UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Teoria riscului

Cuprins

1.Elemente introductive32.Riscul in decizia de investitii72.1 Speranta matematica a castigului73.Riscul de faliment10Bibliografie14

Teoria riscului

1. Elemente introductive

Riscul deriv din incapacitatea oamenilor de a cunoate viitorul i este perceput atunci cnd gradul de incertitudine i rezultatele posibile asociate unei decizii sunt destul de semnificative. Astfel, decidenii se pot confrunta cu riscuri asociate dezvoltrii i lansrii pe pia a unui produs nou din cauza unor probleme privind realizarea parametrilor tehnici i calitativi ai produsului, posibilitatea apariiei mai devreme pe pia a unui produs similar realizat de o firm concurent, legislaiei, aprovizionarea cu materiale i situaia furnizorilor, impactul campaniei de promovare a produsului asupra volumului vnzrilor, nivelul costului de producie, ajustarea preului n funcie de cerere etc.Pentru un proiect managerial se iau in considerare urmatoarele categorii de riscuri: riscul tehnic[footnoteRef:1], riscul economic[footnoteRef:2], riscul financiar[footnoteRef:3], riscul social[footnoteRef:4], riscul cultural[footnoteRef:5]. [1: Coresounzator probabilitatilor de functionare a componentelor sistemului tehnic si tehnologic;] [2: Este generat de aparitia unor cerinte noi, de fenomene conjuncturale, de evolutii nefavorabile ala cursului de schimb, dependent de un furnizor, consecinte ale unor reglementari noi, concept noi, acorduri interne si internationale;] [3: Expresie a capacitatii financiare de sustinere a proiectului respectiv;] [4: Este generat de aparitia unor inadvertente la nivelul personalului in sens restrans sau la nivelul pietei fortei de munca in sens larg (somaj, greve, confruntari de interese)] [5: Schimbari de cultura intreprindeerii si in impactul pe care il genereaza in sistemul economic(afectarea unor raporturi economice datorita unor mentalitati, traditii diferite).]

Omul nu poate elimina complet riscul n cazul n care rezultatele viitoare sunt influenate de factori aleatori, dar st n puterea lui reducerea riscului pn la un nivel care s-l fac acceptabil. n procesul de identificare i msurare a riscului un rol important revine analizei riscului.In sens larg, prin analiza riscului se poate nelege orice metod cantitativ i / sau calitativ de evaluare a impactului riscului asupra alternativelor decizionale. Scopul analizei riscului este de a-l ajuta pe decident la selectarea unei variante decizionale printr-o mai bun cunoatere a rezultatelor posibile pe care le pot genera diferite variante decizionale.In scopul creterii profitului, un productor intenioneaz s adopte o strategie agresiv de publicitate. Rezultatul promovrii strategiei este dependent de starea mediului de afaceri. n condiii de expansiune economic, profitul suplimentar pe seama strategiei ar fi 24 milioane lei.n condiii economice normale, strategia de publicitate ar genera un profit suplimentar de 16 milioane lei.n condiii de recesiune economic, promovarea strategiei ar fi costisitoare, determinnd reducerea profitului cu 8 milioane lei.Productorul estimeaz c probabilitatea unei expansiuni sau a unei recesiuni este 25%. Corespunztor, estimarea pentru probabilitatea unei stri normale a mediului de afaceri este 50%.

Starea mediuluiProfitul (mil.lei)Probabilitatea

Expansiunea economica2425%

Conditii economice normale1650%

Recesiune economica-825%

Decizia producatorului este data de loteri:

Loteriile descriu decizii n condiii de risc.Valoarea anticipat a loteriei L care descrie decizia productorului este: 2425%+1650%825% = 12milioane lei Valoarea anticipat arat profitul suplimentar mediu ca urmare a promovrii strategiei de publicitate pe termen lung.Producatorul este pus in fata situatiei cand trebuie sa aleaga intre promavarea strategiei de tip agresiv de publicitate si reducerea costurilor cu mana de lucru.Profitul suplimentar pe seama strategiei de publicitate se caracterizeaz prin incertitudine. n schimb, profitul suplimentar pe seama reducerii costurilor cu mna de lucru este cert. Att valoarea anticipat a profitului suplimentar pe seama strategiei de publicitate, ct i profitul suplimentar cert pe seama reducerii costurilor cu mna de lucru sunt egale cu 12 milioane lei.Dac productorul este adversar al riscului, atunci el alege reducerea costurilor cu mna de lucru i refuz strategia de publicitate. n acest caz, productorul este preocupat de riscul downside al strategiei de publicitate (posibilitatea unei pierderi de 8 milioane lei cu o probabilitate de 25%), astfel nct el prefer reducerea costurilor cu mna de lucru.Dac productorul este nclinat spre risc, atunci el alege strategia de publicitate i refuz reducerea costurilor cu mna de lucru. n acest caz, productorul este tentat de potenialul upside al strategiei de publicitate (posibilitatea unui profit suplimentar de 24 milioane lei cu o probabilitate de 25% i de 16 milioane lei cu o probabilitate de 50%), astfel nct el renun la reducerea costurilor cu mna de lucru.Dac productorul se caracterizeaz prin neutralitate n raport cu riscul, atunci el este indiferent ntre promovarea strategiei de publicitate i reducerea costurilor cu mna de lucru.Adversivitatea fata de risc caracterizeaza comportamentul uman in cele mai multe cazuri. Mil.lei

1Cifra de afaceri4375

2Cheltuieli variabile2516

3Cheltuieli fixe1140

4Total cheltuieli3656

5Capacitatea de productie (Qmax)6000

K= 1140/ (1-0.575)6000 = 0.45 sau 45%Pentru evitarea riscului de exploatare este necesara cresterea gradului de folosire a capacitatii de productie, respectiv, depasirea pragului de rentabilitate reprezentat prin cifra de afaceri minima de 2700 mil, lei (6000*0.45), sau, la cifra de afaceri realizata de 4375 mil lei pragul de rentabilitate este depasit cu 62%, ceea ce reprezinta o marja suficienta care face inoperant riscul de exploatare.Se poate calcula intervalul de siguranta (Is) pe baza relatiei:Is= (1-Qmin/CA)100Unde Qmin = productia aferenta pragului de rentabilitate (6000*0.45)Situatia se prezinta astfel:Is=(1-2700/4375)*100 = 38,29%Avand in vedere rezultatul exploatarii de 719 mil leiK= 1140+719/(1-0.575)6000 = 0.729 sau 72,9%In activitatea practica se pot formula diferite ipostaze in functie de limitele de variatie a elementelor de calcul, respectiv: Capacitatea de productie; Cifra de afaceri preconizata; Cheltuieli variabilr si fixe previzibile cu luarea in consideratie a evolutiei preturilor si efectelor inflatiei (majorarea salariilor).Cu ajutorul modelelor pot fi efectuate o serie de calcule, fie de fundamentare a unor decizii, fie de evaluare a efectelor rezultate din aplicarea lor. Asa, de exemplu, se poate stabili care va fi suma profitului daca gradul de utilizare a capacitatii de productie, creste cu X procente.Astfel daca se admite un grad de utilizare a capacitatii de productie de 80% atunci rezultatul exploatarii va fii:RE = [6000*0.8(1-0.575)]-140 = 900 mil.leiProblema poate fi pusa si in sensul estimarii nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, pentru ca in conditiile unui grad de utilizare a capacitatii de productie si a unei sume a cheltuielilor fixe, sa se obtina un anumit profit. In acest scop se foloseste relatia:Cv = 1-(F+RE)/QmaxKDaca se estimeaza un profit in suma de 850 mil.lei, atunci:Cv = 1-(1140+850)/(6000*0.729) = 0.545 leiO data stabilit acest nivel maxim al cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, este necesara elaborarea programelor de masuri care sa asigure incadrarea in acest nivel.In elaborarea acestor programe, trebuie sa se tina seama si de evolutia previzibila a preturilor.Astfel, in calcularea indicilor cheltuielilor si preturilor trebuie sa se tina seama de ponderea elementelor, respective, produselor la care intervin modificari si nivelul acestora.

2. Riscul in decizia de investitii

Investitiile, ca activitate economica, au drept obiectiv nlocuirea, modernizarea sau realizarea unor sisteme de productie.Ca mai toate activitatile antreprenoriale, un proiect este susceptibil sa genereze evenimente nedorite, care nu au fost prevazute si care, n functie de importanta lor, pot pune n pericol proiectul sau pot face sa nu se atinga obiectivele stabilite.

2.1 Speranta matematica a castigului

Analiza riscului pentru proiectele de investitii, se poate realiza cu ajutorul teoriei probabilitatilor. O metoda consacrata pentru evaluarea riscului generat de transpunerea n practica a unui proiect de investitii, este metoda sperantei matematice a castigului, care are la baza urmatoarea formula:

Et speranta matematica a fluxurilor financiare;Vxt fluxul de numerar asociat cu cel de-al x-lea coeficient de probabilitate n timp;Pxt probabilitatea corespunzatoare sumei din fluxul financiar.Pe baza acestei formule se poate stabili care proiect este mai bun, n situatia n care exista mai multe solutii pentru un obiectiv de investitii.

AniiVarianta IVarianta II

Flux financiarProbabilitateFux financiarProbabilitate

1-144.0680,05-134.0630,05

2-100.4000,05-105.4000,10

3-12.9000,10-16.9000,10

4200.0000,20195.0000,20

5265.0000,30260.0000,25

6265.0000,20265.0000,20

7265.0000,05268.0000,05

8265.0000,05272.0000,05

Speranta matematica a castigului, in cele doua variante de proiect va fi:Varianta I: EI = 0,05(-144.068) + 0,05(-100.400) + 0,10(-12.900) + 0,20(200.000) + 265.000(0,30+0,20+0,05+0,05) = 185.478 mii leiVarianta II: EI I = 0,05(-134.063) + 0,10(-105.400) + 0,10(-16.900) + 0,20(195.000) + 0,25(260.000) + 0,20(265.000) + 0,05(268.000) + 0,05(272.000) = 106.566,5 mii leiSe va alege acel proiect care prezinta o speranta de castig mai mare.In consecinta, se va promova varianta I a proiectului.O dezvoltare a analizei riscului generat de un proiect de investitii se poate face pe baza dispersiei fluxurilor financiare, n jurul sperantei matematice. O dispersie mai mare va genera o probabilitate mai mare de pierdere, deci un risc mai ridicat. De asemenea, un coeficient de variatie mai ridicat, exprima un risc mai mare. Pentru a masura dispersia fluxurilor financiare fata de media acestora, se utilizeaza:

Vxtsuma fluxurilor de numerar asociat cu a x-a probabilitate a timpului t;Etsperanta matematica a fluxurilor de numerar ale investitiei n timpul t;Pxt probabilitatea de realizare a valorilor previzionate.Determinam speranta matematica a castigurilor si indicatorii care exprima dispersia fluxurilor de numerar n raport cu media lor, pentru doua proiecte A si B.Determinam indicatorii:

PerioadaTProiectul AProiectul B

Flux de numerarProbabilitateFlux de numerarProbabilitate

110.0000,0512.0000,10

212.0000,0518.0000,09

318.0000,1020.0000,15

423.0000,1522.0000,20

524.0000,1528.0000,20

629.0000,2030.0000,25

735.0000,3035.0000,10

Total151.0001,00165.0001,00

Determinarea indicatorilor

PerioadaTProiectul AProiectul B

Vxt Pxt(Vxt Et )2(Vxt Et )2 PxtVxt Pxt(Vxt Et )2(Vxt Et )2 Pxt

1500264.062.50013.203.125120188.787.6001.887.876

2600203.062.50010.153.1251.62059.907.6005.391.684

31.80068.062.5006.806.2503.00032.947.6004.942.140

43.45010.562.5001.584.3754.40013.987.6002.797.520

53.6005.062.5007593755.6005.107.6001.021.520

65.8007.562.5001.512.5007.50018.147.6004.536.900

710.50076.562.50022.968.7503.50085.747.6008.574.760

Total26.250x56.987.50025.740x29.152.400

Se constata ca proiectul A are dispersia mai mare, fiind mai riscant deci. In concluzie, este de preferat proiectul B, care prezinta un coeficient de variatie mai mic 21% fata de 29%, cat reprezinta coeficientul de variatie pentru proiectul A.

3. Riscul de faliment

Aprecierea capacitatii ntreprinderii de a-si regla n termen obligatiile se estimeaza n functie de conditiile concrete economico-financiare n care si desfasoara activitatea.O intreprindere poate avea dificultati ocazionale de acpperirea unor creante sau de nevoia de acordare a unor plati. In consecinta dificultatile sunt efectul unor neconcordante de moment, a unor dezechilibre temporaresi nu afecteaza soliditatea firmei si nici imaginea acesteia.Solvabilitatea reprezinta capacitatea ntreprinderii de a face fata obli- gatiilor scadente care rezulta fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatiii, fie din prelevari obligatorii.Diagnosticul riscului de faliment a cunoscut o impetuasa dezvoltare, urmare a utilizarii unor metode statistice de analiza a situatiei financiare, pornind de la un ansamlu de rate. Se pot enumera: metoda scorurilor; metoda functionala[footnoteRef:6]; [6: Se bazeaza pe notiunea de scoruri si fluxuri de utilizari si resurse. Analiza functionala are un caracter static, atunci cand e bazata pe analiza scorurilor, sau dinamic, atunci cand se opereaza cu fluxuri (utilizari) de active si resurse.]

Metoda fluxurilor[footnoteRef:7]. [7: Aceasta presupune utilizarea tabloului de finantare, care pune in evidenta evolutia structurii si lichiditatii firmei si a aechilibrului sau financiar in corelatie cu bilantul contabil si contul de profit si pierderi, prin intermediul capacitatii de autofinantare.]

In aprecierea riscului de faliment, in general cea mai folosita metod este metoda scoring.Metoda Scoring, care pe baza unor scoruri, urmareste obtinerea unor posibilitati de predinctie in aprecierea riscului de faliment. Procentul se bazeaza pe metoda functiei de regresie si are ca baza de comparare doua grupuri de firme: unul cu dificultati sinanciare, iar altul- prosper.Pentru fiecare dintre ele se determina o serie de rate, apoi se identifica cea mai buna regresie:

i coeficienti de regresie stabiliti experimental;xi diferite rate financiare.Dupa modelul de particularizare a coeficientilor sunt cunoscute mai multe modele ale scorului: Conan-Holder, modelul Bancii Frantei, si altele.Modelul Conan-Holder are ca functie o dependenta de 5 rate:Z = 16X1 + 22X2 87X3 10X4 + 24X5 unde:X1- rata lichiditatii partiale;X2- rata stabilitatii financiare;X3- rata cheltuielilor financiare fata de cifra de afaceri;X4- rata remunerarii personalului[footnoteRef:8]; [8: ponderea cheltuielilor cu personalul n valoarea adaugata]

X5- excedentul brut de exploatare fata de datoriile totale Gruparea valorilor de risc sunt apreciate ca:Z 4 zona periculoasa4 < Z 9 zona de incertitudineZ > 9 zona stabila, favorabilaIn detaliu se considera ca valorile negative ale scorului conduc la un risc de faliment de peste 80%; pana la 4 riscul este de 70%-75%; pana la 9 - riscul se situeaza inre 50%- 70%; iar peste 9 riscul scade la 30%-50%, pana a ajunge sub 10% cand Z> 16.Folosind datele sin urmatorul tabl, determinam riscul de faliment prin metoda Conan- Holder, pornind de la datele bilantiere.

Marimea Z=18,84 indica un scor la care riscul de faliment se plaseaza sub 10%, deci o situatie favorabila.Modelul Bancii Franceze include n functia de regresie 8 indicatori.

In functie de valoarea Z rezultata se apreciaza:Z < 0, 25 situatie nefavorabila0, 25 Z 0, 125 situatie incertaZ > 0, 125 situatie favorabilaIn Romania se practica o evaluare a riscurilor de functionare a firmelor de catre banci, ca un nivel de bonitate. La solicitarea de credite, bancile evalueaza clase de risc. Dincolo de deosebirile dintre banci, toate metodele se bazeaza n principal pe solvabilitatea firmelor. O astfel de grila este prezentata n tabelul urmator:

Clasa de risc indica:A performante financiare ridicate si perspective de mentinere;B performante multumitoare, dar cu tendinte de instabilitate;C performante satisfacatoare, dar cu tendinte de inrautatire;D performante financiare scazute si evolutii riscante;E stari negative si riscul incapacitatii de plata a creditelor si dobanzilor.

Bibliografie

Lect.univ.drd.Irina ISAIC-MANIU Masurarea si analiza statistica a riscului in Romania;Centrul de Formare i Analiz n Ingineria Riscurilor - Teoria riscului si aplicatii, Ed. Alexandru Myller Iasi, 2011;Susana Iosof, Teodor Gavri Gestiunea riscului, Editura Universitar