Referat Volei

10
Ministerul Educației al Republicii Moldova Colegiul Pedagogic „Mihai Eminescu”, Soroca Referat la Educația Fizică Tema: „Volei”

description

educatia fizica

Transcript of Referat Volei

Ministerul Educaiei al Republicii MoldovaColegiul Pedagogic Mihai Eminescu, Soroca

Referatla Educaia FizicTema: Volei

A realizat: Railean Anastasiaeleva grupei 32AVoleiul este un joc sportiv care opune doua echipe pe o suprafata de joc mpartit; printr-un fileu n doua terenuri egale. Exista diferite versiuni ale acestui joc care, n functie de circumstante, ofera fiecaruia posibilitatea sa se bucure de multilateralitatea lui.

Scopul jocului este de a trimite mingea pe deasupra fileului pentru a o face sa cada n terenul de joc advers si de a o mpiedica sa atinga solul propriului teren. Fiecare echipa dispune de trei atingeri pentru a retrimite mingea (n plus fata de contactul blocajului, care nu este numarat).Mingea este pusa n joc printr-un serviciu: jucatorul la serviciu loveste mingea pentru a o trimite adversarilor pe deasupra fileului. Faza de joc continua pna cnd mingea atinge solul n terenul de joc, este trimisa "afara" sau pna cnd o echipa nu reuseste sa o retrimita corect.n jocul de volei, echipa care cstiga faza de joc primeste un punct (sistemul cu punct la fiecare faza de joc cstigata). Cnd echipa la primire cstiga faza, ea va cstiga un punct si dreptul de a servi, iar jucatorii acestei echipe efectueaza o rotatie, deplasndu-se cu o pozitie n sensul acelor de ceasornic.

Voleiul este unul dintre cele mai populare sporturi, atat din punct de vedere competitiv cat si recreational. Este rapid, senzational, cu actiuni explozive. Voleiul este alcatuit din mai multe elemente suprapuse, a caror complementaritate il fac unic printre celelalte sporturi. In ultimii ani FIVB a facut mari eforturi sa adapteze jocul unui public modern. Textul acestor reguli a fost realizat pentru un public divers: jucatori, antrenori, arbitri, observatori sau comentatori pentru urmatoarele motive:-intelegerea regulilor permite un joc mai bun, in acest fel antrenorii putand crea tactici si structuri mai bune ale echipei, permitand jucatorilor sa-si arate adevarata valoare;-intelegerea relatiilor dintre reguli permite oficialilor sa ia decizii corecte.Aceasta introducere doreste o prezentare a voleiul in primul rand ca un sport de competie si abia in al doilea rand sa puncteze calitatile principale ale unui arbitraj de succes.

Competitia dezvolta resursele latente, scotand in evidenta indemanarea, spontaneitatea, creativitatea si estetica. Regulile sunt realizate pentru a permite demonstrarea acestor abilitati.Cu putine exceptii, voleiul permite tuturor jucatorilor sa actioneze atat la fileu (in atac) cat si in spatele terenului (in aparare sau la serviciu).Daca ar mai trai William Morgan, creatorul acestui joc, l-ar putea inca recunoaste, voleiul pastrand, de-a lungul timpului, anumite elemente caracteristice.Cateva din acestea le imparte cu alte jocuri care au fileu, minge sau racheta:serviciu,rotatie (alternanta la serviciu),atac,aparare.Voleiul este totusi unic printre jocurile la fileu prin faptul ca se insista ca mingea sa fie pastrata cat mai mult timp in aer si prin faptul ca ofera posibilitatea paselor intre membrii aceleiasi echipe inainte ca mingea sa fie returnata adversarilor.

Introducerea unui jucator specializat in aparare, Libero-ul, a marit lungimea fazelor de joc.Modificarea regulii la serviciu l-au transformat dintr-un simplu act de a pune mingea in joc intr-o arma ofensiva.Conceptul rotatiei a fost dezvoltat pentru a permite fiecarui sportiv sa participe la joc. Regula pozitiei jucatorilor permite echipelor flexibilitate si posibilitatea dezvoltarii de tactici interesante, atat in favoarea echipei cat si pentru entuziasmul spectatorilor.

Astfel, imaginea voleiului devine din ce in ce mai buna.Cu cat jocul evolueaza, fara indoiala ca se va schimba, va deveni mai bun, mai puternic, mai rapid.

1.SUPRAFAA DE JOC

Suprafata de joc include terenul de joc si zona libera. Ea trebuie sa fie dreptunghiulara si simetrica.

1.1DIMENSIUNI

Terenul de joc este un dreptunghi masurnd 18 x 9 m, nconjurat de o zona libera avnd o latime de minimum 3 m pe toate laturile. Spatiul de joc liber este spatiul situat deasupra suprafetei de joc si trebuie sa fie liber de orice obstacol. Spatiul de joc liber trebuie sa aiba o naltime de minimum 7 m de la suprafata de joc.

1.2SUPRAFAA DE JOC

1.2.1Suprafata trebuie sa fie plana, orizontala si uniforma. Ea nu trebuie sa prezinte vreun pericol de ranire pentru jucatori. Este interzis sa se joace pe suprafete cu asperitati sau alunecoase.

1.2.2nsala, suprafata terenului de joc trebuie sa aiba o culoare deschisa.

1.2.3Pentru terenurile n aer liber este autorizata o panta de scurgere a apei de 5 mm pe metru. Liniile terenului constituite din materiale solide sunt interzise.

1.3LINIILE TERENULUI

1.3.1Toate liniile au o latime de 5 cm. Liniile trebuie sa aiba o culoare deschisa si diferita de culoarea solului si de a oricaror alte linii trasate.

1.3.2Linii de delimitare Doua linii laterale si doua linii de fund delimiteaza terenul de joc. Att liniile laterale ct si liniile de fund sunt trasate n interiorul terenului de joc.

1.3.3Linia de centru Axa liniei de centru mparte terenul de joc n doua terenuri egale masurnd 9 x 9 m fiecare. Totusi intreaga latime a liniei de centru este considerata ca apartinand, in mod egal, ambelor terenuri. Linia de centru se ntinde pe sub fileu ntre liniile laterale.

1.3.4Linia de atac n fiecare teren o linie de atac,a carei margine dinspre linia de fund este trasata la 3 m fata de axa liniei de centru, marcheaza zona de atac.

1.4ZONE

1.4.1Zona de atac n fiecare teren, zona de atac este prima zona de lnga fileu, delimitata de axa liniei de centru si de marginea dinspre linia de fund a liniei de atac. Zona de atac este considerata ca fiind prelungita dincolo de liniile laterale pna la capatul zonei libere.

1.4.2Zona de serviciu Zona de serviciu este o zona de 9 m latime situata n spatele fiecarei linii de fund. Zona este delimitata lateral prin doua linii scurte, fiecare avnd 15 cm lungime, trasate la 20 cm n spatele liniei de fund si n prelungirea liniilor laterale. Aceste doua linii scurte sunt incluse n latimea zonei de serviciu. n adncime, zona de serviciu se ntinde pna la limita zonei libere.

1.4.3Zona de nlocuiri Zona de nlocuiri este delimitata de prelungirea ambelor linii de atac pna la masa scorerului.

1.4.4Zona de ncalzire

1.4.5Zona de pedeapsa O zona de pedeapsa, care masoara aproximativ 1 x 1m si in care trebuie sa amplasam doua scaune, este localizata n aria de control (definita n diagrame) dincolo de prelungirea liniei de fund. Ea poate fi delimitata cu o linie rosie de 5 cm latime. Fiecare teren are cte o zona de pedeapsa.

1.5TEMPERATURA

Temperatura minima nu trebuie sa fie mai scazuta de 10OC (50OF).

1.6LUMINOZITATE

1

2.FILEU sI STLPI

2.1NLIMEA FILEULUI

2.1.1Deasupra liniei de centru este instalat un fileu ntins vertical. Marginea sa superioara trebuie sa fie plasata la naltimea de 2,43 m pentru barbati si 2,24 pentru femei.

2.1.2naltimea fileului este masurata la centrul terenului de joc. Cele doua extremitati ale fileului (deasupra liniilor laterale) trebuie sa fie exact la aceeasi naltime si nutrebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 cm naltimea oficiala.

2.2STRUCTURA

Fileul masoara 1 m pe latime si 9,50 m pna la 10 m n lungime (cu 25 pna la 50 cm pe fiecare parte laterala). El este alcatuit din ochiuri patrate cu latura de 10 cm, confectionate din sfoara de culoare neagra. La marginea superioara, este cusuta pe toata lungimea fileului o banda din pnza alba, rasfrnta pe fiecare parte pe o latime de 7 cm. Fiecare capat al benzii are o gaura prin care trece o sfoara pentru prinderea de stlpi si mentinerea ei ntinsa. Prin interiorul benzii trece un cablu flexibil pentru prinderea fileului de stlpi si mentinerea marginii sale superioare ntinsa. La partea inferioara a fileului este o alta banda orizontala, de 5 cm latime, asemanatoare cu banda superioara, prin care trece o sfoara. Aceasta sfoara croseteaza de-a lungul ochiurilor pentru prinderea de stlpi si mentinerea ntinsa a partii inferioare a fileului.

2.3BENZI LATERALE

Doua benzi albe sunt fixate vertical pe fileu deasupra fiecarei linii laterale. Ele masoara 5 cm pe latime, 1 m n lungime si sunt considerate ca facnd parte din fileu.

2.4ANTENE

Antena este o tija flexibila care masoara 1,80 m n lungime si 10 mm n diametru. Ea este confectionata din fibra de sticla sau dintr-un alt material similar. Cte o antena este prinsa la marginea exterioara a fiecarei benzi laterale. Antenele trebuie plasate, in opozitie, de o parte si de alta a fileului. Partea superioara a antenei depaseste fileul cu 80 cm si este marcatacu benzi de 10 cm, vopsite n culori contrastante, de preferinta alb si rosu. Antenele sunt considerate ca facnd parte din fileu si delimiteaza lateral spatiul de trecere.

2.5STLPI

2.5.1Stlpii de sustinere a fileului trebuie plasati la o distanta de la 0,50 m pna la cel mult 1,00 m de fiecare linie laterala. Ei au o naltime de 2,55 m si este de preferat sa fie reglabili. D.3

2.5.2Stlpii trebuie sa fie rotunzi si netezi si sa fie fixati la sol. Fixarea stlpilor cu ajutorul cablurilor este interzisa. Toate amenajarile care prezinta un pericol sau care incomodeaza trebuie sa fie eliminate.

2.6ECHIPAMENT COMPLEMENTAR

Tot echipamentul complementar este impus prin reglementarile emise de FIVB.

3.MINGI

3.1STANDARDE

Mingea trebuie sa fie sferica, avnd o anvelopa flexibila de piele sau piele sintetica prevazuta n interior cu o camera din cauciuc sau alt material asemantor. Mingea poate avea o singura culoare deschisa sau o combinatie de culori. Materialul sintetic si combinatia de culori a mingilor folosite n competitiile oficiale trebuie sa fie conform standardelor FIVB. Circumferinta sa trebuie sa fie cuprinsa ntre 65 si 67 cm si greutatea ntre 260 si 280 g. Presiunea interioara trebuie sa fie de la 0,300 pna la 0,325 kg/cm2(4,26 pna la 4,61 psi), ( 294,3 pna la 318,82 mbar sau hPa).

3.2UNIFORMITATEA MINGILOR

Toate mingile utilizate ntr-un meci trebuie sa aiba aceleasi caracteristici de circumferinta, greutate, presiune, model, culoare etc.

4.ECHIPE

4.1COMPONENA ECHIPELOR

4.1.1O echipa poate fi compusa din maximum 12 jucatori, un antrenor, un antrenor secund, un preparator fizic (maseur) si un medic. Pentru competitiile mondiale si oficiale ale FIVB,medicul trebuie sa fie acreditat n prealabil de FIVB.

4.1.2Unul dintre jucatori (altul decat Libero-ul) este capitanul echipei si el trebuie sa fie identificat ca atare pe foaia de arbitraj.

4.1.3Numai jucatorii nregistrati pe foaia de arbitraj pot sa patrunda pe teren si sa participe la meci. Dupa ce capitanul si antrenorul au semnat foaia de arbitraj, componenta echipei nu mai poate fi modificata.

4.2LOCUL PARTICIPANILOR

4.2.1Jucatorii care nu sunt n joc trebuie ori sa fie asezati pe banca pentru rezerve a echipei lor ori sa fie n zona lor de ncalzire. Antrenorul si ceilalti membri ai echipei trebuie sa stea pe banca, dar pot sa o paraseasca pentru un timp. Bancile pentru rezerve sunt situate de o parte si de alta a mesei scorerului, n afara zonei libere.

4.2.2Numai membrilor echipei le este permis sa stea pe banca n timpul meciului si sa participe la ncalzirea la fileu.

4.2.3Jucatorii care nu sunt n joc se pot ncalzi fara mingi astfel:

4.2.3.1n timpul jocului n zona de ncalzire;

4.2.3.2n cursul timpilor de odihna si a timpilor tehnici n zona libera situata n spatele propriului teren de joc.

4.2.4n timpul pauzei dintre seturi jucatorii pot utiliza mingile(dar nu cele de joc) pentru ncalzire n zona lor libera.

4.3ECHIPAMENT

Echipamentul jucatorului se compune dintr-un tricou, un sort, sosete si pantofi de sport.

4.3.1Culoarea si designul tricourilor, sorturilor si sosetelor ntregii echipe trebuie sa fie uniforme (cu exceptia Libero-ului). Echipamentul trebuie sa fie curat.

4.3.2Pantofii trebuie sa fie fara tocuri, usori si flexibili, cu talpi din cauciuc sau din piele.

4.3.3Tricourile jucatorilor trebuie sa fie numerotate de la 1 pna la 18.

4.3.3.1Numerele trebuie plasate pe tricou n centrul pieptului si al spatelui. Culoarea si stralucirea numerelor trebuie sa fie n contrast net cu cele ale tricourilor .

4.3.3.2Numerele trebuie sa masoare cel putin 15 cm n naltime pe piept si 20 cm pe spate. Latimea benzii care formeaza cifra trebuie sa fie de cel putin 2 cm.

4.3.4Capitanul echipei este identificat gratie unei barete de 8 x 2 cm, plasata pe tricou sub numarul de pe piept.

4.3.5Este interzisa purtarea de echipament care nu are numere regulamentare sau de culoare diferita de cea a altor jucatori, (cu exceptia Libero-ului).

6.PENTRU A MARCA UN PUNCT, A CsTIGA SETUL sI MECIUL

6.1PENTRU A MARCA UN PUNCT

6.1.1PunctO echipa cstiga un punct:

6.1.1.1daca reuseste sa trimita mingea n interiorul terenului de joc advers;

6.1.1.2daca echipa adversa comite o greseala;

6.1.1.3daca echipa adversa este sanctionata cu penalizare.

6.1.2GresealaO echipa comite o greseala de joc daca executa o actiune contrara regulilor de joc. Arbitrii judeca greselile si determina penalizarile conform prezentelor reguli:

6.1.2.1daca doua sau mai multe greseli sunt comise succesiv, numai prima dintre ele este luata n calcul.

6.1.2.2daca doua sau mai multe greseli sunt comise simultan de adversari, este socotita DUBL GREsEAL si faza de joc este rejucata.

6.1.3Consecintele cstigarii unei faze de joc

Faza de joc ncepe n momentul loviturii de serviciu si se termina cnd mingea este afara din joc.

6.1.3.1Daca echipa la serviciu cstiga faza de joc ea cstiga un punct si va servi n continuare.

6.1.3.2Daca echipa la primire cstiga faza de joc ea cstiga un punct si dreptul de a servi.

6.2PENTRU A CsTIGA UN SET

Un set (cu exceptia celui decisiv - al 5 - lea) este cstigat de echipa care obtine prima 25 puncte cu un avans minim de doua puncte fata de cealalta echipa. n caz de egalitate la scorul de 24 - 24, jocul continua pna cnd este realizata o diferenta de doua puncte (26 - 24, 37-35, .).

6.3PENTRU A CsTIGA MECIUL

6.3.1Meciul este cstigat de echipa care obtine trei seturi.

6.3.2n cazul unei egalitati la seturi de 2 - 2, setul decisiv (al 5 - lea) este jucat pna la punctul 15, cu o diferenta minima de doua puncte ntre cele doua echipe.

6.4FORFAIT sI ECHIP INCOMPLET

6.4.1Daca o echipa refuza sa joace dupa ce a fost solicitata sa o faca, ea este declarataforfaitsi pierde meciul cu rezultatul 0 - 3 si 0 - 25 pentru fiecare set.

6.4.2O echipa care, fara justificari valabile, nu se prezinta la timp pe terenul de joc, este declarataforfaitcu acelasi rezultat ca cel mentionat la regula 6.4.1.

6.4.3O echipa declarataincompletapentru un set sau pentru meci pierde setul sau meciul. Echipei adverse i se atribuie punctele sau punctele si seturile necesare pentru a cstiga setul sau meciul. Echipa incompleta pastreaza punctele si seturile cstigate.