Facultatea de tehnologie și Management în Industria alimentară

Tehnologie și Management în Alimentația Publică

La disciplina :”Alimentația și promovarea sănătății”

A elaborat: studenta Gr. MRSC-131 Șveț Natalia ( semnătura______)

A verificat: Dr.conf.univ. Coșciug Lidia (semnătura________)

-CHIȘINĂU 2013-

1

REFERAT

CUPRINS:Introducere

1. Specii de fructe citrice .Descrierea și caracteristica lor…………………….pag.

2. Proprietățile terepeutice ale fructelor citrice ……………………………….pag.

2.1. Dieta de detoxifiere cu citrice……….……………………………………pag.

2.2. Cură de slabire cu citrice……….…………………………………..….…pag.

2.3. Lamaile (Citrus limon) si limetele (Citrus aurantifolia)………………..pag.

2.4. Beneficiile portocalelor……………………………………………………pag.

2.5. Beneficiile grapefruitului…………………………………………………pag.

2.6. Valoare nutritive.Mandarinul……………………………………………pag.

Bibliografie

2

INTRODUCERE

Originea citricelor este în Orient,într-un areal cuprins între China de Sud,Indochina și Penisula

Malacca si probabil in partea orientala a peninsulei indiene.Cele mai vechi specii de citrice, atestate

documentar sunt grepfrutul si kumquatul, scrierile datand din anii 2205-2197 i.Hr.in China.

Citrus medica sau chitra a ajuns prima in zona mediteraneana,unde israelienii o foloseau in scop religios.

Romanii si grecii cultivau chitrul, lamaiul si limetta. Portocalul amar a fost introdus in zona mediteraneana

de catre arabi, iar cel dulce de genovezi sau de portughezi. Ultima specie care a ajuns in bazinul

mediteranean a fost mandarinul, la inceputul secolului al XIX-lea.

In prezent citricele se cultiva destul de mult in camp,in partea sudica si sud-vestica a Europei,dar si

in afara acestui areal,ca plante de apartament cu rol productiv si decorativ. Aparitia lamaiului si a fructelor

acestuia a fost mentionata de multi calatori de-a lungul istoriei, chiar daca lamaile nu puteau fi considerate

alimente. Atat florile cat si fructele acestui copac erau folosite pentru a parfuma camerele si pentru a omori

unele insecte care nu suportau acest miros. Aparitia lamailor in Europa a fost o intamplare naturala, insa

istoricii din zilele noastre cred ca acest pom a fost adus de catre Alexandru cel Mare din India in Grecia,

Turcia si Africa de Nord in secolul 4 inaintea erei noastre. Pe atunci acesti pomi erau numiti „citron”.

Semne ale existentei lamailor sunt prezente in picturile de pe peretii templului Karnak din Egipt. Exista

insa si semne ale existentei lamaiului si pe teritoriile evreilor pe cand acestia se aflau sub exilul

babilonienilor. Chiar daca se spunea ca lamaii erau crescuti de catre evrei nu exista o mentionare a acestora

in Biblie.

Prima mentiune a lamaiului in istoria Europei ii apartine lui Theophrastus si dateaza din anul 350

inainte de Hristos. Urmatoarea mentiune ii apartine lui Alexandru cel Mare.

În cele mai multe mentionari ale lamaiului in istoria europeana el este cunoscut sub denumirea de lamai

persian. Scriitorii spuneau despre el ca avea o mireasma placuta, ca era un bun remediu pentru persoanele

care au fost otravite si improspata respiratia. Lamaiul era cunoscut si grecilor,dar si romanilor. Printre

ruinele cetatii Pompei, distrusa de o erupere a vulcanului Vezuviu, a fost gasita o bucata de tigla pe care era

pictata o lamaie. O alta dovada a existentei lamaiului in Roma este o bucata de mozaic din secolul 2 dupa

Hristos pe care era pictata o lamaie care crestea pe o creanga.

Alte dovezi au fost descoperite în Turcia, mai precis în Istanbul. Ele dateaza din anul 300 dupa Hristos

si infatiseza picturi atat cu lamai cat si cu portocale care erau inconjurate de frunze verzi si crengi care

pareau proaspat taiate din pomi. Ele pot fi vazute in capitala Turciei in moschei, locuri care pe vremuri erau

bisericile imparatului Constantin.Nu se stie inca unde, cum si cand speciile de citrice s-au diversificat atat

de mult. Iata cateva exemple de citrice: portocala dulce, lamaia, grapefruitul, grapefruitul rosu sau

mandarinele.

3

S-a ajuns la un consens general si anume ca toti acesti copaci s-au dezvoltat pe cai naturale sau

artificiale. Este foarte bine cunoscut faptul ca romanii cresteau numai portocali si lamai. Dupa caderea

Romei invaziile barbare au raspandit cultivarea citricelor si in nordul Africii, Spania si Siria. Raspandirea

portocalelor acre si a lamilor s-a extins si plantarea acestor pomi s-a facut prin intermediul semintelor. Din

acestea cresteau pomi similari cu cei care au produs fructele respective. Datorita cruciadelor arabe acesti

pomi au fost raspanditi si in restul Europei. 

Portocala dulce sau Citrus sinensis a apurut abia in anul 1400. Cand turcii s-au luptat cu Imperiul

Roman in 1453 rutele pe care se faceau schimburi au fost inchise. Regii din Europa au incercat sa gaseasca

alternative si astfel au ajuns sa faca schimburi cu China si India. Aparitia portocalei dulci in Europa a

schimbat evolutia citricelor. Se pare ca originile acestui tip de portocala sunt in India. Acest lucru este

demonstrat de portughezul Vasco da Gama care a intreprins o calatorie aici in anul 1498. Din aceasta cauza

portocala dulce mai este cunoscuta si sub denumirea de portocala portugheza. In 1707 se pare ca in Spania

existau crescatorii de portocale, smochini, gutui, rodii, piersici, caise, mere, pere, duzi, nuci si alti pomi

fructiferi. Aceste lucruri sunt dovedite de documentele pe care le tineau horticultorii.

Mandarinii sau Citrus reticulata apare in istoria Chinei inca din anul 1100. In aceasta perioada ei nu

erau cunoscuti in Europa. Ei au fost adusi aici in jurul anului 1805 dintr-o provincie din China si s-au

raspandit foarte repede in toata Europa. 

Grapefruitul rosu sau Citrus grandis, numit de unii marul lui Adam, crestea in Palestina in anul 1200.

El era plantat si crescut de catre arabi. Se crede ca acest fruct ar avea origini asiatice. 

Grapefruitul sau Citrus paradisi se crede ca este o mutatie a grapefruitului rosu. Ei sunt denumiti asa

deoarece cresc in ciorchi ca si strugurii.

1.Specii de fructe citrice .Descrierea și caracteristica lor

Citricele fac parte din familia Rutaceae, subfamilia Aurantioideae, grupul Citreae, care cuprinde cel

puțin 13 genuri. Aceste genuri de fructe sunt :

1.Lămaiul(Citrus limon):Se pare ca lamaiul este un hibrid natural

intre chitru si limetta.Inflorirea principala se realizeaza in principal

primavara iar fructele obtinute se maturizeaza iarna.Culoarea fructelor

este in general galbena,dar sunt si soiuri care pot fi dungate cu alb sau

cu verde sau chiar cu tenta portocalie.La maturitate,fructele se

coloreaza caracteristic soiului dar raman bine prinse de pom.Daca nu se

recolteza fructele inverzesc din nou,pot chiar sa mai creasca si sa nu se

desprinda de pom 2 ani.

4

2.Chitra este fructul plantei Citrus medica; are culoare

galbena, este mai mare decat portocala si poate atinge chiar

greutatea de 1 kg; pulpa, putin dezvoltata, are un gust similar

celui de lamaie, dar mai putin acru.Chitra contine: zaharuri;

fibre; acid citric, care ajuta la diureza; saruri minerale, cum

sunt cele de potasiu, de iod, de calciu, de fosfor si de fier;

vitamine, mai ales vitamina C, importanta pentru dezvoltarea

sistemului imunitar al organismului; speridina, substanta apartinand categoriei bioflavonoizilor.Chitra se

poate consuma proaspata, dar se foloseste mai ales pentru prepararea marmeladelor, a sucurilor, a

lichiorurilor si a bauturii nealcoolice, cunoscuta sub numele de "cedrata" (suc de chitra indulcita amestecat

cu apa minerala). In cofetarie, coaja este utilizata pentru prepararea bucatilor zaharisite. Uleiul esential,

extras din stratul exterior al cojii, este utilizat la fabricarea lichiorurilor, in parfumerie, in cosmetica si in

medicina.

3.Limetta -Nume engleza :Lime .Alte nume :Lamaie verde, Lime.

Partea folosita :Sucul si coaja fructului (pericarp). Fructele sunt

recoltate aproape intotdeauna necoapte (verzi) si sunt consumate inainte

de a atinge starea de coacere (galbene).Familia de plante :Rutaceae

(familia citricelor).Descrierea plantei si cultivare :Arborele de limeta

poate atinge 2-4 m inaltime. Frunzele de forma ovoida sunt parfumate

placut. Ele ating 5-7,5 cm lungime si sunt de culoare rosiatica atunci

cand sunt tinere, si verde la maturitate. Fructele, singure sau grupate cate 2-3 (uneori chiar mai multe), au o

forma rotunjita la baza si ovala spre varf. Uneori varful are o protuberanta. Limetele au 2,5-5 cm diametru,

coaja este lucioasa si verde atunci cand sunt tinere, galbena-deschisa cand sunt mature. Coaja are o grosime

de 1,5-3 mm, pulpa este galbena-verzuie, impartita in 6-15 arcuri de cerc. Limeta este aromata, plina de

suc, acra.Descrierea condimentului :Limetele au o aroma similara cu lamaile, dar cu aroma mai

proaspata. Sucul este acru, ca si cel al lamailor, dar mai aromat. Coaja de limeta este usor amaruie, usor

acrisoara si foarte aromata. Ea se poate utiliza decojita de pe fruct si taiata fasii subtiri, sau rasa atunci cand

fructul este proaspat.Pregatire si depozitare :Fructele se culeg verzi, atunci cand culoarea se schimba din

verde inchisa spre verde deschisa, iar fructul este un pic moale la pipait.Fructele proaspete pot fi pastrate la

temperatura camerei 2-3 saptamani, tinute in apa, intr-un vas inchis ermetic. Tinute la temperaturi sub 7 °C,

limetele se deterioreaza. Conditiile optime de pastrare, cand coacerea si pierderea de umiditate din fruct

sunt intarziate, sunt 9 °C si 85-90% umiditate relativa.

Origine :Spre deosebire de lamaie, limeta are nevoie de climat tropical. Este originara, se pare, din sudul

Asiei, unde cresc inca in salbaticie multe specii inrudite.Astazi sunt cunoscute si cultivate mai multe

varietati. Cele mai apreciate sunt cele cu fructe mici; limetele mari sunt

5

privite ca fiind inferioare calitativ

Denumirea engleza ”lime” este inrudita cu cele din multe alte limbi europene: ”Limette” in germana,

”limoen” in olandeza, ”limetka” in poloneza, ”lima” sau ”limetta” in italiana, ”limon” sau ”limette” in

franceza, ”laim” in greaca si ebraica si chiar ”raimu” in japoneza. Denumiri foarte asemanatoare exista in

unele limbi pentru lamaie: ”lemon” in engleza,. ”limao” in portugheza, ”limone” in italiana, ”limun” in

croata, ”limona” in slovena, ”limoni” in albaneza si georgiana, ”limon” in bulgara si ebraica, ”remon” in

japoneza. Toate provin din arabul ”limun” si persanul ”limou”, ambele insemnand lamaie si fiind folosite

atat pentru lamaie cat si pentru limeta. Cele doua fructe au un lung trecut istoric comun, ceea ce duce

uneori la confuzii.Limetele, fiind fructe tropicale, nu au o mare traditie in Europa. De aceea, sunt numite

lamai, la aceasta adaugandu-se un adjectiv ce reflecta proprietatile fructului: ”grine limene” (limeta) in idis,

”lamaie verde” in romana, ”limon agria” (lamaie acra) in spaniola, ”tatli limon” (lamaie dulce) in turca. 

4. Calamondinul- mandarin pitic , Este de obicei descris ca o incrucisare intre mandarina si kumquat.

Din fructe se obtin suc si mamelada. Este un fruct foarte popular in intreaga Asia de Sud, in special in

Filipine, unde este cel mai frecvent utilizat la gatit. In multe tari latine, calamondinul este intalnit in curti.

In vest este cunoscut sub numele de portocala acida, portocala calamondin, portocala chineza sau portocala

Panama. 

Sucul de calamondin aplicat pe zonele afectate de muscaturi de insect reduce iritatiile si mancarimile.

De asemenea, este benefic in tratamentul acneei si combate tusea (mai ales in combinatie cu ceai verde);

este un antiinflamator natural. Sucul incalzit si diluat cu apa este u remediu eficient pentru constipatie.

Atenueaza pistruii.  

5.Clementine Clementinele (Citrus aurantium) sunt lipsite de

samburi si sunt printre cele mai dulci dintre citrice. Reprezinta o

varietate creata in anii 1800 de catre calugarul Clemente, director al

orfelinat din Misserghin (Algeria). A realizat astfel o incrucisare intre

portocala si mandarina, cu coaja foarte neteda si lucioasa.

6. Kumquat-Are dimensiuni mici, culoare portocalie si forma

rotunda sau ovala; coaja este groasa, cu gust dulce si aromat, in timp

ce pulpa, impartita in felii, este usor acrisoara. Se consuma proaspata,

conservata in alcool sau confiata.Fructele de Kumquat nu contin

colesterol, grasime si sodiu si constituie o sursa importanta de

vitamina A si C. In plus, contin si flavonoizi si, spre deosebire de

celelalte fructe din aceeasi clasa, au un continut redus de calorii - doar

42/100 gr.

6

7. Minola(Citrus Tangelo) este o incrucisare intre mandarina Dancy si grepfrut Duncan, lansata in 1931 de catre Statiunea de cercetari horticole USDA in Orlando. Are o forma care aminteste de para si o aroma acrisor-amaruie.

8.Ugli-Fructul ugli este o incrucisare intre trei citirice: grepfrut sau

pomelo, mandarina si portocala. Se remarca prin coaja groasa, cu

protuberante, iar pulpa este suculenta mai mult dulce decat acra. Fructele

ugli se folosesc la fel ca grepfruturile roz.

9.Mandarina -Mandarinul apartine familiei Rutaceelor, ce

cuprinde toate citricele cultivate, de la porto cal si lamai la grepfrut.

Este originar, conform unor studii recente, din regiunile sud-orientale

ale Asiei.

Deja din epoca preistorica mandarinul era cultivat in China, fiind gasite

urme, alaturi de portocal, in grotele din Manciuria. Primele date istorice

privind cultivarea arbustului in aceste regiuni apar din anii 1600 i.Ch.

Mandarinul a fost introdus in zona mediteraneeana doar in perioada

Evului Mediu.

Specia din care deriva toate varietatile cultivate de mandarin este Citrus

reticulata. Mandarinele sunt cele mai dulci fructe dintre toate citricele.

Au fost cultivate in Europa in special din a doua jumatate a anilor 1800, fructele fiind utilizate nu doar

pentru consumul direct, ci si in industria cosmeticelor si a dulciurilor.

Coaja subtire se dezlipeste cu usurinta de fructul dulce si parfumat. Sucul fructului ajuta la potolirea setei

si ofera o senzatie de improspatare. in frigider mandarinele se pastreaza timp de 2 saptamani, in

compartimentul mai putin racoros.

La Ciaulli, nu departe de Paleromo, se cutiva unicul soi de mandarin caracterizat printr-o maturatie a

fructelor mult intarziata fata de alte varietati: in luna ianuarie. Totul se datoreaza unei mutatii naturale a

plantei, intamplata spre anii 1940. Cultivabil pana la o altitudine de 250 m, Ciaculli tarzii sunt foarte

parfumate si contine putine seminte.

Mandarinele nu trebuie confundate cu „surorile” sale: clementinele si mapo. 

• Clementinele sunt lipsite de samburi si sunt printre cele mai dulci dintre citrice. Reprezinta o varietate

creata in anii 1800 de catre calugarul Clemente, director al orfelinat din Misserghin (Algeria). A realizat

astfel un mix din portocala si mandarina, cu coaja foarte neteda si lucioasa.

10.Pomelo- este fructul citric cel mai mare (Citrus maxima , sau Citrus

grandis (L.)), de forma unei pere uriașe de până la 20 cm lungime, de culoare

galbenă-verzuie, cu coaja groasă de 1,5 cm, cu pulpa gălbuie, acidulată și

ușor amară. Este adesea considerat o varietate de grapefruit, de fapt diversele

7

varietăți de grepfrut fiind hibrizi dintre pomelo și diferite soiuri de portocal. Pomelo este originar din

țările Asiei de Sud-Est. Pentru întâia data a fost cultivat pe teritoriul actual al Malaeziei. În China, fructul

a fost cultivat pentru prima data în jurul anului 100 î.Hr., fiind un adevarat simbol în cultura chineză.

Chinezii cred că acest fruct îi apără de rele[2]. În prezent este cultivat pe zone întinse în China

(provinciile Jiangsu, Jiangxi și Fujian) și în centrul Tailandei pe malurile râului Tha Chin; de asemenea

este cultivat în Taiwan, sudul Japoniei, Myanmar, India, Bangladesh, Vietnam, Indonezia, Noua

Guinee, Filipine și Tahiti. Mai există plantații și înCalifornia, Florida și Israel.Pomelo mai poartă în

engleză și denumirea de "shaddock", după numele căpitanului englez de marină Shaddock. Acesta este cel

care a adus pentru prima dată semințele de pomelo în Indiile de Vest, în secolul al XVII-lea.Planta arată

ca un mic copăcel, cu frunze lucioase, care poate atinge înalțimea de 7 metri (în condițiile în care are

spațiu suficient și condiții climaterice adecvate).

Frunzele  sunt de un verde închis, cu un puf scurt pe ele.

Florile  sunt albe, puternic parfumate, cu diametrul de 2,5 cm.

Fructul  arată ca un grepfrut de culoare verde gălbui; are diametrul cuprins între 12 și 27 de

centimetri și coaja groasă de 0,5-2,5 cm. Planta începe să producă fructe cam la 4 ani de la plantare.

11.Portocala-(Citrus sinensis) este un arbore fructifer din genul Citrus, care face parte din

familia Rutaceae. Este vorba despre un arbore de mărime mijlocie, dar

în condiții optime poate ajunge la 13 m înălțime, are coroana mare,

rotundă sau piramidală, cu frunze ovale de 7–10 cm cu margine

dreaptă și ramuri care uneori au spini mari de 10 cm. Florile sunt albe

parfumate, care apar izolat sau în buchet. Fructul este Portocala dulce.

Sustantele active: hesperidina, pectina •

Acidul: ascorbic, citric • Alcaloizi: Betadina •

Zaharuri: fructoză, galactoză • Vitamine (B2, B1,B6, și C)

• Minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc (în fruct).Originara din Extremul

Orient,aceasta specie a fost introdusa in Europa de catre arabi.Este cea mai raspandita dintre citrice pe plan

mondial,avand arealul de cultura de la Ecuator pana la paralelele de 40˚latitudine nordica si sudica.Fruct

tipic de iarna,portocala este cunoscuta inca din antichitate.Cultivarea acestui arbore face parte din

agricultura multor țări, în Statele Unite (Florida și California), cea mai mare parte din țările mediteraneene,

alte țări:Brazilia, Costa Rica, Belize, Cuba, Pakistan, China, India, Iran, Egipt, Turcia și Africa de Sud.

Portocalul are origine în India, Pakistan, Vietnam, sud estul Chinei și a fost adus de arabi în occident. În

sanscrită se numea nâranga (probabil de origine darvidică, nu ariană; în tamilă naru înseamnă parfum.

Din India a trecut în Arabia unde se numea naranj și apoi în sudul Franței, numitnaurange (pronunțat

noránsh).Apoi în engleză și franceză s-a transformat în orange. Nu în toate limbile se folosește acest nume,

în olandeză se numește „sinaasappel” „măr chinezesc”, iar în română, portocală.În limba română denumirea

8

pomului fructifer portocal provine de la denumirea fructului său, portocală, care este un împrumut din limba

greacă modernă, portokálli, în alfabetul grec, πορτοκάλι, „portocală”.Creste în general în regiuni umede.

Înghețul prelungit sub 0 °C, afectează fructul și calitatea acestuia. Se cultivă ca arbol agricol și ornamental.

Există o mare varietate de portocali cu mari diferențe, fundamentale pentru calitatea și gustul fructului, care

variază de la dulce la acru. Specia Citrus aurantium produce portocale amare utilizate pentru fabricarea

băuturilor, marmelade și prajituri.Portocalul este cultivat atat in scopuri agricole cat si pentru ornament, fiind

un arbore cu frunze verzi, de o nuanta inchisa si cu flori parfumate. Pe plan mondial sunt cunoscute două

varietăţi ale portocalului: portocalul dulce (Citrus sinensis) şi portocalul amar (Citrus bigaradia). În diferite

scopuri, atât terapeutice, cât şi alimentare, sunt utilizate fructele (mari, globuloase, zemoase, cu coaja

portocalie), florile şi frunzele.

Tab. 1:Cele mai principale țări de producătoare de portocale sunt:

1. Brazilia 17.804.6002. Statele Unite 8.266.2703. Mexic 3.969.8104. India 3.100.0005. Italia 2.533.5356. China 2.412.0007. Spania 2.149.9008. Iran 1.900.0009. Egipt 1.789.00010. Indonezia 1.311.703

12. Grapfruitul-(engleză: grapefruit ; franceză: pamplemousse) este un fruct citric mare, rotund, de

culoare galbenă sau rozalie (Citrus paradisi), cu miezul zemos și amar,

apreciat pentru conținutul bogat în enzime care stimulează digestia; se

obține de la hibrizi dintre pomelo și diferite soiuri de portocal, putând

avea pulpa galbenă, roz sau roșie. Grepfrutul a primit un nume

știintific: Citrus paradisi abia pe la jumatate secolului al XIX-lea. Până

atunci s-a crezut ca este doar o altă varietate de pomelo - fructul din a cărui încrucișare accidentală

cu portocala a și rezultat. El a început sa fie cultivat pe scară largă la începutul secolului al XX-lea.

Boom-ul l-a cunoscut însa în anii ’70, probabil și datorită popularității curei de slăbire cu grepfrut. În

anul 1983, într-un raport alDepartamentului Agriculturii Statelor Unite, se arăta ca, în New York,

consumul de grepfrut este depașit doar de cartof, salată, măr și portocală. Astăzi se cultivă în țări

ca: SUA, Mexic, Argentina, Brazilia, Cipru, Maroc, Israel.

13. Mapo-Este un mic fruct citric de creatie recenta, o incrucisare intre

mandarina Avana si grepfrutul Duncan. Are coaja verde cu galben, iar pulpa

9

de culoare galben-portocaliu si gustul similar portocalei. Se consuma proaspata, ca fruct sau ca suc,

obtinut prin stoarcere.

2.Proprietățile terapeutice ale fructelor citrice

Citricele sînt bogate în acid folic natural (un fruct pe zi îţi asigură doza de vitamine necesare). Pectinele din citrice sînt fibre alimentare, foarte valoroase pentru activitatea cardiacă, reglează colesterolul şi normalizează nivelul glucozei din sînge.Lămîile verzi au mai multă vitamina C decît grapefruit-ul, şi sînt utile în tratarea tusei, răcelii şi a gripei.

Portocalele conţin vitamina C şi provitamina A, B1, B2, E, calciu, magneziu, fosfor, sodiu, fier,

cupru, zinc, mangan şi brom. Au proprietăţi diuretice, tonice, antiinfecţioase şi de dezintoxicare. Pieliţele

albicioase, pe care le înlăturaţi înainte de a mînca portocala, conţin fibre şi flavonoide care sînt benefice

pentru organism: stimulează activitatea vezicii biliare şi a pancreasului, cresc imunitatea, distrug unele

bacterii, combat febra. O singură portocală pe zi asigură organismului necesarul de vitamina C. Portocala

roşie are proprietăţi comune cu lămîia, dar mai conţine o substanţă colorantă, numită antocian care este un

puternic antioxidant. Coaja, pusă la măcerat în 250 ml apă şi consumată a doua zi, combate obezitatea şi

constipaţia.

Mandarinele – cele mai dulci dintre citrice, conţin provitamina A, vitamina B, calciu şi brom (au efect sedativ şi relaxant asupra sistemului nervos, de aceea este recomandat să le consumi seara). Au acţiune diuretică, de aceea sînt bune pentru ficat şi stimulează producţia de globule roşii.

Grapefruit-ul are un gust dulce-amar, bogat în enzime care stimulează digestia. Este bogat în

vitamina C, fibre, fier, calciu, fosfor şi potasiu, vitamina A, B1, B2 şi carotene, sărac în calorii.

Grapefruitul este considerat un aliment bun pentru slăbit. Fibrele alimentare şi numeroşii acizi organici

contribuie la sănătatea tubului digestiv, uşurînd digestia. Consumul regulat de grapefruit (un fruct sau

jumătate pe zi, cu jumătate de oră înainte de masă), previne bolile tubului digestiv, constipaţia, aciditatea

gastrică, ateroscleroza.Este contraindicat consumul de grapefruit atunci cînd urmezi un tratament

medicamentos, pentru că sucul acestui fruct modifică absorbţia intestinală a anumitor medicamente,

existînd riscul de supradozaj, menţionează cercetătorii.

Citricele ajunse la noi, cu siguranţă, sînt tratate chimic, de aceea coaja acestora 

nu se recomdă să fie consumată sau folosită în diverse tratamente,  altfel riscaţi

să vă intoxicaţi. Atenţie la consumul citricelor pentru cei alergici.Pentru că sînt

bogate în vitamina C, citricele se consumă de obicei iarna, ele

stimulează sistemul imunitar, acţionează împotriva unui număr mare de bacterii

şi te protejează de gripă şi răceală.O alegere potrivita pentru orice perioada

e dieta cu citrice. In prezent citricele sunt raspandite peste tot, ceea ce nu poate

decat sa ne bucure pentru ca organismul nostru are nevoie constant de vitamine si energie.Citricele pot fi

10

folosite, in functie de preferinte, fie pentru detoxifiere, fie pentru a scapa de kilogramele in plus sau pur si

simplu pentru vitaminizare intensiva in cadrul unei regim de intretinere.O dieta axata pe citrice constituie

si un tratament eficient de combatere a celulitei, de care ne ferim prin orice mijloace. Datorita

proprietatilor deosebite, citricele sunt considerate drept „succese garantate" ale dietelor. Ele abunda

in vitamina C, substanta ce accelereaza arderea grasimilor, stimuleaza schimburile de substante si are o

actiune antioxidanta puternica. Acidul citric ajuta la mentinerea tineretii tesuturilor, scade tensiunea

arteriala si distruge bacteriile din organism.

2.1.Dieta de detoxifiere cu citrice

Se face intr-o perioada limitata. Intrucat dieta de detoxifiere solicita organismul, inceprea ei trebuie

precedata de un consult de specialitate. Citricele fac minuni in ce priveste sanatatea, dar in cazul

persoanelor cu afectiuni la stomac precum hiperaciditate, gastrita sau ulcer trebuie evitate pe cat posibil.

Cura de detoxifiere cu citrice bazata pe lamai e cea mai cunoscuta si raspandita. Reteta acesteia nu e

deloc complicata. In prima zi se bea sucul de la o lamaie, in a doua de la doua lamai si se creste zilnic

pana cand se ajunge la sapte lamai. Sucul nu se consuma concentrat, ci diluat in apa sau ceai.Datorita

aciditatii foarte intense provocate de lamai, este indicat consumul de branza de vaci pentru e restabili

cumva echilibrul. Dupa cele 7 zile de cura se face o pauza de 2 zile, apoi se continua in acelasi mod dar

scazand numarul de lamai. Se incepe cu 7, apoi 6 lamai, si tot asa pana cand nu mai avem ce descreste,

adica ajungem din nou la o lamaie.Nu confundati acest regim de detoxifiere cu o cura de slabire. Daca e

folosit pe o perioada lunga de timp, acesta poate provoca un nedorit dezechilibru in organism.

2.2.Cură de slabire cu citrice

Are rezultate rapide, care, la fel ca si regimul de detoxifiere, este nerecomandata folosirea ei pentru

un timp prea indelungat. Cura de slabire cu citrice e extrem de utila daca intentionezi sa slabesti 2-3

kilograme in cateva zile.Cura suna asa: bea in fiecare dimineata, pe stomacul gol, un pahar preparat din

urmatoarele: sucul a trei lamai stoarse diluat cu un litru de apa, la care adaugi doua lingurite de miere.

2.2.1.Cura de vitaminizare cu citrice

Aceasta nu are restrictii de administrare a citricelor si perioada limitata, spre deoasebire de cele

doua de care am vorbit: cea de detoxifiere si cea de slabire.Sunteti liberi sa consumati citrice si fructe

tropicale in cantitatile preferate. O singura conditie vi se impune, aceea ca fructele sa fie bine coapte.

Serviti-le ca desertul sau ca supliment la micul dejun. In orice moment al zilei puteti cosuma sucuri din

fructele stoarse.Datorita vitaminelor, te vei bucura de un corp care radiaza de sanatate si, in plus, vei

capata optimism si incredere in fortele proprii!

11

Citricele sunt fructe extrem de valoroase din punct de vedere al sanatatii omului. Mai mult,

cercetari diverse au pus in lumina noi avantaje ale consumului de citrice, in asa fel incat astazi ele apar in

toate recomandarile dietetice si, evident, in curele de slabire.Apa plată cu lamaie, cheia siluetei

impecabile a fotomodelelor, este doar un simplu exemplu cat se poate de graitor. Intr-adevar, citricele au

foarte putine calorii, de aceea consumul lor nu pune in pericol greutatea. Dincolo de faptul ca toate

citricele sunt o excelenta sursa de vitamina C (principalul adversar al radicalilor liberi din corp), ele

reprezinta un rezervor inepuizabil de substante benefice.

2.3.Lamaile (Citrus limon) si limetele (Citrus aurantifolia)

Lamaiul este unul din cei mai vechi pomi fructiferi cultivati si este originar din India. Astazi lamaiul

creste in zonele cu clima subtropicala in toata lumea in special Florida (SUA) si zona

mediteraneana.Lamaia reprezinta un exemplu in care granita dintre aliment si remediu este foarte putin

vizibila.

Proprietatile terapeutice ale lamaii

-Lamaia are efecte benefice si asupra sistemului imunitar.

-Ajuta la incetinirea procesului de imbatrinire a celulelor

-Lamaia are un efect antiinflamator si ajuta la dezinfectarea corpului prin marirea transpiratiei si actioneaza

ca un diuretic natural.

-Acidul citric din zeama de lamiie stimuleaza functionarea ficatului, fluidificarea si drenarea vezicii biliare,

mai ales in cazurile de diskinezie, de insuficiente sau de afectiuni hepatice.

-Vitamina C are rol antiinfectios in viroze si stari gripale, intervenind de asemenea in fenomenele de

remineralizare.

-Este eficienta in guta, artritism.

-Actioneaza ca tonic al sistemului nervos simpatic.

-Regleaza tranzitul intestinal

Ce contine lamaia

Zeama de lamaie contine: acid citric, calciu, potasiu, magneziu, cupru, fosfor, mangan si siliciu,

aminoacizi, zaharuri, vitaminele A, B, precum si vitamina C.Informatii nutritive - 1 lamaie (medie)

Calorii 22 ,Grasimi in total (g) 0.3 ,Fibre (g) 5.1 ,Proteine (g) 1 ,Carbohidrati (g) 12 ,Colesterol (mg)

0 ,Sodiu (mg) 3 ,Vitamina C (mg) 83 .

Lamaia si frumusetea

12

-Pentru a indeparta bronzul, taie o lamaie si maseaza cu o jumatate pielea, fara a indeparta sucul timp

de o ora. Acest tratament este folositor si pentru reducerea ridurilor si a petelor.

-Lamaia este buna si pentru parul tau pentru ca te ajuta sa scapi de matreata. Maseaza-ti pielea capului cu

suc de lamaie pentru a intensifica circulatia sangelui.

-Daca unghiile tale sunt fragile, tine-le in suc de lamaie cateva minute pe zi.

-Lamaia se foloseste si la indepartarea punctelor negre. Maseaza-ti fata cu suc de lamaie in fiecare seara si

nu te clati pana dimineata.[Sursa www.prieteni.ro]

-Vitamina C din lamaie ajuta la eliminarea celulitei pentru ca grabeste arderea grasimilor si este un puternic

antioxidant.

-Daca doresti sa scapi de kilogramele in plus, iti recomandam sa incluzi cat mai des lamaile in alimentatia

ta.

Masti cosmetice cu lamaie

1-Lamiia previne formarea ridurilor in cazul tenurilor grase. Pentru aceasta se prepara un amestec de

suc de lamiie (o bucata) cu albusul de la un ou. Se amesteca bine cu lichidul rezultat se sterge si se pune o

masca de doua ori pe zi, timp de 20 de minute.

2-Se mai foloseste, de asemenea, amestecul de suc de lamiie, glicerina si colonie, in parti egale cu care se

sterge fata sau se aplica masti, tot in cazul tenurilor grase.

3-Pentru pistrui se prepara un amestec din 200 g de otet de 9 grade si coaja de la doua lamii, se lasa sa se

macereze timp de sapte zile (coaja este maruntita). Cu acest preparat se ating apoi pistruii de pe fata sau

negii de pe miini de doua ori pe zi.

4-Tot pentru pistrui se dizolva sare in sucul de lamiie si se aplica, iar cu lichidul rezultat se fac lotionari

scurte sau se ating negii. [Sursa www.farmaciata.ro ]

5-Piele seboreica si moale. Pune 10 lamai (taiate in bucati) de marime mijlocie intr-un castron de sticla.

Toarna peste ele apa clocotita si acopera vasul. Lasa preparatul timp de 2-3 ore sa se infuzeze, apoi stoarce

bine lamaile, strecoara lichidul si toarna-l in apa de baie. Bucatile de lamaie pune-le intr-un saculet de

panza, pe care il vei agata de robinet, astfel incat jetul de apa calda sa curga peste el. Aceasta baie

invioreaza si tonifica epiderma, stimuleaza circulatia sanguina, combate seboreea si are efecte benefice

asupra starii psihice.

Cura de detoxifiere cu lamaie impotriva celulitei.Cura pe baza de suc de lamaie te poate ajuta in

lupta cu celulita. Cura de lamaie dureaza 16 zile, dupa cum urmeaza, dar rezultatele sunt mai mult decat

multumitoare.Incepi prin a bea in prima zi sucul de la o lamaie, a doua zi de la doua lamai, si tot asa pana

ajungi in a saptea zi sa bei sucul de la sapte lamai. Sucul de lamaie nu se bea concentrat, ci se dilueaza cu

apa plata sau cu ceaiuri de plate. Dupa cele sapte zile, se face o pauza de doua zile. Cura de detoxifiere se

13

continua apoi in sens invers, incepand cu sucul de la sapte lamai si terminand a saptea zi cu sucul unei

singure lamai.

Leacuri din traista bunicii

- Durerile de cap, chiar migrenele, dispar sau se atenueaza daca se aseaza pe tample si pe frunte o

compresa de tifon, pe care plasam, una langa alta, cateva felii de lamaie. Concomitent puteti cufunda

mainile intr-un lighean cu apa fierbinte.

- Mancarimile provocate de intepatura furnicilor dispar daca frectionam pielea in locul resprectiv cu zeama

de lamaie.

- Pielea intarita de pe talpi si dintre degetele picioarelor devine supla daca aplicam deasupra zonei

respective un bandaj subtire (de tifon, preferabil) cu o felie de lamaie zemoasa.[Sursa www.topfeminin.ro]

-Pentru combaterea viermilor intestinali, se zdrobeste coaja, pulpa si semintele de la o lamiie, se lasa la

macerat 2 ore in apa cu miere, apoi se strecoara prin stoarcere. Se bea la culcare.

-Contra oxiurilor se folosesc simburii pisati, amestecati cu miere; se ia cite o lingurita, dimineata.

Cele doua sunt fructe inrudite, deosebirile tinand in buna parte doar de aspect. Ele contin fitonutrienti

antioxidanti (glicozide flavonolice) si antibiotici. Aceste substante si-au dovedit actiunea in cadrul unor

epidemii de holera africane. Cateva picaturi administrate la masa de pranz au tinut boala la distanta. Mai

mult, studii detaliate au aratat ca diviziunea sau moartea celulelor pot fi controlate de substantele din sucul

de lamaie si limete.Limonoidele din aceste fructe au efect anticanceros, mai ales in cancerele de tub

digestiv, plaman si san. Principalul compus al categoriei, limoninul, persista mult timp in corp, spre

deosebire de substante similare din alte plante (polifenolii din ceai sau ciocolata sunt activi numai 4-6 ore).

Limoninul are si efect hipocolesterolemiant, scazand colesterolul rau. Datorita continutului de vitamina C,

lamaile si limetele, ca si celelalte citrice, au efecte antiinflamatoare, de aceea se pot utiliza cu bune

rezultate in osteoartrita si in poliartrita reumatoida.

Utilizari culinare :Limetele verzi sunt populare in Asia si America Centrala. Sucul, mai ales, este folosit

pentru a da un gust acrisor si proaspat mancarurilor si bauturilor. Sucul de limeta este asemanator cu cel al

lamaii, dar este mult mai aromat si mai proaspat.În Asia tropicala sucul de limeta este folosit ca baza pentru

sosurile cu gust proaspat. Sosul vietnamez ”nuoc cham” este un sos de zi cu zi, preparat din suc de limeta,

zahar, sos de peste, putin usturoi si ardei iute proaspat. Reteta nu este fixa, gustul sosului putand fi dominat

fie de sosul de peste, fie de cel de limeta, fie de zahar. Un sos oarecum similar, mai putin iute, este sosul

cambodgian ”tik marij”, preparat din piper negru macinat, sare si suc de limeta.

O mancare ce depinde complet de sucul de limeta este ”ceviche” (scris uneori ”cebiche” sau ”sebiche”), un

mod de preparare a pestelui proaspat in Polinezia si America Latina. Pestele proaspat este marinat cu sos de

limeta si lasat peste noapte, a doua zi fiind asezonat cu ardei iute proaspat si frunze de coriandru. Alte

ingrediente sunt ceapa si rosiile. Secretul acestui fel de mancare este ca proteinele sufera transformari in

14

acidul citric, dezvoltand temperaturi mari. Astfel ca pestele poate fi considerat gatit de catre sucul acru de

limeta.Datorita aciditatii si aromei deosebite, sucul de limeta (uneori alaturi de coaja rasa) este un

ingredient pretios pentru marinade, atat pentru peste si fructe de mare, dar si pentru carne si pui. Carnea

primeste nu doar gust si aroma, dar este si fragezita, fibrele sale fiind rupte de acidul din suc.In tarile

Golfului Persic limetele verzi coapte sunt fierte in apa sarata si apoi uscate la soare, pana ce interiorul lor

devine negru. Rezulta un condiment numit ”loomi”, folosit la a oferi o aroma puternica de citrice si gust

acrisor mancarurilor cu carne sau legume. Ele sunt sfaramate, sau gaurite cu tepuse, si sunt apoi puse la

fiert, la foc mic, in mancare. Exemple ar fi ”machboos”, un orez aromatic preparat in statele din Golful

Persic si sosul iranian ”ghorme”.Sucul de limeta este folosit si la prepararea pastei condimentate din

Yemen ”zhoug”.Coaja rasa de limeta este folosita adesea ca ornament, atunci cand aroma ei se potriveste

cu preparatul. Feliutele de limeta sunt, de asemenea decorative, si orneaza salatele, cocktailurile si

deserturile. Sucul de limeta este un ingredient pretios la prepararea de bauturilor racoritoare si a

cocktailurilor.

2.4.Beneficiile portocalelor

Portocalele conțin fitonutrienti si au numeroase puteri vindecatoare. Astfel, fitonutrientii din

portocale (peste 170 de tipuri) sunt flavone (naringenina, hesperidina si altele, in total fiind aproximativ

60), antocianine, acizi hidroxicinamici, diferiti polifenoli. Toti acestia actioneaza simultan cu vitamina C,

ceea ce conduce la o putere antioxidanta formidabila.Un nou fitonutrient, herperidina, a dovedit capacitati

de scadere a tensiunii arteriale, hipocolesterolemiante si antiinflamatoare. Ceea ce trebuie retinut de catre

toti consumatorii este ca herperidina se concentreaza in coaja si in partea fibroasa, alba a fructului, zone

care sunt de regula indepartate atunci cand se stoarce sucul de portocale. Tangeretina si nobiletina, alti

fitonutrienti ce scad colesterolul, se afla si ele tot in zonele superficiale ale fructului. Din cate se poate

observa, beneficiile consumului de portocale se obtin mai ales atunci cand se mananca fructul ca intreg,

iar aceste avantaje sunt cu mult superioare simplului aport de vitamina C sub forma de suplimente. S-a

aratat ca protectia ADN-ului celular fata de agresiunea radicalilor liberi apare numai dupa ce s-a

consumat fructul ca atare sau sub forma de suc si este inexistenta daca se consuma pur si simplu o bautura

racoritoare fortificata cu vitamina C, chiar daca in aceasta din urma cantitatea de vitamina este mare.

Portocalele sunt o sursa importanta de fibre alimentare care scad colesterolul si combat constipatia. O

singura portocala aduce 12,5% din necesarul zilnic de fibre. In plus, portocalele aduc calciu, potasiu si

beta-caroten, previn riscul de litiaza renala si de ulcer gastric.Cercetatoarea Serena Guarnieri spune ca in

portocale vitamina C este parte a unei matrici de substante fitochimice care interactioneaza si ne

protejeaza celulele fata de leziuni grave, care conduc, in timp, la boli cardiovasculare si cancere.Un vast

raport elaborat in 2003 subliniaza exceptionalele efecte anticanceroase ale aportului de citrice. Riscul

pentru neoplasmele cu anumite localizari (gura si gat) este scazut cu pana la 40-50%. Organizatia

15

Mondiala a Sanatatii arata ca citricele scad tensiunea arteriala si protejeaza fata de boli cardiovasculare

datorita acidului folic, vitaminei C si fitonutrientilor.

2.4.Beneficiile grapefruitului

Din avantajele discutate pana acum, cele mai multe se extind si asupra lui. Doar ca grapefruitul   pare sa

fi devenit in ultimii ani un super-fruct, pentru ca cercetari recente il asaza intre primele 5 surse de

antioxidanti vegetali. Culoarea specifica a grapefruitului roz este data de licopen, un carotenoid cu actiune

intens anticanceroasa. Dintre toti carotenoizii, licopenul are maximum de putere in lupta cu radicalii liberi.

Iar organul de electie este prostata.Pulpa de grapefruit contine si glucarati, care combat cancerul de

san. Oricare din soiurile de grapefruit are actiune antioxidanta si scade colesterolul, dar cel rosu are o

actiune de doua ori mai puternica de scadere a trigliceridelor sangvine. Grapefruitul activeaza enzimele

hepatice detoxifiante, ajutand astfel la curatirea organismului de substante straine, nedorite.

2.5.Valoare nutritive.Mandarinul

Mandarinele sunt cele mai dulci dintre citrice, dar furnizeaza doar 60-70 de calorii la 100 g fruct. Sunt

ideale pentru iarna, perioada in care organismul are nevoie de mari cantitati de vitamina C (pe care nu o

produce singur) pentru a-si intari sistemul imunitar. Fructele mai contin si vitamina A si saruri minerale, in

timp ce pelicula galbena ce acopera samburii contine fibre. Mandarinele au actiune diuretica, fiind utile

pentru ficat si pentru contracararea hipertensiunii si a anemiei (stimuleaza productia de globule rosii).

Mandarinele mai contin potasiu (cu o specifica actiune drenanta), calciu si brom, ultimele doua saruri

minerale cu efect sedativ si relaxant asupra sistemului nervos. Deci, mandarinele sunt recomandate

importiva stresului si a oboselii psihofizice, preferabil fiind sa fie consumate seara, pentru a preveni

insomnia.Pentru un efect si mai profund de relaxare, se poate asuma si uleiul esential de mandarine.

Digestia se regleaza cu coaja de mandarina macerata in alcool

În cazul gastritei insotita de o secretie scazuta a sucului gastric este recomandata administrarea a 100 de

mililitri de suc de portocale proaspat stors, de trei-patru ori pe zi. În cazul lipsei poftei de mincare si al unei

digestii proaste de mare ajutor sint mandarinele. Coaja proaspata de la trei-patru fructe se taie marunt, se

pune intr-un pahar de alcool si se lasa la macerat timp de o saptamina intr-un vas bine inchis, agitind din

cind in cind continutul. Dupa aceasta perioada se strecoara si se iau cite 20-25 de picaturi de trei ori pe zi,

cu o jumatate de ora inainte de masa. În cazul constipatiei permanente se maninca seara, inainte de culcare,

cite doua portocale.În cazul intoxicatiei provocate de consumarea unor conserve lipsite de calitate, la

fiecare 15-20 de minute se bea sucul stors dintr-o portocala.Pentru înlaturarea sindromului de

mahmureala,într-un pahar de suc de portocale se adauga un ou proaspat, se amesteca bine si se bea. Daca

sindromul persista, repetati procedura dupa doua-trei ore.

16

În cazurile de bronsita, tusea este calmata cu un decoct din coaja de mandarina: doua linguri de coaja taiata

marunt se pun in doua treimi de pahar de apa fierbinte, se lasa la fiert, la foc mic, 10-l5 minute; decoctul se

lasa sa se raceasca, se strecoara si se bea pe parcursul zilei.

Portocale și hrean impotriva migrenelor

În profilaxia răcelii, în special in perioada de toamna-iarna, o jumatate de pahar de limonada fierbinte se

amesteca cu o jumatate de pahar de suc de portocale, apoi se adauga o lingura de vin alb. Amestecul se bea

seara inainte de culcare, fiind foarte indicat si in caz de insomnie.

În cazurile de ateroscleroza și migrena, o jumatate de kilogram de portocale se spala bine, se taie marunt

impreuna cu coaja, se adauga 100 de grame de hrean (trecut prin masina de tocat carne) si 300 de grame de

zahar. Amestecul acesta se pune intr-un litru de vin alb si se tine la baie de aburi o ora. Se lasa sa se

raceasca si se iau cite 50 de grame de cinci-sase ori pe zi.Împotriva mastitei este recomandata urmatoarea

reteta: 100 de grame de coaja de mandarina si 20 de grame de radacina de iarba-dulce se taie marunt, se

pun in doua pahare de apa si se fierb la foc mic 30 de minute. Decoctul se lasa sa se raceasca, apoi se

imparte in doua parti, care se beau dimineata si seara. O imbunatatire a starii de sanatate se observa de

obicei dupa trei-patru zile.În cazul eczemelor uscate, seara se pune pe partea de piele bolnava coaja de

portocala, cu partea interioara pe rana, si se bandajeaza bine.

În cazul infectiilor micotice, se curata de coaja o felie de mandarina si se pune pe locul afectat. Procedura

respectiva trebuie repetata de citeva ori pe zi.

În cazul pielii aspre de pe coate si genunchi, o lingura de suc de portocala proaspat stors se amesteca cu

zece linguri de ulei de floarea-soarelui. Seara se intinde acest amestec pe coate si genunchi, iar dupa o ora

se spala cu apa calduta. Dupa aceasta procedura se unge pielea cu o crema hidratanta. Pentru intretinerea

zilnica a pielii decoctul din coaja uscata de mandarina se amesteca cu suc de aloe si se adauga in baie.

Suc de lămiie cu miere in caz de laringită

În cazurile de podagra, lamiia dizolva si elimina din organism acidul uric. Foarte eficient este sucul de

lamiie in cazul afectiunilor articulatiilor, afectiuni legate de depunerea de saruri, de asemenea in cazul

pietrelor in ca biliara si in rinichi. Lamiia este nu numai un mijloc terapeutic, ci si profilactic împotriva

pietrelor în vizica biliara.

În cazurile de anghina, este recomandata consumarea unei jumatati de lamiie impreuna cu coaja. Se

mesteca incet, pentru ca sucul sa patrunda in zonele inflamate ale mucoasei gitului. Dupa doua-trei ore se

maninca si jumatatea care a ramas. Procedura se repeta pina cind durerea din git dispare. In acest caz

trebuie insa respectata o conditie - nu se bea nimic dupa ce ati mincat lamiia, iar de mincat puteti minca

numai la o ora dupa procedura.În cazurile de laringita se amesteca o jumatate de pahar de suc de lamiie cu

un pahar de miere, se pun la fiert citeva minute la foc mic; se ia cite o lingurita din acest amestec la fiecare

5 minute. 

17

Lămiie amestecata cu hrean pentru tratarea bronsitei cronice.

În cazul nasului infundat se storc in palma citeva picaturi de suc de lamiie, care se pune in nas. Dupa citeva

minute se spala caile nazale cu o solutie slaba cu sare de bucatarie. Pe parcursul zilei, aceasta procedura se

repeta de doua-trei ori.În cazul bronsitei cronice, se da pe razatoare sau se trece prin masina de tocat

radacina de hrean, astfel incit sa obtineti un sfert de pahar. Peste hrean se stoarce sucul de la doua-trei

lamii, se amesteca cu atentie si se pastreaza la frigider. Se ia cite o jumatate de lingurita din acest amestec

dimineata si dupa prinz. Dupa administrarea amestecului, timp de 30-40 de minute nu trebuie sa beti nimic.

În cazul toxicozei din timpul sarcinii, insotita de greturi si varsaturi, se bea cite o jumatate de pahar de

decoct de lamiie.În cazul insuficientei laptelui la mamele care alapteaza, o lamiie taiata marunt se amesteca

cu doua linguri de seminte de chimen si o jumatate de pahar de zahar, se adauga un litru de apa calduta si

se pune la fiert la foc mic 8-l0 minute, amestecind continuu. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se iau

cite doua linguri de trei ori pe zi. 

În caz de stenocardie si miozita se stoarce sucul de la zece lamii, se adauga un kilogram de miere si zece

capatini de usturoi trecut prin masina de tocat. Se amesteca foarte bine totul si se pune intr-un borcan din

sticla, bine inchis, timp de sapte-zece zile. Se iau o data pe zi cite patru lingurite din acest amestec. Inainte

de a fi inghitit, continutul fiecarei lingurite trebuie tinut putin in gura. Durata acestui tratament este de doua

luni.

Scăpați de bataturi cu coaja de lamiie.În fazele incipiente ale hipertensiunii, este nevoie ca o jumatate de

lamiie cu coaja sa fie data pe razatoare, amestecata cu zahar sau miere dupa gust; din acest amestec se ia

cite o lingurita de trei ori pe zi.În cazurile de osteoporoza, se maninca in fiecare dimineata, timp de o luna,

cite o lingurita de pasta pregatita dintr-o lamiie si o capatina de usturoi.În cazul durerilor de cap, o coaja de

lamiie curatata de miezul alb se pune cu partea interioara pe timpla si se tine pina cind apare o pata rosie.

De asemenea, se da pe razatoare o lamiie cu tot cu coaja, iar pasta obtinuta se intinde pe frunte si pe

timple.În caz de ameteli se pune pe frunte și pe tîmple miez de lamiie incalzit usor.

18

Bibliografie:

1) http://www.roportal.ro/articole/dietele-cu-citrice-2220.htm

2) http://www.e-referate.ro/referate/Citrice2008-10-16.html#breadcrumb

3) http://ro.wikipedia.org/wiki/Portocal

4) http://condimenteweb.ro/condimente/limeta-c94

5) http://www.slabsaugras.ro/super-alimentele-citricele-art-3468.html

6) http://www.desprecopii.com/newsitem.asp?id=1146#_

7) http://ro.wikipedia.org/wiki/Grapefruit

8) http://ro.wikipedia.org/wiki/Portocal

9) http://viataverdeviu.ro/portocala-proprietati-medicinale-dovedite/

10) https://sites.google.com/site/elixirultineretii/plante/fructe-exotice

11) http://www.gradinamea.ro/Proprietatile_curative_ale_lamailor_7253_550_1.html

12) http://www.ziarullumina.ro/sanatate/proprietatile-portocalului-dulce-ca-aliment-si-

medicament

13) http://www.mediculmeu.com/plante-medicinale/dietoterapie/proprietatile-terapeutice-

ale-citricelor.php

14) http://www.retete-diverse.ro/retete-naturiste-fructe-proprietati-terapeutice/portocalele-

proprietati-terapeutice.html#sthash.TYhZQXXu.dpuf

15) http://www.descopera.ro/dnews/9340472-cercetatorii-au-descoperit-de-ce-fructele-

citrice-sunt-benefice-femeilor

16) http://www.greensystems.ro/Citrice.html

17) http://www.retete-culinare-diverse.ro/2011/09/lamaia-proprietati-terapeutice.html

18) http://www.divahair.ro/diete_si_slabire/alimente_a-z/lamaia_-

_informatii_nutritionale_si_proprietati_terapeutice

19) http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/lamaile-beneficii-asupra-

sanatatii_8695

20) http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/alimentatie-sanatoasa/ce-nu-stiai-despre-lamai/

19