Reflexele
Transcript of Reflexele
Reflexele
Reflexul primitiv este un răspuns involuntar al corpului la un stimul extern sau o modificare a poziţiei corpului Reflexele primitive se dezvoltă în timpul sarcinii, sunt prezente la naştere şi au rol important în primul an de viaţă.
Apoi sunt suprimate în timpul primului an de viată astfel încăt nu mai sunt active din al doilea an de viaţă. Când reflexele primitive sunt suprimate, un alt set de reacţii denumite reacţii posturale se dezvoltă. Reacţiile
posturale sunt necesare pentru dezvoltarea echilibrului, coordonării şi a mişcării.Dacă reflexele primitive nu sunt suprimate total:
reflexele primitive persistă reacţiile posturale nu se pot dezvolta complet părţi ale creierului uman necesare pentru învăţare, socializare, comportament nu se dezvoltă copilul dezvoltă mijloace noi de compensare a prezenţei reflexelor primitive şi a absenţei reacţiilor posturale
Ref le xele arhaice Reflexul de intoarcere a capului
La foame sau stimularea tactilă a reg periorale – mişcarea limbii, gurii, capului spre pct de stimulare Acest reflex – fixarea şi introducerea mamelon în gură fără mâini Prematuri > 28 săpt Rol în reacţia de îndreptare a gâtului, înclinarea capului şi zâmbit Eşecul obţinerii răsp – depresie generală SNC Persistenţa – disfuncţie senzorio - motorie Răsp asimetric – leziune unilaterală a creier, lez nv facial, muşchi E mai pronunţat la copiii cu lez cerebrale
Reflexul de supt si deglutitie Declanşat de introducerea mamelonului în gură – copilul închide buzele în jurul sursei şi suge repetat şi
ritmic, apoi înghite Patternul ritmic prez de la 28 săpt gestaţionale, la 33-38 devine identic cu nn la termen, dar cu rata supt mai
mică Intră sub control voliţional la 2-5 luni, patternul nu mai e ritmic Diminuare/ absenţa – pune în pericol viaţa nn Persistenţa – interferă cu dezv mişc voluntare de supt şi cu mişc normale ale limbii (ulterior incorporate în
patternurile de producţie a sunetelorReflexul Moro
Numele provine de la pediatrul Moro Ernest care l-a descris în 1918.Reflexul se dezvoltă in utero, este prezent la naştere, atinge maximum la 2 luni şi scade în intensitate fiind inhibat la 4-6 luni. Moro reflex este cauzat de:-modificarea bruscă a poziţie corpului copilului: mişcarea suprafeţei de susţinere sau la tapotamentul abdomen, suflarea în faţă
Reflexul Moro constă din 2 faze:1.extensia membrelor superioare si abducţia acestora cu răsfirarea degetelor şi inspir profund2.flexia şi adducţia membrelor superioare cu expir profund, asemanator unei îmbrăţisări şi plâns.MI – extensie, dar dacă sunt deja în extensie – flexie pronunţată
Persistenţa reflex – copii cu Down, prematuri, G mică la naştere, cei cu mame narcomane Persistenţa – disfuncţie senzorio- motorie, afectează dezv motorie şi apariţia reacţii posturale Asimetria răspuns – lez unilaterală creier sau lez periferice produse la naştere: fractura claviculei, humerus, lez nv
periferici, lez musculare
Reflexul de apucare fortata Primele activitati de apucare şi strângere forţată -3, 4 luni Reflex palmar de apucare forţată
Strângerea mâinii la stimularea cu deg sau obiect al feţei palmare Faza de prindere- intensitatea tracţ şi apucării creşte în primele 30 zile, scade progresiv 4-5 luni (control
voluntar al prinderii) Copil, adult cu apucare grosieră – dificult apucare obiecte şi eliberarea lor
Reflex plantar de apucare forţată Reacţie de flexie a deg piciorului când e stimulată tactil planta sau spontan Prezent de la nastere, persista 1 an Supresia odată cu statul în picioare, păşitul, mersul Eşecul obţinerii refl – depresia SNC
Persistenţa – disfuncţii sau deficite senzorio-motorii Asimetria – leziune unilaterală creier, compon periferice SN sau muşchi
Reflexe funcţionale1. Patternuri ale loviturii cu piciorul
Reflexul de flexie –apărare N-n, copil, adult Stimulare nociva –extensia degetelor, dorsiflexia labei picior si flexia Gen, şold, îndepărtarea piciorului de stimul,
uneori implicat şi celălalt membru Stimul puternic- flexie viguroasă +extensie De la naştere, prematurii peste 28 sapt Absenţa răsp – lez SNCPersist flexie la stimuli slabi – întârziere în maturarea posturală Asimetria – leziune unilaterală creier, nv periferici sau muşchi
Reflexul de extensie încrucişată Extensia picior opus la stimularea nociceptivă a plantei celuilalt picior când acesta e ţinut în extensie blocată Mb contralateral- flexia bruscă, abd, ext Mb stimulat nu e în extensie blocată – face refl flexie – apărare iar cel contralat – extensie După 4 luni – copii îşi direcţion faza de ext spre stimul
Lovitul cu piciorul Initial – copilul loveşte alternativ Apoi – unilateral Apoi – bilateral alternativ sau simultan Frecvenţa loviturilor şi patternul diferă în fcţie de nivelul de excitaţie şi starea de veghe a copilului patternul lovitului cu piciorul dep de : controlul voliţional, creşterea în greutate, dominanţa flexori, extensori, nivelul de
excitaţie, percepţia şi motivaţia Reacţia de susţinere pozitivă
Copil susţinut pe verticală îşi susţine greutatea pe picioare ca un adult sau copil mare 11 luni – copilul stă în picioare fără susţinere Prematuri – susţinere pe vf picioarelor datorită predomin extensori datorită influenţei gravitaţiei şi vieţii neînghesuite a
vieţii extrauterine Păşitul spontan
Se obs la prematurii mai mari de 35 săpt, cu mers pe vf Dispare la 2 luni în paralel cu reflexul neonatal de susţinere pozitivă (maturizare SNC)
2. Reflexele de atitudine posturală Reflexe sau patternuri posturale ce implică întreg corpul Influenţează posturile generale ale nn, copil, adult RTAC (refl tonic asimetric cervical) RTSC (refl tonic simetric cervical) RTL (refl tonic labirintic)
Reflexul tonic asimetric cervical Declanşat de rotaţia vertebrelor cervicale
Cap întors spre dreapta – extremit dr extensie, extremit stg – flexie Feţii între 8 şi 20 săpt, scade în luna 4-6 Menţinere – împiedică dezv patternuri de mişcare, nu se poate menţine postură simetrică
Nu poate duce mâna pe linia mediană, să se joace, să ducă degetele la gură Întârziere în dezvoltare
Postură persistentă obligatorie=consecinţa scolioză, subluxaţie, dislocaţie cap femural Infarct cerebral, traumatism, boli degenerative – apare sau reapare patternul RTAC
Reflexul tonic simetric cervical Influenţat de mişcările relative ale capului faţă de trunchi Cap extensie – extremit super extensie, MI flexie Flexie cap – MS – flexie, MI – extensie Apare după RTAC, la 4-6 luni până la 8-12 luni Persistenţa RTSC – dificult de mers, dificult la trecerea din poz ridicată în cea întinsă pe podea, deformări coloană
Reflexul tonic labirintic Reflexul este activat în labirint datorită mişcării poziţiei capului faţă de corp. DD – postură de extensie întinsă DV – postură de flexie Prez de la naştere Persistenţa patternurilor obligatorii flex şi extens – împiedică dobândirea perfom motorii
3. Reacţii de redresare
Reacţia de redresare labirintică a capului Menţine capul în poz ridicată normală sau aduce capul în poz ridicată (cap vertical, gura orizontală) Stimulii de la otoliţii labirintului împreună cu contracţia musc gâtului îndreaptă capul
Reacţia de redresare optică a capului Copii se bazează pe inform vizuale în controlul postural Prez de la naştere, persistă toată viaţa Nu se evidenţ până la 2 luni dat deficit forţă
Reacţia de redresare a corpului ce acţionează asupra capului Redresarea capului (împreună cu cele 2 anterioare) Ridicarea capului ca răspuns la punerea în contact a unei părţi a corpului cu o supraf de sprijin
Reacţia Landau Combinaţia efectelor react de redresare labirintică, optică, a corpului ce acţionează asupra capului Apare la 3 luni, apogeu la 5-6 luni Copil susţinut pe braţe in DV – extensie activă cap, trunchi Dezv completă – extensie MI si MS Absenţa r. Landau asociată cu insuficienţă motorie, afectarea neuron motor sau retardarea mentală Reflex exagerat – activit musc extensorie prea intensă (spasticitate)
4. Rostogolitul Rotaţia descrisă ca o reacţie de redresare: pe măsură ce se roteşte capul se roteşte şi corpul astfel încât părţile
se realiniază Iniţial rostogolire parţială:
de pe o parte – DD (1-2 luni) DV – pe o parte – 4,5 luni DD- DV – 6-8 luni
Patternul de rostogolire se modifică calitativ odată cu vârsta Persistenţa patternuri imature – afectare alte patternuri de mişcare ce necesită rotaţie, absenţa unei varietăţi de
mişcări Persist forme iniţiale de rostogolire la 12 luni – disfuncţie SNC, 3-8 ani – paralizia cerebrală
5. Reacţii de echilibrare R automate folosite în menţinerea şi controlul centrului de greutate 2 categorii:
Reacţii ce protejează corpul de durere sau lovituri produse de cădere atunci când centrul de greutate este deplasat prea departe pentru a mai putea fi recuperatReacţii ce ne fac capabili să ne menţinem centrul de greutate înăuntrul bazei de susţinere sau să prevenim căderea prin anticiparea deplasării greutăţii
Ac reacţii persistă toată viaţa Influenţe vizuale, vestibulare şi somatosenzoriale
Reacţii protective de extensie Protejează corpul când e deplasat de forţe oriz sau diagonale Reacţii automate, persistă toată viaţa Când copilul începe să cadă – întinde braţele, mâinile, degetele în faţa corpului Extensie anter când centrul de greut e deplasat anterior- 6-7 luni Extensia protectivă laterală MS – 7 luni Extensia protectivă posterioară MS – 9-10 luni Întârzierea sau neachiziţia reacţiilor – depresie generală sau deficit dezv SNC Asimetrie – lez unilater creier, nv perif, muşchi Aceste reacţii protective – leziuni la adult – fracturi Colles, subluxaţii cot, fracturi claviculă – nesupresie reacţii
posturale de extensie
Reacţii protective ale extremităţii inferioare-Declanşate fără susţinerea greutăţii (reacţie protectivă la cădere)
-Declanşată în timpul susţinerii greutăţii (reacţie protectivă la clătinare)
Reacţie protectivă la cădere Reacţia paraşutei – extensie genunchi + abd, rot ext MI şi dorsiflexie glezne pt protejare corp de efectele
căderii, apare la 4 luni Reacţie protectivă la clătinare
Apare la 15-18 luni, persistă toată viaţa Menţine poz oriz când corp deplasat de o forţă oriz Când începe să meargă copilul nu are ac reacţie Pas făcut în direcţia forţei aplicate redresând echilibrul Forţa aplicată lateral – pas cu picior din partea opusă forţei sau picior de aceeaşi parte, încrucişând
anterior sau post MI Copii, adulţi fără ac reacţie – mers nesigur, dependent, schimbarea centru G duce pierdere echilibru
Reacţii de echilibrare ce prezervă centrul de greutate Reacţii de înclinare
Centru de G mutat şi baza de susţinere instabilă Copii – sprijină mai mult pe inform vizuale Adulţii – inform proprioceptive Copil pe masă ce se înclină
DD sau DV, înclinarea mesei de o parte determ curbarea col vertebr şi întoarcere cap de p opusă, ext, abd extremit de p opusă La 5 luni apar in DV 7-8 luni în DD 7-8 luni – şezând 9-12 luni – 4 labe 12-21 luni – picioare Ac reacţii f import pt achiziţionare tipuri mişcări: căţărat, mers cu şi fără susţinere
Reacţii posturale de fixare Centrul de G deplasat dar baza de susţ stabilă (pe podea sau pe scaun) Copil în DV pe supraf fixă – se împinge unul din umeri, mb opus se va încorda mb de aceeaşi parte ext şi abd
(ca atunci când se întinde după un obiect şi se sprijină în ceal mână) Se dezv cu poz de bază ale posturii: DV, DD, şezând, sprijinit în 4 membre, ortostatism)