referat.clopotel.ro-Soarele.doc

8/11/2019 referat.clopotel.ro-Soarele.doc

1/13

Soarele in Univers

Referat la astrofizica de : Paraschiv Ion C.

Si

Florea Ionut

Referat.clopotel.ro


2/13

Referat.clopotel.ro


3/13

Soarele

Una din cele peste o suta de milioane de stele ale Galaxiei

este Soarele. Astrul zilei sa format din pul!erea ramasa inurma exploziei unor stele din primele "eneratii. #e marime

medie$ el face parte din cate"oria stelelor pitice "al!ene.

Situat in apropierea planului "alactic$ putin deasupra lui$

Soarele se afla in !ratul %rionului la o distanta de circa &'

''' de ani lumina de centrul Galaxiei. (l are o pozitie

avanta)oasa in Galaxie * se afla intro +su!ur!ie, linistita a

acesteia$ in care a putut sa apara viata. Impreuna cu stelele

din apropierea sa$ astrul datator de viata se roteste in )urulcentrului "alactic cu o viteza ametitoare de --' m/s. #esi

are o viteza atat de mare$ el efectueaza o rotatie deplina

in )urul centrului "alactic in -'' de milioane de ani.

0otodata$ Soarele se misca si fata de stelele apropiate cu o

viteza de 12$3 m/s spre un punct fix din constelatia

4ercule 5numit apex solar6.

7ii de ani a urmarit omul rotatia Soarelui pe cer pana a

patruns in tainele lui. 8a inceput el a o!servat ca infiecare anotimp Soarele are un re"im aparte. 9ara rasare

devreme si apune tarziu plim!anduse pe cer zilnic

aproximativ 1 ore. Iarna$ dimpotriva$ rasare tarziu si apune

devreme$ ramanand pe cer doar vreo ore$ doar la (cuator

ziua ramane intotdeauna e"ala cu noaptea. Acest lucru ia

facut pe oameni sa presupuna ca Soarele nu ocupa o

pozitie !ine determinata pe !olta cerului$ cum o fac stelele$

ci se misca pe ea. Intradevar$ privind cerul instelat imediat

dupa apusul Soarelui$ in diferite timpuri ale anului$ vechiiastronomi sau convins ca Soarele se misca printre stele

de la apus spre rasarit$ si ca in fiecare an el repeta acest

drum$ numit ecliptica.

Referat.clopotel.ro


4/13

4arta cerului instelat

Referat.clopotel.ro


5/13

In antichitate fiecare popor avea o impartire proprie a

stelelor in constelatii. Acum exista o conventie

internationala$ potrivit careia sfera cereasca este impartita in

;; de zone care cuprind vechile ima"ini ale "rupurilor de

stele$ constelatiile. #e o!icei$ recunoasterea constelatiilor incepe cu constelatia

de !aza$ Ursa 7are$ dupa care este "asita sora ei$ Ursa

7ica.

Conform unei le"ende$ Ursa 7are si Ursa 7ica nu sunt decat

frumoasa Callisto si fiul ei Arcas$ transformati de


6/13


7/13


8/13

Petele solare sunt elemente importante in zonele active ale

Soarelui. (le au forma de farfurii$ cu adancimea de la &''

pana la 1''' ilometri si cu diametrul de la mii pana la

sute de mii de ilometri. %ricine$ avand un !inoclu$ poate

face o!servatii asupra petelor. Cele mari pot fi vazute sicu ochiul li!er$ atat doar ca lumina or!itoare a astrului

tre!uie atenuata cu un filtru. 7a)oritatea petelor se mentin

cateva zile$ unele cateva luni iar cele mari pot fi vazute si

3? luni. Petele nu stau intrun sin"ur loc$ ci se misca$

aceasta fiind o dovada ca Soarele se roteste. Astrul insa nu

se roteste ca un corp ri"id$ ci diferentiat : la ecuator o rotatie

deplina este efectuata in -? de zile$ iar la latitudinea >'$

in -2 de zile. Axa de rotatie a Soarelui e inclinata fata deplanul or!itei Pamantului cu ? 1?D.

Referat.clopotel.ro


9/13

Petele solare nu sunt formatiuni permanente. Aparitia lor

poarta un caracter ciclic$ cu perioade de aproximativ

11$--$2'$1-'$?'' de ani. Ciclul incepe cu aparitia unor pete

la latitudinile de &' 3'$ de am!ele parti ale ecuatorului.

Pe masura ce sporeste numarul lor$ ele apar tot maiaproape si mai aproape de ecuator$ dar nu co!oara mai )os

de ?. =umarul total de pete o!servat in timpul unui ciclu

variaza intre 3> si -?&. #e re"ula$ petele apar in "rup$ cu

o pata mare in fruntea corte"iului si alta care il incheie.

Cele doua pete mari au un camp ma"netic de polaritate

opusa$ de parca in Soare e ascuns un ma"net "i"antic in

forma de potcoava si cu capetele iesite la suprafata. 8iniile

campului ma"netic$ perpendiculare la suprafata$ impiedicadeplasarea orizontala a plasmei si prin aceasta micsoreaza

considera!il fluxul materiei fier!inti ce vine din interiorul

Soarelui spre suprafata$ fapt ce explica temperatura mai

scazuta a petelor. #ar fluxul de ener"ie din zona

convectiva isi "aseste iesirea pe la mar"inea petelor$ unde

provoaca o ridicare a temperaturii. Aceste re"iuni active ale

fotosferei$ cu un diametru de circa '' m$ se numesc

facule. % crestere a stralucirii su!stantei in aceste zone seo!serva si in cromosfera$ su! forma de facule$ re"iuni

active cu diametrul de 1? ''' m. (le se mentin cateva

zile sau chiar saptamani mai mult decat faculele. Aceste

re"iuni active se evidentiaza si in coroana prin condensari

coronale$ niste nori mai densi si mai fier!inti ai materiei

coronale.

Referat.clopotel.ro


10/13

In tot timpul ciclului de 11 ani$ polaritatea petelor mari nu

isi schim!a locul. In cealalta emisfera a Soarelui polaritatea

petelor e opusa celor din prima emisfera. Cand incepe un

nou ciclu al petelor solare$ polaritatea ma"netica a petelor

mari din emisfera nordica si din cea sudica a Soarelui isischim!a reciproc locurile. Prima care se descompune este

pata mare de la coada$ cea din frunte mentinanduse de 3

ori mai mult. Un nou ciclu al petelor$ cu pata din frunte

de aceeasi polaritate$ incepe peste aproximativ -- de ani.

Aceste cicluri pot fi calculate usor atat dupa frecventa

aurorelor polare$ cat si dupa ritmul de crestere a inelelor

copacilor.

+Cutia Pandorei,

Ciclurile ritmice ale Soarelui au o certa influenta asupra

climei$ asupra multor fenomene fizice$ chimice si !iolo"ice

de pe Pamant. Intre procesele !iolo"ice de pe Pamant si

cele fizice de pe Soare exista o le"atura directa. Ciclurile

aparitiilor petelor pe Soare si cele ale epidemiilor de"ripa$ ciuma$ holera sau tifosEde cele mai multe ori

coincid. Cand activitatea Soarelui e maxima ea e resimtita

de toate vietatile de pe Pamant : creste de cateva ori

mortalitatea din cauza accidentelor de inima$ se inmultesc

exploziv lacusteleE 8e"enda despre cutia Pandorei e le"ata

de activitatea sporita a Soarelui. Re"iunile active ale

Soarelui se mai caracterizeaza si prin enormi nori de "az

ce atarna deasupra cromosferei. Pe fundalul discului

stralucitor al Soarelui$ ei se vad intunecati si se numescfilamente$ iar la mar"inea discului solar ei sunt de culoare

al!a si se numesc protu!erante.

Referat.clopotel.ro


11/13

Protu!erantele a"reneaza cele mai mari volume de su!stanta

din atmosfera Soarelui si au forme din cele mai ciudate :

de !ucle$ arcuri$ ar!ori$ nori$ fantani$ "arduri$ pan"lici$ cupole$

etc.

Se distin" protur!erante calme$ active si eruptive. Cele calmeevolueaza incet$ pot exista de la cateva saptamani pana la

cativa ani. Avand drept suport hotarul supra"ranulelor$ ele

revin cu timpul in cromosfera pe calea pe care siau facut

aparitia$ de parca un )et de apa iesit din furtun sar

intoarce in acelasi furtun. Protur!erantele active dureaza

cateva ore. #e re"ula$ ele au forma unor !ucle$ printro

parte a carora materie urca$ iar prin cealalta co!oara.

Protur!erantele eruptive au o durata de viata de catevaminute. (ruptiile solare se produc in apropierea a doua

campuri ma"netice puternice$ de polaritate opusa$ sau in

locul unde se naste un nou centru de activitate in sanul

celui vechi. Restructurarea !rusca a campului ma"netic

duce la eli!erarea unor mari cantitati de ener"ie$ insotite

de miscari complicate ale "azului ionizat. In consecinta $ are

loc o intensificare puternica a vantului solar$ sporeste de

mii de ori fluxul o!isnuit de radiatii din intre"ul diapazonde unde$ dar mai ales din cel al razelor ultraviolete si

Roent"en. (lectroni si protonii emisi de aceste radiatii au

ener"ii mai si$ aproximativ peste o zi$ atin" or!ita

Pamantului provocand pe 0erra furtuni ma"netice$ insotite

de aurori polare$ pertur!ari ale le"aturilor radio$ fenomenul

avand influente ne"ative si asupra corpului uman.

%ri"inea comuna a familiei Soarelui

(fectuand un studiu detaliat al suitei cosmice a Soarelui$

astronomii au constatat ca astrul zilei$ planetele$ satelitii lor$

asteroizii$ cometele si corpurile meteorice sunt constituite

din aceleasi elemente chimice si au aceeasi varsta.

Referat.clopotel.ro


12/13

Unica sursa de ener"ie a sistemului planetar$ Soarele$

monopolizeaza aproape 22 din masa lui. Planetele se

rotesc in )urul Soarelui in directia acelor de ceasornic$

vitezele lor descrescand pe masura ce sunt situate mai

departe de astru. Planetele se invart si in )urul azelorproprii$ in sensul miscarii lor in )urul Soarelui 5exceptie fac

Uranus si 9enus$ care se rotesc retro"rad * in sens opus6.

%r!itele planetelor ai o forma aproape circulara 5cu

exceptia lui 7ercur si Pluto6 si sunt situate aproape intrun

plan$ putin inclinat fata de planul ecuatorului solar. %r!itele

satelitilor$ in mod o!isnuit$ sunt putin inclinate fata de

ecuatoarele planetelor$ ma)oritatea deplasanduse pe or!ite

aproape circulare si in directia in care se misca planetelein )urul Soarelui. Soarele se roteste in )urul axei sale in

sensul in care se misca planetele in )urul lui. Planetele

interioare 57ercur$ 9enus$ Pamant si 7arte6 sunt de

dimensiuni relativ mici$ au densitati mari$ rotatii lente. (le

au o usoara turtire la poli$ scoarte "roase$ stmosfere putin

extinse si un numar redus de sateliti. Planetele exterioare

5upiter$ Saturn$ Uranus$ =eptun6 situate mai departe de

Soare$ au dimensiuni mai mari$ densitati mai mici$ facrotatii repezi in )urul axelor proprii au turtiri relativ mari

la poli$ cu discuri de materie in planul lor ecuatorial$

atmosfere intinse si un numar mare de sateliti.

Referat.clopotel.ro


13/13

Aceste caracteristici demonstreaza ca familia Soarelui are

un caracter inte"ral de sistem. Ca si oricare alta stea$

Soarele a luat nastere in mi)locul uni nor de "aze si

pul!ere cosmica$ pe care forta de "ravitatie lea adunat

treptat impreuna. Pe masura ce volumul si densitateamateriei protosoarelui crestea$ sporea si viteza lui de

rotatie. Fortele centrifu"e au cauzat pierderea unei cantitati

de materie$ aceasta formand un disc ecuatorial$ ale carui

particule se roteau in )urul Soarelui pe or!ite proprii. Cu

timpul$ in discul ecuatorial sau format cocoloase de

su!stanta care$ o!tinand independenta "ravitationala$ au

inceput sa atra"a materia din )ur$ crescand continuu pana

la dimensiuni de planete$ cu miscari de rotatie in )urulpropriilor axe. #iscul ecuatorial al astrului era structurat

dupa "reutatea elementelor chimice si dupa temperatura: in

vecinatatea Soarelui$ el consta in elemente mai "rele si era

mai fier!inte$ iar la o anumita distanta de el era alcatuit

din elemente mai usoare si era mai rece$ asa incat

planetele din apropierea astrului sau dezvoltat in re"im

fier!inte$ iar cele mai indepartate * in re"im rece. Satelitii

planetelor sau format dupa scenarii asemanatoare.

Referat.clopotel.ro

referat.clopotel.ro-Soarele.doc

Documents

Transcript of referat.clopotel.ro-Soarele.doc