Referat Roman Diana

7/25/2019 Referat Roman Diana

http://slidepdf.com/reader/full/referat-roman-diana 1/18

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂCATEDRA PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

DISCIPLINA: DOMENIILE APLICATE ALE PSIHOLOGIEI SOCIALE

R EFERAT PE TEMA:

COMPORTAMENTUL DEPENDENT DE TUTUN,ALCOOL IȘ

DROGURI I INTERVEN II ASUPRA LUIȘ Ț

Elaborat:Masterand, anul I,

Roman Diana, grupa PS-43

Vr!"!#at:Dr. Iulia Iur!e"ii

C!i#in$u, %&'4



Al#ool$l % &'(&( a & al#oolț

Aloolul este un !ipnoti sedati" are indue depresia sistemului ner"os entral, dind

onsumatorului o stare de rela(are.Ma)oritatea adul ilor are onsuma alool tiu *t si *nd saț ș

onsume alool+ u toate aestea e(ista alte persoane are nu pot sa- i ontrolee aesteș

oieiuri.

Apro(imati" un numar de 3 adul i din '&, onsuma alool ira ional i au proleme din aeastaț ț ș

aua. rie persoana are nu este apaila sa- i ontrolee apetitul e(esi" pentru alool, esteș

posiil sa su/ere de aloolism sau dedependen aț de alool.

Auul de alool, inseamna doandirea unor oieiuri nesanatoase si !iar periuloase in

legatura u onsumul de alool, in sensul unui onsum e(agerat sau inade"at.

Dependen a de alool are si un impat soial neplaut, de multe ori int*lnirea u alte persoane dinț

antura) poate de"eni neplauta datorita aestui oiei. 0n unele auri poate a"ea si impliatii

legale, um este de e(emplu so/atul su in/luenta aloolului. Daa dependenta de alool nu este

tratata orespunator, de ele mai multe ori aeasta due la aloolism roni.

C )t &'(&( a & al#oolț *

Dependen a este o oala neuroiologia primara, ronia, u /atori ontriuitori genetii,ț

psi!osoiali si e(terni, in/luen ind de"oltarea sa si mani/estarile. Implia una sau mai multeț

dintre urmatoarele: pierderea ontrolului /a a de onsumul drogului, onsumul ompulsi",ț

ontinuarea onsumului in iuda e/etelor daunatoare.

1lementul esential al dependentei de orie sustanta il onstiutie un grup de simptome ogniti"e,

omportamentale si /iiologie indiand a indi"idul ontinua uul sustantei in iuda aparitiei

unor proleme importante in legatura u sustanta. 1(ista un pattern de autoadministrare repetata

are due de regula la toleranta, astinenta si la un omportament de luare ompulsi"a a

drogului. Dorinta ardenta este posiil sa /ie e(perimentata de ei mai multi indi"ii u

dependenta de o sustanta, daa nu !iar de toti.

2oleranta este de/inita a neesitatea de antitati tot mai mari de sustanta pentru a a)unge la

e/etul dorit. 1a se mai poate mani/esta si a resimitirea unui e/et diminuat onsiderail prin

ontinuarea uului aeleiasi antitati de sustanta.

Astinen a este o modi/iare deadaptati"a de omportament u onomitente /iiologie iț ș

ogniti"e are sur"ine and onentra iile sanguine sau tisulare ale unei sustan e se diminueaaț ț

la ael indi"id are a men inut un u prelungit de antitati mari de sustanta. Dupa de"oltareaț

simptomelor neplaute de astinenta, este posiil a persoana sa ia sustan a pentru a-si usuraț

simptomele sau pentru a le e"ita, /aand de regula u de sustan a toata iua, inepand urandț

dupa treire.

%

http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/9-idei-preconcepute-despre-alcoolism_143

http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/despre-dependenta_103


http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/dependenta-de-alcool-si-abuzul-de-droguri-la-adolescenti_23

http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/9-idei-preconcepute-despre-alcoolism_143


http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/dependenta-de-alcool-si-abuzul-de-droguri-la-adolescenti_23



Dependen a /iiologia de alool este indiata de preen a simptomelor de toleran a sauț ț ț

astinen a. Astinen a de alool se araterieaa prin de"oltarea de simptome de astinen aț ț ț

!iperati"itate "egetati"a, tremor marat al mainilor, insomnie, agita ie psi!omotorie, an(ietate,ț

greata, "oma in deurs de '% ore sau mai mult dupa reduerea aportului urmand unei ingestii

prelungite si e(esi"e de alool. data e se de"olta un patern de u ompulsi", indi"iii udependen a pot dedia perioade sustan iale de timp otinerii si onsumarii auturilor aloolie.ț ț

Aesti indi"ii ontinua sa /aa u de alool in iuda e"iden ei de onseinte ad"erse psi!ologieț

sau somatie depresie, maladie !epatia, et..

In onsein a aloolismul sau dependen a de alool este onsumul de autura aloolia,ț ț

oaional sau periodi, indi/erent de mi)loae sau onsein e asupra persoanei sau /amiliei, uț

sopul s!imarii starii de dispoi ie sau aela de a e"ita starile neplaute /iie sau psi!ieț

auate de se"ra).

De ele mai multe ori, persoanele are onsuma aui" alool sau ele dependente de alool

neaga sau re/ua disu iile re/eritoare la onsumul si prolemele auate de dependen a deț ț

alool. Consumul de alool poate aua in timp dependen a psi!ia si dependen a /iia.ț ț

Semne ale dependen ei psi!ie:ț

- starile de indispoi ie /rustrare, an(ietate, stari depresi"e sunt inlaturate prin onsum+ț

- antiiparea onsumului, plani/iarea onsumului i a oaiilor de a onsuma+ș

- e"oarea u plaere a momentelor de onsum, memoria momentelor plaute+

- in /a a unor situ tii limita sau a unor momente u mare presiune emo ional$ dees, oala,ț ț ț

di"ort, pierdere, astig, eu/orie dependentul se gandeste automat la onsumul de alool.

Semne ale dependen ei /iie:ț

- in lipsa onsumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor+

- di/iulta i de oordonare a misarilor, proleme de e!iliru si de mers+ț

- transpira ie, stare de greata si5sau "arsaturi+ț

- durere de ap, tensiune, proleme ardiae+

- tulurari de somn+

- alte semne spei/ie se"ra)ului alo!oli

2oate aestea dispar sau se amelioreaa imediat e persoana onsuma autura aloolia.

Consumul de sustante in general si el de alool in speial, parurge mai multe etape:

o onsumul e(perimental, in are indi"idul onsuma sustan a din urioitate e(. la oț

petreere+

o onsum regulat, in are indi"idul onsuma sustan a la di"ersele intalniri u olegii,ț

unostin ele, prietenii+ț

3



o onsum de"enit preoupare, in are indi"idul oi nuieste sa onsume alool in multeș

situa ii i autarea aestor situa ii de"ine in sine un sop+ț ș ț

o dependen aț , este /aa in are intregul omportament este ontrolat de ne"oia organismului

de a onsuma alool. Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!

Indi/erent daa este su /orma de ere, "in sau li!ior, auturile aloolie sunt sustan e !imieț

are a/eteaa ati"itatea mentala, emo ionala si omportamentala.ț Retine i aț al#ool$l )t $(

&ro+ '$tr(!# Deoaree auturile aloolie sunt atat de omune si aesiile in ultura

noastra, uitam a aloolul este un drog u e/ete similare drogurilor interise. Aloolul de"ine

ast/el un ris din e in e mai mare pentru a poate /i aeptat si inura)at de atre ei din antura)

si el putin temporar ii poate /ae sa para si sa se simta mai mari. Consumul de alool de"ine

dei un omportament /ormat pe aa in"atarii soiale.

Tor!a bol!! al#ool!#:Moderna teorie a olii aloolie sugereaa a aeasta ar /i auata de o

oala a reierului arateriata de alterarea struturii si a /un iei ererale. 1(isten aț ț

aloolismului a oala este aeptata de unele persoane din lumea mediala si ea stiinti/ia, desi

ritii e(ista. Asoiatia Ameriana Mediala a delarant a aloolismul este o oala in '678.

Risul de a de"olta aloolsim depinde de numerosi /atori, um este mediul inon)urator. Cei u

istori /amilial de alo!olism sunt mai predispusi de a de"olta oala, totusi indi"iii de"olta

aloolism si /ara istori /amilial poiti". Cum onsumul de alool este neesar de"oltarii

aloolismului, disponiilitatea si atitudinea de aeptare /a a de alool preenta in mediul deț

"ia a al unui indi"id a/eteaa tendinta sa de a /ae oala. Datele stiinti/ie arata a la arati siț

/emei aloolismul este determinat geneti 7& - 8& 9, lasind 4& - 7& 9 /atorilor de mediu.

I-'l!#a !!l ')!.!atr!# al al#ool!)-$l$!:ț Consumul de lunga durata a aloolului poate aua o

gama larga de proleme mentale de sanatate. Prolemele ogniti"e se"ere nu sunt neoisnuite+

apro(imati" '& 9 dintre toate aurile de demen a sunt legate de onsumul de alool, /a*ndț

aloolismul a doua aua de demen a. 2ulurarile psi!iatrie sunt /re"ente la aloolii, %7 9ț

su/erind a/etari psi!iatrie se"ere. Cele mai pre"alente simptome psi!iatrie sunt an(ietatea si

depresia. Simptomele se agra"eaa in timpul se"ra)ului alooli, dar se amelioreaa sau dispar in

astinenta ontinuata. Psi!oa, on/uia si sindromul organi ereral pot /i auate de onsumul

de alool onduind la diagnostie gresite preum s!io/renie. 2ulurarea de pania se poate

de"olta sau agra"a a reultat diret al onsumului pe termen lung al aloolului.

2ulurarile psi!iatrie di/era in /untie de se(. emeile u dependen a de alool preintaț

diagnosti psi!iatrie preum depresia ma)ora, an(ietatea, pania, ulimie, stres post-traumati

sau tulurari de personalitate de granita. ;ara ii u dependen a de alool au diagnostieț ț

psi!iatrie preum narisism, personalitate antisoiala, tulurare ipolara, s!io/renie,

4



!iperati"itate si de/iit de aten ie. emeile aloolie au in istoriul lor /amilial au se(ual siț

/ii, "iolenta domestia /ata de populatia generala, are pot ondue la o tendinta mai mare de a

de"olta oli psi!iatrie si dependenta de alool.

Cl tr! "a/ al al#ool!)-$l$!:Aloolismul este o oala ronia a"*nd apaitatea de a distruge

ariera, /amilia si sanatatea /iia a dependentului pe termen lung. Deutul aloolismului nu estegreu de depistat si poate /i tratat. De"oltarea olii urmeaa in mod normal trei /ae: de ineput,

de mi)lo si /inala. Cu it dependentul sau /amilia sa identi/ia mai repede aeste /ae u atit este

mai usor de stopat de"oltarea olii.

Fa/a & !(#'$t a &'(&( ! & al#oolț < indi"idul onsuma alool pentru a se rela(a sau

pentru a /ae /a a unor proleme temporare are ii aueaa an(ietate. C*nd ea durerea este maiț

usor de suportat, sim indu-se ine, ast/el onsumul de alool de"ine meanismul standard prinț

are aesta /ae /ata prolemelor. In timp de"olta un oiei /i( pe are nii memrii /amiliei

sale nu il pot reunoaste intotdeauna. Consumatorul pare normal in aest stadiu, putind /i

onsiderat !iar mai stail emotional si inreator in sine.

Daa este intreat asupra antit$ ii de alool onsumata aesta isi "a rationalia por ia de aloolț ț

intr-un /el in are sa on"inga pe ei apropia i de asen a unei proleme u aloolul, el putin peț ț

temen surt.

Fa/a & -!0lo# a &'(&( ! & al#oolț < in are paientul de"olta o dependen a /iiaț

ompleta /a a de drog. Dorinta de a onsuma alool reste progresi", iar daa indi"idul s-aț

straduit in prima /aa sa-si ontrolee onsumul aum aeasta reistenta a edat. Pe masura e

aportul de alool reste, apaitatea organismului de a proesa aloolul sade. Dependentul intra

in stare de erietate /oarte repede !iar si la antitati mii de alool. In aest stadiu ar treui sa

/ie e"ident pentru toata lumea, !iar si pentru alooli a e(ista o prolema, desi aesta de)a

simte a a pierdut lupta.

Fa/a "!(ala a &'(&(t! & al#ool < este marata de autul osesi" si e"itarea disperata de a

aepta prolema. Aum toate persoanele din )urul dependentului oser"a prolema. Cind

on/runta dependentul aesta de"ine agresi", de/ensi"e sau !iar "iolent. Sanatatea /iia

degenereaa sistemati terminind u deesul daa nu este tratata. Doar alooliul !otaraste ind

"rea a)utor de speialitate si sa se "indee.

Trata-(t$l &'(&( ! & al#ool:ț

2ratamentele sunt "ariate deoaree e(ista multiple perpeti"e ale aloolismului. Cei are

aordeaa aloolismul a o onditie mediala sau oala reomanda tratamente di/erite /ata de ei

pentru are onditia este una de alegere soiala. Deoaree aloolismul implia /atori multipliare inura)eaa o persoana sa ea, tratamentul presupune aordarea de atentie tuturor aestor

7



/atori pentru a pre"eni readerile. =n ast/el de tratament este deto(i/ierea urmata de terapia de

sustinere, aderarea la grupuri de auto-a)utor si de"oltarea de meanisme de opiere.

Comunitatea de tratament pentru aloolism sustine un aord terapeuti prin astinenta si

toleranta ero, totusi e(ista unele persoane are promo"eaa o reduere a doei deasemeni.

Dto1!"!ra or+a(!)-$l$!: Deto(i/ierea aloolia este intreruperea rusa a onsumului de alool alaturi de administrarea

de mediamente um sunt enodiaepinele, u e/ete similar asupra reierului pentru a pre"eni

se"ra)ul. Indi"iii are sunt la ris de simptomatologie usoara sau moderata de se"ra) alooli pot

/i deto(i/ia i la domiiliu. Cei u ris de se"ra) se"er preum si ei u ondi ii omorideț ț

asoiate sunt in general trata i prin internare. Deto(i/ierea nu "indea aloolismul i este utilaț ș

alaturi de un program terapeuti pentru dependen a sau au de alool pentru a redue risul deț

readere.

Tra'!a & +r$' )! ')!.otra'!a:

Di/erite /orme de terapie in grup sau psi!oterapie pot /i /olosite pentru a trata prolemele

psi!ologie asoiate onsumului de alool. >rupul de auto-a)utor si onsiliere este unul dintre

ele mai omune /orme de a a)uta alooliii. Alooliii Anonimi a /ost una dintre primele

organiatii /ormate pentru a adue onsiliere nonpro/esionala, mutuala /iind ina el mai mare.

Mo&rat!a )! rat!o(al!/ara:

Aeste programe nu se aeaa pe astinenta omplete. In timp e ma)oritatea alooliilor nu

reuses sa-si limitee onsumul de drog, unii re"in la onsumul moderat.

DEPENDEN A DE FUMATȚ

umatul este o &'(&( a b!olo+!#aț . 2otu i e(ista i alte moti"e pentru are suntem lega i deș ș ț

igari, in a/ara de dependen a /iia /a a de niotina. Cind oamenii ineara sa se lase treuie saț ț ț

in"inga si un ob!#! ')!.olo+!#.

F$-at$l 'ro&$# o &'(&( a & 234 or! -a! ar &#at al#ool$lț !ș egala u dependen a deț

oaina. 67-'&&9 din /umatori de"in dependen i de niotina. Moti"ele ineperii /umatului suntț

mai ales psi!ologie. amenii sunt sedusi de a inera tutunul dupa oser"area e/etului

?glamour? pe are il dau /ilmele /umatului. Dependen a de niotina /ae aest oiei greu deț

lasat o data ineput, dar aeasta dependen a poate /i depa ita si ontrolata la doua saptamini dupaț ș

e moti"ele psi!ologie ale /umatului sunt eliminate.

2reuie sa in elegem si sa eliminam aa psi!ologia a prolemei. Cele mai multe moti"e pentruț

are oamenii se apua de /umat sunt legate de um se perep ei insesi in ompania elorlalti. In

general se apua de /umat in inerarea de a s!ima imaginea personala si de a apare mai

8



atrati", mai arates sau /eminin sau mai inteligent. =neoi /umatul este moti"ul de a alma

ner"ii, de a /ae /ata stresului sau de a pierde in greutate.

Mot!5 '(tr$ #ar oa-(!! !(#' )a "$-/:

- iner*nd sa arate a nu sunt timii sau nu le este /ria

- pentru a se integra *n grupul soial /re"entat- pentru a aparea so/istiat sau la moda

- pentru a /i matur

- pentru a- i istiga independen aș ț

- a semn de protest sau pentru a /i impotri"a autorita ilor ț

- inerind mostre gratuite de la prieteni sau dusmani

- in/luenta i de persoane importante in "iata lor, din admira ie: parin i, rude, idoliț ț ț

- pentru a sadea in greutate

- pentru a- i alma ner"iiș

- a un mod de a petree timpul si a improspata aerul ind este la toaleta.

Dependenta de nicotina are si o latura psihologica. De multe ori, /umatul este asoiat unorati"itati plaute si unor momente rela(ante ale ilei um ar /i:

• prima ea a de a/ea de diminea a+ș ț

• pauele de la muna sau dupa ati"ita i de rutina+ț

• dupa mas$ < ma)oritatea /umatorilor au o dorin a mai puternia de a /uma imediat dupaț

e au manat+• onsumul de alool < multi /umatori sunt de parere a aloolul si tutunul merg el mai

ine impreuna+• preen a altor persoane, in speial daa si aestea sunt /umatoare+ț

• momente de stres < ma)oritatea /umatorilor oisnuies sa /umee in momentele in are seon/runta u o situatie stresanta sau u un ni"el ridiat de impliare emotionala+#o/atul.

Fa#tor! & r!)#:• Parinti /umatori+• Prieteni /umatori+• atorul ereditar < genetiienii sunt de parere a moti"ul pentru are unii ineara sa

/umee dar nu de"in /umatori, in timp e altii de"in /oarte repede, este proail legat de

preenta unor gene mostenite de la parinti.• ;oli mentale < persoanele are su/era de depresie, tulurare ipolara, s!io/renie saualte oli psi!ie de"in mai usor dependente de niotina.

• Consumul de alool sau droguri.

Dependenta de niotina nu poate /i diagnostiata prin analiele lasie preum analiasangelui. P(tr$ a -a)$ra &'(&(ta & (!#ot!(6 ) $t!l!/a/a t)t$l Fa+r)tro-, areontine o serie de intreari re/eritoare la omportamentul /umatorului, in urma aruia se poatestaili daa persoana su/era de o dependenta mia, medie sau se"era.

Sute de milioane de oameni au inerat sa se lase de /umat si multi dintre ei !iar au reusit.

2erapia psi!ologia sau mediamentatia pot /i de mare a)utor, dar ea mai e/iienta este oominatie intre ele doua metode.

@



Lupta u dependenta de niotina este de ele mai multe ori di/iila, dar ene/iiile nu sunt delode negli)at. persoana are se lasa de /umat inainte de "arsta de 7& de ani isi redue u 7&9risul de a muri in urmatorii '7 ani, omparati" u o persoana are ontinua sa /umee. Dupa ete lasi de /umat:Sade ritmul ardia – efectul se simte in prima jumatate de ora dupa renuntarea la tigari;

Ni"elul mono(idului de aron din organism re"ine la normal in 12 ore de la ultima tigara fumata;

untionarea plamanilor se imunatateste semnificativ dupa sase luni;

Cirulatia sanguina se imunatateste dupa trei luni;

Risul de a su/eri un ata de ord scade cu 50% in 12 luni;

Risul de a su/eri un aident "asular ereral rede"ine aelasi a al unui ne/umator in 5–15

ani.

Po)!b!l #o-'l!#at!! al &'(&(t! & (!#ot!(a:• Boli pulmonare < ma)oritatea anerelor la ni"elul plamanilor, aurilor de ronsita sau

em/iem sunt auate de /umat+• Astm < /umatul inrautateste starea persoanelor astmatie+• Probleme cardiovasculare < /umatorii preinta un ris resut de in/art mioardi,

angina petorala, oli "asulare peri/erie si aident "asular ereral+• Cancer < /umatorii preinta un ris resut de a de"olta nu numai aner pulmonar, i si

aner al "eiii urinare, aner de ol, aner la stoma, ue, gat, eso/ag sau laringe+• Pielea fumatorilor da mai repede semne de imbatranire+• nfertilitate < /emeile are /umeaa regulat preinta ris mai mare de in/ertilitate+• mpotenta si disfunctii erectile+• !arcina < /emeile are /umeaa in timpul sarinii preinta un ris ridiat de a"ort

spontan. De asemenea opiii ale aror mame au /umat in timpul sarinii pot a"ea greutatesauta la nastere, iar inidenta sindromului de moarte suita a sugarului este mai mare+

• nfectii respiratorii < /umatorii sunt mai e(pusi in /ata in/etiilor respiratorii preumgripa, raeala, ronsita sau pneumonia+

• re"istenta la insulina;

• deces prematur < in medie, un /umator are a /umat toata "iata traieste u ee ani mai putin deat un ne/umator.

Din punt de "edere psi!ologi, ne"oia de a /uma este delan#at$ de:'. /aptul $ persoana se a/l$ *n di/erite onte(te sau /ae di/erite ati"it$i asoiate *n mod repetat

u /umatul: ea a/ea, este la distraie u prietenii, ea un pa!ar de t$rie, se uit$ la 2B, este la

alulator, a terminat ser"irea mesei, este la "olan et.+

%. /aptul $ persoana perepe anumite ne"oi la are a *n"$at a modalitate de r$spuns /umatul,

deoaree ori de *te ori a /umat s-a simit mai ine: a#teapt$ pe ine"a sau e"a, se plitise#te,

este ner"os, dore#te o pau$, urmea$ s$ se apue de o ati"itate, tomai a /inaliat un luru, este

ner"os sau agitat, dore#te s$ se destinda, s$ se rela(ee, sa se almee et.

Ca urmare asistena psi!ologi$ aionea$ pe prinipiul *n"$-de"$. 0n loul automatismelor

are *ntrein dependena de igar$, /ostul /um$tor este *n"$at s$-#i /ormee alte automatisme. De



e(emplu, s!emele de g*ndire legate de /umat Am pau$, /ume o igar$E, Dup$ e m$n*n,

/ume o igar$E, Sunt ner"os, m$ detensione /um*ndE, Am de luru, e neesar s$ m$

onentre, *mi aprind o igar$E, M$ simt ine, sunt rela(at, *mi aprind o igar$E "or /i

*nlouiteu alte ati"it$i pl$ute De*t s$ /ume o igar$ mai ine /a e"a pl$ut: m$ uit la

tele"ior, m$n*n e"a un, r$s/oies o re"ist$ sau o arte, m$ ma!ie, *i dau tele/on unei persoane dragiE. Cu alte u"inte omul *n"a$ s$ g*ndeas$ alt/el #i s$ se omporte alt/el pentru

a renunarea la /umat s$ /ie mai u#oar$.

Co()!l!ra a(t!taba+!#6 - este o ati"itate prin are se urm$re#te identi/iarea de $tre

/um$tori a g*ndurilor, emoiilor #i omportamentelor asoiate onsumului de tutun,

on#tientiarea daunelor /umatului, a *n ele din urm$ persoana s$ se simt$ plin$ de resurse #i s$

!ot$ras$ s!imarea *n aul nostru renunarea la /umat.

Consilierea antitaai$ este indiat$ tuturor paienilor u dependen$ niotini$ diagnostiat$ prin metode spei/ie. Aest tip de onsiliere are mai multe omponente, dintre are:

- e"aluarea statusului de /um$tor

- s/at minimal anti/umat

- inter"iu moti"aional, e(pliarea ene/iiilor renun$rii la /umat

- tratamentul mediamentos

- terapie ogniti" < omportamental$

- metode omplementare aupuntura, !ipnoa, et

Co()!l!ra !(&!5!&$al6 & t!' #o+(!t!53#o-'orta-(tal6.Apliarea aestei te!nii *n ainetele de onsiliere anti/umat a)ut$ /um$torul s$ *n"ee s$ *#i

oser"e omportamentul /a$ de /umat #i s$ se autoe"aluee, dat /iind $ /umatul este totu#i un

omportament do*ndit #i meninut ulterior printr-o dependen$ *ntreinut$ onstant de $tre

stimulii din mediul *non)ur$tor. prirea /umatului "a antrena modi/iarea deprinderilor asoiate

onsumului de tutun, prin urmare, paientul are ne"oie de a)utor din partea speialistului, pentru

a *n"$a um s$ manageriee s!imarea. Aest a)utor aordat su /orma unei susineri psi!ologie se aea$ pe *te"a prinipii simple:

<< stailirea unei relaii de olaorare #i simpatie *ntre medi #i paient+

< e"itarea on/runt$rilor+

< asultare ati"$, are se re/er$ la re/ormularea elor spuse de paient+

< punerea *n "aloare a reali$rilor personale de progresie pentru se"ra) ale /um$torului+

< puntarea alansului *ntre dorina de a /uma u risurile a/erente #i moti"aia de a renuna la

/umat+ < rearea ailit$ii de apreiere poiti"$ a ene/iiilor se"ra)ului

6



Conret, prin 2CC , /um$torul ene/iia$ de :

' 0nsu#irea unor te!nii pratie de reol"are a situaiilor initante la /umat.

% Suport psi!ologi #i omportamental u *nura)area /um$torului de a opri de/initi" /umatul

1tapele *n are onsilierea ogniti"-omportamental$ se do"ede#te util$

#i ontriuie la re#terea ratei de sues a astinenei taagie s*nt:'. 1"aluarea moti"aiei pentru renunare la /umat. Se apreia$ *n urma unei disuii des!ise

are "a treui s$ rele"e mediului da$ paientul este on#tient de risurile asumate prin /umat

pentru s$n$tate, s$ permit$ *nadrarea paientului *n stadiul orespun$tor al s!im$rii #i

de/inirea e(at$ a moti"ului de renunare la /umat.

%. Dialogul medi-paient, are treuie s$ se aee pe stim$ #i *nelegere din partea

speialistului *n domeniu. Aesta treuie s$ #tie s$ asulte paientul #i nu s$ *i /a$ moral$, nii

s$-l ulpailiee, apli*nd prinipiul enunat $ taagismul roni este o oal$ #i nu un "iiu #i

/um$torul este un om olna", iar oala lui se nume#te dependen$ niotini$. Aest dialogtreuie

ondus de medi ast/el, *n*t atorul prinipal s$ /ie paientul, ea mai mare parte a timpului

/iind aloat$ pentru eea e are el de spus despre /umat. 2otodat$, speialistul treuie s$ inter"in$

oportun punt*nd elementele are pot a)uta paientul: argumente pentru punerea *n alan$ a

risurilor #i ene/iiilor /umatului, stailirea unor oieti"e lare *n pri"ina se"ra)ului #i a unor

termene de realiare a aestora, /urniarea de s/aturi pratie #i truuri de )ugulare a situaiilor

ritie antiipate. 0n /inal, dialogul poate /i onsiderat reu#it, da$ la plearea de la

onsultaie,paientul are ertitudinea $ este pri"it u simpatie, da$ anga)amentul s$u de

renunare la /umat este mutual u mediul s$u #i da$ a primit in/ormaii preise asupra datelor

de ontat ale mediului, pentru a putea dialoga u el #i *n a/ara onsultaiilor /a$ *n /a$, *n a

$ "a a"ea ne"oie de spri)in.

3. 1"aluarea dependenei niotinie analia apetitului pentru /umat, e(pliarea oneptului de

dependen$ taagi$. 1(periena *n onsiliere anti/umat a rele"at urm$torul aspet: ea mai

mare parte a /um$torilor nu dein uno#tine e(ate u pri"ire la eea e li se *nt*mpl$ la ni"el

ereral atuni *nd /umea$ #i moti"ul pentru are le este greu s$ renune la /umat, !iar da$

sunt pro/und moti"ai. De aeea o disuie u un speialist despre e/etele niotinei la ni"elul

reierului #i modul de instalare a dependenei niotinie poate re#te spetaulos iniiati"a

paientului de a renuna la /umat. 2reuie re"elat paientului rolul de stimulent psi!o-ati" #i

inteletual al niotinei, oi#nuina reat$, a#a isele igarete rituale - ele mai greu de *ndep$rtat,

rolul pro-/umat al anumitor onte(te soiale #i de mediu, adi$ toate onotaiile dependenei

/iie, psi!ie #i omportamentale de niotin$ reg$site *n tot at*tea moti"e de a /uma sau relua

/umatul: antistres, antidepresi", de pl$ere, automatisme.

'&



4. Analia am$nunit$ a nelini#tilor #i temerilor legate de proesul de renunare la /umat.

Suietul treuie a"iat #i *narmat u soluii despre posiilitatea e#eului renun$rii la /umat,

despre di/iult$ile /iie #i psi!ie inerente sindromului de astinen$ niotini$. Arta u are

mediul speialist *n onsilierea anti/umat "a #ti s$ ontraaree toate aeste spaime ale

/um$torilor #i s$ *i on"ing$ u argumente oieti"e $ singura opiune s$n$toas$ este oprirea/umatului "a asigura suesul terapeuti. Iar pentru aeasta nu treuie de*t s$ se *narmee

u in/ormaiile despre /umat preentate *n suplimentul aestui g!id #i s$ le trans/ere paientului

*t mai on"ing$tor.

7. Alegerea de omun aord u paientul a unei strategii terapeutie ade"ate. Dup$ e au

disutat, au stailit reperele #i au antiipat di/iult$ile poteniale, mediul #i paientul, a/lat

aum *n posesia tuturor in/ormaiilor neesare, deid *mpreun$ e metod$ terapeuti$ aleg pentru

oprirea /umatului, nu *nainte a mediul s$ preinte /um$torului toate aspetele legate de

ontraindiaiile, preauiile #i e/etele ad"erse ale aesteia. Aeast$ ultim$ etap$ "a deurge

/ires, o dat$ puntea de omuniare u paientul reat$ prin terapia ogniti"omportamental$.

Tra'!a -ot!5a7!o(al6 despre are s-a menionat $ este e(trem de important$ *n

tratamentul pri"ind dependena taagi$ poate implia 4 #edine indi"idualiate de tratament.

C*nd este posiil, partenerul semni/iati" al /um$torului poate partiipa la primele dou$ #edine.

0nainte de /ieare #edin$ se sriniea$ onsumul de tutun prin determinarea niotinei *n aerul

e(pirat. 0n a de pro$ poiti"$ #edina se reprogramea$. Prima #edin$ s$pt$m*na '-a este

dediat$ /urni$rii suietului unei modalit$i de e"aluare a statutului sau pri"itor la onsumul de

tutun #i onseinele aestuia *n di"erse arii ale "ieii suietului #i a se"erit$ii adiiei,

e"aluarea sindromului de dependen$, apreierea s$n$t$ii /iie, e/etuarea proelor io!imie,

e"aluarea /union$rii neuropsi!ologie, a /atorilor de ris, apoi e"aluarea moti"aiei suietului

de a se s!ima #i, *n /inal, onstruirea pro/ilului /um$torului. Speialistul #i paientul partiip$

*n omun la ompletarea aestui /ormular are apoi se p$strea$ de $tre speialist despre

deiiile suietului de a partiipa la terapie, planurile de "iitor #i se *nepe l$direa moti"aiei

suietului de a iniia #i ontinua s!imarea.

A doua #edin$ s$pt$m*na %-a este dediat$ ontinu$rii proesului de re#tere a moti"aiei

/um$torului prin onsolidarea anga)amentului de s!imare. 0n urm$toarele dou$ #edine, *n

s$pt$m*na 8-a #i a '%-a, speiliastul monitoriea$ #i *nura)ea$ progresele suietului *n

oinerea s!im$rii omportamentului s$u de onsum de tutun #i artiole din tutun #i *n

meninerea aesteia #i toat$ terapia se *n!eie *n 6& ile. n a/ara inter"iului moti"aional, terapia

ogniti"-omportamentalF utilieaF #i alte metode de e"aluare, um ar /i: autooser"area

ompletarea de !estionare #i rapoarte, sale de e"aluare, oinerea de in/ormaii de la

''



persoanele apropiate paientului, oser"area diretF a omportamentului *n mediul lini,auto-

monitoriarea.

Tra'!a & &#o(&!7!o(ar. A renuna la identitatea de /um$tor este un proes omple( de

deondiionare, are neesit$ parurgerea *tor"a etape ine de/inite.

Prima, perioada alastr$E, este /aa de deut *nd persoana *nepe s$ /umee #i pe parursul$reia aeasta apreia$ *n mod nedi/ereniat orie tip de igar$. Bine apoi momentul *n are apar

primele semne nepl$ute ale taagismului: pielea *#i s!im$ aspetul de"enind mai tern$ #i /$r$

str$luire, orpul oose#te mai repede, iar onsumatorul se pl*nge de miros #i de preul ig$rilor.

Ideea de a se l$sa de /umat apare de)a *n mintea /um$torului, dar aesta tree la punerea ei *n

apliare, din oi#nuin$ #i negli)en$. Aeasta este a doua /a$, /aa griE. Gi, *n s/*r#it, apare

deliul: este a#a-numita Hperioad$ urueuE, *n are adiia taai$ ostene#te, iar /umatul nu

mai produe nii o pl$ere. 0n aest moment, /um$torul este preg$tit s$ se desprind$ dedependena sa. Gi !iar da$ pot tree luni, ani sau deenii p*n$ *nd aest deli s$ se produ$,

proesul r$m*ne aela#i. 0nainte *ns$ de a demara proesul de deondiionare taai$, s*nt

neesare *te"a lari/i$ri:

0n primul r*nd, /um$torul treuie s$ /a$ o e(aminare onest$ a relaiei sale u igara. De e s-a

apuat de /umat 0n e irumstane 1l "a onstata, de e(emplu $ igara este un element are *i

*ntrege#te, *n mod iluoriu desigur, personalitatea, /iind *n str*ns$ leg$tura u imaginea de sine,

ne spune psi!analistul /rane Pasale C!apau(-Morelli. S$ nu uit$m $ multe persoane s-au

apuat de /umat la "remea *nd igara /$ea parte din reuita starurilor de inema de la

JollKood, distriuite *n roluri poiti"e. Biitorii /um$tori se identi/iau ast/el, at*t u marii

atori, *t #i u persona)ele poiti"e pe are le *n!ipuiau pe marile erane.

0n al doilea r*nd, igara poate onstitui o proteie /a$ de ei din )ur.

Cum =nele persoane pur #i simplu nu #tiu e s$ /a$ u propriul orp mai ales u m*inile

atuni *nd se a/l$ *ntr-o ompanie. Aeast$ reaie le este proprie *n speial persoanelor timide.

0n aest onte(t igara )oa$ un rol protetor "is-a-"is de persoanele din )ur, sulinia$ aela#i

psi!analist. 0n aeast$ situaie, este neesar a /um$torul s$ ia *n onsiderare un alt raport gestual,

respeti" s$ in"esteas$ *ntr-un alt oiet, de e(emplu un stilou, u aela#i rol proteti" *n relaia

lui u mediul soial *non)ur$tor.

2aagismul poate asunde o team$ inon#tient$ de "id interior #i de plitiseal$, dou$

omponente ale unui deut depresi". 0n onsein$, este important a /um$torul s$-#ionstruias$

strategii pentru a se *mog$i #i a reda ulorile propriei e(istene. Ast/el, este neesar s$

desopere noi one de interes, s$-#i l$rgeas$ reeaua relaional$, modi/i*ndu-#i onomitent

"e!ile oieiuri, ast/el *n*t s$-#i rup$ din rutina are *i poate pro"oa neauri.um$torul

treuie s$-#i identi/ie reistenele. Multe din temerile /um$torilor s*nt omune tuturor. Ca spre

'%



e(emplu, teama de oeitate. 1ste do"edit $, *n a/ar$ de propriet$ile sale anoretie, igara

onstituie o !eltuial$ de energie suplimentar$. De aii "ine surplusul de ilograme de are

ene/iia$ proaspeii ne/um$tori. Aeasta este o realitate statisti$ are poate /i oretat$ printr-

o diet$ orespun$toare #i o intensi/iare a e(eriiilor /iie.

um$torul treuie s$ se in/ormee oret asupra st$rii de se"ra). 1ste pre/erail s$ #tie de la un*neput u e se "a on/runta, pentru a tree mai u#or peste momentele mai di/iile. Renunarea

la /umat pro"oa$ turulene at*t /iie, *t #i psi!ie legate de suprimarea niotinei #i de

deinto(iarea de aditi"ii !imii pe are igara *i onine. Gi da$ tentati"a de suprimare a

ig$rilor nu este prima, se poate spune $ organismul este de)a in/ormat asupra

inon"enienelorare apar la asena niotinei. Aesta este momentul *n are,pentru a antiipa

are "or /i simptomele ele mai nepl$ute #i greu de suportat, /um$torul treuie s$ g$seas$

soluii pentru a le remedia #i a le /ae mai suportaile. um$torul treuie s$-#i "eri/ie moti"ia

pentru renunarea la /umat #i s$ *neap$ prin a redue onsumul de ig$ri.

altF te!niF des utiliatF *n terapia ogniti"-omportamentalF este rla1ara, are

repreintF o modaliatate de deontraie musularF #i ner"oasF, menitF sF duF la o destindere

/iiF #i psi!iF a /um$torului. Muli dintre paienii are soliitF a)utor *n aul renun$rii la

/umat preintF o tensiune psi!iF mFritF a orpului. AeastF tensiune se e(primF *n di/erite /eluri:

teamF #i *nordare e(esi"F *n situaii soiale, aue direte de tensiune musularF, impotenF #i

/rigiditate, di/iultFi legate de somn, !ipertensiune arterialF.

DROGURIILE,DEPENDENTA I INTERVEN IILEȘ Ț

ASUPRA LOR =na dintre ele mai importante noiuni *n eea e pri"e#te drogul, este *ns$#i de/inirea

oneptului. 2ermenul de drog se re/er$ la sustane psi!oati"e, adi$ sustanele !imie are

in/luenea$ /unionarea sistemului ner"os uman. 0n /ieare i, pe tot uprinsul gloului p$mntes,

milioane de oameni /oloses droguri.DR>=RIL1 sunt sustan e u di/erite struturi !imieț

are,/iind asorite de organim,au apaitatea de a modi/ia

on tiin a,dispoi ia,omportamentul persoanei,pro"o*nd *n general o stare eu/ori$,o stare deș ț ț

ine i pot rea dependen a psi!i$ i /ii$. Aest luru nu se *ntmpl$ doar *n soiet$ileș ț ș

moderneConsumul liit al unor droguri se /ae *n domeniul medial atuni nd se /oloses a

remedii ontra durerii opiul, mor/ina #i !eroina, de e(emplu sau la ameliorarea unor st$ri *n

di"erse a/eiuni, preum #i *n aiunile de deinto(iare a onsumatorilor de droguri. Consumul

drogurilor *nepe u e/ete psi!ie *n$l$toare? *nalta perepie a sunetelor #i ulorilor, starea

de eatitudine #i !iar transa #i s/r#e#te u e/ete /iie, psi!ie #i soiale deastruoase. Drogul

'3



te soate dintr-o stare de normalitate, sau de tulurare, te introdue *n lumea /alsei uurii, dup$

are te arun$ u rutalitate *n !inuri umplite, a/etnd att su/letul, t #i trupul.

T!'$r! & #o-'orta-(t &5!a(t &tr-!(at

& #o()$-$l & &ro+$r!

a Comportamente psi!otie, uneori *n /orme gra"e. Indi"idul aude "oi, are iluii iudate

,rede $ oamenii "ores despre el sau este urm$rit de ine"a, indu pani$ #i stare psi!oti$

aut$, eea e este /oarte periulos, $i pot reulta /apte de o "iolen$ e(trem$.

Comportamente agresi"e, "iolente sau riminale. Consumul unor droguri poate due

!iar la rime. Se reurge deseori la )a/uri, spargeri #i alte in/raiuni, *n "ederea oinerii anilor

neesari pentru ump$rarea drogurilor.

Comportamente laile. Consumatorii de droguri de"in agitai #i impre"iiili, pot /i un

moment almi #i prieteno#i, a apoi s$ de"in$ /urio#i #i amenin$tori.

d Comportamente on/ue. Di/iult$ile psi!ie produ on/uie, deorientare, sad

oordonarea #i e!ilirul, prelunges timpul de reaie #i diminuea$ memoria reent$. De aeea

este periulos s$ se ia deiii s$ se ondu$ ma#ina, motoileta sau iileta, sau s$ se

muneas$ u utila)e #i ma#ini *n aeast$ stare.

e Comportamentul suiidar. Da$ nu /a rost de ani prin "iolen$, *norsetai de durerile /iie#i psi!ie, to(iomanii se gndes la sinuidere #i, muli dintre ei, !iar apelea$ la aeast$

porti$?./ Consumul de droguri a/etea$ *n mod serios omportamentul a/eti". 0n general,

to(iomanii *n perioada de se"ra), nu mai au sentimente. Nu au mil$, nu au dragoste, nu au )en$,

iar de r$dare nii nu poate /i "ora

g Bagaonda)ul. uga de aas$ se onstituie a o deteriorare omportamental$ gra"$ u o

e"oluie spetauloas$ e este dulat$ deseori de alte /orme aerante um ar /i prostituia #i

per"ersiunile se(uale.

! Comportamentul depresi". Ne"roa depresi"$ este proail ea mai gra"$ a/eiune

ne"roti$. Cei e su/er$ de aeasta sunt inapaili s$ trea$ peste neaurile "ieii *ntr-o anumit$

perioada de timp. 1i sunt uprin#i de tristee, apatie #i letargie, pn$ nd mintea lor nu mai

/unionea$ normal.

i Comportamentul paranoi. 2o(iomanii u tulur$ri paranoie su/er$ !aluinaii. 1i pot

a"ea !aluinaii de geloie au$ persoana iuit$ de in/idelitate, de grandoare se onsider$

persoane superioare, de in/erioritate *#i autosugerea$ sopuri *nalte, ireale, *n "ederea dep$#irii

sentimentului de e#e.

2o(iomaniile par s$ /ie anerul are suprim$, nu numai organismul onsumatorului dedroguri, dar #i5mai ales psi!iul aestuia, prin deorganiarea tragi$ a personalit$ii umane.

'4



de drog prin "oin$ proprie semnale$ /aptul $ ne a/l$m de)a *n stadiul de ?dependent$?.

/ Da$ administrarea este totu#i intrerupt$ *n mod arupt, "om tr$i o su/erin$ u

simptome mintale #i /iie, distinte pentru /ieare las$ de sustane. 1ste ?sindromul de

astinen$? sau de ?se"ra)? *n$rare.

Nar#o&'(&(7aComisia de 1(peri a rganiaiei Mondiale a S$n$t$ii de/ine#te to(iomania a ?o stare

psi!i$ #i uneori /ii$, are reult$ dintr-o interaiune *ntre un organism "iu #i un produs

psi!oa/eti", arateriat$ prin modi/i$rile omportamentului, prin alte reaii are onin

*ntotdeauna o dorin$ in"iniil$ de a utilia drogul *n mod permanent sau periodi, u sopul de

a simi e/etele psi!ie #i de a s$pa de iolare?.

Conduita to(ioman$ onstituie o per"ersiune are satis/ae total ne"oia proprie

$utarea pl$erii, e"itarea su/erinei, prin asoria regulat$ #i imperioas$ a unuia sau mai

multor produse to(ie. Aeast$ per"ersiune se aseam$n$ u per"ersiunile se(uale *n m$sura *n

are ea preint$ araterul /undamental, adi$ regresie la o pl$ere parial$.

S!ema e"oluiei onsumului de drog de la prima administrare #i pn$ la stadiul de

dependen$ gra"$:

a 0nepem s$ /olosim drog $utnd una dispoiie denumit$ eu/orie, sau $utnd

senaii noi, sau imitnd semenii are ne asigur$ $ ?merit$ s$ *neri?.

Lu$m drogul, oinnd sau neoinnd tr$irile a#teptate. 1ste /aa a#a numitului ?u

rereaional?.

1"entual antit$ile administrate antrenea$ risuri pentru /unionarea indi"idului a

memru al soiet$ii sau pentru propria s$n$tate.

d Dup$ un timp, *n aul unui mare num$r de sustane se onstat$ o adaptare a

organismului are /ae neesar$ administrarea unei antit$i mai mari de drog pentru a oine

aela#i e/et.

e Apariia, *n s/r#it, a inapait$ii de a *ntrerupe onsumul de drog prin "oin$ proprie

semnale$ /aptul $ ne a/l$m de)a *n stadiul de ?dependent$?.

/ Da$ administrarea este totu#i intrerupt$ *n mod arupt, "om tr$i o su/erin$ u

simptome mintale #i /iie, distinte pentru /ieare las$ de sustane. 1ste ?sindromul de

astinen$? sau de ?se"ra)? *n$rare.

Comportamentul autodistruti"' - suiidar, automediaia, presiunea grupului interesat

eonomi *n "narea de droguri sau politi de destailiarea situaiei ?ma/ia? ompletea$

lista /atorilor auali ai *neperii onsumului de drog #i ai auului.

'

'7



Perturarea dispoiiei a/eti"e este /oarte /re"ent$ #i se tradue prin eu/orie, st$ri

depresi"e, an(ietate et, st$rile aestea ap$rnd /ie a e/et diret al into(i$rii, /ie a e/et de

dorit post-to(i.

Pertur$ri ale personalit$ii, tr$s$turi antisoiale de personalitate pot /i aentuate de

neesitatea de a oine ani pentru a proura sustane ilegale. elul de a /i suspiios *nepnd uinstailitatea dispoiiei, pot genera la to(iomani "iolen$.

Cnd o dependen$ apare din aua uului de sustane psi!oati"e *n adolesen$ ea se

*nsoe#te de o tulurare de onduit$ #i inaapaitatea de a termina studiile.

Consumatorul de droguri este lar o "itim$. 1l are proleme serioase *n relaia u

/amilia, soietatea #i u propria lui "ia$. Cu toate aestea, on/orm legislaiei, soietatea *i poate

trata a pe in/ratori da$ s$"r#es #i in/raiuni. 0n aest onte(t, iolarea lor poate de"eni

de/initi"$+ *n iuda /aptului $ to(iomanul are ne"oie de asisten$, el ris$ e(luderea soial$ #i

pedeapsa penal$.

CARACTERISTICA PERSONALITĂ II PERSOANELOR DEPENDENTE DEȚDROGURI

Personalitatea dependen ilor se arateriea$ prin modi/i$ri ru te ale dispoi iei,intereseț ș ț

instaile,sensiilitate,re/le(ie ridiat$,tendin a s$uta $tre autoanali$,*nredre *n sineț

e(agerat$,supra apreierea posiilit$ ilor,mani/estarea alit$ ilor polare.ț ț

personalitatea dependen ilor se mani/est$ prin instailitatea i slaa mani/estare a intereselorț ș

superioare ,*n speial a elor inteletuoale,asen a normelor /erme - tras$s$turi e e(prim$ț

imaturitatea psi!ologi$,la toate aestea se mai adaug$ adaptarea ine/ient$,inapaitatea de a

suporta stresul,lailiatea dispoi iei.ț

Fa#tor! 'r/( ! 8( &/5oltara (ar#o-a(!!ț

• $utarea sena iilor ț

• in/antelismul psi!i

• toleran a s$ut$ /a $ de omportamente de"iante,ritiism,/a $ de institu iileț ț ț ț

soiale,sueptiilitate /a $ de idei noi i impresii,interes pentru rea ie,impulsi"itateț ș ț

• mia "aloare a reali$rilor,a a tept$rii sueselor aademie,a redin eiș ț

religioase,on/ormism,sentimentul unastarii psi!ologie,respetul saut de normele

general aeptaile de omportament

• lousul ontrolului e(ternal,autoapreiere s$ut$

• separarea de adul i,agresi"itate /a $ de soietate,solidaritatea u grupul semeni,autareaț ț

impresiilor senuale,a e(perien ei se(ualeț

Alt$ grupa se re/er$ la ondi iile edua ionaleț ț

'8



edua ia *n /amilie inomplet$ț

ouparea *n a/ara asei permanent$ a unuia din p$rin iț

asen a altor opii in /amilieț

tat$l lipse te sau are un arater slaș

o mam$ e(esi" de gri)ulie,are edeaa sau din ontra e(esi" de dominatoare

ostilitate sau on/lite *ntre p$rin i.ț

MASURILE CU CARACTER PSIHOPROFILACTIC

Aspetele importante sunt:

'. prinipiul on/iden ialit$ iiț ț

%. inter"iul ini ial moti"a ionalț ț

3. respetarea regulilor de luru

4. imperati"a stim$ reipro$

7. organiarea spa iului ati"it$ iiatmos/era de liertate a e(puneriiț ț

CONSILIREA 9N CA DE COMPORTAMENT ADDICTIV

2ratamentul este orientat *n trei dire ii:ț

tratamentul onsein elor somatieț

tratamentul deregl$rilor /un iilor psi!ieț

tratamentul deregl$rilor *n de"oltare

La ora atual$ sunt rei aord$ri gloale a tratamentului omportamentului additi"

a. tratamentul mediamentos

. psi!oterapia

. soioterapia

Trata-(t$l &'(&( ! & &ro+$r!;ț

Cele mai r$sp*ndite se re/er$ la *nlouirea *n ondi ii de amulator a drogului u metadon, iț ș

rupurile sta ionare terapeutie de autoa)utor.Dupa modelul trtamentului are inlude masuriț

u arater psi!oterapeuti i soioterapeutie elaorat de germanii ;u!ringer i Deș ș

Oong,'6& se urm$res ase s/ere sau arii de omportament:ș

-omportamentul legat de utiliarea drogurilor

-omportamentul *n timpul lier

-omportamentul legat de mun$-omportamentul soial

-autoorganiarea

'@



omportamentul legat de solu ionarea prolemelor i luarea deiiilor ț ș

Printre &9 are au /inisat programul de tratament 3%9peste doi ani de ile erau lieri de

dependen a.Printre reultatele are au e/ete poiti"e *n tratamentul naromaniei putem india:ț

*nlouirea u metadona:tratament u sues %@9,*nun$ta irea st$rii 4'9ț

a eaminte sta ionar:tratament u sues%9,*nunata irea st$rii 4&9ș ț ț

tratament aulatoriu /$r$ utiliarea *nlouitorilor:tratament u sues %@9,*nun$t$ ireaț

st$rii 339

*n e(lusi"itate u prin intermediul deinto(ia iei:tratament u sues '79,*nun$ta ireaț ț

st$rii %@9

numai prin internare :tratament u sues '49,*nun$t$ irea st$rii '@ 9.ț

Men ion$m /aptul $ atrati"$ pentru indi"id nu este *nse i sustan a psi!oati"$ *n sine iț ș ț

e/etul aestuia.Consum*nd alool,drog indi"iul de"ine "esel ,inedispus,dega)at,spontan,reati",glume ,dein!iat,lipsit de an(ietate,*ngri)orare.Sarinaț

psi!ologului este s$-l *n"e e pe indi"idul e su/er$ de addi ie sa /ie ast/el du*nd o e(isten $ț ț ț

oi nuit$,a tr$s$turile men ionate mai sus,sa-i de"in$ /ire ti i a s$ nu mai ai$ ne"oie deș ț ș ș

alool pentru aesta.

BIBLIOGRAFIE:'. ;raid B.=n g!id de *nredere *n lumea di/ersit$ ii se(ualț C!i in$u ,%&&4ș

%. Dependen a de alool.Autor Dr.Simona StiuriuAesiil on line:ț !ttp:55.la-

psi!olog.ro5in/o5dependenta-de-alool

3. R$dulesu S.Soiologia i istoria oportamentului se(u de"iant.;uure ti ,'663.ș ș

4. 2.;aiu .Psi!ologia omportamentului de"iant.suport de urs.%&&@

'

Referat Roman Diana

Documents

Transcript of Referat Roman Diana