul buge tului local, care se publică în presa locală sau se afişeaza la sediul unităţii adm inistrativ-teritoriale.

15 zile de la data publicării pot fi depuse contestaţii sau amendamente

A dm inistraţia locală


C etăţenii

32


consultare Durata




Regulamentul Camerei D eputaţilor

Art 46 – (1) B iroul fiecărei com isii a C am erei D eputaţilor: f) invită să ia parte la lucrările com isiei reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai adm inistraţiei publice centrale ori locale, precum şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a G uvernului şi a persoanelor interesate; g) organizează, la propunerea m em brilor com isiei, şedinţe de consultări cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai adm inistraţiei publice centrale sau/şi locale.

N u există Camera D eputaţilor

Proiecte de acte normative, iniţiative legislative

O rganizaţii ale societăţii civile, experţi

Regulamentul Camerei D eputaţilor

Art 55 – (2) C om isiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernam entale şi specialişti din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. R eprezentanţii organizaţiilor neguvernam entale şi specialiştii

N u există Camera D eputaţilor

Proiecte de acte normative, iniţiative legislative

O rganizaţii ale societăţii civile, experţi

33


consultare Durata




invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui com isiei docum entaţii ce vizează tem atica pusă în discuţie.

L 109/1997 m odificată

Art. 2^1 (1) C onsiliul Econom ic şi Social este consultat obligatoriu de către iniţiatorii proiectelor de acte norm ative şi ai proiectelor de program e şi strategii nematerializate în proiecte de acte norm ative, din dom eniul său de com petenţă.

10 zile pentru legi organice 20 de zile pentru strategii

Consiliul Econom ic şi Social



L 109/1997 m odificată

Art. 13 – (1^4) Guvernul poate hotâri înlocuirea a câte unui m em bru care reprezintă G uvernul cu câte un reprezentant al altor asociaţii profesionale, organizaţii neguvernam entale şi altor asem enea organizaţii ale societăţii civile

N u există Guvern Proiecte de acte normative

O rganizaţii ale societăţii civile

L 188/1999 Art. 20. - (1) A genţia N aţională a Funcţionarilor Publici are urm ătoarele atribuţii: o) elaborează anual, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a funcţiilor

N u există A genţia N aţională a Funcţionarilor Publici

Planul anual de ocupare a Funcţiilor publice


34


consultare Durata




publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;

L 73/1993 Art. 11 – (3) S enatorii şi deputaţii, autori de propuneri legislative, m iniştri, secretari de stat şi subsecretari de stat pot lua parte, din proprie iniţiativă sau la invitaţia preşedintelui C onsiliului Legislativ, la examinarea, în secţiile acestuia, a proiectelor de acte norm ative supuse avizării. A ceştia pot fi invitaţi de preşedintele C onsiliului Legislativ la examinarea, pentru avizare, a proiectelor de acte din domeniul lor de activitate, indiferent de iniţiator

N u există Consiliul Legislativ


S enatori şi deputaţi, înalţi dem nitari

R EG LEM EN TA R EA PA R TICIPĂ R II PU B LICE

ÎN

U N IU N EA EU R O PEA N Ă

36

Uniunea Europeană

Principalele prevederi comunitare privind consultarea

U rm ătoarele docum ente stabilesc cadrul general privind consultarea

publicului interesat:

Tratatul privind Uniunea Europeană (1992 ), D eclaraţia 23 privind cooperarea cu asociaţiile de solidaritate 1 se referă la cooperarea cu

asociaţiile de solidaritate şi fundaţiile la realizarea obiectivelor articolului

117 din Tratatul instituind C om un itatea Econom ică European ă (Tratatul de

la Roma).

Comunicarea Comisiei Europene privind politica Uniunii Europene de prom ovare a rolului organizaţiilor voluntare şi al fundaţiilor în Europa, C O M

(97) 241 final recunoaşte rolul pe care organizaţiile voluntare şi fundaţiile

îl au în Europa în prom ovarea valorilor dem ocratice, a cetăţeniei şi a

solidarităţii.

Tratatul de la Amsterdam (1997), Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii recom andă ca orice iniţiativă

legislativă să fie supu să dezbaterii publice. Începând cu Tratatul de la

A m sterdam (19 97), consultarea este integrată în procesul de elaborare a

legislaţiei com un itare 2. A şa cum se vede, la acea dată C om isia Europeană

1 Tratatul privind U niunea Europeană, versiunea în lim ba rom ână tradusă de Institutul European din România. 2 ”W ithout prejudice to its right of initiative, the C om m ission sh ould: except in cases of particular urgency or confidentiality, consult widely before proposing legislation and, w herever appropriate, publish consu ltation docum ents (… )”, “S ans préjudice de son droit d'initiative, la Commission devrait: excepté dans des cas

37

nu era străină de practica con sultării, însă o utilizase cu precădere în

procesul legislativ, în relaţie cu parteneri sociali tradiţionali (sindicatele şi

organizaţiile patronale) şi cu cele două in stutuţii com unitare cu rol

consultativ (C om itetul Econim c şi S ocial şi C om itetul R egiunilor).

Cartea A lbă a G uvernării Eu ropene 3, COM (2001), 428 final, expune principiile reform ei guvernării la nivel com un itar. U n ul dintre pilonii cărţii

albe a fost de a aduce U niunea Eu ropeană m ai aproape de cetăţean, de a

ţine cont de contextul local şi regional în elaborarea politicilor U niunii, de a

im plica societatea civilă şi organizaţiile neguvernam entale într-un dialog

continuu. C artea A lbă a G uvernării Europene va extinde consultarea la

întregul proces de elaborare al politicilor publice, de la etapa de definire a

politicii până la im plem entarea acesteia.

În acest context, Comunicarea Comisiei Europene privind dezvoltarea unei culturi a dialogulu i şi consultării4 - principii generale

şi standarde m inim e de consultare, C O M (2002 ) 704 5, pu ne în practică

principiile consu ltării m enţionate în C artea A lbă a G uvernării: tran sparenţa

şi coerenţa întregului proces de con sultare adm inistrat de C om isia

Europeană. A stfel se are în vedere prom ovarea unui cadru unic, flexibil de

consultare a tuturor părţilor interesate. U n set de principii generale şi de

standardele minime definesc acest cadru de consultare:

- scopul şi obiectivele consultării să fie clar m enţionate;

d'urgence particulière ou de confidentialité, procéder à de larges consultations avant de proposer des textes législatifs et publier, dans chaque cas approprié, des documents relatifs à ces consultations (...), Tratatul de la Amsterdam, Protocol asupra aplicării principiilor sub sidiarităţii şi proporţionalităţii 3 European Governance, A White Paper, European Commission, COM (2001) 428 final 4 C om m unication from the C om m ission, “Tow ards a reinforced culture of consultation and dialogue - General principles and minimum standards for consultation of interested parties by the C om m ission ”, C O M (2002) 704 final 5 Traducere neoficială

38

- să ofere tuturor părţilor interesate oportunitatea de a -şi expune

opiniile;

- docum entele con sultative (com un icări, cărţi verzi sau cărţi albe) să fie

publicate pe portalulu i „Your V oice in Europe” (V ocea ta în Europa) în

vederea consultării unei audienţe cât m ai largi;

- participanţii să aibă suficient tim p să răspundă (8 săptăm âni penntru

consultări publice deschise);

- participanţii să prim ească feedback asupra input-ului lor.

C a urm are a acestei iniţiative, C om isia Eu ropeană a încep ut să u tilizeze

instrumente on-line ca prin cipal m ecanism de consultare a tuturor părţilor

interesate în diferite aspecte ale politicii com unitare şi pentru care nu există

instituită o altă procedură de consultare 6.

Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa (2004), articolele I 46 – I 47 prevede organizarea de consu ltări de către C om isia Europeană pentru

asigurarea tran sparenţei şi coeren ţei politicilor europene. De asemenea,

societatea civilă şi asociaţiile reprezentative sunt recunoscute ca partener de

dialog al instituţiilor com unitare.

Cartea V erde, Iniţiativa Europeană pentru transparenţă , Comisia Europeană, C O M (2006) 194 final, iniţiază o nouă dezbatare asupra

m ecanism elor de consultare a publicului, a accesului la inform aţie privind

beneficiarii fondurilor europene şi interesele lobiştilor europeni.

U n caz particular îl reprezintă domeniul mediului înconju rător u nde

participarea la procesul de luare a deciziilor este reglem entată expres. Principiile de

bază ale acestui proces su nt in cluse în C onvenţia de la Aarhus privind accesul la

inform aţie, participarea publicului la procesul de luare a deciziilor şi accesul la

6 D e exem plu, Tratul instituind C om u nitatea Europeană preved e consultarea partenerilor sociali în domeniul politicii sociale (art. 137 – 139).

39

justiţie pe problem e de m ediu la care C om unitatea Europeană este parte sem natară

din februarie 2005. În acest context, politicile publice de mediu, planurile,

programele, regulamentele de aplicare legate de mediu nu vor putea fi adoptate

decât după consultarea publicu lui interesat. Instituţiile com unitare au obligaţia de a

anunţa în tim p util dem ararea procesului de luare a deciziilor pe problem e de

mediu, de a asigura participarea publicului la toate etapele procesului decizional, de

a lua în con siderarea opiniile şi com pletările adu se de acesta şi de a-l informa

asupra deciziei luate.

M erită pom enite reglem entările care se referă în m od expres la acest dom eniu:

Convenţia de la A arhus (1998) privind accesu l la inform aţie, participarea

publicului la procesul de luare a deciziilor şi accesu l la justiţie pe problem e de

m ediu. C om u nitatea Europeană a devenit parte sem natară odată cu adoptarea

D eciziei C onsiliului 20 05/370 /EC privind sem narea C onvenţiei de la A arhus

Directiva cadru privind apa 2000 /60/EC , adoptată de Parlam entul European şi

C onsiliu l U niunii Europene la 23 octom brie 2 000, stabileşte obligaţia autorităţilor de

a pune la dispoziţia publiculu i inform aţii referitoare la bazin ele hidrologice şi de a -l

consulta în ceea ce priveşte planurile de gopodărire a apelor (aşa numitele scheme

directoare ale bazinelor hidrologice).

Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anum itor planuri şi

programe asupra mediului, adoptată de Parlam entul European şi C onsiliu în 27

iunie 200 1, in stituie practica im plicării publicului în evaluarea impactulului asupra

mediului. Participarea publicului afectat sau interesat de anumite planuri sau

program e se realizează în toate etapele evaluării, inclusiv asupra raportului de

mediu.

Directiva 2003/4/EC privind accesul publicului la inform aţia de m ediu ,

adoptată de Parlam entul Eu ropean şi C onsiliu în 25 m ai 2 0 03. A ccesu l publicului la

inform aţia de m ediu actualizată şi gratuită este garantat.

40

Directiva 2003/35/EC privind participarea publicului la elaborarea anumitor

planuri şi programe referitoare la mediu, precum şi participarea publicului şi

accesul la ju stiţie în cadrul D irectivei 85 /337/E C şi D irectivei 96/61 /EC a fost

adoptată de Parlam entu l European şi C onsiliu la 26 m ai 2 003. A utorităţile publice

au obligaţia de inform a publicul despre iniţierea unor planuri sau program e de

m ediu, de a lua în considerare opiniile şi com entariile form ulate de acesta în

form ularea versiun ii finale a planului sau program ulu i şi a -l informa asupra deciziei

finale.

Mecanismul comunitar de consultare

C om isia Europeană lansează un proces de consultare publică asupra unei

noi politici publice sau unui elem ent de politică publică, solicitând contribuţii din

partea tuturor părţilor interesate. Fiecare directorat general (D G ) al C om isiei

europene îşi gestionează propriile procese de consultare şi poate opta fie pentru

consultarea on-line, fie pentru organizarea de conferinţe, au dieri publice, fie pentru

com itete con sultative sau de experţi. Input-ul particip anţilor la procesul de

consultare este analizat, iar rezultatele consultării sunt publicate pe portalul „Your

V oice in Europe”7.

N u num ai cetăţenii, ci şi organizaţiile interesate pot participa la procesele

consultative iniţiate de directoratele din cadrul C om isiei Eu ropeane. În acest sens,

C om isia Europeană gestionează o bază de date - CONNECCS8 - care cuprinde şi o

listă a organism elor con sultative create la nivelul instituţiilor europene.

7 http://ec.europa.eu/yourvoice/index_en.htm 8 http://ec.europa.eu/civil_society/coneccs/index_en.htm

http://ec.europa.eu/yourvoice/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/civil_society/coneccs/index_en.htm

41

În timp, la nivel european s-au constitu it alianţe ale organizaţiilor non -

guvernamentale, adevărate platform e care fac lobby pe lângă instituţiile com unitare

şi sunt m em bre ale unor organism e con sultative. Printre acestea se num ără:

- S ocial Platform (Platform of European S ocial N G O s), o platform ă a

organizaţiilor neguvernam entale din dom eniul social

(www.socialplatform.org)

- Concord (European NGO Confederation for relief and development)

www.concordeurope.org

- European Citizens Action Service (www.ecas.org)

- European New Towns Platform (www.newtowns.net)

A doptarea noului program com unitar de prom ovare a cetăţeniei active

(2007 – 2 013) a fost precedat de o perioadă de trei luni de consultare a publicului

şi a factorilor interesaţi9. D irectoratul general pentru educaţie şi cultură a prim it m ai

bine de 1.000 de răspunsuri la întrebările on -line privind contribuţia program ului la

promovarea valorilor europene, viitoarele activităţi ale p rogram ului, precu m şi

9 R ezultatele consu ltării pot fi accesate la adresa http://ec.europa.eu/civil_society/coneccs/index_en.htm

Subiect de politică publică

Politică publică /legislaţie

Documente consultative

Contribuţii

Feedback

Consultarea părţilor interesate de către Com isia Eu ropeană

http://www.socialplatform.org/http://www.concordeurope.org/http://www.ecas.org/http://www.newtowns.net/http://ec.europa.eu/civil_society/coneccs/index_en.htm

42

im plem entarea sa. R ezultatele chestionarului şi contribuţiile individuale şi

organizaţionale, in clusiv 5 contribuţii scrise au fost dezbătu te în cadru l unui Forum

consultativ organizat la Bruxelles în februarie 2005. Aspectele dezbătute au fost

incluse în proiectul de program10 înaintat C on siliului şi Parlam entului European.

Pe lângă con sultările on -line, C om isia Europeană a creat şi un m ecanism

de feedback11 unde sunt colectate şi înregistrate (într-o bază de date) problem ele

cu care se confrun tă cetăţenii europeni, consu m atorii sau oam enii de afeceri.

Feedback-ul este de regulă colectat prin interm ediul reţelelor de inform are şi

consiliere precum: Citizens Signpost Service12, Centrele Europene pentru

Consumatori13 şi C entrele Info Euro14 din statele m em bre şi candidate.

Iniţiativa europeană privind transparenţa 15

La 3 ani de la implementarea acestui mecanism de consultare, Comisia

Europeană a dem arat în noiem brie 2005 un proces de evaluare a politicii sale

privind transparenţa. S unt vizate în principal „accesu l deplin la inform aţii privind

m anagem entul şi u tilizarea fondurilor com unitare, etica profesională în cadru l

instituţiilor europene şi cadrul în care grupurile de lobişti şi organizaţii ale societăţii

civile operează”16.

A stfel C om isia Europeana a publicat „C artea V erde, Iniţiativa Europeană

privind Transparenţa” şi a dem arat un proces de consultare ce s-a încheiat pe 31

august 2006 în care participanţii au putu t răspunde la un set specific de întrebări ce

vizează:

10http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/activecitizenship/new_programme/new_programme06042005_en.pdf 11 http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/index_en.htm 12 http://ec.europa.eu/citizensrights/signpost/front_end/index_en.htm 13 http://ec.europa.eu/consumers/redress/ecc_network/index_en.htm 14 http://ec.europa.eu/enterprise/networks/eic/eic.html 15 http://ec.europa.eu/comm/eti/index_en.htm 16 European C om m ission , „G reen Paper, European Transparen cy Initiative”, C O M (2006) 194 final

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/activecitizenship/new_programme/new_programme06042005_en.pdfhttp://ec.europa.eu/dgs/education_culture/activecitizenship/new_programme/new_programme06042005_en.pdfhttp://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/citizensrights/signpost/front_end/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/consumers/redress/ecc_network/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/enterprise/networks/eic/eic.htmlhttp://ec.europa.eu/comm/eti/index_en.htm

43

a. Transparenţa şi reprezentarea intereselor („S unteţi de acord că este

nevoie de o m ai m are tran sparenţă?”, „S unteţi de acord ca lobiştii care

doresc să fie inform aţi asupra con sultărilor iniţiate de instituţiile europene

trebuie să se înregistreze şi să declare in teresele pe care le reprezintă şi

alte inform aţii, inclu siv situaţia financiară?”, „S unteţi de acord ca aceste

inform aţii să fie puse la dispoziţia publicului?”, „C ine credeţi că ar trebuie

să gestioneze un registru al lobiştilor?”, „S unteţi de acord cu modificarea

codurilor de bună pratică existente care să includă şi stand arde m inim e?”,

„C ine credeţi că trebuie să elaboreze acest cod?”, „S unteţi d e acord că este

nevoie ca o nouă organizaţie de tip „w atchdog” să m onitorizeze

respectarea codulu i şi să fie instituite sancţiun i pentru încălcarea

acestuia?”)

b. S tandarde m inim e de con sultare („În opinia dvs, C om isia E uropeană a pus

în aplicare în m od satisfăcător principile generale şi standardele m inim e

privind consultarea?”)

c. Inform aţii publice privind beneficiarii fondurilor com unitare („S unteţi de

acord că este bine ca S tatele m em bre să fie obligate să pu nă la dispoziţia

publicului inform aţii despre beneficiarii fondurilor com unitare gestionate în

com un?”, „D acă da, ce tip de inform aţii trebuie solicitate la nivel naţional?

Prin ce m ijloace vor fi disponibile aceste inform aţii – gradul de informare

necesar, perioada de acoperire şi m ediul preferat?”)

REGLEMENTAREA PARTIC · 2011. 10. 21. · fost, pentru m ultă vrem e, destul de greoi. În tim p...

Documents

Transcript of REGLEMENTAREA PARTIC · 2011. 10. 21. · fost, pentru m ultă vrem e, destul de greoi. În tim p...