Refereat Guvern

7/25/2019 Refereat Guvern

http://slidepdf.com/reader/full/refereat-guvern 1/9

FACULTATEA DE STINTE ALE EDUCATIEI SIMANAGEMENT PUBLIC

GUVERNUL

COORDONATOR:Prof. Univ. Frîntu Mih !"

Stu#!nt:M$noiu M$#$"in E"!n

TG%&IU'()*



Guv!rnu"

). Guv!rnu" Ro+,ni!i - or n /!ntr " " 0ut!rii !1!/utiv!

Potrivit art. 102 alin. (1) din Constituţie, Guvernul este aceaautoritate care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şiexercita conducerea generală a ad inistraţiei pu!lice, activitateindeplinită pe !aza unui progra de guvernare, la care Parla entul şi"adat acordul 13. Guvernul este alcătuit din şe#ul guvernului care poartădenu irea de pri " inistru şi din guvernul propriu"zis #or at din iniştri,secretari de stat etc.

$educe de aici du!lul rol al Guvernului, cel politic şi cel deconducere, la nivel %supre &, a activităţii ad inistrative. 'n ceea cepriveşte rolul politic, tre!uie pus n lu ină #aptul că acesta nu se expri ănu ai n s#era executivă, ci şi n alte s#ere, unde acesta se realizează princola!orarea Guvernului cu celelalte autoritatăţi, cu Preşedintele ndo eniul politicii externe, cu Parla entul n do eniul adoptării legilor. Cuprivire la roulul ucat de Guvern n n#ăptuirea ad inistraţiei pu!lice,pute a inti poziţia sa !ine deter inată n cadrul siste ului instituţional,rolul său de conducător, apăr*nd ast#el ca organ supre al ad inistraţieipu!lice 14.

Prin continutul trasaturilor si atributele sale guvernul reprezinta una dintre cele maiimportante si distincte institutii ale statului. Importanta acestei puteri decurge din faptul ca eaeste cea care organizeaza si conduce efectiv societatea. Drept urmare, ea se afla cel mai multsi cel mai direct in legatura cu cetateanul. Din aceasta cauză, guvernul sau executivul iiintereseaza in cea mai mare masura pe cetateni, intrucat de activitatea si eficienta acestuia seleaga in mare masura realizarea aspiratiilor si intereselor lor.

Rolul uvernului, at!t pe plan politic c!t "i pe plan administrativ, se realizează#potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament$. #%cceptarea$ aceasta nu&nseamnă un transfer de responsabilitate. %cordarea &ncrederii uvernului "i acceptarea programului său de guvernare au drept consecin'ă obligativitatea realizării programului de

către uvern. Răspunderea pentru &ndeplinirea lui &i apar'ine exclusiv. Parlamentul, prin votulacordat, "i(a exprimat doar &ncrederea &n acest program, &ncredere pe care oric!nd o poateretrage, prin adoptarea unei mo'iuni de cenzură, dacă motivele pentru care ea a fost acordatăla investitură au dispărut ulterior )art. 113, *onstitu'ia Rom!niei+.

1+

. Criste, op. cit., p. 2- /1 Cristian Parvulescu, Politici şi nstituţii politice, diţia a "a revizuită, d. 3rei, 4ucureşti,200+, p. /



'. St tutu" Guv!rnu"ui

tatutul uvernului rezultă din dispozi'iile privind formarea sa )#investitura$+, duratamandatului, incompatibilită'ile, "i compozi'ia, pe care le vom analiza &n continuare.

Inv!2titur Guv!rnu"ui

-ormarea uvernului este opera Parlamentului "i parcurge următoarele etape1.Desemnarea unui candidat la func'ia de prim(ministru. %ceastă competen'ă &i revine

Pre"edintelui Rom!niei, &n urma consultării partidului care are ma/oritatea absolută &nParlament. Daca nu există o asemenea ma/oritate, desemnarea se va face după consultarea partidelor reprezentate &n Parlament.

0.Investitura Parlamentului. *andidatul se prezintă, &n termen de 1 zile de ladesemnarea sa, &n fa'a *amerelor reunite ale Parlamentului pentru a("i prezenza "i sus'ine programul de guvernare, &mpreună cu lista mini"trilor care compun uvernul. %ceasta listă seconstitie după consultarea partidelor ma/oritare &n Parlament. 2ermenul de 1 zile este prevăzut pentru a lăsa canditatului libertatea de a("i alege ec ipa. Programul uvernului "ilista cu viitorii mini"trii fac apoi obiectul unei dezbateri largi &n plenul Parlamentului. Dacă

uvernul ob'ine votul de investitură, prgoramul devine obligatoriu pentru el. Dacă votul deinvestitură nu este primit, se va relua procedura prin numirea altui candidat. Respingerea "icelei de a doua candidaturi poate provoca dizolvarea Parlamentului de către Pre"edinte.

3. umirea uvernului de către Pre"edintele Rom!niei &nc ide ciclul acolo de el a&nceput, adică la Pre"edinte. *ompeten'a este una limitată, deoarece Pre"edintele nu are omar/ă largp de apreciere, ci se va limita la persoanele care au ob'inut investituraParlamentului.

4.Depunerea /urăm!mtului urmează actului de numire. Potrivit art. 1 4 din*onstitu'ie, primul(ministru, mini"trii "i ceilal'i membri ai uvernului depun, individual, /urăm!ntul &n fa'a Pre"edintelui, /uram!nt &nscris in art. 50.16

M n# tu" Guv!rnu"ui 3i " +!+4ri"or 2$i

7andatul uvernului se &ntinde din momentul depunerii /urăm!ntului "i p!nă la ladata validării următoarelor alegeri parlamentare generale. 8dată validate mandatele, noulParlament &"i va exprima propria sa op'iune privind componen'a "i programul noului uvern.Dar, potrivit normelor constitu'ionale, &ncetarea mandatului uvernului poate interveni c iar pe timpul func'ionării Parlamentului, &n cazul demiterii.

15 Genoveva 6ra!ie, 7rganizarea politico"etatică a 8o *niei, d. 6irginia, 1995, p. 2--/



9ncetarea mandatului pe timpul func'ionării Parlamentului poate fi consecin'a fie afaptului că Parlamentul l(a retras, ca urmare a adoptării unei mo'iuni de cenzură, fie a faptuluică primul(ministru a &ncetat să mai fie membru a uvernului sau este &n imposibilitatea de a("i exercita atribu'iile mai mult de 46 de zile. Rezultă că, de"i votul de &ncredere se acordă

pentru &ntreaga listă a uvernului "i de"i acesta este investit &n bloc, "i nu fiecare membru &n parte, pentru primul(ministru increderea acordata are un c aracterintuit personae , deoareceel este cel care, &n calitate de candidat la această func'ie, a solicitat acordarea &ncredereii "i areu"it să ob'ină votul necesar 1:.

-unc'ia de membru al uvernului &ncetează &n cazul demisiei, revocării, pierderiidrepturilor electoarale, stării de incmpatibilitate "i decesului.

Demisia constituie un act unilateral de voin'ă, pe care un membru al uvernului "i(omanifestă &n scopul &ncetării mandatului său, manifestare nesupusa vreunei condi'ii, &n bazacaracterului facultativ al mandatului.

Revocarea mandatului de ministru este dată &n competen'a Pre"edintelui Rom!niei,care ia această măsură la propunerea primului(ministru. ;ste consecin'a faptului că &nsu"iguvernul a fost numit de Pre"edinte "i ec ipa guvernamentală s(a constituit potrivit voin'ei primului(ministru. 2otu"i, acesta nu(l poate revoca pe primul(ministru1<.

Pierderea drepturilor electorale poate avea loc fie pentru motive de boală, care duc la punerea sub interdic'ie, fie prin intervenirea unei otăr!ri /udecătore"ti de condamnare, fie prin dob!ndirea unei alte cetă'enii.

In/o+0 ti4i"it$5i"!

Incompatibilită'ile privind calaitatea de membru al uvernului sunt instituite pentru aasigura desfă"urarea &n bune condi'ii a activită'ii membrilor uvernului. Prin interdic'ia caace"tia să mai ocupe alte posture, li se asigura o anumită independen'ă "i protec'ie &n fa'aunor suspiciuni ori tenta'ii. %stfel, conform art. 1 6 din *onstitu'ie, func'ia de membru al

uvernului este incompatibilă cu exercitarea altei fun'ii publice de autoritate, cu excep'iacelei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei fun'iide reprezentare profesională salarizate &n cadrul organiza'iilor cu scop commercial, precum "i&n alte cazuri stabilite prin lege organică.

Ini'ial, prin tezele *onstitu'iei, s(a prevăzut că nu pot face parte din uvern membri

ai familiei pre"edintelui Rom!niei sau a primului(ministru, alte rude ale acestora p!nă lagradul I= inclusive, precum "i afinii. Ideea constituia o reac'ie firească la trecutul nu prea&ndepărtat, c!nd clanul *ea"escu de'inea toate func'iile fundamentale &n stat. Dar, de acum privirile trebui a'intite spre viitor. u se poate interzice unei personae competente o fun'ienumai pe motivul că este rudă cu o altă persoană ce lucrează aici. %dres!ndu(se celor cesus'ineau textul amintit, senatorul eorg e Dumitra"cu spunea $>*eea ce propune'i cualineatul 0 este un feudalism invers. Dacă altădată nu se puteau căpăta func'ii de!t &n virtuteafaptului că sunt rude, astăzi nu pot căpăta func'ii dec!t &n virtutea faptului că nu sunt rude.$

1 ircea Criste, op. cit., p. 2-:/1: Cristian Parvulescu, op. cit., p. -/



?egea nr. 1:1@0 3 reglementează, pentru prima dată, conflictul de interese &nexercitarea func'iei de membru al uvernului. %sfel, membrilor uvernului le este interzisăemiterea unui act administrative, &nc eierea unui act /uridic, luarea sau participarea la laureaunei decizii pentru sine, pentru so'ul său ori pentru rudele sale de gradul I. 9ncălcarea

interdic'iei atrage, pe l!ngă răspunderea ministrului, nulitatea actelor /uridice &nc eiate sau aactelor administrative emise15.

6. Fun/5ii"! 3i /t!"! Guv!rnu"ui

uvernul asigură realizarea politicii interne "i externe a 'ării, dispun!nd &n acest scopde numeroase atribu'ii pe plan guvernamental "i administrativ, &n domeniul legislativ "ifinanciar. uvernul realizează &mprenă cu Pre"edintele Rom!niei func'ia executivă a statului.9n acest scop, uvernul exercită conducerea generală a administra'iei publice, coordon!ndactivită'ile multiple "i variate ale organelor administrative de specialitate A centrale "i locale.

uvernul asigură executarea legilor "i a tuturor dispozi'iilor legale adoptate &n vedereaaplicării lor.

uvernul este "i un artizan al legii, contribuind &n măsură la realizarea func'ieilegislative a statului, at!t prin colaborarea sa cu Parlamentul &n procesul de elaborare "iadoptare a acesteia, c!t "i prin adoptarea de acte normative proprii A otăr!ri pentruorganizarea executării legililor "i ordonan'e &n domenii de reglementare prin lege, dacăParlamentul &l abilitează. Diferen'a &ntre aceste categorii de acte nu este una procedurală, ciuna raportată la obiectul "i forma lor /uridică. Botăr!rile sunt date &n executarea legilor, de"inu trebuie să inso'ească orice lege dacă punerea &n executare a acestora nu necesită precizărisau dispozi'ii suplimentare1C.

8rdonan'ele &n sc imb, au for'a /uridică a unei legi "i intervin &n domeniul dereglementare rezervat legii. 9n situa'ii extraordinare a căror reglementare nu poate fi am!nată,

delegarea legislativă e dată c iar de *onstitu'ie )art. 116+, uvernul fiind abilitat să adopteordonan'e de urgen'ă, cu obliga'ia motivării urgen'ei &n cuprinsul acestora.Dar,av!nd &n vedere că #unica autoritate legiuitoare este Parlamentul$, "i că uvernul

nu poate emite ordonan'e de urgen'ă &n domeniul legilor constitu'ionale, nu pot afectaregimul institu'iilor fundamentale ale statului, drepturile, libertă'ile "i &ndatoririle prevăzutede *onstitu'ie, drepturile electorale "i nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri &n proprietate public, putemafrima că func'ia legislativă nu apar'ine sub nicio formă uvernului#cu titlu principal$.

1- ircea Criste, op. cit., p. 2-:/19 Cristian Parvulescu, op. cit., p. :1



%ctele /uridice ale uvernului se semnează de primul(ministru "i se contra(semneazăde ministru de resort, fiind publicate &n 7onitoru 8ficial, cu except'ia celor cu caracter militar, care se comunică doar institu'iilor interesate. %tribu'iile uvernului trebuieluate &n considerare "i prin prisma pozi'iei primului(ministru &n cadrul acestuia "i sarcinilor pe

care le are ca organ ce(l reprezintă pe plan intern "i extern.

7. Pri+u"%+ini2tru

Programul de guvernare pe care uvernul &l prezintă Parlamentului se realizează prindouă variante impuse de respectarea principiului separa'iei puterilor &n stat, &n sensul căorganul legiuitor acceptă sau respinge programul uvernului. 7odificările &n program pot fiefectuate, dacă este cazul, numai de "eful uvernului )Premierul sau Prim(ministrul+.

9n statele cu formă de guvernăm!nt parlamentară )ex Regatul nit, ermania+ primulministru )sau cancelarul+ este "eful uvernului, autoritatea executivă &n stat, "eful statului)7onar sau Pre"edinte+ av!nd, cu mici excep'ii, func'ii simbolice.

9n cele cu formă de guvernăm!nt semipreziden'ială )ex -ran'a, Rom!nia+, primulministru este "eful uvernului, dar nu "i al statului, func'ia aceasta fiind preluată de pre"edintele statului. Primului(ministru &i revine "i sarcina de a reprezenta uvernul &nrela'iile cu legislativul, av!nd obliga'ia de a prezenta raporturi "i declara'ii &n fa'aParlamentului, &n numele uvernului.

9n cazul &n care primul(ministru se află &n imposibilitate de a("i exercita atribu'iile saui(a &ncetat mandatul, atribu'iile sale vor fi preluate de un alt membru al uvernului, desemnatde Pre"edinte p!nă la alcătuirea unui nou uvern. Interimatul nu se poate &ntinde pe o perioadă mai mare de 46 de zile, pentru că s(ar a/unge la demiterea "i &nlocuirea unui prim(ministru fără consultarea Parlamentului0 .

8. R$20un#!r! Guv!rnu"ui 3i +!+4ri"or Guv!rnu"ui

Pentru &ntreaga sa activitate, uvernul răspunde din punct de vedere politic numai &nfa'a Parlamentului. %cest fapt nu presupune &nsă, că uvernul, organ indirect reprezentativ,nu ar răspunde "i &n fa'a poporului sau "i &n fa'a partidului sau partidelor care l(au promovat. umai că raspunderea aceasta este pur politică sau politică "i etatică, nu "i /uridică. Din punctde vedere /uridic, răspunderea uvernului este reglementată de *onstitu'ie, iar aceastastatuează răspunderea uvernului &n fa'a Parlamentului.01

9n Rom!nia nu se poate vorbi "i de răspunderea uvernului &n fa'a Pre"edintelui&ntrucat ot!rătoare &n procedura de investitură este otăr!rea Parlamentului, Pre"edinteleneput!nd refuza numirea unui uvern care are &ncrederea acestuia. Pre"edintele nu poatedemite uvernul, de aceea singura autoritate &n fa'a căreia răspunde uvernul esteParlamentul.

20 ircea Criste, op. cit., p. 2--/21 Cristian onescu, op. cit., p. 90/



anc'iunea corespunzătoare răspunderii politice a uvernului &n fa'a Parlamentuluieste demiterea sa ca urmare a retragerii &ncrederii acordate cu ocazia investiturii. 7o'iunea decenzură "i demiterea constitiuie #modalită'i $ de control "i sanc'ionare a uvernului caretrebuie privite &n str!nsă legătură cu celelalte forme de control parlamentar ce pot conduce "i

ele &n final la mo'iunea de cenzură00

. Demiterea apare astfel ca cea mai gravă sanc'iune politică a uvernului.Răspunderea politică a fiecărui membru a uvernului este solidară cu a tuturor

celorlal'i. %baterile grave &nregistrate &n oricare domeniu al executivului, neregulileconstatate &n fiecare minister pot atrage &n final demiterea uvernului. 8rice faptă, oriceculpă a unui ministru atrage răspunderea uvernului &n &ntregul său, nu răspundereaexclusivă a aceluia care a comis(o.

Dacă răspunderea politică este una colectivă, in sc imb răspunderea penală este prinesen'a ei una personală, &n penal fiecare fiind răspunzător pentru fapta sa. 7embrii

uvernului pot fi urmări'i penal pentru fapte săv!r"ite &n exercitarea func'iei lor, numai lacererea *amerei Deputa'ilor, a enatului sau a Pre"edintelui. %ceastă dispozi'ieconstitu'ională instituie o limitare &n ceea ce prive"te &nceperea urmăririi penale &mpotrivaunui membru al uvernului, fiind exclusă o sesizare din oficiu, &nsă o circumscrie doar actelor legate de calitatea de membru al uvernului, nu "i la cele ce nu au legătura cu aceastăcalitate.

*urtea *onstitu'ională a sublinia faptul că legea privind responsabilitatea ministerialăinstituie o măsură de protec'ie a mandatului exercitat de membrii uvernului, av!nd deicaracterul obiectiv al unei garan'ii constitu'ionale de ordin procedural, menite să ocrotească

interesul public, "i anume realizarea actului de guvernare prin exerci'iul mandatului. %ceastămăsură de ocrotire a interesului public subzistă "i după &ncetarea mandatului membrilor uvernului, a"a &nc!t este evident că, &n privin'a infrac'iunilor comise &n exerci'iul func'iei,

punerea sub urmărire penală a membrilor uvernului trebuie să se realizeze cu respectareaacleora"i norme procedurale.

Dezbaterea propunerii de &ncepere a urmăririi penale &n *amera Deputa'ilor sau &nenat se face pe baza raportului &ntocmit fie de o comisie permanentă care, &n cadrul

competen'ei sale, a efectuat o anc etă privitoare la activitatea desfă"urată de uvern sau deun minister, fie de o comisie specială de anc etă constituită &n acest scop03.

impla cerere de desc idere a urmăririi penale &l &ndreptă'e"te pe Pre"edinte sădispună suspendarea ministrului. %ceastă suspendare devine obligatorie c!nd s(a dispustrimiterea &n /udecată,$măsuri$ care răspund , pe de o parte unor exigen'e de ordin /uridic privind prezum'ia de nevinovă'ie "i, pe de altă parte, unor exigen'e de operativitate a munciiexecutivului. Pe perioada suspendării, solu'ia la care se poate recurge este fie cea ainterimatului, fie cea a revocării.

22 Gheorghe Iancu , op. cit., p. 166;2+ Genoveva 6ra!ie, op. cit., p.292/



Concluzii

De"i problema separa'iei puterilor &n stat are o istorie lungă nu se poate afirma că s(acristalizat o concep'ie unitară &n această privin'a, cu toate că &n practica statelor democratice principiul func'ionează sub diferite forme.

9n teoria clasică a separa'iei puterilor &n stat, puterile guvernamentale sunt reunite &nnoi'iunea de #;xecutiv$, care ar defini puterea de a pune &n aplicare, de #a executa$ legisla'ia.2ermenul de ;xecutiv nu este pe deplin satisfăcător deoarece organele politice, denumiteastfel, altele dec!t Parlamentul sau organele /udecătore"ti nu se mărginesc doar la a executa

legile, ci asigură direc'ia generală a politicii statului, potrivindu(li(se termenul de guvernan'i, pe c!nd Parlamentul asigură mai degrabă o func'ie de control "i delimitare.Pentru cazul concret al Rom!niei există două categorii de guvernan'i Pre"edintele "i

uvernul, &ntre aceste două autorită'i exist!nd o anumită dualitate care face ca regimul politicrom!nesc să fie definit ca unul semi(preziden'ial, deoarece "eful statului nu are doar un rol pur onorific, ci puteri reale pe care le poate exercita &n raport cu Parlamentul prin intermediulmesa/elor, cu *urtea *onstitu'ională prin numirea unui număr de /udecători ai acesteia "i cu

uvernul sau &mpreună cu acesta, precum "i dreptul de a recurge la referendum.Putem afirma că, pe fondul con/uncturii politice "i a raportului de for'e, uvernul

devine rezultatul voin'ei comune a Pre"edintelui "i Parlamentului "i este presupus că doar cugreu "i(ar putea exercita mandatul fără &ncrederea Eefului tatului.



Bibliografe

Cristian Ionescu, Drept Constituţional şi Instituţii Politice, Ediţia2, Ed. Allbeck,Bucureşti 2004

Cristian Parvulescu, Politici şi Instituţii politice, Ediţia a II a revi!uit", Ed. #rei, Bucureşti, 200$

%&eor'&e Iancu , Drept constitutional si institutii politice - editia a V-a , EdLuminalex, 2007

%enoveva (rabie, )r'ani!area politico etatic" a *o+ niei, Ed. (ir'inia, - /

Ion *usu, Preşedintele *o+ niei, Ed. u+inale1, Bucureşti, 200

I uraru, Dr. Constituţional si Instituţii Politice, vol 2, edit 3Procardia , Buc, - $

ircea Criste, Instituţii Constituţionale conte+porane, Edit. De (est #i+işoara, 20-0

http://www.supercarti.ro/carte/drept_constitutional_si_institutii_politice___editia_a_v_a.html



Refereat Guvern

Documents

Transcript of Refereat Guvern