Reflectii Infidle Ddespre Holocaust

5/16/2018 Reflectii Infidle Ddespre Holocaust

1/24

Radu Mihai CRI$ANdoctor in economie - specializarea /storia gandirii economice

D E C E iIR E F l E C T l l l N F I D E l EB E S P R E

H O L O C A U S T

Editura TIBOBUCURE$TI

2008


2/24

Descrierea CIP a Bibliotecii Natienale a RominieiCRI~AN, RADU MIHAl

De ce ? : reflectii infidele despre Holocaust / RaduMihai Crisan. - Bucuresti : Tibo, 2008

Bibliogr.ISBN 978-973-88829-1-1323.1(=411.16)

Toate drepturile de multiplicare, traducere,adaptare i difuzare a acestei lucrari suntabsolut libere (gratuite i neingradite), atatpentru Romania cat i pentru fiecare dintrecelelalte tari ale lumii.

ISBN 978-973-88829-1-1


3/24

CV( j_XFJ!NS

C f Y E (]E? ~focfii infofefe despreHolocaust 5

C})JV(]MVILI . Numele a de od ra t al lui Stalin 19

( ] 3 i 6 C i o g r a f i e 23

3


4/24

eel care respectacaracterul propriu ~i libertatea demanifestare a oncarui alt geniunational, contracteaza prin aceastael insusi dreptul de a fi respectat intoate ale sale.Mihai Eminescu,

$edinta Adunarii de vineri..., Timpu/,VII, nr. 19 din 26 ianuarie 1882, inOpere, vol. XIII, PUBLICISTICA,1882- 1883,1888- 1889,Timpu/, RomaniaLibera, Fantana Blanduziei, cu 64 dereproduceri dupa manuscrise $ipublicatii, Editie critica intemeiata dePerpessicius, Editura Academiei,Bucure$ti, 1989,pag.40,41

4


5/24

DE CE?Reflectii infide/e despre Holocaustlmi place sa cred ca nu SUIar nici de mania persecutiei, ~i ca

nici nu vad pretutindeni doar complotisti ~icomploturi."Orice aluzie la conspiratie trezeste un cor de proteste dintabara javrelor cu staif autohtone incadrandu-se cu entuziasm in

spectacolul mondial regizat de cinicii dirijori. Exemplul eel maiactual este acuzatia de holocaust adusa poporului roman". (NicadorZelea Codreanu, Romania ca un hotel, in Cuvdntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006, pag. 2)"Uisand la 0 parte monstruozitatea vinei colective, dreptul pe caresi-l aroga diversr[j] de a fi si acuzatori si judecaiori; amvrea sci ftimdacci acuzatiile ce ni se aduc vin din partea unor persoaneprivate, a unor asociatii sau pur fi simplu din partea statuluiIsrael.

Daca Yin din partea unor persoane private sau O.N.G.,ramane de neinteles]t] de ce statul roman in frunte cu presedinteletrebuie sa sarute mana calaului; sa accepte orice acuzatie la adresastatului roman?

Daca ar fi venit din parte a statului Israel trebuia sa vina pecai oficiale, diplomatice ~i facute publice prin presa.Deci cine a stabilit vinovcitiapoporului roman in cazulacuzatiei de holocaust fi, mai grav, cine a acceptat aceastdvinovcitie?S-a facut vreun referendum, s-a discutat in legislativ, s-a facut macar vreun sondaj de opinie, s-a facut publica sumaexorbitanta ceruta de...; ~i aici rna opresc: ceruta de cine? De 0entitate superioara care trece peste orice conventie intre natiuni?

De ce statui roman nu dci un comunicat in care scispunci:cine ne acuzci, pe baza cciror dovezi acceptate de untribunal, care tribunal, cand s-ajudecat.Daci statuI roman accepti sanctiunea lJistatuI Israel nu

declari oficial nimic, trebuie si acceptim existenta uneisupraputeri oculte lJi a unui complot impotriva romanilor -evident, eel putin incepand din secolul 19". (NicadorZeleaCodreanu,Romiiniacaun hotel, in Cuvdntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006, pag . 2)A compara argumentele, ~i a 0 face cu tonul linistit albunei-credinte reciproce, constituie esenta oricarei discutii serioase- nota Eminescu inca acum mai bine de 0 suta de ani. (Mihai Eminescu,Romdnulcontinuaa se ocupa..., TimpuI, VI, n r. 20 din 27 ianuari e 1881, in Mihai Eminescu, Opere, vol.XII, PUBLICISTICA, 1 ianuarie 1881 - 31 decembrie 1881, Timpul, cu 28 de reproduceri dupa manuscrise~ipublicati i, Edi tie cri tica intemeiata de Perpessicius, Edi tura Academiei , Bucuresti , 1985, pag. 46)

5


6/24

De-aceea, in ~tiinta, "totdeauna, indiferent de subiectulabordat, se obisnuieste un examen critic ~i senin al tuturorargumentelor, pro ~i contra. In privinta holocaustului Insa - capitoldin istoria conternporana a umanitatii, indicatia din programascolara este aceea de a nu se admite nici 0 discutie libera cu privirela aspectele controversate sau poate chiar controversabile. Cuifoloseste ca in aceasta problema sa fie ascunsa complexitateafaptelor si, mai ales, complexitatea vinovatiilor?" (Ion Coja, Notii explicativii(2),cuvant int roduct iv l a lucra rea : Si tuati a Evreilor in Romani a, vol .1, 1939-1941, partea I, CoordonatoriLocotenent-colonel Alesandru Dutu s i Dr. Constanti n Bot oran, Editura Tara Noastrii, Uniunea VatraRomdneascii, Bucures ti , 2003, pag. 10)"Nu le dau dreptate celor ce neaga holocaustul, iar dacaprilejul se iveste, caut totusi sa inteleg acest fenomen, real, alrevizicnismuluis, ~iasta nu rna impiedica sa citesc cu eel mai mareinteres dezvaluirile, mai vechi ~imai noi, facute de autori evrei rcade exemplu Roger Garaudy in studii precum Procesul SionismuluiIsraelian - vezi editia romaneasca Editura Samizdatj privindcomplicitatea unor persoane ~i cercuri evreiesti la producereaholocaustului. Lise va preda oare elevilor0 lectie ~idespre vinovatiacare revine unor lideri evrei, unor institutii evreiesti, unor doctrinepolitice evreiesti, in initierea ~i intretinerea holocaustului?" (Ion Coja,Notii explicativii (2), cuvant introduct iv la lucrarea: Situatia Evrei lor in Romdnia, vol . 1, 1939-1941, parteaI, Coordonatori Locotenent-colonel Alesandru Dutu ~i Dr. Const ant in Botoran , Ed itura Tara Noastrii,Uniunea Vatra Romdneascd, Bucuresti , 2003, pag. 11) Sau despre "dec1aratia data in1955 de WILHELMFILDERMAN,fost presedinte al FederatieiComunitatilor Evreiesti in anii '40:

Subsemnatul Wilhelm Filderman, Doctor in Drept laFacultatea din Paris, fost PrelJedinte al Uniunii ComunitdtilorEvreielJti din Romania lJi PrelJedinte al Uniunii EvreilorRomani, domiciliat actualmente in New York, USA, HotelAlameda, Broadway at 71 St, declar urmdtoarele:

(...) In timpul perioadei de dominatie hitleristd inEuropa, eu am fost in legdturd sustinutd cu MarelJalulAntonescu. Acesta a fdcut tot ce a putut pentru a imblanzisoarta evreilor exPUlli la persecutia germanilor-naziIJti (s.n.).Trebuie sd subliniez cd populatia romand nu este antisemitci(;).Am fost martor al unor miIJcdtoare scene de solidaritate lJideajutor intre romani lJievrei in momentele de grea incercare dintimpul infernului nazist in Europa. MarelJalul Antonescu arezistat cu succes presiunii naziste, care impunea mdsuri dureimpotriva evreilor. AIJaminti doar cateva exemple:

Gratie interventiei energice a Mare,alului Antonescu, afost opriti deportarea a mai mult de 20.000 de evrei dinBucovina;

EI a dat pa,apoarte in alb, pentru a salva de teroareanazisti evreii din Ungaria, a ciror viati era in pericol;

6


7/24

Gratie politicii sale, bunurile evreilor au fost puse subun regim de administrare tranzitorie, care, ficindu-le si paripierdute, le-a asigurat conservarea in scopul restituirii lamomentul oportun.Mentionez aceasta pentru a sublinia Japtul ca PoporulRoman, atcit cat a avut. chiar in mdsurd limitata. controlulTarti. si-a demonstrat sentimentele de umanitate si moderatiepolitica." (Uniunea Vat ra Romaneasca, Liga pentru Combaterea Anti -Romful lsmu lui LICAR,Uniunea Veteranilor de Razboi ~i a Urmas ilor Veteranilor , Asoci at ia Cultural a Pro Basarabi a ~iBucovina,Federatia Romana a Fostilor Detinuti ~i Luptatori Anticomunisti, Liga Nationala a Luptatorilor dinDecembrie '89, Fundatia George Manu, Comunicat, Bucures ti, 16 aprili e 2002 - Textul se regaseste involumul : Ion Coja, Holocaust in Romania? Suitiide documente ~imiirturii adunate ~iconsemnate de IONCOJA, in folosul parlamentarilor ~i al autoritdtilor implicate in elaborarea, aprobarea si aplicareaOrdonantei de Urgenu: nr. 31/2002 a GuvernuluiRomdniei, Editura Kogaion, Bucurest i, 2002, pag. 13, 14)~i oare la cunostinta cater elevi va fi adus continutularticolului lui NicolaeIorga, De ceataia ura.? (6iulie 1940):"Se aduni ,i cresc vizind cu ochii documentele ,imaterialele, actele oficiale ,i declaratiile luate sub jurimint.inalti magistrati ,i bravi ofiteri cari ,i-au riscat viata casi apere cu puterile lor retragerea ,i exodul rominilor, au vizutcu ochii lor nenumirate acte de silbiticie, ucidereanevinovatilor, lovituri cu pietre ,i huiduieli. Toate acestegesturi infame ,i criminale au fost comise de evreimea furioasi,ale cirei valuri de uri s-au deslintuit ca sub 0 comandinevizuti.Deunde atita uri?

A,a ni se risplite,te bunivointa ,i bunitatea noastri?Am acceptat acapararea ,i stipinirea iudaici multedecenii ,i evreimea se rizbuni in ceasurile grele pe care Ietriim. ~i de niciieri 0dezavuare, 0rupere vehementi ,i publicide isprivile bandelor uciga,e de sectanti sangvinari. Nebuniaorganizati impotriva noastri a cuprins tirguri, ora,e ,i sate.

Fratii no,tri i,i piriseau copiii bolnavi, pirintii bitrini,averi agonisite cu trudi. in nenorocirea lor ar fi avut nevoie deun cuvint bun, micar de 0 firimi de mili. Sprijin cald ,i uncuvint intelegitor, fie ,i numai sentimental, ar fi fost primit curecuno,tinti. Li s-au servit gloante, au fost sfirtecati cutopoarele, destui dintre ei ,i-au dat sufletul.Li s-au smuls hainele ,i li s-a furat ce aveau cu din,ii, caapoi si fie supu,i tratamentului hain ,i vandalic. Rominimeaaceasta, de 0 bunitate prosteasci fati de musafiri ,ijecminitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea

evreimii, care se liuda pini mai ieri ci are sentimente calde ,ifrite,ti fati de neamul nostru in nenorocire". (Nicolae Iorga, De ce atdtaurii?, 6 i ulie 1940, Neamul Romanesc - Regas iti textul in volumul: Ion Coja,Holocaust in Romania? Suitiide documente si miirturii adunate ~i consemnate de ION COJA, in folosul parlamentarilor si alautoritiitilor implicate in elaborarea, aprobarea ~i aplicarea Ordonantei de Urgentii nr. 3112002 aGuvemului Romdniei, Editura Kogaion, Bucures ti , 2002, pag. 23)

7


8/24

"Adevirul se dovedelite cu argumente Iii contra-argumente, nu prin ordonante guvernamentale, armati, politie,inchisori, cilii Iiitrintori, cu care trebuie dat de pimint!

Ceare de ascuns regimul de la Bucuresti?Guvernele care au ceva de ascuns, care incearcci sci ascunda

realitatea istorica in dosul uneia sau a mai multor ordonanie deurqerua; sunt in afara legil'. (Teodor Usea, Apel la ratiune (II), in Cuvdntul legionar, AnN, nr. 60, iul ie 2008, pag. 12)

,,Articolul 31 din Constitutia Romaniei: (I)Dreptulpersoaneide a avea acces la orice informaiie de interes public nu poate fiingrcidit.

Or, tocmai acest drept este anulat de prevederile O.U.G.31/2002, care obliga cetatenii la dopaj ~i indoctrinare cu versiunilefabricate de politia politica a gandirii ~i de fostii (;)academicieni plini~i corespondenti de la Fane Babanu". (Teodor Usea, Apel la ratiune (II), inCuvantul legionar,An N, nr. 60, iu lie 2008, pag. 12)

"Unde sunt gropile comune cu zeci sau sute de vagoanede schelete umane, unde sunt restul de dovezi care neincrimineazd?

Dupi ce se vor gisi dovezile, ele vor trebui evaluate denilite comisii de experti Iiitransformate in probe ale procesului.Am zis procesl Care proces? Acela care judecd oficondamndl

Unde sunt executaniii; criminalii, cci nu se vede nici unul, ccinu orfi omorat atata puzderie de oameniAntonescu si Alexianurt Sa-iaducem in fata unui tribunal, sa marturiseasca, nenorocitiil

Cine ne acuza? Tovarasul Ellie Wiessel? Pdi ce-o Ii el,acuzator, judecdtor ofi pluton de executie?" (Nieador Ze1ea Codreanu,Despre Miscarea Legionarii, in Cuvdntul legionar, An N, nr. 56, mart ie 2008, pag. 5)"Daci ne acuzi statui Israel, si 0 faci la niveldiplomatic, cum cere uzanta internationali.

Vreau sa vad in ziare(;) scris mare: Statui Israel acuzaRomania de Holocaustb Copie dupa actul oficial, si, ca tot romanul,cu antet, stampila ~i semnatural" (Nieador Ze1ea Codreanu, Despre MifjcareaLegionarii, in Cuvdntul legionar,An N, nr. 56, martie 2008, pag. 5)"De ce se ascund Poporului Roman anumite adevaruri?Simplu: pentru a-l mentine pe mai departe in sc1avie. Sc1aviaiudeo-comunista de ieri a fost inlocuita de cea iudeo-americana ~ioccidentala de azi". (Teodor Usea, Apella ratiune (II),in Cuvdntul legionar, An N, nr. 60, iul ie2008, pag. 12)Jewish Banker : "Soar putea spune ca Marxismul este eel maiinversunat dusman al Capitalismului, care pentru noi e sfant,Pentru simplul motiv ca ei sunt poli opusi, ei ne dau noua cei doipoli ai Pamantului ~ine permit sa-i fimnoi axa. Acesti doi oponentiBolsevismul ~i noi insine ne gasim identificati in Internationala,Acesti doi oponenti, care constituie doctrina celor doi poli ai

8


9/24

societatii, se Intalnesc in unitatea de scop, care este reinnoireasocietatii de sus prin controlul avutiei ~i de jos prin revolutie", (Citatdin Jewish Banker, de Cornt e de Sa int-Au1ai re din Geneve contra /a Paix, Librar ie Plan, Paris , 1936, apudObiectiv Legionar, An II, nr . 1(7), i anuar ie 2004 , pag. 10)Din perspectiva (;)Ordonante[i] guvernamentale 31/2002stiinta devine dusmanul politiei politice, care 0 combate pe toatecaile ipocriziei democrate de tip occidental, prin toate mijloaceleteroriste de tip KGB".(Teodor Usca, Ape/ /a rat iune ( II) , in Cuvantu; legionar, An IV, nr, 60,iul ie 2008, pag. 12)Dupa decembrie 1989 "Romanii au devenit cetateni liberi,intr-un stat ce se pretinde ca ar fi de drept, NUde drepti. Drepturilelorfundamentale, garantate de numeroase tratate fi conventiiinternationale, ca fi de art.37din Constitutie, aufost golite deorice continut fi anulate prin abuziva Ordonantd de Urgentd31/2002.

Art.l din O.U.G.31/2002 nu ne spune care autoritate destat este indreptatita ,i imputernicita sa constate uranationala, rasiali sau religioasall, discriminarea sau infractiunilecontra pacii ,i omenirii. Nu se ,tie cine constata acestea, dupacum nu se ,tie nici cine, cum, in ce fel ,i intre ce limite trebuiesa Ie combata!

Prea usor se ajunge la incheierea din art. 1 cu privire lapromovarea cultului persoane1or vinovate de savarsirea unorinfractiuni contra pacii ~i omenirn. Ce inseamna de faptpromovareaunui astfe1de cult? Nu cumva legiuitorul alogen vreasa ne interzica pana si pronuntarea nume1ui maresalului-erou IonAntonescu?" (Teodor Usca, Ape/ /a rat iune ( II ), in Cuvdntul legionar, An IV, nr, 60 , iul ie 2008, pag.12) Adicaa omului care:

a fost seful Statului Major al armatei romane ce, in1919, desfiintand la Budapesta dictatura bolsevica a luiBela Kuhn (Cohen), reusea sa intarzie cu mai bine dedouazeci de ani instalarea comunismului in Europa deEst;a denuntat (odata cu instalarea regimului sau deautoritate) Masoneria ca un pericol de Stat si a instituitComisiunea de cercetarea materialului si actiuitaiiisocietaiilor secrete Franc-Masonice din Romania (vezi pentruamanunte vo1umu1: Toma Petrescu, Conspiratia /oji/or - Francmasonerie i Crestinism- , Edi tia a IV-a, Irnprirneri ile Fralia Romdneascii, Bucuresti, 1941).

"Daca da, cu ce drept vorbesc de infractiuni contrapdcii fi omenirii tocmai guvernantii care, aflati acum in soldaAmericii fi a Pactului Nord-Atlantic (precumaltddatd in soldaUniuniiSovietice fi a Tratatului de la Varfovia) trimit armata9


10/24

romcinci sci ucidci patriotii afgani IIi irakieni ce ifi apcird taraIIi interesele lor nationale?" (Teodor Usca, Apel la r atiune (II), in Cuvdntul legionar,An N, nr. 60, iul ie 2008, pag. 12)~i, totodata, de ce "dupa apariiia O.U.G. 31/2002, nimeni nuafost cercetat si condamnat pentru promovarea cultului personaiitaiiicriminalilor Stalin, Lenin sau Cea~escu, prezeruaii si laudaii indiverse publicaiii; la televiziunea nationala sau la alte teleuiziunicentrale si locale[?] Nu cumva se incalca astfe1 in mod flagrantprevederile (;)ordonante[i]? (Teodor Usca, Apel la rat iune (I I) , in Cuvdntul legionar, An N,nr. 60, i ulie 2008, pag. 12)"Corectitudinea politica este in aceeasi masura inamicaadevarului, care, pana astazi, a fost obiectivul declarat alcunoasterii omenesti, ~ial indoielii, care a fost fidelul instrument alacestei cunoasteri", (Vladirrrir Volkoff, Manualul co rec t uud in i i po l it ic e . Defeetele democratiei,Editura Antet, Bucuresti , f .a., pag. 102)

In optica ei, "un individ sau un grup de indivizi care i~irevendica dreptulla 0 informare impartiala, obiectiva, independenta,necontrafacuta de ziaristi ~i nesupusa cenzurii corecte politictrebuie considerat extrem de periculos si tratat ca atare, monopolulpe care corectitudinea politica ildetine asupra informatiei fiind de 0importanta cruciala", (Vladirrrir Volkoff, Manualul corecti tudin ii polit iee. Defeeteledemocratiei, Editura Antet, Bucuresti , f .a., pag. 35)

"Printr-un program bine pus la punct, romanul este tinutla limita supravietuirii, pentru ca toata atentia Iii preocupareasa sa se indrepte spre rezolvarea zilei de maine, cu preturi mari,salarii ~i pensii mici; tineretului i se ofera fotbal, ca 0 supapa derefulare a mizeriilor ~i neirnplinirilor, stadionul - ~i nu numai -devenind locul de descarcare dirijata a furiei ~i a excesului deenergie.

Cine se mai gcindellte in ziua de azi la viitorul apropiatsau mediu al Romciniei, cine pune cap la cap toate manevreleaparent fcird legciturd din viata politicci a tcirii? Romanilor li s-a dat 0coaja de paine ~ieire cat cuprinde!

Presa sensa, dar mai cu seama televiziunea, iti serveste zi ~inoapte diversiune ~inu pentru audienta, cum se pretinde, ci in bazaunei campanii de lunga durata, dar de evidenta intensitate, pentru ate dirija pe un anumit drum(;)"... (Nicador Zelea Codreanu, Cui i i e f ri ci i de Legiune , inCuvdntullegionar,An N, nr. 54, ianuarie 2008, pag. 2)"Intreprinderile inapoiate [- nu din punct de vederetehnicl... -] sunt 0 reduta a comportamentului autoritarian, aorganizatiilor masificate, a abandonului decizional ~ideci a nevoii defuhrer, Disperarea, spaima de viitor, dezradacinarea genereazamasificare ~i autoritarism. Aceste intreprinderi sunt politiileinformale in era maselor. Ele reprima tot ceea ce se abate de lastarea care le conserva". (llie Badescu, Cu fata spre Bizant. Jumal , Editura Evex, Bucuresti,1998, pag. 260)

10


11/24

"intreprinderea tnapoiaia genereaza asadar fatalmenteputere totalitara. lnlauntrul ei puterea este de tip autoritarist,relatiile sunt cele de dependenta fata de sef care-si promoveaza~irecompenseaza clientii dupa loialitate fata de el, dupa lipsadiscernamantului si a judecatii critice. Scoala puterii totalitareincepe in aceste intreprinderi unde un individ care are judecatacritica, etc, este eliminat(;). Aceste intreprinderi sunt ~colialecomportamentului totalitar, ale supunerii fata de .~ef, alecompromisului moral ~i politic in raport cu interesul eel maimarunt,

Seful acorda recompensele, de la acordarea aprecieriisindividuale la acordarea primelor,a recuperarilor,a inchiderilorde ochi, etc, in functie de ascultarea oarba ~i de loialismul bineprobat in timp. Cel ce incalca regulamentul nescris al acestei scolieste livrat necazurilor care culmineaza - dupa 0 lunga ostracizare ~iexpulzare sociometrica - cu darea afara (cu prima ocazie care seiveste]", (Ilie Badescu, opera citata, aceeasi paginli)Totusi, chiar ~i in conditiile acestea paralizante, mai aparecate 0voce care nu se teme sa vorbeasca public despre "dezmatul ~isetea de sange ~ide razbunare dezlantuita de iudeo-comunism dupapierderea razboiului de catre romani i castigarea puterii(;) de catreevreii trauestiii in rusi; comunisti; eliberatori, educatori; conducatoripoliiici; conducatori militari, asiquraiori ai siquraniei naiionale,asiquratori ai ordinii pub lice, trauestiii in scriitori; in artisti; injustiiiari; in sefi de orice, in conducaiori de orice, in specialisti deorice, imai presus de toate hotarati sa acopere cuvarf i indesatdatoriile (de cele mai multe ori imaginare) fata de oricineindraznise pana atunci sa Ii supere(;) oricat de putin", (Nicador ZeleaCodreanu, Pe cine s peri e Miscarea Legionara in Cuvdntul legionar, An III, nr. 46, iunie 2007, pag. 2)Cate 0voce care nu pregeta sa dezvaluie faptul ca "dupi apreciereaistoricului "i cercetitorului de specialitate Gh. Boldur-Litescu,numirul victimelor asasinate in inchisori, "antiere ale mortii, lainterogatorii etc., se ridici la 500.000: tot ce a avut tara maibun in acei ani, elitele intelectuale, politice, militare, Iii, inplus, 4.000 de preoti "i ierarhi - cei mai multi sub acuzatia delegionarill. Din aceasta clfra. uriasa, 300.000 au fost legionari,simpaiizarui legionari sau pur si simplu cei care ti dadusera nu-stiu-carui un su: in spate vecinului la 0 cearta ca inire uecini; dar vecinulnu era numai vecin, era eureui" (Nicador Zelea Codreanu, Pe cine speri e MigcareaLegionarii in Cuvdntul legionar, An III, nr. 46, iuni e 2007, pag. 2)

,,A trece genocidul ca act politic antiromanesc din sarcinacelor care l-au conceput, dirijat ~i impus pe seama unor temniceri,de la simplul gardian, la directorul de inchisoare, executantiincorsetati in rigorimilitare, asa cum incearca sa 0 faca 0 echipa desimbriasi din presa, este egal cu operarea de diversiuni ~i intoxicarispre a ascunde adevarul istoric ~i a exonera de raepunderi bestiile

11


12/24

criminale care au indoliat un popor, harazindu-i 0 epoca demucenicie prin teroare si dictatura politieneasca,Consider diversiune manevra de a impune prin mass mediasi orice fel de referire scrisa, numele romanesti adoptate demembriicomandourilor alogene incuibate pe toata ierarhia puterii. Este 0metoda abila de a trece pe seama autohtonilor atat impunereabolsevismului, cat ~i crimele in masa savarsite de alogeni". (Radu

Theodoru, Contra-Raport Tisminetky-Bi isescu (IV)in Santinela, nr. 17, iunie 2007 , pag. 3)"Poporul Roman aspira la cercetare ftiintifico. fiexprimare libera a concluziilor acesteia in orice domeniu.indiferent co. ele plac sau nuplac unora, indiferent de adevarulsau eroarea pe care aceste conduzii le-ar contine, adevar ~i eroarece vor iesi la lumina cu timpul, dupa cum s-au petrecut lucruriletotdeauna, lara interventia nici unui fel de politie sau justitierepresiva in materie de gandire ~i de cunoastere, Nimeni nu aredreptul so. ne interzico. cercetarea ftiintijico. a orico.rorpopoare. evenimente. fapte. intamplo.ri. obiceiuri. religii.superstitii fi orice altceva'. (Teodor Usca , Apella ratiune (II), in Cuvdntul legionar, AnN, nr. 60, iul ie 2008, pag. 12)"Desigur, e excelent sa se lupte contra rasismului,antisemitismului ~i a resurgentelor nazismului(;) dar este tipicfaptul ca guvernul ar prefera s-o faca reducand la tacere sursele deinformatii contradictorii, ceea ce echivaleaza cu a viola spiritul incare au fost concepute libertatea gandirii, a cuvantului i a presei,singurele care fundamenteaza libertatea de opinie. Caci, in fine edificil sa se faca deosebirea intre adevaratib i pretinsiiistorici,daca nu li se da voie tuturor sa se exprime, i pare curios ca unguvern republican ii propune sa impuna publicului 0 anumitaviziune asupra istoriei i sa-i intemniteze pe oamenii care propunalta. Exista aici 0 confuzie(;) periculoasa intre libertatea de aafirma sau nega ~ilibertatea de a lauda sau de a condamna.Se intelege dar ca un guvern i~i exercita legitim functiileatunci cand interzice sa se faca apologiaunei crime, a unui viciu, aunui drog. E mai greu de inteles de ce interzice sa se discute despreexistenta acelei crime, a acelui viciusau a acelui drog: cu cat e maiabsurda 0 teza care le neaga, cu atat va fi mai usor recunoscuta caatare iseva descalificade la sine. Interzicerea unei informatii, fieimincinoase, inseamna a da impresia ca se doreste sa se ascundaceva, fara a mai pune la socoteala faptul ca 0 asemenea masura nupare deloc conforma cu Declaratia Drepturilor Omului i aleCetateanului pe care se bazeaza Constitutia.in mod vizibil, manipularea informatiei a devenit 0procedura fireasca (0 procedura curenia - n.n.) in spiritul puterilorpublice. S-ar zice ca am revenit la vremurile cand Inchizitia dadeafoe cartilor carora nu le aproba continutul", (Vladimir Volkoff, Tratat de

12


13/24

dez informare. De la Calul Troian la Int erne t, Traducerea Mihnea Columbeanu, Editura Antet, Bucuresti,f .a ., pag. 222, 223)

Dezirabilitatea, in atari imprejurari, a omului care totusi seincapataneaza sa gandeasca? ..

Cea care-o stim.Dar..., merita?Ce-ati zice sa nu ne pripimde-a raspunde?Sugestia mea. Acceptati provocarea? Iniai trei intrebari:

I. De ce Hitler, desi Germania era 0 mare putere tehnica;trimite armata germana (etnic germandl) pe frontulsovietic NEechipata cu carburanti ~i motoare care sareziste la gerurile iernii rusesti? ~i aceasta in conditiilein care, tot el, Hitler:a) Precum lnsusi marturiseste in Mein Kampf, fusese

combatant in primul Razboi Mondial, in calitate demilitar; adica e imposibil sa nu fi stiut adevarulelementar ca orice razboi, indiferent cat de roz ~idefulger s-ar profila la inceput, nu-i deloc exc1ussa setransforme - urmare ivirii pe neasteptate a unorcircumstante independente de vointa celui care ilproiecteaza - sa se transforme intr-o confruntare deuzura, care sa dureze ani ~iani.

b) Iarasi conformpropriilor lui marturisiri:o Aveadeplina cunostinta ca pe Napoleon qerul ilinfranseee sub zidurile Moscovei.

("Nuam avut de luat 0 deciziemai grava, pe totparcursul acestui razboi, decat aceea de a atacaRusia. Spusesem dintotdeauna ca trebuia saevitam cu orice pret razboiul pe doua fronturi~i, de altfe1, nimeni nu se indoieste ca ammeditat mai mult decat oricine asupraexperientei lui Napoleon". (Adolf Hitler, jnsemnarea int imadin 15 februarie 1945, in Adolf Hit ler, Testament politic, Traducere deNicolae Buhmeanu, Edi tura Samizdat, Bucuresti , 1999, pag. 39))

o Dificultatile pe care i le provocase nereusitacampaniei militare a Italiei in Grecia l-au fortat

13


14/24

sa intarzie cu aproape 0 luna ~i jumatatedeclansarea atacului asupra Uniunii Sovietice.("De ce anul 1941? Pentru ca trebuia saintarziem cat mai putin posibil, si sa intarziemcu atat mai putin cu cat, in vest, adversariinostri nu incetau sa-si sporeasca puterile. Dealtfel, nici Stalin Insusi nu statea cu mainile-nsan. Pe ambele fronturi, timpul actionaimpotriva noastra, Prin urmare, nu se puneintrebarea: Dece deja din 22 iunie 1941?, ciDe ce nu mai devreme?. Fiira dificultatilecreate de italieni, cu campania lor idioata dinGrecia, i-as fi atacat pe rusi cu catevasaptamani inainte". (Adolf Hit ler, Insemnarea intima din 15februarie 1945, in Adolf Hit ler, Testament politic, Traducere de NicolaeBuhmeanu, Editura Samizdat, Bucurest i, 1999, pag. 41)"Daca razboiul ar fi ramas un razboi condus deGermania, nu de Axa, am fi putut ataca Rusiainca din data de 15 mai 1941. Avand la activnumai victorii totale ~i indiscutabile, am fiputut termina campania inainte de sosireaiernii". (Adolf Hitler, insemnarea intima din 17 februarie 1945, inAdolf Hitler, Testamentpolitic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Edi turaSamizdat, Bucuresti , 1999, pag. 51)

o Urmare acelorasi dificultati, era nevoit sainceapa cu forte militare diminuate atacareacolosului de la Rasiirit.("De~iincapabili deja sa reziste in Abisinia ~i inCyrenaica, italienii au avut tupeul, tara a necere parerea ~ifiira macar a ne anunta, de a selansa intr-o campanie absolut inutila contraGreciei. Dezonorantele lor esecuri au starnitcontra noastra ranchiuna anumitor balcanici.De altfel, acolo trebuie sa se caute cauzelerigidizarii ~i ale schimbarii de atitudine aiugoslavilor, in primavara anului 1941.

Acest lucru ne-a determinat, contrartuturor planurilor noastre, sa intervenim inBalcani, ceea ce a provocat 0 intarzierecatastrofala in declansarea razboiului contraRusiei. Ne-amconsumat acolo unele dintre celemai bune divizii.

14


15/24

In sfarsit, aceasta ne-a obligat sa ocupamteritorii imense unde, in alte conditii, trupelenoastre nu ar fi fost necesare. Tarile ba1canicese cantonasera voluntar Intr-o neutralitatebinevoitoare in privinta noastra. In ceea ce-ipriveste pe parasutistii nostri, as fipreferat sa-ilansez asupra Gibraltarului, decat asupraCorintului ~i a Cretei", (Adolf Hitler, i nsemnarea int ima din17 februarie 1945, in Adolf Hit ler, Testament politic, Traducere de NicolaeBuhmeanu, Editura Samizdat, Bucuresti , 1999, pag. 50)

II. De ce Stalin (Djugai?vili pe numele sau adevarat - adica intraducere, fiui eureulubs timp de nu mai putin de un ansi jumatate - adica pana la contraofensiva sovietica dela Stalingrad -, opune experimentatei si, totodata,bineinzestratei cu muniiie armate germane trupesovietice alcatuite din etnici rusi neinstruiti, neinarmatisi flamanzi, Insa constransi, prin mitralierelepolitrucilor care-i manau permanent din spate, sa luptemereu in linia I-a? Asta in conditiile in care odata cuStalingradul - si cu tancurile lui sovietice de fabricaiies. U.A. -, Stalin a scos, ca din pamant; valuri-valuri detrupe de 0 calitate cu totul opusa celor decimate subtirul germanilor, de-acum aproape inghetati ~i aflati inretragere dezordonata,III. De ce marea finanta internationala il aduce pe Hitler laputere in Germania, iisustine efortul de inarmare ~i,

mai cu seama, nici pana la finele razboiului [adica taraintrerupere - ceea ce tnseamna inclusiv pe toata vremeaHolocaustuluis nu inceteaza sa sprijine masina de razboigermana?

("Inrealitate, industriasii ~iafaceristii bogati dincercurile financiar-bancare internationale aufost cei care i-au garantat succesul lui Hitler.Dupa ceHitler a pierdut votul popular in cadrulalegerilor organizate in 1932, in favoareabatranului erou de razboi, feldmaresalul Paulvon Hindenburg, treizeci ~i noua de lideri dinlumea afacerilor, cu nume cunoscute precumKrupp, Siemens, Thyssen, Bosch au semnat 0petitie adresata lui Paul vonHindenburg in care

15


16/24

se cerea ca Hitler sa fie numit Cance1ar alGermaniei.

Acest targ, care l-a adus pe Hitler laconducerea guvernului, a fost facut in casabancherului baron Kurt von Schroeder, la 4ianuarie 1933. Potrivit spuselor lui EustaceMullins, la aceasta intalnire au luat parte deasemenea ~i John Foster ~i Allen Dulles de lafirma de avocati Sullivan&Cromwell din NewYork, care reprezentau Banca Schroeder. Anulurmator, atunci cand Rosenberg l-a reprezentatpe Hitler in Anglia, el s-a intalnit cu directorulsucursalei de la Londra a bancii lui Schroeder,T.C.Tiarks, care era ~idirector in cadrul BanciiAngliei. Pe toata durata celui de-al DoileaRazboi Mondial, banca Schroeder a actionat caagent financiar pentru Germania, atat inAnglia,cat ~iin S.U.A.". (Jim Marrs, Guvemarea secreta a Lumii . Istoriasecreta ce l eagi i i nt re e le Comisia Tr ilat eral ii , Francmasoner ia s i Mar il ePiramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucuresti, f.a.,pag.123)

"insa sursa principala de putere a lui Hitlervenea de la un cartel de chimicale numit I.G.Farben (nume1e este prescurtarea de laInterssen Gemeinschaft Farben). Importantasprijinului acordat de I.G. Farben miscariisocialiste a fost relevata intr-o carte desprecartel, care afirma: .fiira imensele facilitati deproductie ale I.G. Farben, departamentul saudezvoltat de cercetari, variata experientatehnica ~i concentrarea sa monopolista deputere econornica, Germania nu si-ar fi pututpermite sa inceapa razboiul de agresiune dinseptembrie 1939.

Exista Insa 0 sursa mai putin cunoscuta aenormei puteri economice de care se bucuraI.G. Farben: Wall Street, SUA. Fara capitaluloferit de Wall Street, in primul rand nu ar fiexistat nici un I.G. Farben si, aproape sigur,nici un AdolfHitler ~i nici un al doilea razboimondial.I.G. Farben s-a infiintat in 1924, candbancherul [cetatean] american Charles Dawes acontractat 0 serie de imprumuturi externetotalizand 800 de milioane de dolari pentru a

16


17/24

organiza marile companii de otel si chimicale incarteluri, printre care ~i I.G. Farben. ProfesorulCarrol Quigley defineste Planul Dawes: inmare, un proiect allui J.P. Morgan.

Trei companii participante la Wall Street,Dillon, Read&Co, Harris, Ford&Co, impreunacu National City, s-au ocupat de trei sferturi dinimprumuturile folosite pentru crearea acestorcarteluri". (Wilhelm von Angelsdorf, Imperialismul Noii OrdiniMondia/e, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucuresti, f.a.,pag.15),,(;)Adevarata importanta a I.G. Farben ineforturile de razboi ale lui AdolfHitler consta inutilizarea procesului cunoscut ca hidrogenare,producerea de benzina din carbune, creata decartelul de chimicale I.G. Farben. Germania nudispunea de resurse naturale pentru productiade benzina, ~iacesta a fost unul dintre motivelepentru care a fost infranta in primul razboimondial. Un om de ~tiinta german a descoperitin 1909 procesul de transformare a carbuneluiin benzina (Germania dispunea de mari rezervede carbune], dar procesul tehnologic nu fusesedefinitivat in timpul razboiului. in august 1927,Standard Oil a acceptat sa participe la unprogram de cooperare in domeniul cercetarii ~idezvoltarii procesului de hidrogenare, pentru arafina petrolul necesar Germaniei pentru apregati eel de-al doilea razboimondial.

~i, in cele din urma, la 9 noiembrie 1929,cele doua companii gigantice au semnat uncontract de cartel". (Wilhelm von Angelsdorf, ImperialismulNoii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet,Bucuresti, f.a., pag. 16)"Dupa cum s-a exprimat un purtator de cuvantal companiei Standard Oil: I.G. Farben nu vaintra pe piata titeiului - ~inoi nu vom intra pepiata chimicalelor.

Acest contract de cartel a fost extrem deimportant pentru razboi, caci, pana la sfarsitulrazboiului, Germania a ajuns sa asigure prineforturi proprii 75% din necesarul decombustibil prin sintetizare.

Mai important a fost faptul ca aceste uzinen-au fost bombardate de Aliati, asa ca, pana lasfarsitul razboiului, cam 25-30 de rafinariigermane erau inca functionale, fiind afectate in

17


18/24

proportie de numai 15%". (Wil helm von Angels dorf,Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumit rescu,Editura Antet, Bucures ti , f .a ., pag. 16)"William Bramley remarca existentaurmatoarelor conexiuni financiar-bancareinternationale: Max Warburg, un importantbancher [cetatean] german, ~i fratele sau, PaulWarburg, care jucase un rol crucial ininfiintarea Sistemului Rezervelor Federale dinSUA, erau totodata directori la InteressenGemeinschaft: Farben sau I.G. Farben(;). Larandul sau, H.A. Metz de la I.G. Farben eradirector al Bancii Warburg din Manhattan, caremai tarziu a devenit 0 parte componenta a luiChase Manhattan Bank, ce apartinea familieiRockefeller". (J im Marrs , Guvernarea secreta a Lumii. Istoriasecreta ce leaga intre ele Comisia Trilateralii, Francmasoneria si MarilePiramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Edit ura Antet, Bucuresti , f .a.,pag. 124, 125) "Unul dintre directorii americani de laI.G. Farben era C.E. Mitchell, care era ~i unuldintre directorii Bancii Rezervelor Federale dinNew York ~i ai lui National City Bank,apartinand familiei Warburg. Presedinteleconcernului I.G. Farben din Germania, HermanSchmitz, era de asemenea ~i membru alconsiliilor de administratie de la Deutsche Bank~i Banca de Reglementari Internationale, In1929, Schmitz a fost ales presedinte alconsiliului de Administratie al National CityBank, devenita acum Citibank". (Jim Marrs, Guvernareasecreta a Lumii. Istoria secreta ce leaga intre ele Comisia Trilaterala,Francmasoneria si Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa,EdituraAntet, Bucuresti , f .a., pag. 125))

Asadar? ..CUDUMNEZEUiNAINTE!

* *

18


19/24

DJUGA~VILI. NUMELE ADEVARAT AL LUI STALIN"Numele ..Djuga.vilill inseamni in georgiani .diu de evreu, inaceasti limbi, pentru evreu se spune literar ..uria, dar existi deasemenea .i cuvintul ..djugall, sinonim cu ..urta, care indicioriginea evreilor caucazieni, veniti aici dintr-o colonieportughezi. Cealalti parte a numelui lui Stalin, ".Vilill,inseamni in georgiani ..flulI". (Traian Romanescu, Marea Conspiratie Evreiascii,Editura Logos, Bucurest i, 1997, pag. 72)

("Cinea fost IosifVissarionoviei Stalin?Se spune di era crestin ortodox de sange pur. georgian,nascut la Gori, in Caucazia, i ca pentru un timp a frecventat unseminar. Desi exista diverse iocumentes cum ar fi fotografiile ifotocopiile, care pot fi adevarate sau false, fiindca au aparut duparevolutia comunista, ofiterii Servieiului Secret Roman au culespropriile lor informatii chiar in Caucazia, in timpul celui de aI doilearazboi mondial, informatii care scot la lumina idezvaluie, eel putinpentru noi, misterul vietii i carierei lui Stalin. Ca religie, familia luise pare ca a fost intr-adevar crestin ortodoxa, dar ca rasa. Stalin nuera un georgian pur. De multe ori evreii care traiesc izolati intr-osoeietate crestina prefera, din comoditate, sa adopte in mod formalreligia comunitatii, ca sa nu fie priviti de crestini ca indivizipericulosi. Dar asta nu schimba cu nimic caracterul acestor oamenii, ori de cate ori se iveste ocazia, ei se ridica impotriva religieiadoptive, de a carei protectie nu mai au nevoie si, ca buni evrei cesunt de fapt, incearca sa 0 distruga. Stalin, dictatorul rosu, a fostevreu de origine iin acest sens exista multe probe.Adevaratul nume aI lui Stalin era DavidVisarion Djugasvili,caruia i se mai spunea i Kosba, Numele de Iosif iVisarion, pe carele purtau Stalin i tatal sau, nu erau folosite de crestinii ortodocsi.Crestinii nu primeau nume de origine evreiasca precum Iosif,Benjamin, Solomon, Miriametc., ei nume de origine greceasca, slavai latina, pe langa cele locale. De aiei, 0 prima concluzie: prenumelelui Stalin indica de la inceput ca este evreu de origine.

Numele Djugasviliinseamna in georgiana flude evreu-.in aceasta limba, pentru evreu se spune literar uria,dar exista deasemenea i cuvantul ijugas, sinonim cu uria, care indicaoriginea evreilor caucazieni, veniti aiei dintr-o colonie portugheza,Cealalta parte a numelui lui Stalin, vili.,inseamna in georgianafiu .

Numele de Kosba sau Koba, sub care era cunoscut Stalin carevolutionar in Caucaz, nu era decat numele legendarului evreuBar-Kosba, care in [anul] 165 d.C. a condus 0 rascoala a evreilor

19


20/24

impotriva romanilor, in timpul domniei lui Hadrian. In aceastarascoala Bar-Kosba a fost numit de catre marii rabini -Mesia, darrascoala s-a terminat rau pentru evreime, care a fost imprastiata deromani in diferite provincii ale Imperiului. Pentru ca adevaratul saunume iitrada originea evreiasca, Stalin a preferat sa-l schimbe cueel rusesc de IosifVissarionovici Stalin.Originea iiera tradata ~ide trasaturile fetei, Georgienii suntin general oameni inalti ~i bine dezvoltati fizic, pe cand Stalin aveadoar un metru saizeci inaltime. Acest fapt i-a obligat pe urmasi sa-lurce pe un scaun dnvizibilin lacasul Mausoleului, ca sa apara maidmpozant pentru masele care defilau in siruri nesfarsite prin PiataRosie din Moscova. Fizionomia lui Stalin era tipic evreiasca ~iprobabil de aceea, ca sa-i ascunda aceste trasaturi, toate fotografiilecare i se publicau erau in prealabil retusate,

Familia, sau mai bine zis familiile lui Stalin au fost deorigine pur evreiasca. Prima sotie a lui Stalin era 0 evreica dinCaucaz, Kati Schwanitz, cunoscuta sub numele de KaterinaSvanidze. Ea a fost mama lui Iacob Davidovici Djugasvili (de ceIacob ~inu un nume autentic rus sau caucazian?), fiul eel mare allui Stalin, capturat in timpul riizboiului de germani, in ziua de 16iulie 1941, ~i disparut, probabil executat la sfarsitul riizboiului. Adoua nevasta a fost NadiaAlleluiah, cunoscuta sub pseudonimul deAleluieva. Fosta secretara particulara a lui Stalin i-a devenitnevasta, mama a lui Vasili i a Svetlanei Stalin. Nadia Alleluiah afost asasinata de propriul ei sot, in 1932, din cauza relatiei adulterecu evreul Gleizer, el insusi executat in acelasi an din ordinul luiStalin, ca trotkists. Sinuciderea Nadiei Aleluievaa fost 0minciunascornita de comunisti pentru a-l apara pe Stalin, care ii ucisesepropria nevasta. A treia nevasta a dictatorului rosu, RosaKaganovici, era, cum se stie, sora faimosilor Kaganovici, evrei caredetineau un adevarat control asupra V.R.S.S., fiindca au fostsingurii care, in ciuda schimbarilor specifice regimului rosu, s-aumentinut in posturi cheie icontrolau cea mai importanta ramura avietii economice comuniste, industria.

Cel de-al doilea fiu al lui Stalin, Vasili Iosipovici Djugasvili,general in armata rusa, caruia i se spunea Vulturulpe vremeacand traia tatal sau, are 0 fata tipica de evreu: par rosu, fata plinade pistrui, nari de evreu, urechi mari ibuze groase. Cat timp a traitStalin, fiullui a locuit la Moscovai era considerat unul dintre celemai respingatoare personaje de la Kremlin.Fiica lui Stalin, Svetlana, s-a casatorit in 1951 cu evreulMihail Kaganovici, unul din stapanii Rusiei sovietice. Intrebarea e:de ce nu s-a casatorit Svetlana cu un rus oarecare, ci tocmai cu unevreu? Fireste, pentru ca si ea era evreica si respecta normeleTalmudului, care interzice evreilor sa se casatoreasca cu ne-evrei,pentru a nu altera poporul ales de Dumnezeu.

20


21/24

Intre anii 1949-1950, Svetlana Stalin a fost in relatiiamoroase cu ziaristul evreu Alexei Keplen. Svetlana ar fi putut gasiusor in paradisub creat de tatal ei un iubit rus. Dar, cum rusii deatunci ~i de azi sunt doar sc1avi ai evreimii ascunse subpseudonime, ei nu si-ar fi putut permite sa intretina relatii cu elitaevreiasca reprezentata de Svetlana IosipoviciDjugasvili,

Cum se explica faptul ca georgianul de -sange pur. s-apreocupat de problema nationala evreiasca inca din 1912? In acelan, Djugasvili a scris un articol intitulat Problema nationala ~isocial-democratia, in care se ocupa in principal de problemanationala evreiasca. Articolul a fost publicat la Viena in numerele 3,4 ~i 5 din 1913 ale revistei Prosvescenie.Stalin amintea ca existaun numar mare de evrei in Daghestan ~iCaucazia, adica tara lui deorigine, ~i se ocupa de posibilitatea organizarii evreimii intr-onatiune. Inainte de a scrie acest articol, Stalin a consultat 0bi[bli]ografie vasta pe aceasta tema, printre care Problemanationala a lui Springer, Problema nationala ~i social-dernocratiaa lui Bauer, ambii evrei(;), ~iprotocoalele celui de-al IV-lea, al VI-lea~i al VII-lea Congres Evreiesc, care au avut loc la Bielostok (Polonia)in aprilie 1901, la Zurich [Elvetia] in aprilie 1905 ~i la Lvov(Polonia)in decembrie 1906, ca ~i protocoalele celui de-al VIII-lea ~i celui deal IX-lea Congres al Bund-ului evreiesc, desfasurate in septembrie1910 la Lvov ~i iunie 1912 la Viena. De ce acorda Stalin atatainteres problemei internationale a evreilor, cu mult inainte derevolutia comunista?" ... (Traian Romanescu, Marea Conspirat ie Evreiascd, Editura Logos,Bucuresti , 1997, pag. 72,73)"Orice persoana cu judecata care nu se lasa influentata depresa intelege fara mari dificultati ca nici un ne-evreu nu ar fipututanihila din interiorul Rusiei puterea organizata de zecile de evrei(;)creatorii statului sovietic. ~i nici un ne-evreu, spre exemplu Stalin[daca n-ar fi fost evreu de origine) n-ar fi fost tolerat ~i ajutat de ungrup de evrei ca Apfelbaum (Zinoviev), Rosenfeld (Kamenev),Sobelsohn (Radek) etc., sa ilelimine pe unul de-ai lor, cum a fostcazul lui Bronstein [Trotki]", (Traian Romanescu, Marea Conspirat ie Evreiasci i, EdituraLogos, Bucures ti , 1997, pag. 87)"Orice om fiiraexperienta politica, dar cu capul limpedestie ca atunci cand este yorba despre 0banda de asasini, cum a fostcea a organizatorilor ~i conducatorilor revolutiei bolsevice, nu poateexista niciodata intelegere intre membrii ei ~i ca, mai devreme saumai tarziu, vor aparea rivalitati interne, diferente care vor conducela lichidarea celui mai slab. Asa s-a intamplat intre Stalin ~iTrotki~imai tarziu intre Stalin ~i Kamenev, Buharin, Radek etc. Nu esteyorba aici de antisemitism, ci de 0 simpla rivalitate tribala". (TraianRomanescu, Marea Conspiratie Evreiascii, Editura Logos, Bucures ti , 1997, pag. 87)"Evreii din Occident ~i instrumentele lor recrutate dintrecrestini au dat lumii 0 versiune gresita despre luptele interne din

21


22/24

Rusia, ca sa creeze impresia ca cei cativaevrei amestecati dinintamplare in revolutia bolsevica au fost exclusi si inlocuiti cu rusiantisemiti ~i ca nici comunismul nu este altceva decat 0 nouareeditare a vechiului imperialism tarist, la fel de antisemit ca siacela. Ignoranta Occidentului cu privire la organizarea secreta ~i laconducerea omorurilor din Rusia, dar mai ales cu privire laadevarata nationalitate a autorilor a permis ca minciunile iudeo-masoneriei sa ia locul adevarului", (Traian Romanescu, Marea Conspiratie Evreiascii,Editura Logos, Bucurest i, 1997, pag. 87)"Cei implicati in conspiratia iudaica mondiala au aduslumea in starea de confuzie de astazi, Evreii nu sunt prosti ~istiu cefac. Singurii care nu inteleg ce se intampla sunt ne-evreii. Catevamilioane de evrei organizati ~i lucrand pe ascuns sunt pe punctulde a distruge viata ~ifericirea tuturor popoarelor lumii.

in ciuda luptelor interne pe care le-a dus impotriva fratilorsai rivali, Stalin si-a interpretat fara cusur rolul in conspiratie -tocmai de aceea masoneria iudaica americana i-a cedat cu atatausurinta jumatate din Europa ~i aproape toata Asia". (Traian Romanescu,Marea Conspiratie Evreiascii, EdituraLogos, Bueurest i, 1997, pag. 87)"Lupta dintre Stalin ~iTrotki a fost 0 consecinta fireasca amortii lui Lenin. Intotdeauna cand moare un dictator mostenitoriilui se lupta pentru a-i lua locul. Asa s-a intamplat si in Rusia.Iudaismul occidental tipa ca georgianub Stalin a inlaturat vecheagarda [evreiasca] a lui Lenin prin procese ~iepurari. ~i chiar asa s-a intamplat, Stalin a inlaturat vechea garda leninista, dar numaipentru a 0 inlocui cu alta asemanatoare, Mai abil decat Trotki inmaterie de intrigi politice ~i cu ajutorul evreilor Apfelbaum,Rosenfeld, Sobelsohn sau, cum se prezentau ei, Zinoviev,Kamenev,Radek, ~ialtii, Stalin a reusit sa invinga. Dar asta nu a schimbat cunimic natura regimului comunist, politica lui ~i soarta poporuluirus". (Traian Romanescu, Marea Conspiratie Evreiascd, EdituraLogos, Bucurest i, 1997, pag. 87)

* *

22


23/24

( }3 I ( } 3 I O q C J U f P I C E(n om in alizez in ea doar materiale din care

am citat sau fa c ar e am facut r efe ri re d ire ctd )

1. XXX, Cuvdntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006 [C.L.III. 39]; An III, nr. 46, iunie 2007, [C.L. III. 46]; An IV, nr. 53,ianuarie 2008, [C.L. IV. 53]; An IV, nr. 55, martie 2008, [C.L.IV. 55]; An IV, nr. 60, iulie 2008, [C.L. IV. 60]

2. XXX, Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, [O.L.1(7)]3. XXX, Santinela, nr. 17, iunie 20074. XXX, Situ alia Evreilor in Romania, vol. L 1939-1941, partea I,

Coordonatori Loeotenent-eo1one1 A1esandru Dutu ~i Dr.Constantin Botoran, Editura Tara Noastrii, Uniunea VatraRomdneascd, Bucuresti, 2003

5. Ange1sdorf Wilhelm von, Imperialismul Noii Ordini Mondiale,Tradueerea Johann Dumitreseu, Editura Antet, Bucuresti, f.a.

6. Badescu Ilie, Cu fata spre Bizant. Jurnal, Editura Evex,Bucuresti, 1998

7. Coja Ion, Holocaust in Romania? Suita de documente ~imarturiiadunate si consemnate de ION COJA, infolosul parlamentarilorsi al autoritiitilor implicate in elaborarea, aprobarea siaplicarea Ordonantei de Urgenta nr. 3112002 a GuvernuluiRomdniei, Editura Kogaion, Bucuresti, 2002, [HOLOCAUST iNROMANIA?]; Nota explicativiitZ), cuvant introduetiv 1a1uerarea: Situatia Evreilor in Romania, vol. L 1939-1941, parteaI, Coordonatori Loeotenent-eo1one1 A1esandru Dutu ~i Dr.Constantin Botoran, Editura Tara Noastrii, Uniunea VatraRomdneascii, Bucuresti, 2003

8. Emineseu Mihai, Romdnul continua a se ocupa ... , Timpul, VI,nr. 20 din 27 ianuarie 1881, InMihai Emineseu, Opere, vol. XII,PUBLICISTICA, 1 ianuarie 1881 - 31 deeembrie 1881, Timpul,eu 28 de reprodueeri dupa manuserise ~ipublicatii, Editie criticaintemeiata de Perpessieius, Editura Aeademiei, Bucuresti, 1985

9. Hitler Adolf, Mein Kampf, Editie in limba romana, EdituraPacifica, Bucuresti, 1993; Testament politic, Tradueere deNieolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucuresti, 1999, [T.P.];

23


24/24

insemnarea intima din 15Jebruarie 1945, ill[T.P.]; insemnareaintima din 17 Jebruarie 1945, in [T.P.]

10. Iorga Nicolae, De ce atdta ural, 6 iulie 1940, Neamul Romanesc-ill [HOLOCAUST IN ROMANIA?]

11. Marrs Jim, Guvernarea secreta a Lumii. Istoria secreta ce leagiiintre ele Comisia Trilaterald, Francmasoneria si MarilePiramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet,Bucuresti, f.a.

12. Petrescu Toma, Conspiratia lojilor - Francmasonerie siCrestinism - , Editia a IV-a, Imprimeriile Frdtia Ramdneascii,Bucuresti, 1941

13. Romanescu Traian, Marea Conspiratie Evreiascii, EdituraLogos, Bucuresti, 1997

14. Theodoru Radu, Contra-Raport Tisminetky-Biisescu (IV) inSantinela, Dr. 17, iunie 2007

15. Uniunea Vatra Romaneasca, Liga pentru Combaterea Anti-Romanismului LICAR, Uniunea Veteranilor de Razboi ~i aUrmasilor Veteranilor, Asociatia CulturaUi Pro Basarabia ~iBucovina, Federatia Romana a Fostilor Detinuti ~i LuptatoriAnticomunisti, Liga Nationala a Luptatorilor din Decembrie '89,Fundatia George Manu, Comunicat, Bucuresti, 16 aprilie 2002 -in [HOLOCAUST IN ROMANIA?]

16. Usca Teodor, Apella ratiune (II), in [C.L. IV. 60]17. Volkoff Vladimir, Manualul corectitudinii politice. DeJectele

democratiei, Editura Antet, Bucuresti, f.a.; Tratat dedezinJormare. De la Calul Troian la Internet, TraducereaMihnea Columbeanu, Editura Antet, Bucuresti, f.a.18. Zelea Codreanu Nicador, Romania ca un hotel, in [C.L. III. 39],[C.L. IV. 56]; Pe cine sperie Miscarea Legionarii in [C.L. III.46]; Cui fi efricii de Legiune, in [C.L. IV. 54]; Despre MiscareaLegionarii, in [C.L. IV. 56]

19. XXX, Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Genevecontra la Paix, Librarie Plan, Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)]

* *

24

Reflectii Infidle Ddespre Holocaust

Documents

Transcript of Reflectii Infidle Ddespre Holocaust