Regimuri Alimentare Si Tipuri de Diete

6
REGIMURI ALIMENTARE SI TIPURI DE DIETE Alimentaţia dietetică are următoarele scopuri: - punerea în repaus şi cruţarea unor orgake, aparate şi sisteme; - echilibrarea unor funcţii deficitare sau" exagerate ale organismului; - compensarea unor tulburări rezultate din disfuncţiile unor glande endocrine; - satisfacerea unor necesităţi crescute ale organismului; îndepărtarea unor produse patologice de la nivelul intestinului. Regimurile alimentare sunt variate, fiind diferenţiate pentru fiecare afecţiune în parte. Pentru aceeaşi boală dieta diferă în funcţie de stadiul acesteia, de alimentele disponibile şi de preferinţele pacientului. Prescrierea regimului alimentar se face de către medic. Asistenta dieteticiană îl concretizează , prin stabilirea necesităţilor cantitative şi calitative, alcătuirea listei cu alimente şi stabilirea programului de alimentaţie. În spitale exista un număr de regimuri tip care acoperă majoritatea necesităţilor.Pentru cazurile speciale dieta se prescrie diferenţiat, de la caz la caz. La schimbarea turei de dimineaţă, asistenta medicală totalizează numărul de regimuri de fiecare tip din salon (exemplu: 7 pacienţi - regim V A, 3 pacienţi - regim IV) şi îl comunică asistentei şefe, care întocmeşte o foaie de alimentaţie pentru întreaga secţie clinică. În cazul în care se recomandă o dieta particulară se specifică mai întâi codul regimului corespunzător bolii de bază şi apoi particularitatea dietei (exemplu: VTIA diaree). 0 NEALIMENTAT 1 REGIM HTDRIC II REGIM HIDROZAHARAT III REGIM HIPOPROTEIC IV REGIM HIPOSODAT IVB REGIM HIPOSODAT + SUPLIMENT ONCOLOGIC IV C REGIM COPII FARA SARE VA REGIM COMUN VB REGIM COMUN + SUPLIMENT ONCOLOGIC VC REGIM COMUN COPII VI REGIM RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA VII REGIM DIABET VII A REGIM DIABET HIPOSODAT VII B REGIM DIABET CETOZA VII C REGIM DIABET HIPOPROTEIC VIII REGIM ? IX REGIM ULCER

Transcript of Regimuri Alimentare Si Tipuri de Diete

Page 1: Regimuri Alimentare Si Tipuri de Diete

REGIMURI ALIMENTARE SI TIPURI DE DIETE

Alimentaţia dietetică are următoarele scopuri:- punerea în repaus şi cruţarea unor orgake, aparate şi sisteme; - echilibrarea unor funcţii deficitare sau" exagerate ale organismului; - compensarea unor tulburări rezultate din disfuncţiile unor glande endocrine;- satisfacerea unor necesităţi crescute ale organismului; îndepărtarea unor produse

patologice de la nivelul intestinului.

Regimurile alimentare sunt variate, fiind diferenţiate pentru fiecare afecţiune în parte. Pentru aceeaşi boală dieta diferă în funcţie de stadiul acesteia, de alimentele disponibile şi de preferinţele pacientului. Prescrierea regimului alimentar se face de către medic. Asistenta dieteticiană îl concretizează , prin stabilirea necesităţilor cantitative şi calitative, alcătuirea listei cu alimente şi stabilirea programului de alimentaţie. În spitale exista un număr de regimuri tip care acoperă majoritatea necesităţilor.Pentru cazurile speciale dieta se prescrie diferenţiat, de la caz la caz.La schimbarea turei de dimineaţă, asistenta medicală totalizează numărul de regimuri de fiecare tip din salon (exemplu: 7 pacienţi - regim V A, 3 pacienţi - regim IV) şi îl comunică asistentei şefe, care întocmeşte o foaie de alimentaţie pentru întreaga secţie clinică. În cazul în care se recomandă o dieta particulară se specifică mai întâi codul regimului corespunzător bolii de bază şi apoi particularitatea dietei (exemplu: VTIA diaree).

0 NEALIMENTAT1 REGIM HTDRICII REGIM HIDROZAHARAT III REGIM HIPOPROTEICIV REGIM HIPOSODATIVB REGIM HIPOSODAT + SUPLIMENT ONCOLOGIC IV C REGIM COPII FARA SAREV A REGIM COMUNV B REGIM COMUN + SUPLIMENT ONCOLOGICV C REGIM COMUN COPIIVI REGIM RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICAVII REGIM DIABETVII A REGIM DIABET HIPOSODAT VII B REGIM DIABET CETOZAVII C REGIM DIABET HIPOPROTEICVIII REGIM ?IX REGIM ULCERX REGIM GIOVANETTIXI B 1000 CALORIIXIA 600 CALORIIXII REGIM KEMPNERXIII- ALIMENTAŢIE ENTERALA

Page 2: Regimuri Alimentare Si Tipuri de Diete

0NEALIMENTATI REGIM HIDRIC

- reprezintă administrarea de lichide limpezi: apa fiarta si racita, ceai neiindulcit sau indulcit cu zaharina, supa strecurata., suc de fructe strecurat, zeama de orez administrat in doze mici (100 ml/ora) progresiv crescinde- indicaţii: gastrita acuta, ulcer faza dureroasa, pancreatita, diaree, gastroenterite, primele zile postoperator

II REGIM HIDROZAHARAT- este alcătuit din ceai indulcit, sucuri de fructe cu zahăr, supe limpezi de legume, limonada, zeama de orez indulcita- se asigură 2-3 litri de lichide, administrate la 2-3 ore, în funcţie de pierderi indicaţii: gastrita acuta, debutul hepatitei acute, primele zile postoperator, colecistita acuta

III REGIM HEPOPROTEIC- in limitarea alimentelor bogate in proteine ( carne, lapte, albuş de ou, produse lactate, fasole, bob, linte, mazăre, ciuperci, soia).- aportul recomandat de proteine (0,8- 0,6 g/kc/zi) va fi prescris de către medic. Se indica intr-o cantitate mai mare proteinele de origine animala, care au o valoare biologica ridicata, prin conţinutul de aminoacizi esenţiali.

- pentru uşurarea calculelor se utilizează foaia de echivalenta proteica: 5g proteine = 1 ou = 25 g carne = 15 g brinza = 60 g pâine = 40 g paste făinoase = 75 g orez = 200 g cartofi

- indicaţii: insuficienta renala cronica, nefropatii glomerulare, ciroza hepatica decompensată parenchimatos (encefalopatie portosistemica)

IV REGIM HIPOSODAT aportul obişnuit de sare in dieta este de 9 12g/zi. Consumul recomandat, de sare este de 3 - 6 g/zi

Consumul minim necesar este de 1 - 2 g/zi. - regimul hiposodat consta in limitarea aportului de sare sub 2 -3 g/zi o linguriţa conţine 6 g de sare

- se realizează prin suprimarea adaosului de sare in mincare, contraindicarea alimentelor bogate in sare (conserve, mezeluri, brinzeturi sărate, carne afumata, bulion de legume, snaks-uri, muraturi, muştar, supa conservata)

-indicaţii: insuficienta renala acuta si cronica, glomerulonefrita cu insuficienta cardiaca, sdr. nefrotic, nefropatii cronice cu HTA, HTA esenţiala si secundara, cardiopatii si valvulopatii decompensate, insuficienta cardiaca, ciroza hepatica decompensată vascular

IV B REGIM HEPOSODAT + SUPLIMENT ONCOLOGIC - adăugarea la dieta anterioara a unei gustări suplimentare

- supliment oncologic - administrarea la pacienţi ce urmează radioterapie a unei gustări din produse lacatate

IVC REGIM PEDIATRIC FARA SARE

V A REGIM COMUN

- regim raţional de cruţare, pregătit dieteticProdusele din „cereale .integrale si uleiurile vegetale se recomanda a fi consumate la majoritatea meselor. Fructele se recomanda zilnic, dar nu nelimitat, pentru a evita riscul creşterii ponderale. Legumele din abundenta, leguminoasele ( fasole, mazăre, bob, linte) si fructele oleaginoase (nuci, alune, arahide) se indica a fi consumate de 2- 3 ori pe zi. Carnea grasa va fi evitata, fiind indicat consumul de carne de pui, peste si ou zilnic. Lactatele vor fi consumate o data sau de doua ori pe zi, in limita aportului caloric recomandat. Vor fi evitate in dieta cu carnea roşie, pâinea alba, cartofii, orezul, pastele făinoase, untul si dulciurile.

Page 3: Regimuri Alimentare Si Tipuri de Diete

- se vor asigura 4-5 mese/zi, cu respectarea orelor fixe de masa pentru crearea si întreţinerea reflexelor stimulatoare ale secreţiilor digestive. Ultima masa se va lua cu 2-3 ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna noaptea.

V B REGIM COMUN + SUPLIMENT ONCOLOGIC- adăugarea la dieta anterioara a unei gustări suplimentare la pacienţi ce urmează radioterapie

V C REGIM COMUN COPII

VI REGIM RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA- este un regim de cruţare intestinala, in care alimentele sint introduse treptat in funcţie de evoluţie si sint repartizate in 5-6 mese/zi.- se contraindica alimentele bogate in fibre, grăsimile prăjite, alimentele acide si piperate, băuturile gazoase, produsele zaharoase concentrate in scopul punerii in repaus a colonului.- se urmăreşte asigurarea atit a unui aport caloric adecvat, cit si menţinerea bilanţului hidroelectrolitic- alimente permise: carne de pasare, vitei, vaca fripta, tocata, peste slab, şunca presata slaba, peste slab fiert sau fript, oua fierte tari, telemea desarata, paste făinoase, piure de cartofi (numai daca sint bine toleraţ si in cantităţi mici), biscuiţi, piine prăjită, supe de legume,sucuri de fructe neacidulate, ulei si unt crud.- indicaţii: rectocolite ulcerohemoragice acute sau cronice (toxice, parazitare, infectioase), boala Crohn

VII REGIM DIABET- terapia medicala nutriţionala este obligatorie in diabetul zaharat. Dieta se adaptează pacientului in funcţie de

virsta, sex, activitatea fizica, greutate, tipul de DZ si tratamentul indicat. - se urmăreşte asigurarea tuturor principiilor nutritivului cantităţi cit mai apropiate de cele recomandate

individului sănătos.- alimente interzise: zahăr, miere de albine, dulciuri cu zahăr, biscuiţi, halvaua, sucuri de fructe, fructe uscate,

struguri, must, băuturi alcoolice dulci, untura, slănina- alimente permise: carne, peste, mezeluri, conserve din carne si peste, viscere, caşcaval, telemea,, oua, ulei

fiert sau crud, legume verzi (castraveţi, roşii, conopida, varza, fasole verde, salata verde, spanac,, dovlecei, urzici, ridichi, ciuperci, ardei gras, praz, vinete)- alimente care se cintaresc: pâine, paste făinoase, lapte, brânza de vaci, produse lactate, legume uscate (fasole, mazăre, orez,), cartofi, legume (morcov, telina, pătrunjel, sfecla, ceapa), fructe (mere, fragi, căpşuni, zmeura, caise, piersici, portocale, grepfruit, pepene verde, pepene galben, gutui, cireşe de mai, vişine)

- număr de mese 3 mese principale si 2-3 gustări

VII A REGIM DIABET HTPOSODAT

VII B REGIM DIABET CETOZA

Regim indicat pentru DZ decompensat, caracteristica fiind evitarea alimentelor care conţin lipide: lapte si brinzeturi grase, carne grasa, ulei, unt, margarina, supe sau ciorbe grase, gălbenuş de ou.

VII C REGIM DIABET HTPOPROTEICRegim indicat la pacienţii cu diabet zaharat complicat cu nefropatie diabetica. Pe langa alimentele care sunt interzise sau trebuie cintarite se recomanda limitarea alimentelor bogate in proteine: came, lapte, albuş de ou, produse lactate, fasole, bob, linte, mazăre, ciuperci, soia.

IX REGIM ULCERdieta indicata in cursul perioadei dureroase a ulcerului

- in primele 3 zile se recomanda lapte dulce neecremat (1500 -2000ml/zi), cu adaus de frişca sau smântână, in cantităţi mici, la interval de 2 ore; supe mucilaginoase, creme de lapte si ou, oua moi. Alimentaţia se

Page 4: Regimuri Alimentare Si Tipuri de Diete

îmbogăţeşte treptat prin introducerea supelor de orez strecurate, a grisului cu lapte, pâinii albe, piureurilor de legume. Dupa o saptamina se adaugă carne fiarta, brânza de vaci, cas proaspăt, supa de zarzavat, făinoase cu lapte, biscuiţi, ecleruri.

- alimentele nerecomandate pacienţilor cu ulcer cronic sunt laptele bătut, iaurtul, brinzeturile fermentate, ouăle fierte tari sau prăjite, maioneza, carnea si pestele gras, conservele, afumaturile, supele de came in care carnea a fost pusa la fiert de la rece.

- in afara episoadelor dureroase se pot folosi majoritatea alimentelor, pregătite dietetic pentru a nu irita

mucoasa gastrodudenala. Vor fi permanent interzise condimentele (piper, ardei iute, boia, hrean, chili, usturoi), prăjelile si legumele care conţin celuloza dura (ceapa, telina, ridichile).

I X REGIM GIOVANETTI'

Regim deproteinizat indicat la pacienţii cu insuficienta renala acuta, sdr nefrotic. Nu . trebuie prelungit mai mult de şapte zile,pentru a nu declanşa procesele de autofagie tisulara si a nu induce hipoproteinemie. Cantitatea de proteine nu trebuie sa depăşească 20 g/zi si este furnizata de albuşul de ou, care conţine proteine cu valoare biologica ridicata si un aport de aproximativ 2000 calorii.

Exemplu: 200 g paiine (4 g proteine), 200g paste făinoase fara ou, 300 g cartofi (6 g proteine), vegetale cu conţinut proteic redus, 500 g legume sau zarzavaturi (5 g proteine), 50 - 100 g grăsimi vegetale, 1 albuş de ou (5 g proteine).

XIA 600 CALORII- 250 ml lapte, lOOg brânza de vaci, 150 g carne slaba ,200 g mere, 100 g salata - indicaţii: obezitate

XIB 1000 CALORIIEste indicat in tratamentul obezităţii. Se exclud din alimentaţie alimentele bogate caloric, bogate in glucide si lipide (produse zaharoase, carnea si derivatele din carne, laptele gras, grăsimile animale).Exemplu de regim cu 1000 calorii: dimineaţa 200ml lapte

- ora 10 ceai indulcit cu zaharina- ora 14 salata de crudităţi sau o farfurie de supa, 100 g came slaba, lOOg mere- ora 17 50 g brinza de vaci- cina 150 g cartofi inabusiti, 150 g peste slab, 100 g mere

XII REGIM KEMPNER . - conţine orez, fructe , dulceaţa

- este un regim desodat, indicat in insuficienta cardiaca congestiva clasa IV NYHA

XIII ALIMENTAŢIE ENTERALA- pentru pacienţi care nu se pot alimenta datorita intervenţiilor chirurgicale (BMF, ORL) sau cu

tulburări de deglutitie, alimentele se administrează prin intermediul unei sonde oro sau nazogastrice