Regiunea 6 APM Bihor

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA LOCAL Ă PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BIHOR Bd. Dacia , nr. 25/A, cod 410464 Oradea

Bd. Dacia, nr. 25/ A www.apmbh.ro Tel: 0259 444 590 Oradea , cod 410464 E-mail:apm@apm bh.ro Fax: 0259 406 588

1

Bihorul în mediul european





2

CUPRINS

Pag.

Cuvânt introductiv al Directorului Executiv APM Bihor 1 Prezentare Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor 1-3 1. Prezentare generală a judeţului Bihor 4 1.1 Caracterizare fizico –geografică 4-6 1.2 Repere istorice importante 6-7 1.3 Capitalul natural 7-8 1.3.1 Rezervaţii şi arii naturale protejate. Fauna şi flora 8-13 ocrotită. Arbori seculari ocrotiţi 1.3.2 Spaţii verzi, parcuri publice şi dendrologice 13-14 1.3.3 Vegetaţia forestieră 14-16 1.3.4 Izvoare de ape minerale şi terapeutice 16 1.3.5 Apele de suprafaţă şi subterane 17 1.3.6 Resurse naturale (regenerabile şi neregenerabile) 17-19 1.3.7 Reţeaua Natura 2000 la nivelul judeţului Bihor 19-23 1.4 Mediul social – cultural 24 1.4.1 Aspecte demografice şi ocupaţionale 24 1.4.2 Ocrotirea sănătăţii populaţiei 24-25 1.4.3 Cultura, educaţia şi învăţământul 25 1.4.4 Turismul 25-27 1.4.5 Mass - media 27 1.5 Mediul economic 28

1.5.1 Analiza situaţiei economice pe domenii, structura şi forma juridică 28 de organizare

1.5.2 Infrastructura: transport, telecomunicaţii, reţele de apă potabilă/uzată, 28 distribuţie/alimentare gaze, energie termică şi electrică 2. Managementul mediului în judeţul Bihor 29 2.1 Calitatea atmosferei 29-30 2.2 Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane 30-31

2.3 Calitatea solului 31-32 2.4 Calitatea fondului forestier 32-33 2.5 Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei şi 33

faunei sălbatice





3

2.6 Starea aşezărilor umane 34

2.7 Starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu calitatea mediului 34-35 2.8 Managementul deşeurilor 35-37 2.9 Zone critice din punct de vedere a calităţii mediului 37-38 2.10 Accidente tehnice şi poluări accidentale 38-39 2.11 Educaţia ecologică :aspecte şi imagini ale acţiunilor de ed. ecologică 39-44 2.12 Instituţii şi organizaţii cu atribuţii şi activităţi în domeniul prot. Mediului 44-45

3. Obiective şi priorităţi în domeniul protecţiei mediului 44 3.1 Obiective generale din Planul Local de Acţiune pentru Mediu Bihor 45 3.2 Stadiul măsurilor prioritare din PLAM Bihor 46 3.3 Proiecte cuprinse în PLAM Bihor 46-47 4. Perspective în domeniul protecţiei mediului la nivel local 48-49



AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BIHOR Bd. Dacia , nr. 25/A, cod 410464 Oradea


1

Romania in Mediul European

JUDEŢUL BIHOR

Cuvânt întroductiv

Pentru România, aderarea la

Uniunea Europeanǎ reprezintǎ singura

opţiune viabilǎ care îi poate asigura

reintegrarea completǎ şi definitivǎ în

sistemul de valori promovat de

democraţiile vest-europene, sistem din

care face parte de drept prin istorie,

culturǎ, tradiţie şi aşezare geograficǎ.

Aceste valori nu pot fi contestate,

ele însǎ trebuie sǎ fie conservate pentru

generaţiile viitoare prin politica europeanǎ

de dezvoltare durabilǎ, care ia în

considerare atât aspectele economico –

sociale, cât şi pe cele de protecţie a

mediului.

Dezvoltarea durabilǎ este forma de

creştere economicǎ ce satisface nevoile

societǎţii în termeni de bunǎstare pe

termen scurt, mediu şi lung, fǎrǎ a afecta

resursele generaţiilor viitoare.

Aderarea României la Uniunea

Europeanǎ ne creazǎ nouǎ ca cetǎţeni

români, speranţa de a trǎi mai bine într-un

mediu mai curat, iar ca autoritate de

mediu, responsabilitatea de a îndeplinii

eficient şi în timp util angajamentele

asumate în procesul de negociere a

Cap. 22 Mediu.

Director Executiv al A.P.M. Bihor

ec. Cǎlin Florin Mocan Prezentarea A.P.M. Bihor

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bihor a fost înfiinţată la 1 august 1990

potrivit Hotărârii Guvernului României nr.

983/1990 şi Ordinului Ministerului

Mediului nr. 11/1990 Actualmente se

numeşte Agenţia pentru Protecţia

Mediului Bihor, este organizată şi

funcţionează în baza H.G. nr. 459 din 19

mai 2005, privind reorganizarea şi

funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului, ca serviciu public

descentralizat de specialitate, subordonat

Agenţiei Naţionale pentru Protecţia

Mediului.





2

ORGANIZARE :

� Comitet Director

� Director Executiv

� Serviciul Implementare Politici

de Mediu

Calitatea Aerului şi Legislaţie

Orizontală; Protecţia Naturii, Protecţia Solului/Subsolului

Gestiune Deşeuri şi Chimicale. � Serviciul Autoriz ări şi Controlul

Conform ării :

Avize,Acorduri,Autorizări Controlul Conformării şi

Managementul Riscului � Serviciul Monitoring, Sintez ă şi

Coordonare

Laborator

IT,Baza de Date si Rapoarte � Serviciul Buget, Finan ţe,

Resurse Umane, Administrativ

� Compartiment Rela ţii Publice şi

Comunicare, Planuri, Proiecte,

Programe

� Compartiment Juridic şi

Contencios Administrativ.

Agenţia pentru Protecţia Mediului,

ca autoritate de execuţie şi implementare

are următoarele atribuţii : a) implementarea legislaţiei din

domeniul protecţiei mediului şi coordonarea strategiilor şi politicilor

de mediu la nivel local;

b) autorizarea activităţilor cu impact

semnificativ asupra mediului şi controlul conformarii acestora cu

prevederile legale;

c) constată neconformităţile cu actele

de autorizare emise şi informează autoritatea de inspecţie şi control în

domeniul protecţiei mediului asupra

acestora;

d) adoptă măsurile legale în cazul

neconformităţilor cu actele de

autorizare;

e) colaborează cu autorităţile regionale

şi centrale la elaborarea proiectelor

actelor de reglementare specifice

promovate de către autoritatea

centrala pentru protecţia mediului;

f) participǎ la elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniul protecţiei

mediului;





3

g) monitorizează stadiul îndeplinirii

angajamentelor în domeniul

protecţiei mediului asumate prin

planurile de implementare negociate

cu Comisia Europeană în procesul

de aderare la Uniunea Europeană şi întocmeşte periodic rapoarte de

evaluare pentru informarea

autorităţiilor publice regionale şi centrale pentru protecţia mediului;

h) punerea în aplicare a dispoziţiilor

legale cu privire la organizarea

sistemului operativ de monitorizare

integrată a stării mediului la nivelul

judeţului;

i) dispune măsuri legale

corespunzătoare privind protecţia,

ameliorarea şi refacerea calităţii mediului;

j) autorizează, în baza studiilor de

evaluare a resurselor naturale, la

solicitarea persoanelor fizice sau

juridice interesate, recoltarea în

scopul comercializării plantelor şi animalelor din flora şi fauna

sălbatică; k) monitorizează activitatea de

administrare a ariilor naturale

protejate;

l) inventariază, la nivel local, Ariile

Speciale de Conservare, arii de

importanţă comunitară şi a Ariile de

Protecţie Specială Avifaunistică, în

scopul includerii lor în Reţeaua

Ecologică Europenă de arii naturale

protejate ,,Natura 2000”;

m) identifică, la nivel local, speciile

periclitate şi alcătuieşte împreună cu

instutuţiile interesate, lista roşie cu

speciile de plante şi animale

periclitate sau pe cale de dispariţie;

n) participa la programe şi proiecte

internaţionale;

o) susţine şi se implica în iniţiativele

societăţii civile în domeniul protecţiei

mediului;

p) colaborează cu autorităţile publice şi alte personae juridice în scopul

diminuării efectelor negative ale

activităţilor economice asupra

mediului şi încurajează introducerea

tehnicilor şi tehnologiilor adecvate

pentru mediu;

r) pune la dispoziţia publicului date

privind starea mediului, programele

şi politica de protecţie a mediului;





4

ş) se consultă periodic cu

reprezentanţii O.N.G-urilor şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile

pentru stabilirea strategiei protecţiei

mediului.

1. Prezentarea general ǎ a

jude ţului

1.1. Caracterizare fizico - geograficǎ

Judeţul Bihor, situat în partea de

vest a României, ocupă locul VI ca

mărime între judeţele ţării, având o

suprafaţă de 7544 km2.

Populaţia: 596951 (50,4% in

mediul urban; densitatea 79 loc / km2)

Reşedinţa: mun. Oradea, 206235 loc.

Aşezări: 4 municipii (Oradea,

Salonta, Beiuş, Marghita) şi 6 oraşe

(Aleşd, Stei, Nucet, Valea lui Mihai,

Vaşcău, Săcuieni), 90 de comune, 429 de

sate.

Căi de comunicaţie: 474 km cale

feratǎ; 2664 km drumuri, din care 602 km

modernizate (436 drumuri naţionale).

Limita vestică a judeţului este dată de frontiera de stat dintre ţara noastră şi Republica Ungaria.

Judeţul Bihor se învecinează în

partea de nord, nord-est cu judeţele

Satu-Mare şi Sălaj, la est cu judeţul Cluj,

la sud, sud-est cu judeţele Arad şi Alba,

iar în partea de vest cu Ungaria.

Din totalul de 7544 kmp, 499,6 mii

ha reprezintă terenurile agricole, 195,5

mii ha pădurile şi terenurile cu vegetaţie

forestieră şi 59,3 mii ha alte terenuri. Din

suprafaţa agricolă, 302,5 mii ha sunt

terenurile arabile, 138,8 mii ha păşunile,

42,5 mii ha fâneţe, 5,5 mii ha viile şi livezile 10,2 mii ha.

Aproximativ, din dreptul localităţii Boianu Mare şi până în vârful Piatra

Aradului (1428 m), din Munţii Bihorului, se

desfăşoară limita estică, care îl separă de

judeţele Sălaj, Cluj şi Alba. De la Piatra

Aradului, până în apropiere de localitatea

Ant, se întinde limita sudică, prin care se

desparte de judeţul Arad.

Între aceste limite, teritoriul

judeţului se situează în cadrul a trei mari

unităţi geografice majore: Câmpia de

Vest, Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni.





5

Tabel 1.1.1. Coordonatele geografice ale

judeţului Bihor

Punctul

extrem

Longitudine

estică Latitudine

nordică Nord Curtuişeni 220 10’ 470 10’

Sud Cristiorul de

Jos

220 37’ 460 24’

Vest Avram Iancu 210 27’ 460 42’

Est Pietroasa 220 43’ 460 31’

Teritoriul judeţului se desfăşoară între 1849 m, altitudinea maximă din

Munţii Bihorului şi 90 m, altitudinea

minimă din câmpia joasa a Crişurilor, fiind

alcătuit din toate cele trei trepte de relief:

treapta montană ocupă 24%, dealurile şi depresiunile 31% şi câmpia 44%.

Zona montană este alcătuită dintr-o parte a Munţilor Bihor-Vlădeasa,

treapta montană cea mai înaltă, cu

suprafeţe de nivelare întinse, cu sectoare

importante de relief carstic din care se

desprind culmile munţilor Codru-Moma,

Pădurea Craiului şi Plopiş, despărţite de

depresiuni de tip golf (o asociere de

dealuri, terase şi lunci).

Zona deluroasă reprezintă o

treaptă intermediară între munţi şi câmpie, cu altitudini modeste, între 200-

450 m: D. Plopişului, D. Pădurii Craiului,

D. Bihorului, D. Codrului si D. Moma.

Zona de câmpie coboară de la

circa 200 m altitudine absolută (în

vecinătatea dealurilor), la 90 m în zona

joasă de divagare. Este formată din

unităţi înalte, de glacisuri, Câmpiile

Călacei, Miersigului, Bihariei, Tăşnadului

şi Câmpia nisipoasă Carei şi unităţi joase,

aluviale, netede, cu exces de umiditate:

Câmpiile Crişurilor şi ale Ierului.

Teritoriul judeţului se afla sub

influenţa circulaţiei vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede. Etajarea

reliefului şi particularităţile locale

determină existenţa unor nuanţe variate

ale climei temperat-continentale

moderate.

Media anuală a temperaturii

aerului are valori cuprinse între 10-110C

în zona de câmpie (10,40C la Oradea), 7-

100C în zona de deal şi 2-70C în munţi (sub 20C pe culmile înalte).

Temperatura maximă absolută de

400C, a fost înregistrată în 21 08 2000, iar

temperatura minimă absolută de -29,20C,

în 24 01 1942.

Media anuală a precipitaţiilor

creşte de la câmpie de la 600-700mm/an,

în regiunile deluroase (700-1000 mm/an)





6

şi în regiunile de munte de 1000-1400

mm/an.

Vânturile cele mai frecvente sunt

cele de sud, urmate de cele vestice şi cele din sectorul nordic.

Figura 1.1. Harta fizică, turistică şi administrativă a judeţului Bihor

1.2.Repere istorice importante

Paleolitic : mǎrturii arheologice constând

în unelte de piatrǎ gǎsite în dunele de

nisip din zona Sǎcueni şi Valea lui Mihai;

Epoca bronzului : este atestatǎ prin

prezenţa mai multor culturi cum ar fI

cultura Criş, cultura Tisa şi cultura

Otomani;

Epoca traco – dacicǎ : sunt atestate

aşezǎrile din prima epocǎ a fierului, la

Sîntior, Rîpa, Valea lui Mihai, Cociuba

Mare şi Tǎşad;

In perioada lui Dromihete, Burebista şi Decebal: în aşezǎrile dacice din Bihor se

dezvoltǎ agricultura, meşteşugul şi comerţul, dupǎ cum rezultǎ din tezaur

monetar conţinând monede romane

descoperit pe teritoriul judeţului;

101 – 102: Dacii liberi de pe teritoriul

105– 106: actual al judeţului Bihor au

participat alǎturi de Decebal în rǎzboaiele

cu romanii.

Erau cunoscute bine bǎile termale de

lângǎ Ulpianum ( Oradea) ceea ce rezultǎ din descoperirile din apropiere de Bǎile

Felix ( pietre de mormânt) ;





7

Sec.IV – X: apǎrarea Bihorului s-a fǎcut

în centrul de rezistenţǎ reprezentat de

cetatea Bihorului ( pe teritoriul localiţǎţii Biharea), cetate dacicǎ, fortificatǎ în timp

şi reşedinţǎ domneascǎ în vremea

voievodului Menumorut;

1100 : prima atestare a Cetǎţii Oradea

(Varadinum), construitǎ pe dealul

Promotor. In timpul nǎvǎlirii tǎtare din

1241 – 1242, cetatea este apǎratǎ de

canonici în frunte cu Rogerius, autorul

Cronicii Carmaen miserabile;

In vreme de pace: se dezvoltǎ arta şi cultura, ţinutul Bihorului devenind

important centru comercial, nod de

legǎturǎ între orient şi apus;

1526: bǎtǎlia de la Mohaci, când Ungaria

este transformatǎ în pasalâc turcesc şi Ioan Zapolya este proclamat regele

Ardealului;

1600: Mihai Viteazul cere împǎratului

Rudolf, dupǎ ce intrǎ în Alba Iulia, încǎ 5

judeţe, printre care şi judeţul Bihor;

1660 – 1692: Oradea s-a aflat sub

stǎpânire turceascǎ. Dupǎ anexarea

Ardealului la Austria, cetatea Oradea îşi pierde însemnǎtatea strategicǎ; 1745: primele tipǎrituri realizate la

Oradea;

1791: „Suplex Libellus valachorum”

poartǎ amprenta suferinţelor românilor de

pe aceste meleaguri, fiind formulat cu

sprijinul cǎrturarilor bihoreni Ignatie

Dǎrǎbant şi Samuil Vulcan.

1825: Samuil Vulcan tipǎreşte Lexiconul

româno – latin – maghiar – german;

1918: Citirea în Parlamentul de la

Budapesta a Declaraţiei lui Alexandru

Vaida Voievod care a pregǎtit Marea

Adunare Naţionalǎ din 1 decembrie 1918,

de la Alba Iulia, unde s-a proclamat

unirea Transilvaniei cu România;

1940: Dupǎ douǎ decenii de linişte, în

urma Dictatului de la Viena, Bihorul a fost

rupt în douǎ, Oradea fiind cedatǎ Ungariei

hortyiste;

12 oct. 1944: Trupele române elibereazǎ Oradea şi judeţul Bihor.

1.3 Capitalul natural Judeţul Bihor, cu o suprafaţa totală

de 754400 ha., cu 30545 ha aparţinând

Parcului Natural Apuseni şi cu o suprafaţă de 308,02 ha. a rezervaţiilor naturale

protejate din afara Parcului Natural

Apuseni, dispune de 4,09% din suprafaţă de protecţia prin lege a capitalului natural.





8

Judeţul Bihor deţine 64 de arii naturale de

importanţă naţională: categoria III şi IV

UICN - Uniunea Internaţionala pentru

Conservarea Naturii, 61 menţionate în

Legea Nr. 5/2000, privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului

naţional – Secţiunea a III – a zone

protejate şi 3 arii naturale menţionate în

H.G. nr. 2.151 2004, privind instituirea

regimului de arie naturală protejată pentru

noi zone.

1.3.1 Rezerva ţii şi arii naturale

protejate. Fauna şi flora ocrotit ă.

Arbori seculari ocroti ţi. Rezerva ţii şi arii protejate .

• 64 arii naturale protejate declarate la nivel naţional;

• 13 arii naturale protejate declarate la nivel judeţean: 13

Categoriile de arii protejate declarate la nivel na ţional):

3 monumente naturale geologice şi geomerfologice:;

18 monumente naturale speologice;

1 rezervaţie naturalǎ geologice şi geomerfologice;

3 rezervaţii naturale speologice;

13 rezervaţii naturale botanice;

16 rezervaţii naturale mixte;

8 rezervaţii naturale paleontologice;

2 rezervaţii naturale

zoologice.

Categoriile de arii protejate declarate

la nivel jude ţean:

1 rezervaţie naturalǎ zoologicǎ;

1 rezervaţie naturalǎ geologicǎ şi geomorfologicǎ;

11 rezervaţii naturale

botanice:(parcurile

dendrologice) ;

In judeţele Alba, Bihor şi Cluj este

situat Parcul Natural Apuseni pe o

suprafaţǎ de 75,8 mii hectare, dintre care

37,9 mii hectare pe teritoriul Bihorului.

Parcul Natural Apuseni are administraţie

proprie iar alte 19 arii naturale protejate

au fost atribuite în custodie.

Lista ariilor naturale protejate – de interes

naţional – din Judeţul Bihor:

2.142 Pietrele Galbenei - III g;

2.143 Piatra Bulzului - III g

2.161 Izbucul Intermitent de la Călugări - III g

2.144 Gheţarul Focul Viu - III s

2.145 Avenul Borţigului - III s

2.146 Avenul Câmpeneasa cu Izbucul

Boiu - III s

2.166 Peştera Ciurului Ponor - III s

2.167 Peştera Ciurului Izbuc - III s





9

2.168 Peştera Osoiu - III s

2.169 Peştera Urşilor Chişcău - III s

2.170 Peştera Valea Leşului - III s

2.171 Peştera Vântului - III s

2.172 Peştera lui Micula - III s

2.173 Peştera Gălăşeni - III s

2.196 Peştera Vacii - III s

2.197 Peştera Grueţ - III s

2.198 Peştera Igriţa - III s

2.199 Peştera Farcu - III s

2.200 Peştera Topliţa - III s

2.337 Peştera din Piatra Ponorului - III s

III.1 Peştera Smeilor de la Onceasa - III s

2.141 Groapa Ruginoasa - IV g

2.193 Pestera Meziad - IV s

IV.9 Complexul Carstic din Valea

Ponorului - IV s

IV.10 Sistemul Carstic Peştera Cerbului

– Avenul cu Vacă - IV s

2.146 Varful Buteasa - IV b

2.147 Molhaşurile din Valea Izbucelor -

IV b

2.148 Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros -

IV b

2.162 Fâneaţa Valea Roşie - IV b

2.175 Pădurea cu narcise de la Oşorhei -

IV b

2.176 Vârful Cârligaţi - IV b

2.177 Pârâul Peţea - IV b

2.178 Dealul Pacău - IV b

2.179 Poiana cu narcise de la Goronişte

- IV b

2.180 Piatra Grăitoare (coasta de S-E a

Brăiesei) - IV b

2.181 Valea Iadei cu Syringa josichaea -

IV b

2.182 Păşunea cu Corynephorus de la

Voievozi - IV b

2.183 Complexul hidrografic Valea Rece

- IV b

2.163 Ferice Plai şi Hoancă - IV m

2.149 Cetăţile Ponorului - IV m

2.150 Valea Galbenei - IV m

2.151 Valea Sighiştelului - IV m

2.152 Pietrele Boghii - IV m

2.153 Săritoarea Bohodeiului - IV m

2.154 Cetatea Rădesei - IV m

2.155 Poiana Florilor - IV m

2.156 Platoul Carstic Padiş - IV m

2.157 Depresiunea Bălileasa - IV m

2.158 Groapa de la Barsa - IV m

2.159 Vârful Biserica Moţului - IV m

2.160 Platoul Carstic Lumea Pierdută - IV m

2.165 Defileul Crişului Repede - IV m

2.174 Defileul Crişului Negru la Borz - IV

m

2.184 Lacul Cicoş - IV m





10

2.185 Gruiul Pietrii - IV p

2.186 Calcarele tortoniene de la Miheleu

- IV p

2.187 Locul fosilifer de pe Dealul Şomleu

- IV p

2.188 Calcarele tortoniene de la Tăşad -

IV p

2.189 Locul fosilifer din Valea Lionii-

Peştiş - IV p

2.190 Lentila 204 Brusturi Cornet - IV p

2.191 Calcarele cu hippuriti din Valea

Crişului - IV p

2.192 Locul fosilifer de la Corniţel - IV p

2.194 Colonia de păsări de la Pădurea

Rădvani - IV z

2.195 Izvoarele mezotermale Răbăgani -

IV z

Arii naturale atribuite în custodie :

2.179. Poiana cu narcise de la

Goronişte-Direcţia Silvică Oradea

2.175 Pădurea cu Narcise din

Oşorhei-Direcţia Silvică Oradea

2.194 Colonia de Păsări de la

Pădurea Rădvani-Direcţia Silvică Oradea

2.178 Dealul Pacău-Direcţia Silvică Oradea

2.181 Valea Iadului cu Syringa

Josichaea-Direcţia Silvică Oradea

2.165 Defileul Crişului Repede-Muzeul

Ţării Crişurilor

2.177 Pârâul Peţea-Muzeul Ţării Crişurilor

2.185 Gruiul Pietrii-Muzeul Ţării Crişurilor

o Lentila 204 Brusturi - Cornet-

Muzeul Ţării Crişurilor

2.187 Locul fosilifer de pe Dealul

Şomleu-Muzeul Ţării Crişurilor

2.171 Peştera Vântului-Asociaţia

„Clubul Speologilor Amatori” Cluj -

Napoca

2.184 Lacul Cicoş-Direcţia Silvică Oradea

2.193 Peştera Meziad-Primăria

Comunei Remetea, în parteneriat cu:

Centrul pentru Arii Protejate şi dezvoltare

Durabilă 2.200 Peştera Topliţa-Institutul de

Speologie „Emil Racoviţă” Cluj

2.167 Peştera Ciurului Izbuc-Clubul de

Speologie „Cristal” Oradea

2.166 Peştera Ciurului Ponor-Clubul

de Speologie „Cristal” Oradea

2.197 Peştera Grueţ-Clubul de

Speologie





11

2.188 Calcarele Tortoniene de la

Tăşad-Societatea de Istorie

Naturală „Nymphaea”

2.173 Peştera Gălăşeni-Fundaţia

Ecotop pentru Cultură şi educaţie

Ecologică.

Fauna şi flora ocrotit ă.

La nivelul Judeţului Bihor au fost

identificate:

• 267 specii de floră sălbatică de interes naţional introduse

în baza de date Natura 2000 ;

• 16 specii de floră sălbatică de

interes comunitar introduse în

baza de date Natura 2000,

dintre care 2 specii prioritare ;

• 73 specii de floră valorificate

economic (15 specii ciuperci:;

13 specii fructe; 34 specii

plante medicinale;7 specii

crenguţe,4 specii scoarţă: • 120 specii de păsări de

interes naţional validate în

cadrul siturilor Natura 2000 ;

• 86 specii de păsări de interes

comunitar validate în baza de

date în cadrul siturilor Natura

2000 ;

• 38 specii de mamifere de interes

naţional introduse în baza de date

Natura 2000 ;

• 17 specii de mamifere de interes

comunitar introduse în baza de

date Natura 2000, dintre care 2

specii prioritare ;

• 14 specii de amfibieni de interes


Natura 2000;

• 12 specii de reptile de interes


Natura 2000 ;

• 6 specii amfibieni şi reptile de

interes comunitar introduse în baza

de date Natura 2000 ;

• 15 specii de peşti interes naţional

introduse în baza de date Natura

2000 ;

• 15 specii de peşti de interes

comunitar introduse în baza de

date Natura 2000 ;

• 25 de specii de nevertebrate de

interes naţional introduse în baza

de date Natura 2000

• 17 specii de nevertebrate de

interes comunitar introduse în baza

de date Natura 2000, dintre care 2

prioritare ;





12

• Specii de faună valorificate

economic: 4 specii Anexa 1, 4

specii Anexa 2, 13 specii

Anexa 3, 5 specii Anexa 4

Arbori seculari ocroti ţi 1. Stejari (Quercus robur) de la Peţea (∅

158 cm), Meziad (∅ 170 cm), Otomani

(∅ 144 cm), Marghita (Pădurea Mare,

∅ 132 cm), Coşdeni, Vărzarii de Jos,

Casa de vânătoare Cetariu, Oradea –

Str. N.Doja

2. Salcâm japonez (Sophora japonica) –

Sălacea (∅ 350 cm)

3. Molid columnar (Picea abies var.

columnaris) – Stâna de Vale (∅ 45

cm)

4. Molid vărgat (Picea abies var. virgata)

∅ 30 cm

5. Arbori mamut (Sequoia gigantea) –

Oradea (∅ 90 cm)

Sequoia gigantea – Şcoala Dacia din

Oradea:

6. Nuci (Juglans regia) – Vaşcău, Beiuş 7. Plop alb (Populus alba) – Valea lui

Mihai, Alparea – comuna Oşorhei

8. Pin (Pinus strobus) – Parcul din Balc

9. Platanul din Beiuş (Platanus acerifolia)

10. Iedera arborescentă (Edera helix) -

Drăgeşti Specii endemice din Judeţul Bihor: Nymphaea lotus var. thermalis

Melanopsis parreysii Muhlfeld





13

Scardinius erythrophtalmus racovitzai – roşioara

lui Racoviţă Paeonia officinailis ssp. banatica - bujor banatic

Corynephorus canescens - corineforus

Syringa josikaea - liliacul

carpatin

Anemone narcissiflora - oiţe

Theodoxus prevostianus

1.3.2. Spaţii verzi, parcuri publice şi

dendrologice.

Suprafaţa spaţiilor verzi în

municipiile şi oraşele din judeţul Bihor

este de 3.320.000 m2.





14

Parcuri dendrologice:

1. Parcul Dendrologic Sâmbăta -

Comuna Sâmbăta

2. Parcul Dendrologic Batăr - Comuna

Batăr 3. Parcul Dendrologic Cadea - Comuna

Săcueni, Localitatea Cadea

4. Parcul Dendrologic Balc-Comuna Balc

5. Parcul Dendrologic Palatul Baroc-

Municipiul Oradea

6. Parcul Dendrologic de la Universitatea

din Oradea-Municipiul Oradea

7. Parcul Dendrologic Săcueni - Comuna

Săcueni

8. Parcul Dendrologic Arpăşel - Comuna

Batăr, Localitatea Arpăşel

9. Parcul Dendrologic Cighid - Comuna

Ciumeghiu, Localitatea Ghiorac

10. Parcul Dendrologic SCAZ - Municipiul

Oradea

11. Parcul Dendrologic Valea lui Mihai-

oraşul Valea lui Mihai

Taxus baccata – din parcul Dendrologic

Valea lui Mihai

1.3.3. Vegeta ţia forestier ă

Pădurile şi terenurile afectate

împăduririi sau care servesc nevoilor de

cultură, producţie ori administraţie

forestieră, constituie fondul forestier.

Pădure se stejari seculari de la Săcueni –

Rezervaţie naturală de interes judeţean

Din datele furnizate de Direcţia

Silvică Oradea, suprafaţa totală a fondului

forestier în judeţul Bihor însumează 189.766 ha, din care:

• 81.723 ha – fond forestier de

stat;

• 68.040 ha – fond forestier

proprietate a consiliilor locale;


proprietate a diverselor forme

asociative, instituţiilor de cult şi unităţi de învăţământ;





15


proprietate privată a persoanelor

fizice.

În judeţul Bihor, se dezvoltă o

vegetaţie forestieră variată şi bogată, predominând speciile central-europene.

Procentual, cea mai răspândită dintre

specii este fagul care ocupă 40% din

suprafaţa fondului forestier, urmată de

gorun cu 13%. Dintre speciile

caracteristice climatului temperat, cea mai

mare pondere o are molidul şi stejarul

pedunculat.

Fondul forestier în judeţul Bihor

este administrat de ocoalele silvice de

stat ,care aparţin de Regia Naţională a

Pădurilor-Direcţia Silvică Oradea (94.337

ha) şi Ocoale Silvice private care aparţin

de primării. Economia forestieră, considerată

ca sistem, urmăreşte în cazul silviculturii

un scop complex de reproducere

lărgită a resurselor forestiere cuprinzând:

lemnul, produse tehnice nelemnoase,

produse alimentare vegetale, resurse

vânătoreşti şi piscicole şi plante

medicinale. Funcţiile pădurilor însă nu

trebuie considerate ca uzufruct;

exercitarea funcţiei hidrologice, de

exemplu, este condiţionată de un şir de

factori social-economici a cărei expresie

sintetică se regăseşte în relaţia “scop-

mijloc-efect”. Deci funcţia economică a

pădurilor nu trebuie privită doar prin

prisma produselor sale directe ci şi prin

influenţele pădurii în ceea ce priveşte

protecţia apelor, impactul social-

terapeutic, protecţia solului, contra

factorilor climatici dăunători, de interes

recreativ.

In dezvoltarea judeţului Bihor, nu

poate fi neglijat aspectul legaturii strânse

între factorii socio-economici pe de o

parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici, pe de alta parte. Indiferent de

natura activităţilor avute în vedere în

dezvoltarea durabilă (economic, turistic),

rolul pădurilor este evident.

Pădurile sunt, alături de calitatea

aerului, solurilor şi apelor, o condiţie

existenţială pentru viitorul omenirii.

Ecosistemele forestiere acţioneaza

întotdeauna favorabil sub raportul

sanogenezei mediului înconjurător. Ca

resursă naturală regenerabilă, pădurea

constituie o comunitate de viaţă hotǎrâtoare şi totodată subtilǎ pentru

ceea ce reprezintă biocenozele silvestre





16

şi mediul lor de viaţă. Traseele turistice sunt practic

nelipsite de porţiuni de pădure, care le

sporesc frumuseţea.

D.S.Oradea are ca obiect de

activitate aplicarea strategiei naţionale în

domeniul silviculturii: apărarea,

conservarea şi dezvoltarea durabilă a

fondului forestier proprietatea publică a

statului, pe care il administrează, gospodărirea fondurilor de vânătoare şi pescuit atribuite conform legii, recoltarea

şi valorificarea produselor specifice

fondului forestier.

1.3.4. Izvoare de ape minerale şi

terapeutice

2.177 Pârâul Peţea (rezervaţie naturală) – este un ecosistem acvatic cu o

fizionomie bine conturată, reprezentând

singurul ecosistem termal natural din

România în care au fost identificate

speciile: Nufărul termal – Nymphaea lotus

var. thermalis, reprezintă unicul caz în

care o specie de plantă tropicală trăieşte

spontan într-o climă temperată. Melanopsis parreysii Muhlfeld – specie

relictă endemică de melc Scardinius,

erythrophtalmus racovitzai – roşioara,

specie endemică de peşte. Din cadrul

aceluiaşi zăcământ se alimentează staţiunile turistice Băile 1 mai şi Băile

Felix – staţiuni de tratament şi recreare

recunoscute la nivel naţional.

Pârâul Peţea

2.195 Izvoarele mezotermale Răbăgani

(rezervaţie naturală)- ape mezotermale cu

temperatura medie de 35 – 40 0C. În

aceastǎ zonǎ a fost favorizatǎ menţinerea

unei faune de gasteropode relicte ( specia

Thedoxus prevostianus), fiind singurul loc

din România unde se mai găseşte, numai

în porţiunea superioarǎ a Pârâului Bǎii şi Fagotia (Microcolpia) acicularis specie

relictǎ cu raspândire actualǎ mai largǎ în

apa mezotermalǎ a Pârâului Bǎii, inclusiv

izvorul, situat în marginea de V a comunei

şi în mlaştina Tina cea Rea din marginea

N-V, fiind relicte de natură panonică şi pontică, dovezi preţioase ale trecutului

climei şi faunei.





17

1.3.5. Apele de suprafa ţǎ şi subterane

Râurile din cuprinsul judeţului

aparţin bazinului hidrografic al Crişurilor,

fiind reprezentate prin Barcău, Crişul

Repede, Crişul Negru şi afluenţii acestora.

Principalele cursuri de apă sunt:

Tabel 1.3.5.1. Principalele cursuri de apă Denumirea cursului de apă

Lungimea pe teritoriul jude ţului

Pe teritoriul României

Crişul Repede

101 km 148 km

Crişul Negru 135 km 144 km Barcău 68 km 118 km

Principalele lacuri din judeţ sunt: Tabel 1.3.5.2.. Principalele lacuri Lacuri Suprafa ţa Localitatea unde

se situeaz ă Cefa 598 ha Cefa Tămaşda 200 ha Ciumeghiu Homorog 95 ha Mădăras Inand 30 ha Cefa

Lacurile naturale sunt într-un

număr foarte redus, fiind un element

nesemnificativ în peisajul judeţului.

Acestea sunt: Lacul Şerpilor şi Lacul cu Stuf de lângă Salonta, Peţea –

Lacul cu nuferi (apa termală), Lacul Tăul

Mare din Munţii Bihor.

Mai importante sunt lacurile artificiale

realizate pentru satisfacerea unor cerinţe

economice. În acest sens exemplificăm

amenajările piscicole din vecinătatea

localităţii Cefa (cca. 700 ha), Tămaşda

(200 ha), Homorog (cca. 105 ha),

Mădăras (cca. 30 ha). Acestora li se

adaugă acumulările cu scop complex:

Leşu de pe Valea Iadului (28,3 mil.m3),

Tileagd, de pe râul Crişul Repede,

acumulările nepermanente Şimian(4,6

mil. m3), Galoş Petreu (46 mil. m3) de pe

Valea Ierului, precum şi o serie de

acumulări locale pentru satisfacerea

necesarului de apă pentru irigaţii, alimentare cu apă sau pentru atenuarea

viiturilor (Văşad, Valea lui Mihai, Diosig,

Sălacea, Gepiu, Călacea).

1.3.6. Resurse naturale ( regenerabile şi neregenerabile)

Solul, corespunzător caracteristicilor

reliefului, reprezintă solurile silvestre, în

zona montană, silvestre şi pozdolice in

zona deluroasă şi premontană – cu

extinderea cea mai mare - şi cernoziomurile care ocupă o fâşie în

partea vestică a ţării. 41,6% din terenurile

agricole se situează în clasele I-II de





18

pretabilitate ale solului, restul fiind din

clasele III-V.

Principalele resurse ale solului se

concretizează în terenurile arabile ce

ocupă 40,1% din suprafaţa judeţului,

pădurile – 25,9%, păşunile şi fâneţele –

4,0%.

Resursele de apă de suprafaţă în

bazinul Crişurilor sunt de 395 mil. mc/an,

având o lungime totală 3573 km.

Flora judeţului prezintă o mare varietate

de arbori, plante şi flori, cu un număr de

16 plante ocrotite, dintre care floarea de

lotus, floarea de colţ, strugurii ursului.

Fauna cuprinde specii de interes

cinegetic carateristice zonei.

În subsolul judeţului, în zona

muntoasă sunt puse în evidenţă numeroase resurse metalifere şi nemetalifere. În acest sens, un rol

deosebit îl are bauxita din Munţii Pădurea

Craiului şi slarnul cu galenă, blendă, pirită, molibden, bismutină care sunt

exploatate pe versanţii vestici ai Munţilor

Bihor. Dolinele vechiului relief carstic al

Vaşcăului cuprind unele zăcăminte

reziduale de fier şi mangan.

O bogăţie deosebit de importantă a

judeţului o formează variatele roci utile,

cum ar fi argilele refractare (Şuncuiuş şi Bălnaca), marmura (Chişcău, Băiţa,

Vaşcău), calcarele compacte cuarţoase

(în zona defileului Borz - Şoimi, Cărpinet,

Chiştag).

În zona de deal şi câmpie,

formaţiunile neogene şi cuaternare, conţin

o serie de bogăţii naturale cum ar fi

lignitul, petrolul şi nisipurile bituminoase.

Tuturor acestora se adaugă pipele

termale (Oradea, Băile 1 Mai, Băile Felix,

Răbăgani, Tămăşeu, Chişlaz, Săcueni,

Balc, Margita) şi apele minerale (Tinca).

Resursele minerale de pe teritoriul

judeţului Bihor au fost puse în valoare din

cele mai vechi timpuri, fiind atestată exploatarea unor mineralizaţii de cupru,

aur, argint de la Izvoarele Crişului Negru

începând cu anul 1270.

Cărbunii s-au exploatat prin lucrări miniere în subteran cât şi la suprafaţă prin

Exploatarea Minieră Voivozi subordonată în timp la diferite suprastructuri naţionale

în sectoarele:Budai, Vărzari, Cuzap,

Borumlaca, Suplacu de Barcău, Valea

Neagră, Borod.

În judeţul Bihor sunt următoarele

zăcăminte naturale: cărbune (lignit) în

carierele: Budoi sat, Budoi tunel, Voivozi





19

sat; nisip bituminos: Derna, Budoi,

Tătăruş; bauxită – prin fosta E.M.

Dobresti – SC Bauxita Min – actualmente

As. Mineral West Dobreşti cu perimetrul

Pădurea Craiului cu subperimetrele

(zonele):Vârciorog, Bratca, Lunca Sprie,

Cornet, Ana Vad, Aştileu, Măgura, Roşia

Albioara;minereuri complexe (molibden,

bismut, wolfram, cupru, polimetalice):

zona Băiţa; argilă refractară: Bălnaca,

Recea, Zece Hotare; wolastonit: Băiţa

Bihor; granodiorit: Pietroasa, V. Aleu

;marmură + calcar ornamental: Băiţa Plai,

Ponoare, Câmp Vaşcău, Cresuia, Ferice;

calcar industrial şi de construcţii: Cărpinet, V. Măgurii (Dobreşti), Hidişelu

de Sus, Subpiatră (Chistag); argilă comună (pentru cărămidă): Episcopia

Bihor, Ceica, Beiuş, Valea lui Mihai,

Cordău; marnă:Hotar (pentru ciment);

nisip şi pietriş:în terasele Crişului Repede

în apropierea localităţilor:Săbolciu, Ineu

de Criş, Fughiu, Episcopia Bihor, Sântion,

Borş, Sântandrei, Tărian, Aleşd,Ortiteag

şi Crişul Negru, în apropierea localităţilor

Bunteşti, Drăgăneşti, Beiuş, Batăr, Tăut;

hidrocarburi: Suplacu de Barcău,

Marghita, Tinca, Salonta; ape minerale:

Stâna de Vale, Rieni, Tămăşeu, Tinca;

ape termominerale: Băile Felix, 1 Mai,

Balc, Chistaz, Mădăras, Aleşd, Tămăşeu,

Sânicolau de Munte; ape geotermale:

Oradea, Borş, Săcuieni, Marghita,

Ciumeghiu, Cighid, Beiuş, Livada,

Sântandrei, Toboliu.

1.3.7. Reţeaua Natura 2000 la nivelul Jude ţului Bihor În Judeţul Bihor au fost validate 30

de Situri Natura 2000.

Lista propuneri SCI validate:

1. Apuseni

2. Betfia

3. Buteasa

4. Câmpia Careiului

5. Câmpia Ierului

6. Cefa

7. Codru Moma

8. Crişul Negru

9. Crişul Repede amonte de Oradea

10. Defileul Crişului Negru

11. Defileul Crişului Repede - Pădurea

Craiului

12. Diosig

13. Ferice – Plai

14. Lacul Peţea

15. Lunca Inferioară a Crişului Repede

16. Pădurea de la Alparea

17. Pădurea Goronişte





20

18. Păduricea de la Santău

19. Platoul Vaşcău

20. Săcueni

21. Tăşad

22. Valea Cepelor

23. Valea Iadei

24. Valea Roşie

Situri validate de Comisia Monumentelor

Naturii

1. Lunca Barcăului – pIBA

Situri validate cu condiţii de Comisia

Monumentelor Naturii: 5

1. Câmpia Crisului Alb şi Crişului

Negru – pIBA

2. Câmpia Nirului-Valea Ierului –

pIBA

3. Munţii Apuseni – Vlădeasa - pIBA

4. Pescăria Cefa-Pădurea Rădvani –

IBA

5. Valea Alceului – pIBA

Lista habitatelor de interes comunitar

• 59 habitate de interes comunitar;

• 16 habitate prioritare;

• 10 habitate de interes naţional fără corespondenţă Natura 2000

Fotografii din Siturile Natura 2000 din Jude ţul Bihor

Situl Natura 2000: Betfia (foto Radoveţ D.)

Situl Natura 2000: Betfia Avenul Betfia (foto Radoveţ D.)

Situl Natura 2000: Câmpia Careiului Pulsatilla patens (foto Radoveţ D.)





21

Situl Natura 2000: Cefa Canal (foto Nagy A.)

Situl Natura 2000: Defileul Crişului Negru

(foto Radoveţ D.)

Dealul Pacău cu bujorul banatic (Paeonia

officinalis) – specie endemică (foto Radoveţ)

Defileul Cri şului Repede – Pădurea Craiului

Peştera Gălăşeni - formaţiuni (foto Radoveţ

Lacul Peţea (foto Radoveţ D.)

Pădurea Goronişte (foto Radoveţ D.)





22

Săcueni– Lacul Cicoş (foto Radoveţ D.)

Cetăţile Ponorului – portal (foto Pitic A.)

Apuseni

Cetatea Rădesei (foto Pitic A.)

Apuseni Cascada Evantai (foto Safar T.B.)





23

Apuseni Cheile Galbenei după Cascada Evantai (foto Ecotop)

Apuseni Platoul Carstic Padiş (foto Ecotop)

Apuseni Groapa Ruginoasa (foto Radoveţ D.)

Apuseni Vârtop luna Decembrie (foto Moş A.)

Valea Iadei Liliacul carpatin (Syringa josikaea) – specie

endemică (foto Radoveţ D.)

Săcueni Pădurea de stejari seculari cu stârcul

cenuşiu (Aredea cinerea) (foto Radoveţ D.)





24

1.4. Mediul social-cultural 1.4.1. Aspecte demografice şi

ocupa ţionale

Din punct de vedere administrativ,

judeţul Bihor este organizat în 4 municipii,

6 oraşe, 90 de comune şi 429 sate având

o populaţie totalǎ de 595.702 locuitori.

Pondere mai mare a populaţiei (51,2%)

locuieşte în mediul rural iar în mediul

urban 48.8% din totalul populaţiei.

În judeţ convieţuiesc 67,4%

cetăţeni de etnie română, 25,97%,

maghiari, 5.04% romi, 1,23% slovaci,

0,19% germani şi 0,23 % alte naţionalităţi. Structura populaţiei după religie

este: 59,64% ortodocsi, 17,96% reformaţi, 9,26 % romano-catolici, 5,74%

penticostali, 3.74% baptişti şi 2,35%

greco catolici.

La sfârşitul anului 2005 populaţia

ocupatǎ era de 272,4 mii persoane din

care 134 mii femei.

Ponderea populaţiei ocupate pe activitǎţi şi sexe este urmǎtoarea:

� Agricultur ǎ, silvicultur ǎ,

vânǎtoare, piscicultur ǎ şi

pescuit : 94,7 mii persoane din

care femei 49,6 mii persoane;

� Industrie, construc ţii :83,4 mii

persoane din care femei 36,7 mii

persoane;

� Comer ţ : 33,4 mii persoane din


� Hoteluri şi restaurante : 4,6 mii


persoane;

� Transporturi, po ştǎ,

comunica ţii :24,2 mii persoane din


� Intermedieri financiare : 2,1 mii


persoane;

� Tranzac ţii imobiliare şi alte

servicii : 8,6 mii persoane.

1.4.2. Ocrotirea s ǎnǎtǎţii popula ţiei

Structura unitǎţilor sanitare care

activeazǎ în judeţul Bihor :

� Spitale : 15;

� Unitǎţi medico – sociale : 5;

� Dispensare medicale: 5;

� Cabinete medicale de medicinǎ generalǎ : 15;

� Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti: 22;

� Cabinete medicale de familie: 337

� Policlinici: 7;





25

� Centre de diagnostic şi tratament: 5

� Ambulatorii de spital şi de specialitate: 17;

� Cabinete stomatologice: 305;

� Societate stomatologicǎ civilǎ medicalǎ: 32;

� Cabinete medicale de specialitate :

114;

� Centre de sǎnǎtate: 3;

� Centre de transfuzie sanguinǎ: 1;

� Laboratoare medicale: 10;

� Laboratoare de tehnicǎ dentarǎ: 78;

� Centre medicale: 24;

� Alte tipuri de cabinete medicale: 11;

� Farmacii: 188;

� Depozite farmaceutice: 4;

� Creşe : 14 cu 465 paturi;

� Paturi în spitale ( inclusiv centre de

sǎnǎtate): 4566.

1.4.3. Cultur ǎ, educa ţie şi învǎtǎmânt

Reţeaua unitǎţilor culturale din

judeţul Bihor funcţinale în 2005 cuprinde:

� Cinematografe : 2 având 1575 locuri;

� Teatre dramatice : 2;

� Teatre de pǎpuşi sau marionete: 2;

� Ansambluri artistice: 1;

� Filarmonici sau orchestre simfonice: 1;

� Orchestre populare : 1;

� Muzee ; 16.

Reţeaua de învǎţâmânt din judeţul

Bihor, în anul 2005 cuprindea 345

unitǎţilor de învǎţǎmânt de toate gradele.

Structura lor pe cicluri de învǎţǎmânt:

� Grǎdiniţe de copii: 72;

� Primar şi gimnazial : 221;

� Secundar ciclul 2 – liceal, de arte

şi meserii: 46;

� Postliceal si de maiştrii: 2;

� Institute de învǎţǎmânt universitar:

4;

Populaţia şcolarǎ l anivele anului

2005 a fost de 130.898 persoane.

Baza materialǎ a sistemului de

învǎţǎmânt în judeţul Bihor, la nivelul

anului 2005, cuprindea: 4181 sǎli de

clasǎ şi cabinete şcolare, 571 laboratoare

şcolare şi 152 ateliere şcolare.

1.4.4. Turism

Judeţul Bihor beneficiazǎ de un

potenţial turistic deosebit şi de o bazǎ materialǎ în continuǎ dezvoltare şi modernizare.

La sfǎrşitul anului 2005 judeţul

Bihor deţinea 85 unitǎţi de cazare cu o

capacitate totalǎ de cazare de 10.455

locuri, având un indice de utilizare netǎ a

locurilor de cazare de 43,9 %.





26

Structura unitǎţilor de cazare turisticǎ : • Hoteluri : 30;

• Hosteluri: 1;

• Hanuri şi moteluri : 5;

• Vile turistice: 19;

• Cabane turistice: 5;

• Pensiuni turistice urbane: 6;

• Pensiuni turistice rurale: 5;

• Campinguri: 8;

• Tabere de elevi şi preşcolari: 6.

In cadrul Strategiei de dezvoltare

turisticǎ a judeţului Bihor au fost

identificate un numǎr de 7 prioritǎţi de

dezvoltare:

Turismul curativ ;

Ecoturismul şi speoturismul ;

Turismul cultural şi de patrimoniu;

Turismul rural şi agroturismul;

Turismul de afaceri;

Turismul cu mijloace

neconvenţionale (cu bicicleta, pe

apǎ, cǎlare, cu atelaje).

Turismul curativ este legat în principal

de sursele de apǎ termalǎ şi ape minerale

precum, de zonele înalte cu ionizare,

pentru care existǎ deja o bazǎ naturalǎ şi materialǎ dezvoltatǎ. Principalele puncte

de atracţie în Bihor sunt staţiunile

termale Bǎile Felix, Bǎile 1 Mai, Tinca

şi staţiunea montanǎ Stâna de Vale.

Ecoturismul este dezvoltat în judeţul

Bihor prin promovarea ariilor naturale

protejate şi a Parcului Natural Apuseni în

conformitate cu principiul dezvoltǎrii durabile.

Speoturismul beneficiazǎ în judeţul

Bihor de un patrimoniu impresionant

datoritǎ multitudinii zonelor carstice,

reprezentând un paradis pentru

practicanţii speologiei, parcursului de

canioane şi alpinism.

Turismul cultural şi de patrimoniu este

generat de interesul crescut pentru

cunoaşterea diversitǎţii culturale, istorice,

arhitecturale si religioase a altor

zone.Municipiul Oradea şi alte localitǎţi din judeţ deţin un patrimoniu remarcabil,

care restaurat şi pus în valoare poate

constitui puncte de atracţie pentru

vizitatori.

Turismul rural şi agroturismul prezintǎ o tendinţǎ de creştere la nivel mondial.

Din acest punct de vedere, judeţul Bihor

prezintǎ o ofertǎ foarte bogatǎ, indiferent

de zona ruralǎ, neexploatatǎ suficient .

Primirea tradiţionalǎ de bunǎ calitate,

autenticǎ şi ancoratǎ într-un mediu





27

cultural este o caracteristicǎ indispensabilǎ a acestei forme de turism.

Oferta agroturismului ( „ Vacanţǎ în

gospodǎria ţǎrǎneascǎ” ) se deosebeşte

de cea a turismului rural deoarece

produsul trebuie sǎ reflecte trǎsǎturile

caracteristice ale gospodǎriei tǎrǎneşti. Cele mai multe pensiuni turistice şi agroturistice sunt concentrate în zona

montanǎ a judeţului unde sunt amplasate

cca. 30 pensiuni ANTREC.

Turismul cu mijloace neconven ţionale

cunoaşte o dezvoltare semnificativǎ în

special în rândul tineretului occidental.

Dezvoltarea unor rute şi trasee specifice

în judeţ ar putea atrage acest segment de

potenţiali turişti. Turismul pentru afaceri poate fi

dezvoltat prin organizarea de congrese,

seminarii, simpozioane, conferinţe,

întruniri de afaceri, târguri şi expoziţii. In

acest moment condiţii adecvate de

infrastructurǎ pot fi asigurate de

municipiul Oradea şi staţiunea Bǎile Felix.

1.4.5. Mass-media

Mass-media este bine reprezentatǎ în

judeţul Bihor prin:

� Agenţia Naţionalǎ de Presǎ „ROMPRES”, Biroul „ROMPRES”

Bihor;

� 6 ziare cotidiene: Crişana, Jurnal

Bihorean, Jurnal de dimineaţǎ, Realitatea Bihoreanǎ, Reggeli

Ujsag, Bihari Naplo;

� 3 ziare sǎptǎmânale: Bihoreanul,

Gazeta de Oradea, Sǎptǎmâna de

Bihor;

� 1 ziar bilunar : Afaceri Bihorene;

� 9 posturi de radio: Radiodifuziunea

Românǎ, Suc. Oradea,

Suc. Cluj-Napoca- Timiş, Radio

Transilvania Oradea, Naţional FM,

Favorit FM, Radio Vocea

Evangheliei, Radio MIX FM

Oradea.Radio Sonvest; Radio

Contact;

� 4 posturi de televiziune: TVS

Oradea,Televiziunea Transilvania,

Antena 1 Oradea, PRO TV

Oradea.





28

1.5. Mediul economic

1.5.1. Analiza situaţiei economice pe

domenii, sructura şi forma juridicǎ de

organizare.

In judeţul Bihor funcţioneazǎ 8457

unităţi economice din care : 65 in

agricultura ,21 in silvicultură si exploatări forestiere, 1114 in industrie, 461 in

construcţii, 4183 in comerţ, 307 hoteluri si

restaurante, 608 in transport, depozitare

si comunicaţii, 1265 in tranzacţii imobiliare, financiare, închirieri si servicii

prestate către întreprinderi, 433 activităţi de servicii colective, sociale,numeroase

companii de construcţii civile si

industriale, lanţuri de magazine

specializate.

1.5.2. Infrastructura: transport,

telecomunicaţii, reţele de apǎ potabilǎ / uzatǎ, distribuţie / alimentare gaze,

energie termicǎ şi electricǎ. In ceea ce priveşte infrastructura

de transport judeţul Bihor deţine :

� 500 km cale feratǎ neelectrificatǎ; � 3 gǎri, fiind un important nod feroviar

de persoane şi marfǎ; � 2510 km drumuri judeţene şi

comunale din care 291 km drumuri

modernizate;

� 446 km drumuri naţionale din care

359 km modernizate;

� 316 km drumuri europene

modernizate;

� Autostrada Oradea – Zalǎu –

Cluj – Napoca – Braşov în fazǎ iniţialǎ de execuţie;

� Aeroportul Oradea posibil a fi

dezvoltat ca aeroport internaţional

regulat;

In judeţul Bihor existǎ infrastructurǎ de

transport a energiei electrice bine

dezvoltatǎ, 98,7 % din totalul de locuinţe

sunt electrificate.

In mediul urban existǎ sistem de

termoficare de tip centralizat. Reţeaua

publicǎ de alimentare cu apǎ potabilǎ are o

lungime de 543,6 km ( 82,6 % din

gospodǎrii), reţeaua publicǎ de canalizare

însumeazǎ 367 km iar lungimea

conductelor de distribuţie a gazelor este de

38,9 km.

In domeniul telecomunicaţiilor, în judeţul

Bihor activeazǎ 3 companii de telefonie

fixǎ: Romtelecom, RDS, Atlas Telecom şi 3

companii de telefonie mobilǎ: Orange,

Vodafone şi Zapp.





29

2. Managementul mediului în jude ţul Bihor 2.1. Calitatea atmosferei In judeţul Bihor existǎ o reţeaua de supraveghere a calităţii aerului prezentatǎ în figura de mai jos. Figura 2.1.1. Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului din jud. Bihor-an 2006

Zonele critice sub aspectul poluării atmosferice sunt situate în apropierea

unor artere rutiere intens circulate,

intersecţii majore, halde de deşeuri

industriale, depozite de gunoaie menajere

necontrolate, ferme de animale, industria

chimică şi petrochimică, dar acestea din

urmă şi-au redus substanţial activităţile de

producţie.

Monitorizarea calitǎţii aerului

ambiental, la nivelul municipiului Oradea,

este asigurată de un sistem propriu de

monitorizare al Agenţiei pentru Protecţia

Mediului Bihor pentru determinarea

poluanţilor gazoşi SO2, NO2. In acest sens

există trei puncte de monitorizare cu

frecvenţă zilnică şi anume: Sediul A.P.M.-

Bihor (B-dul Dacia), Spitalul Clinic de

Copii Oradea (Str. Corneliu Coposu) şi Facultatea de Protecţia Mediului Oradea

(B-dul gen. Magheru).

Amplasarea punctelor de monitorizare s-a

realizat ţinând cont de sursele de poluare

concentrate în zonele respective.

Pânǎ la sfârşitul anului 2007, în

municipiul Oradea vor fi puse în funcţiune

3 staţii automate pentru monitorizarea

calitǎţii aerului situate în urmǎtoarele

locaţii:





30

• Sediul A.P.M. Bihor (B-dul Dacia)

– staţie de fond urban;

• Episcopia Bihor, Str. Matei

Corvin - statie industrialǎ; • Str. Nufarului – statie de trafic.

2.2. Calitatea apelor de suprafaţǎ şi subterane

Resurse de apă teoretice şi tehnic

utilizabile la nivel bazinului hidrografic

Crişuri sunt:

� resurse de apă teoretice:

3116,4 mil. mc

� resurse de apă utilizabile:

744,734 mil. mc

Pentru urmǎrirea calitǎţii apelor de

suprafaţǎ şi subterane din judeţul Bihor,

Administraţia Naţionalǎ „ Apele Române”

Direcţia Apelor Crişuri Oradea face

prelevǎri de probe pentru analize din:

� subteran pentru:

� alim. cu apă în scop potabil -

13550,2 mii mc

� alim. cu apă în scop industrial -

19694,8 mii mc

� alim. cu apă pentru irigaţiii -

58,6 mii mc

� zootehnie - 25,4 mii mc

� piscicultură - 48,0 mii mc

� suprafa ţă pentru:

� alim. cu apă în scop potabil -

3867,7 mii mc

� alim. cu apă în scop industrial -

189,8 mii mc

� alim. cu apă pentru irigaţiii -

93,6 mii mc.

� Restitu ţii de ap ă

• gospodărie comunală. -

14506,4 mii mc

• industrie 39396,6mii;

• piscicultură-10361,3 mii mc

• alim.cu apă pentru

piscicultură - 16412,3 mii

mc.

Încadrarea secţiunilor de

monitorizare în categorii de calitate, în

anul 2006 s-a făcut conform Ordinului

161/2006. Situaţia lungimii cursurilor de

apǎ, în bazinul hidrografic Crişuri, în

raport cu calitatea înregistratǎ conform

caracteristicilor globale în anul 2006 este

prezentatǎ în tabelul :2.2.1.

Talel: 2.2.1.

Clase de calitate Total

km I II III IV V

1383 166 1153 57 7 -

100

%

12

%

83,5

%

4

%

0,5

%

-





31

Calitatea apei lacurilor, din bazinul

hidrografic Crişuri conform

caracteristicilor globale în anul 2006 se

prezintǎ astfel:

� clasa de calitate II (Tileagd,

Drǎgan, Leşu);

� clasa de calitate III (Crestur);

� clasa de calitate IV (Fegernic).

Calitatea apelor subterane este

urmǎritǎ prin prelevarea probelor de apă din 90 de foraje cu flux lent. Frecvenţa de

recoltare a probelor este de 1- 2 recoltări / an.

Indicatorii determinaţi la probele

de ape subterane freatice sunt: pH,

reziduu fix, CCO-Mn, SO4, NO2, NO3,

Ca, Mg, Fe, Mn, NH4, fosfaţi, alcalinitate

totală, oxigen dizolvat, cupru, crom, As,

Zn şi fenoli.

Analizele efectuate pe probele de

apă recoltate din cele 90 de foraje scot în

evidenţă depăşirea limitei de potabilitate

faţă de limita STAS-ului 1342/91 şi a Legii

apei potabile 458/2002, de către factorii

de risc pe termen scurt pentru următorii

indicatori: mangan( în 46 foraje),

substanţe organice exprimate prin CCO-

Mn ( în 17 foraje), oxigen dizolvat sub

limita admisă de 6,0 mg/l O2 (în 26 foraje)

fenoli ( în 18 foraje),amoniu ( 1 foraj),

rezidiu fix (6 foraje), fier şi depăşiri cu

caracter izolat la: pH, alcalinitate,

magneziu, PO4, NO3 şi Ca.

2.3. Calitatea solului

Pe teritoriul aferent judeţului Bihor

s-au format un număr foarte mare de

soluri, consecinţa a acţiunii îndelungate a

unui complex de factori naturali cum sunt

relieful, geologia, hidrografia, clima,

vegetaţia, timpul, la care se mai adaugă şi omul prin activitatea sa.

Aceşti factori pedogenetici nu

acţionează izolat, participarea fiecăruia în

procesul de pedogeneză nu a fost şi nu

este peste tot identică, iar ca urmare a

intensităţii lor de manifestare dar şi a

conexiunilor şi interferenţelor realizate, şi foarte diferite, au generat o diversitate de

soluri , iar uneori pe suprafeţe foarte

restrânse, dar mai ales pe direcţia

vest-est.

Din total teren agricol de 497.167

ha, la nivelul anului 2006, 18.125 ha se

încadreazǎ în clasa I de calitate, 94.601

ha în clasa II de calitate, 154.500 în clasa

III de calitate, 177.145 în clasa IV de

calitate şi 52.796 în clasa V de calitate.

Presiuni asupra stării de calitate a





32

solurilor sunt date de tratamentele

fitosanitare efectuate la culturile agricole

şi de îngrăşămintele utilizate (organice şi chimice).

Informaţia oferită de studiile

pedologice şi de bonitare este foarte

importantă la realizarea părţii economice

a cadastrului agricol şi a proiectelor de

organizare şi amenajare a teritoriului

agricol (art. 9 Legea 7/1996 a cadastrului

şi a publicităţi imobiliare şi art. 121. Legea

18/1991 a fondului funciar, republicată). În contextul conservării şi sporirii

fertilităţii solurilor este foarte important, ca

prin studiile elaborate, să se facă o

analiză detaliată a factorilor limitativi şi restrictivi ai producţiei agricole, în

vederea identificării solurilor supuse

degradării şi poluării, cu slabă vocaţie

pentru o agricultură durabilă şi economic

eficientă, a delimitării perimetrelor de

manifestare şi a gradului de intensitate,

pentru a se putea interveni prin activităţi de organizare, prin acţiuni de prevenire

sau prin lucrări de combatere şi ameliorare.

2.4. Calitatea fondului forestier

Pădurile se integrează organic în

viaţa şi ansamblul relaţiilor sociale,

îndeplinind funcţii deosebite: de

regularizare a debitului apelor, de

protecţie a solului contra eroziunilor şi factorilor climatici dăunători, pentru

sănătatea oamenilor, reducerea efectelor

poluării şi multiple alte servicii de ordin

estetic, ştiinţific, apărare a obiectivelor

industriale etc. Pădurea şi mediul

alcătuiesc un ecosistem unitar cu

echilibru stabil.

Dupa funcţia pe care o

îndeplinesc, pǎdurile se împart în douǎ categorii:

� păduri de grupa I, cu funcţii speciale

de protecţie a apelor,a solurilor şi terenurilor, contra factorilor climatici şi industriali dǎunatori, păduri cu funcţii de recreere şi păduri cu funcţii de

interes ştiinţific şi de ocrotire a

genofondului şi ecofondului forestier;

� păduri de grupa a II-a, păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie ;

Procesul de producţie forestierǎ cuprinde doua laturi strans legate intre ele

şi anume: un proces natural, cu caracter

biologic, de creştere a arborilor, implicit





33

de formare a lemnului şi un proces cu

caracter economic asupra activitǎţilor de

culturǎ, protecţie, pazǎ şi exploatare

efectuate de la intemeierea pǎdurii pânǎ la recoltarea produselor sale.

Starea de sănătate a pădurilor este

evaluată prin sistemul de monitoring

forestier. Datele din cele 96 de sondaje

amplasate în pǎduri proprietate publicǎ a

statului sunt transmise la ICAS Bucureşti. Starea de sǎnǎtate a pǎdurilor se

urmăreşte prin Reţeaua de Monitoring

Forestier Naţional, care are suprafeţe de

probă permanente, amplasate după o

reţea fixă de 4 x 4 km. Rezultatele se

prelucrează de ICAS Bucureşti şi sunt

reprezentative numai la nivel naţional.

Anual se urmăresc indicatorii specifici :

defoliere, decolorare, vǎtǎmare pe natură de indicatori, privind cauze: antropice,

insecte, ciuperci, factori naturali, poluare.

Periodic, o dată la 5 ani se iau şi date

privind caracteristicile biometrice pentru

inventarul forestier naţional. La nivel

judeţean, datele din reţea nu sunt

reprezentative.

Suprafaţa fondului forestier la nivelul

judeţului Bihor , parcurse cu tăieri în anul

2006 este de 33.539 ha.

Conform Ordinului 121/20.02.2005-art. 2,

s-a stabilit că în judeţul Bihor, zona cu

deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi pentru împădurire este în

special zona vestică de câmpie,

cuprinzând Ocoalele Silvice: Tinca,

Oradea şi Săcuieni.

În anul 2006 suprafeţele de teren

scoase din fondul forestier pentru alte

utilizări însumează 6,1355 ha.

2.5. Starea de conservare a habitatelor

naturale , ariilor protejate, florei si faunei.

Judeţul Bihor deţine un capital

natural deosebit cuprinzând 64 arii

naturale protejate de interes naţional, 13

arii naturale protejate de interes judeţean

şi Parcul Natural Apuseni, ocupând locul

2 în ţarǎ ca şi capital al ariilor naturale

protejate.

Parcul Natural Apuseni este

atribuit în administrare Regiei Naţionale a

Pǎdurilor ROMSILVA, Direcţia Silvicǎ Oradea iar alte 19 arii naturale protejate

din afara parcului natural Apuseni, sunt

atribuite în custodie unor instituţii şi O.N.G.-uri care şi-au dovedit capacitatea

administrativǎ, ştiinţificǎ şi financiarǎ de a

proteja şi conserva aceste zone.





34

2.6. Starea aşezǎrilor umane

Populaţia judeţului Bihor este de

595.702 locuitori, o pondere mai mare

având-o mediul rural, în care trăiesc

51,2% din locuitori. În mediul urban, ce

cuprinde cele 4 municipii şi 6 oraşe

reprezintă 48.8% din totalul populaţiei. În

judeţ convieţuiesc 67,4% cetăţeni de

etnie română-25,97%, maghiari-5.04%,

romi-1,23%, slovaci-0,19%, germani şi alte naţionalităţi-0,23 %.

Structura populaţiei după religie

este: 59,64% ortodocsi, 17,96% reformaţi, 9,26 % romano-catolici, 5,74%

penticostali, 3.74% baptişti şi 2,35%

greco catolici.

Suprafaţa locuibilǎ totalǎ este de

2.976.529 m2 din care 81.752 m2 în

proprietate publicǎ şi 2.894.772 m2 în

proprietate privatǎ.

Numǎrul total al locuinţelor

existente este de 81.004 din care 2.679

locuinţe în proprietate publicǎ şi 78.325

locuinţe din fonduri private.

Lungimea strǎzilor orǎşeneşti este

de 380 km din care 232 km modernizate.

2.7. Starea de sǎnǎtate a populaţiei în

relaţia cu calitatea mediului înconjurǎtor.

In cadrul studiului ,,Monitorizarea

sănătăţii copiiilor in relaţia cu poluarea

atmosferică urbană”, s-au efectuat

analize medicale pe un eşantion de 277

elevi din cele 24 de şcoli ale municipiului.

Concluziile studiului prezintă următoarele afecţiuni posibil asociate

poluării atmosferice:

• Simptome iritative ale căilor respiratorii 74 % superioare

• Pneumonii in ultimul an

29,1 % • Tuse cu expectoraţie

14,1 % • Bronşita cronică

11,9 % • Astm bronşic

11 % In ceea ce priveşte efectul poluǎrii apei asupra stǎrii de sǎnǎtate a populaţiei

In anul 2006 in municipiul Oradea nu a

fost inregistrat nici un episod de epidemie

de natura hidrică. In municipiul Marghita a fost

inregistrat in perioada 17.03.2006 - 02.04

2006 un episod epidemic cu transmitere

hidrică de gastroenterită cu etiologie

virală cu Rotavirus. Numărul total de





35

persoane afectate a fost de 374, din care

350 din mediul urban şi 24 din mediul

rural.

Distribuţia pe sexe a cazurilor

depistate a fost de 176 cazuri sex

masculin şi 198 cazuri de sex feminin.

Principalele afecţiuni posibil

asociate cu gestionarea deşeurilor

menajere sunt:

� BDA – 3 cazuri la lucrǎtorii din

salubritate;

� Boli respiratorii acute - 56 cazuri la

lucrǎtorii din salubritate;

� Infecţii ale pielii şi ţesutului

subcutanat - 9 cazuri la lucrǎtorii

din salubritate;

� Alergii cutanate ( urticarie + eritem)

- 2 cazuri la lucrǎtorii din

salubritate;

� Leziuni traumatice superficiale,

plǎgi deschise şi alte leziuni – 20

cazuri la lucrǎtorii din salubritate;

� Parazitoze intestinale - 1386 cazuri

la lucrǎtorii din salubritate;

� Giardioza – 29 cazuri la lucrǎtorii

din salubritate;

În anul 2006 s-au efectuat

măsurători ale nivelului de zgomot, în 3

puncte de trafic rutier din municipiul

Oradea cu o frecvenţă lunară.

Valorile maxime ale nivelului de zgomot

monitorizate în cele 3 puncte se

încadrează în limitele prevăzute de STAS

10009/1988 (60 – 85 dB).

Măsuratorile au fost efectuate între

orele 900 - 1000.

Valorile admisibile ale nivelului de

zgomot exterior pe străzi se stabilesc în

funcţie de categoria tehnică a strazilor,

respectiv de intensitatea traficului. Se

observă o variaţie a nivelului de zgomot

de la o luna la alta, factorul determinant în

interpretarea rezultatelor fiind categoriile

de maşini ce au traversat intersecţia în

momentul măsurătorii.

În majoritatea aşezărilor umane din

judetul Bihor, zgomotul nu creează populaţiei disconfort şi probleme de

sănătate.

2.8. Managementul deşeurilor

Judeţul Bihor are elaboratǎ o

strategie privind „ Managementul integrat

al deşeurilor municipale şi asimilabile din

judeţul Bihor” aprobatǎ prin Hotǎrârea nr.

104 / 30.08.2006 a Consiliului Judeţean

Bihor care cuprinde urmǎtoarele

obiective:

1. organizarea colectǎrii selective a

deşeurilor în oraşele judeţului;





36

2. dezvoltarea depozitului ecologic

Oradea ca depozit ecologic

judeţean;

3. realizarea a 6 staţii de transfer în

orasele: Aleşd, Beiuş, marghita,

Salonta, Ştei, Sǎcuieni, la care vor

fi arondate localitǎţile învecinate;

4. realizarea unei staţii de sortare şi compostare pentru localitǎţile din

zona metropolitanǎ Oradea;

5. realizarea unei staţii de sortare

manualǎ şi a unei platforme de

compostare a resturilor vegetale în

fiecare staţie de transfer;

6. transportul deşeurilor de la

punctele de colectare din judeţ la

staţiile de transfer;

7. închiderea depozitelor neconforme

existente.

In anul 2006 gradul probabil de

acoperire cu servicii de salubritate pentru

populaţie în Jud. Bihor a fost estimat la

aproximativ 83% in mediul urban şi la

cca. 37% in mediul rural .

Instituţiile, comerţul şi alţi generatori de deşeuri au putut beneficia

de servicii autorizate cu condiţia să încheie contract de prestări servicii.

Circa 80% din instituţiile din mediul

rural nu au încheiat contract direct de

prestări servicii, nu deţin pubele,

utilizează containerele primăriilor acolo

unde acestea există. In general indicele de generare a

deşeurilor in mediul urban dens tinde spre

1Kg /zi/locuitor iar in mediul rural tinde

spre 0,3 kg/zi/ locuitor.

In municipiul Oradea, pentru

eficientizarea gestionării deşeurilor la

nivel de municipiu, în cursul anului 2007

se va finaliza şi semna contractul cu

viitorul operator de salubritate care va

avea obligaţia să asigure puncte de

colectare selectivă a deşeurilor reciclabile

pe întreg teritoriul municipiului.

Prin Hotărârea Consiliului Local

nr.582 din noiembrie 2006 s-a aprobat

planul de amplasament şi delimitarea

corpului de proprietate cu nr. cadastral

2145/3 şi 2145/4 Oradea, în suprafaţă de

20.000 mp, necesar înfiinţării punctului de

colectare a Deşeurilor de Echipamente

Electrice şi Electronice.

In cadrul depozitul ecologic de

deşeuri nepericuloase Oradea se va

realiza o staţia de epurare a levigatului şi o staţia de compostare.





37

In anul 2006 gestionarea

deşeurilor spitaliceşti periculoase s-a

efectuat intraspitalicesc in acord cu

reglementarile Ministerului Sanatăţii şi Familiei iar după ieşirea din instituţiile

spitaliceşti conform prevederii legislaţiei

privind gestiunea deşeurilor periculoase.

Colectarea, transportul si

incinerarea au fost asigurate de către

operatorul autorizat SC Befoco SRL

Biharia.

La data de 31.12.2006,

incineratorul de deşeuri spitaliceşti a

sistat activitatea conform prevederilor

legale aflate in vigoare, iar operatorul

specializat a prezentat o soluţie

alternativă de tratare şi a solicitat

revizuirea autorizaţiei de mediu.

Colectarea deşeurilor periculoase

sau nepericuloase medicale provenite din

cabinete medicale si policlinici a fost

efectuată in anul 2006 de către operatorul

autorizat SC Eco BYO SRL Oradea.

In judeţul Bihor sunt în curs de

implementare şi celelalte directive

europene privind ambalajele şi deşeurile

de ambalaje, deşeurile de producţie şi substanţele chimice periculoase.

2.8. Zone critice din punct de vedere

ca calit ăţii mediului.

Zonele critice sub aspectul poluării atmosferice sunt situate în apropierea

unor artere rutiere intens circulate,

intersecţii majore, halde de dejeuri

industriale, depozite de gunoaie menajere

necontrolate, ferme de animale, industria

chimică şi petrochimică, dar acestea din

urmă şi-au redus substanţial activităţile de

producţie.

Sub aspectul poluării apelor de

suprafaţă şi subterane nu sunt semnalate

zone critice.

Zone critice sub aspectul degrad ării solurilor

1. Eroziune în adâncime– total 2001 ha,

din care :

� slab - 1258 ha

� moderat - 515 ha

� puternic - 228 ha

2. Alunecări – total 2263 ha, din care :

� slab - 1661 ha



� foarte puternic - 89 ha

� excesiv - 60 ha

3.Sărăturare – total 39641 ha, din care:

� slab - 38341 ha





38


4. Acidifiere – total 270882 ha din care

� slab - 129298 ha



5. Exces de apa de suprafaţă- total

61921 ha, din care :

� slab - 35761 ha



6.Soluri gleizate - total 87062 ha :

� slab - 30189 ha



� f.puternic - 4872 ha

� excesiv - 884 ha

7. Poluare prin:

� halde şi depozite - 355 ha

� rezidii petrolier - 105 ha

� excavaţii la zi - 29 ha

2.9. Accidente tehnice şi poluări accidentale

În anul 2006 au fost semnalate

următoarele poluări accidental

� ianuarie 2006 - o poluare acccidentală pe Valea Săndărău, datorată lucrărilor

de igienizare de la S.C. Scandic

Distileries – fără efecte majore.

� februarie 2006 - o poluare accidentală pe Valea Săndărău datorată manipulării şi depozitării necorespunzatoare a borhotului de la

S.C. Scandic Distileries, care ulterior a

fost antrenat în canalizarea pluvială a

societăţii şi deversat în Valea

Săndărău. Nu a avut efecte majore.

În luna Martie 2006, s-au semnalat

2 poluări accidentale cu produse

petroliere:

� În data de 11.03.2006, pe pârâul

Peţa, în Oradea, provenind de la

depozitul frigorific din incinta SC

Cominca SA, a firmei Macromex

SA Bucureşti. S-a intervenit rapid

şi nu a fost afectat cursul de apă. � În data 14.03.2006, pe rîul Crişul

Repede, în municipiul Oradea, poluare cu

ape din incinta depozitului central de

produse petroliere a SC Petrom SA-suc.

Oradea,antrenate de precipitaţii şi deversate prin canalizarea pluvială în

emisar. Unitatea a fost sancţionată contravenţional de Garda Naţională de

Mediu-Comisariatul Judeţean Bihor

(amendă de 1000 RON) . Nu a fost

afectată flora şi fauna în aval.





39

În luna Mai, în data de 8.05.2006

s-a semnalat o poluare accidentală pe

canalul colector din zona Homorog. Nu a

avut efecte majore.

În luna Septembrie s-au semnalat

2 poluări accidentale, fără efecte majore:

� în data de 22.09 2006 la S.C.

Baita S.A. Stei

� în data de 28.09.2006 la S.C.

Mirocom Stei

În luna Noiembrie, pe data de

04.11.2006 a avut loc un accident rutier în

zona localităţii Inand, pe DN 71, km

91+750, în care a a fost implicat un TIR

italian, ce transporta cca.17000 kg

solvenţi, majoritatea inflamabili.

Intervenţia promtă a Inspectoratului

pentru Situaţii de Urgenţă, a GN

Mediu,Comisariatul Judeţean Bihor, APM

Bihor şi Poliţie locale a diminuat efectele

accidentului, fiind poluată o suprafaţă de

sol de cca.1 mp., care a fost ulterior

îndepărtat.

2.10. Educaţia ecologică: aspecte şi imagini ale activităţilor de educaţie

ecologică. Concurs şcolar regional: “ Viaţă pentru

mediu,viată pentru om”

(noiembrie .2006 – iunie 2007)

� organizator : A.P.M. Bihor,

� parteneri I.S.J. Bihor, Primăria

mun. Oradea, SC Amur System

COM S.R.L;

� beneficiari: peste 4000 elevi din c

se adresează elevilor din ciclurile

primar, gimnazial şi liceal din

judeţul Bihor

Lansare concurs





40

Faza zonală

Faza judeţeană





41

Proiectul “ Punţi spre lume” din cadrul

proiectului internaţional ‘Spring Day”

� Parteneri : Liceul Teoretic “Onisifor

Ghibe” Oradea; şcoli din zona

Beiuş, Vadu Crişului, A.P.M. Bihor;

Proiect educaţional european

Comenius; “ Tu, eu şi mediul

înconjurător”( aug.2006 – iul..2009),

finanţat de U.E. prin programul

Socrates

� Parteneri: Scoala de Arte şi Meserii “”George Bariţiu” Oradea,

A.P.M. Bihor





42

Activităţi desfăşurate în perioada 15

martie – 15 aprilie 2007 “ Luna

Pădurii”

Liceul teoretic “ Onisifor Ghibu” Oradea

Activităţi dedicate “Zilei Mondiale a

Apei” (22 martie 2007)





43

Ziua Mondială a Pământului

(22 aprilie 2007)

Concus naţional de desene organizat de

Şcoala cu cls. nr. 11 Oradea





44

Scoala cu cls.I-VIII “Decebal” Oradea;

Liceul Teologic greco – Catolic Oradea

Programul naţional “ Milioane de

oameni, milioane de copaci”.





45

2.11. Instituţii şi organizaţii cu atribuţii şi activităţi în domeniul protecţiei mediului:

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bihor,Oradea,B-dul Dacia, nr.25/A;

tel:0259.444590;fax:0259.406588;

e-mail:[email protected];

www.apmbh.ro;

G.N.M. Comisariatul Judeţean

Bihor, Oradea, B-dul Dacia,

nr.25/A;

A.N. Apele Romăne, Direcţia

Apelor Crişuri Oradea;

Autoritatea de Sănătate Publică Bihor,

R.N. Romsilva, Direcţia Silvică Oradea;

Direcţia Agricolă şi Dezvoltare

Rurală Oradea,

Inspectoratul Teritorial pentru

Regim Silvic şi Vânătoare Bihor;

Centrul Regional de Supraveghere

Ecologicǎ Oradea, Piaţa 1

Decembrie nr.4; tel: 0259.472434;

[email protected];

Fundaţia Ecotop Oradea, Piaţa

Independenţei nr.39, tel:

0259.441681;[email protected].

ro;

Centrul pentru arii Protejate şi Dezvoltare Durabilǎ ,Oradea, Piaţa

1 Decembrie nr.4; tel: 0259.472434;

[email protected];

3. Obiective şi priorit ăţiî în domeniul protec ţiei mediului

3.1. Obiective generale din Planul Local

de Acţiune pentru Mediu (PLAM) Bihor :

• identificarea, evaluarea şi stabilirea

problemelor şi aspectelor de mediu

din judeţul Bihor;

• stabilirea priorităţilor de acţiune în

scopul îmbunătăţirii condiţiilor de

mediu;

• promovarea conştientizării publice

cu privire la drepturile şi obligaţiile

comunităţii faţă de mediul natural;

• întărirea capacităţii autorităţilor

locale, agenţilor ecopnomici şi a

comunităţii locale pentru elaborarea

şi implementarea programelor de

protecţie şi conservare a mediului

natural;

• promovarea parteneriatului între

actorii implicaţi în procesul

decizional legat de mediu;

• sa respecte cerinţele legislative

naţionale în domeniul mediului şi să promoveze cerinţele Uniunii

Europene.





46

3.2. Stadiul măsurilor prioritare din PLAM

Planul Local de Acţiune pentru

Mediu pentru judeţul Bihor a fost elaborat

în anul 2004, în cadrul proiectului Phare

RO 0006.14.03: “Asistenţă tehnică pentru

întârirea Agenţiilor Locale pentru

Protecţia Mediului şi dezvoltarea

Agenţiilor Regionale pentru Protecţia

Mediului”. Elaborarea PLAM pentru jud.

Bihor a fost instituţionalizată prin Ordin al

Prefectului de Bihor nr.21/01.10.2003 şi s-a finalizat în luna martie 2004.

In urma evaluării stadiului de

implementare PLAM Bihor, în luna

noiembrie 2006 au rezultat următoarele:

� 175 acţiuni cu termen de

realizare până în 2006 din care:

� 71 acţiuni realizate

� 73 în curs de realizare

� 31 nerealizate.

� 106 acţiuni cu termen de

realizare mai mare de 2006, din

care:

� 60 realizate în avans;

� 46 în curs de realizare.

Procesul de revizuire pentru PLAM

Bihor a fost stabilit pentru anul 2007.

P.L.A.M. Bihor a stat la baza elaborării

Planului Judeţean de Dezvoltare 2007 –

2013, pentru jud. Bihor, Cap. Mediu,

precum şi la întocmirea Documentului de

Programare Regională în Domeniul

Mediului (DPRDM) – Transilvania de

Nord 2007 – 2013 şi a Planului de

Dezvoltare Regională 2007 – 2013 pentru

Regiunea 6 Nord – Vest.

3.3.Proiecte cuprinse în PLAM Bihor

I. Calitatea apei

� Realilitarea reţelelor de apǎ potabilǎ în jud. Bihor;

� Extinderea reţelelor de apǎ potabilǎ în jud. Bihor;

� Retehnologizarea sistemului de

captare a apei brute în mun. Beiuş; � Modernizarea procesului de tratare

a apei în mun. Beiuş, oraş Aleşd;

� Implementarea unui sistem de

monitorizare a calitǎţii apei

provenite din surse individuale;

II. Poluarea atmosferei

� Elaborarea unui program de

acţiune în vederea eliminǎrii treptate a utilizǎrii cǎrbunelui ca şi combustibil în favoarea gazelor

naturale la CET I Oradea;





47

� Intocmirea planurilor de

ecologizare şi refacere a mediului

în cazul haldelor de steril;

III. Gestiunea deşeurilor

� Elaborarea strategiei judeţene

privind gestiunea deşeurilor;


colectare selectivǎ a deşeurilor;

� Infiinţarea depozitelor de deşeuri

inerte sau provenite din

decopertǎri, construcţii- demolǎri; � Elaborarea şi implementarea unor

programe de conştientizare a

populaţiei privind gestiunea

deşeurilor, impactul lor asupra

sǎnǎtǎţii umane şi a mediului

înconjurǎtor.

IV. Degradarea mediului natural şi construit

� Asigurarea accesului la informaţii şi acordarea de consultanţǎ celor

care doresc sǎ preia în custodie

arii protejate;

� Incheierea de contracte de

atribuire în custodie a ariilor

protejate conform legislaţiei în

vigoare;

� Controlul periodic al activitǎţilor

administratorilor / custozilor de arii

protejate;

� Realizarea planurilor de

management pentru fiecare arie

protejatǎ; � Identificarea ariilor naturale de

interes în vederea promovǎrii ca

arii naturale protejate.

V. Educaţia ecologicǎ � Conştientizarea populaţiei privind

necesitatea şi importanţa implicǎrii în rezolvarea problemelor de

mediu;

� Mediatizarea programelor de

finanţare disponibile pentru

susţinerea activitǎţilor O.N.G-urilor;

� Promovarea în cadrul instituţiilor

de învǎţǎmânt a programelor de tip

„ ECO – ŞCOALA” , „ECO –

GRǍDINIŢA”;

� Organizarea periodicǎ de

concursuri pe teme de ecologie la

nivel judeţean şi interjudeţean;

� Marcarea zilelor importante din

calendarul ecologic prin activitǎţi concrete desfǎşurate la nivel local.





48

4. Perspective în domeniul

protec ţiei mediului la nivel local

Proiecte prioritare pentru perioada 2002-

2012 în municipiul Oradea.

� Dezvoltarea infrastructurii de baza şi protecţia mediului:

1. Imbunătăţirea accesului la

coridorul Pan-European IV – construirea

drumului de centură a municipiului

Oradea. Estimarea costului: 20.250.000

EURO. Termen de realizare: 2 etape,

studii de fezabilitate si derularea

proiectului in maxim 2 ani.

2. Realizarea studiului de

fezabilitate şi implementarea unui proiect

privind crearea unui “coridor verde” de

protecţie a zonelor urbane relativ la

poluarea atmosferei.

Estimarea costului:860.000 euro. Termen

de realizare: 2 etape, studii de fezabilitate

şi derularea proiectului in maxim 2 ani.

3. Realizarea lucrărilor prevăzute

in Programele de Etapizare ale unităţilor

economice potenţial poluatoare de pe

teritoriul municipiului Oradea. Estimarea

costului 5.000.000 EURO. Termen de

realizare conform termenelor propuse in

cadrul Programelor de Etapizare

aprobate.

4. Extinderea reţelelor de distribuţie apă şi canal în zona cuprinsă între străzile Gh.

Doja, Ec. Teodoroiu, Izvorului şi între

străzile Depoului, Bihorului. Estimarea

costului: 2.000.000 EURO. Termen de

realizare: 2 etape, studii de fezabilitate şi implementarea proiectului în max. 3 ani.

Investiţii preconizate în domeniul

protecţiei mediului

I. Calitatea apei – 28 proiecte

� Lucrările au rol de apărare

împotriva inundaţiilor : Amenajare

Valea Chijic, Valea Dobricioneşti, Valea Finiş, Valea Meziad, Valea

Tărcăiţa,Acumulare nepermanentă la Lazuri de Roşia – buget estimat

58450 Euro;

� Extinderea reţelelor de apă şi canal în Municipiul Oradea.- buget

estimate 36.111.000 Euro;

� Extinderea reţelelor de apă şi canal în zona Metropolitană, în

localităţile: Biharia, Borş, Cetariu,

Oşorhei, Sânmartin, Nojorid,

Sântandrei, Paleu – buget estimat

34.550.000.





49

II. Gestiunea deşeurilor – 13 proiecte

� Modernizarea procesului de

colectare a deşeurilor în Municipiul

Oradea şi localităţile zonei

metropolitane – buget estimat

500.000 Euro;

� Realizarea a 6 staţii de transfer

pentru deşeuri în jud. Bihor în

oraşele Aleşd, Beiuş, Marghita,

Salonta, Ştei, Sǎcuieni – estimare

costuri 3.500.000 Euro/ staţie;

� Inchiderea depozitelor de deşeuri

neconforme existente conform

calendarului negociat cu U.E.-

buget estimat – 2.800.000 Euro;

� Inchiderea si ecologizarea haldelor

de slam rosu CI,CII,CIII – Ep Bihor;

� Retehnologizarea cuptorului de

ardere cu lărgirea gamei de

deşeuri – coincinerare lichid-solid

(S.C. Sinteza S.A. Oradea)– buget

estimat 400.000 Euro.

III. Calitatea aerului – 6 proiecte

� Reducerea emisiilor de oxizi de azot

la instalaţia mare de ardere tip I nr 1

din cadrul SC Electrocentrale SA

Oradea - buget estimat – 20.000

Euro;

� Reducerea emisiilor de oxizi de

azot,bioxid de sulf, şi pulberi la

instalaţia mare de ardere tip I nr 2 din

cadrul SC Electrocentrale SA Oradea

buget estimat – 75.000 Euro;


modelare a dispersiei poluanţilor

atmosferici pe o hartă GIS a Zonei

Metropolitane.

IV. Protecţia naturii şi biodiversitǎţii – 6

proiecte;

� Centru de Resurse pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă – buget estimat

70.000 Euro;

� Realizarea bazelor de date privind

distribuţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor naturale de

interes comunitar existente în judeţul

Bihor;

� Biologia lacurilor artificiale din bazinul

hidrografic Crisuri, conform directivelor

europene – buget 350.000 Euro.

V. Zgomot - 1 proiect

� Perdele de protecţie împotriva poluării fonice pe principalele artere de

circulaţie din Municipiul Oradea –

buget estimat 1.248.000 Euro.

Regiunea 6 APM Bihor

Documents

Transcript of Regiunea 6 APM Bihor