Referat La limba i literatura romn Chipuri frumoase i sfinte n opera Druian

Realizat de : eleva clasei a XI F Ardovan Anastasia

Opera druian e o oglind reflectoare a celor mai nalte simminte caracteristice poporului moldovean . Caracterele druiene vin s nuaneze ideea de frumos i sfnt . Aceste dou largi dimensiuni se extind la nivelul ntregii creaii . ntre personajele lui Dru putem gsi multe paralele cum ar fi ntre mtua Rua i mama Sofia . Atea btrni nelepi sunt prezeni n operele sale , care ne dau adevrate lecii de via . O multintudine de paralele putem gsi ntre fratele Ghoerghe i Mircea Moraru . Tot ce a fost mai frumos si mai scump inimii, se contopete cu pmntul odat cu pierderea fiintei dragi. In acelasi timp, pe umerii nostri raman saci cu responsabilitati, griji si nelinistiri.Aceeasi soarta a avut-o si Gheorghe din romanul "Frunze de Dor". In caracterizarea acestuiapredomina modul indirect. Ramas orfan de mic copil"inca nici nu i se putea sui singur pe genunchi cand a ramas fara dansul", Gheorghe face tot posibilul pentru a umple acest gol imens din sufletul sau, si cel mai des, o face prin intermediul lucrului cu pamantul. Putem identifica conditiile grele in care traia acesta, lipsa bucuriilor si a nazbatiilor din copilarie"a invatat sa-sifaca singur jucarii", dar sitoategreutatile si chinurile prin care trecea pentru adepasi momentele grele "manca poama numai cu paine". Precautia si grija cu care acesta efectua orice lucru, este observata si pe cand tatal sau era in viata"nu dezgheta fereastra cu buzele, de frica sa n-o strice, ca n-avea tata care s-o puie la loc."Deasemenea, Gheorge este prezentat in raport si cu copii de varsta lui din sat,acesta ne putand sa sebucure de nazbatiile copilariei insa de mic, fiind obisnuit cumuncagreasidura "s-a deprins sa caute pe underazbate apa in pod, pecand ceilalti copii cautau mere domnestiin gradinile straine."Toate aceste circumstante dure, au determinat maturizarea rapida a flacaului si dorinta acestuia de a-si ajuta mama pentru a avea un trai mai bun, mai decent. Indiferent de varsta pe care o avea, Gheorghe era un baiat respectat de consatenii sai, acestia mereu apreciindu-i iscusinta si staruinta cu care el isi realiza lucrul."Daca iti masura el pamantul si iti spunea ca aici trebuie sa fie hatul - basta". Din aceaste spuse denontam spiritul sau de gospodar, firea lui indemnatica si premeditara (care pune la cale ceva) cuajutorul carora Gheorghe isi facea pe plac inimii si isi lucra pamanturile. Inca din perioada maturizarii,baiatul a tins lamulte lucruri, si-a construit noi aspiratii si vise, unul dintre acestea fiind de a se casatori cu o fata de taran, si de a-si urma vocatia, cea de a prelucra pamantulAceste personaje reprezentative marcheaz cititorul prin hrnicia demnitatea i buntatea lor . Erorii lui Druta sint mesagerii si intruchiparea vie a ideii de bine si frumos, idee cntradictorie manifestarilor antipodice-de esenta antimorala, antisociala, antinationala, antiumana .Proza si dramaturgia drutiana isi gasesc intr-un punct intilnire, de aici si unicitatea lor, concordanta de sensuri si, pe alocuri, de structuri gramaticale.In confirmarea ideii de apararea a idealului sau, Calin Ababii vine sa afirme acele nescrise, doar irabile norme etice ale moldovanului dintotdeauna, fiind adinc de starea ecologica proasta a moralitatii , indurerat de felul cum pe toate caile porneste sa se ruineze ce ce este mai sfint sufletului sau al acestui pamint-temelia odinioara durabila a vietii poporului.Orecare ar fi povara destinului si oricit ar fi ingenuncheat, spiritul lor se inalta tot mai sus. Pastorul, Samariteanca isi asuma ferm, cu intreaga putere de vointa postura de aparator a tot ce avem mai sfant. Calin Ababii devine polemic si neiertator cind alaturi de tulburare echilibrului ecologic de declarare ca si ratiunea umana se tulbura .E remarcabila la Druta sensibilitatea, forta de patrundere momentele de criza, in celoe mai acute probleme ale vietii.E caracteristica personajele drutiene o mare indaratnicie, una frumoasa, deoarece eroii asculta doar de glasul cugetului. Avind constiinta justetii actiuni lor . Calin dar si Pastorul devin neinduplecati

Nuvelele Toiagul pasatoriei si Samariteanca sint orientate spre meditatii filozofice si simboluri etice. Trio-ul din Frumos si Sfint e si el simbolic, e un trio confidential, care dinclolo de supararile de moment, ramin fideli aceluias crez etic. Doar atunci cand eram tustrei a fost frumos si sfint e semnificativ in acest sens. Tot ce li sa intimplat fiind impreuna constituie un spatiu sacru, ale carui legi dicteza actiunile celor trei. Simbolica e si moartea filosofica a lui Calin, repetind-o parca pe cea a ciobanului din Miorita.Aproape toti eroii au firi poetice, care se infioara in fata sacrului si a sublimului cautind cu infrigurare rostul trecerii prin lume a omului. Profund liric e si Pastorul din Toiagul pasatoriei . Asemeni fluierului fara oi, intreaga opera drutiana face sufletul sa zboare spre tot ce e demn, frumos si sacru.Toate cele trei opere inpresionaza prin dramatismul profund ce-l contin. Insa, mai ales in cazul protagonistului din Toiagul pasatoriei, biografia sa nu este una particularizata, ci exprima soarta unei colectivitati.Daca demnitatea face si ea parte din categoria estetica a Frumosului, atunci Toiagul pasatorii si Samariteanca sunt elocvente in acest sens. Satul incearca sa-i distruga personalitatea, el insa prin nemarginita lui dragoste pentru pasatorie si cintec reusea sa domine satul. El a ramas sa dainuie in memoria satenilor ca exemplu de comportare vrednica, Calin Ababii e si el in permanenta lupta pentru prestigiul de individiat de o inalta destoinicie si noblete.Fiecare din eroi formeaza cupluri, ca in cazul lui Calin Ababii si Mihai Gruia, a caror cai de viata sint comparabile cu doua zigzaguri inversate. Samariteanca si sotul ei se intregesc anume prin deosebirile, ce ii diferentiaza. Pastorul si satenii, in permanent conflict ajung sa fie dominati de imaginea ciobanului. Respectiv, fiecare din membrii celor trei cupluri ramin a avea dreptatea si adevarul lor, modul de intelegere a lucrurilor. Adevarul e ca absoluta dreptate o au doar luati impreuna, chiar daca Pastorul, Samariteanca sau Calin pare fi adevaratii judecatori ai ideii de Frumos si Sfint.Ceea ce uneste aceste texte e si memoria ce caracterizeaza fiece personaj. Un cadru Frumos si Sfint la Druta e si natura, care nu e doar un fundal, ci si o forta dramaturgica reala, palpabila , omul constituind o parte organica a ei. Mesajul drutian e formulat foarte clar si direct:de a pastra cu mare grija tot ce avem mai sfant in noi, tot ce avem mai frumos.Consider ca frumusetea sufletului uman persista in oricine dintre noi,iar cultivind si valorificind conditiile de inflorire ale acestor valori,formam un ansamblu de oameni capabili sa mentina inteligenta si ratiunea umanala nivel.Ca cititor avizat,mi-am format un concept asupra frumusetii sufletului uman,inspirindu-ma din actiunile sigindurile personajelor insufletite de catre scriitori,un impact aparte,insa,il are opera drutiana,care creaza figuri de oameni cu suflet curat,ghidat de lumina bunatatii ,a caror corpuri sunt harpe ce emana prin intermediul spiritului interior muzica dulce si divina.Ion Druta,a citat mereu una dintre celemai solemne calitati spirituale ale omului-demnitatea,in care scriitorul vede o necesitate de supravietuire a omului in conditiile societatii.Despre demnitatea omului trebuie sa judecam nu dupamarile lui insusiri,ci dupa modul cum le foloseste.Acest prozator nu inceteaza s uimeasca prin claritatea si profunzimea temelor tratate,iar frumusetea sufletului uman este punctul primordial de la care ii porneste creatia,iar personajele drutiene sunt constructii care trateaza un vast florilegiu de judecati de valoare.De fapt,personajele lui Druta se remarca prin faptul ca formeaza o conduita a oamenilor ,relatind un concept de viata care trebuie a fi urmat de toti ceilalti.Numai cita harnicie si suflet bogat si plin de lumina il are Mos Mihail din nuvela Sania,care poate fi considerat un Mester Manole,fiindca promoveaza o idee fundamentala a vietii lui:de a crea o sanie,de a-si infaptui pasiunea mult visata nazuind astfel spre perfectiune.El este nevoit insa,sa jertfeasca in numele creatiei,sacrificind sotia si feciorii.De la Mos Mihail inveti ca fiecare om isi are o menire,una speciala,care este compatibila doar unui suflet ,iar,pentru a realiza ceva maret,este nevoie sa jertfesti multe necesitati,dedicindu-te deplin artei sau scopului tau.Asadar,Druta isi incheie nuvela cu un gind de profunda semnificatie umana:munca creatorie,singura ce da continut si valoare vietii omenesti,consta nu numai in acea totala daruire a fortelor fizice si spirituale,si si intr-o permanenta nazuinta spre perfectiune in vesnica sete de ideal.Ion Druta are specificul de a reda in operele sale spatiile vitale ale neamului romanesc-satele,care pastreaza in sinea lor o puternica vibratie istorica,care evoca traditiile populare-verigile nemuririi culturii.Scriitorul este un puternic promotor a tot ce ne defineste o natiune individuala-a datinilor si obiceiurilor seculare.,care servesc totodata si sursa de inspiratie si ii schiteaza portretul copilariei.Batrinul Tata din nuvela Ultima luna de toamna ,este invaluit de o durere profunda,deoarece copiii au plecat si l-au lasat singur.Totusi,el are un scop bine definit de a fi demn de predecesorii sai.Fiind o fire cinstita ,batrinul reprezinta etalonul parintelui pastrator de traditii si ocrotitiorul valorilor nationale.Cu toate ca ii este foarte dor de copiii plecati,batrinul coboara cu durerea in indincul firii sale ,fiind chinuit de gindul : au nu cumva si-au pierdut esentele culturale adunate de veacuri de catre neam?!.Prin tematica tratata Ion Druta prezinta societatii o degradare a traditiilor seculare ,a nepasarii copiilor fata de soarta parintilor,fiind totodata otematica actuala ,deoarece multe sate au ramas pustiite ,iar batrinii isi asteapta odraslele linga copacii fara frunze.Parintii apar si in alta opera drutiana Samariteanca,in care scriitorul relateaza unele momente dincopilarie,descriind metodele de educatie si centrul dinspre care a pornit dezvoltarea tinarului Druta.Categoriile estetice amintite poart la dru amprenta unei mintaliti profund populare. ncercnd s nelegem ideia de sfinenie, e necesar s ptrund n miezul gndirii poporului nostru. Aceast nelegere nu neamn folosire unor cliee decorative folclorice, nu echivaleaz cu frnturi de subiecte sau umbre de personaje mprumutate din creaia oral, ci presupune prezena motivelor ... populare care cer a fi descifrate.

Spre deosebire de ali scriitori care ncercau s se impun prin multitudinea problemelor abordate n lucrri, Dru se limiteaz de obicei la aspecte ceva mai nguste, dar sap n adnc. Privit larg, tema romanului este viaa satului basarabean din ultimele luni de rzboi i primele zile de pace. n prim-plan, totui, autorul a scos relaiile intime, dragosteai prin aceast modalitate a descoperit tainele sufleteti i luptele spirituale care se dau n raiunea unui om pentru a accepta sau a nu accepta viitorul schimbatDru a cntat cmpia, batina, leagnul omului, sursa puterii, vatra primitoare n care durerile i pierd acuitatea, iar bucuriile devin mai mari. Tocmai acest pmnt-vatr, statornicit n doin i n istorie, pmntul de legend i de dor devine punctul de legtur al trecutului cu viitorul, a ceea ce am fost cu ceea ce avem a fi.

Exist n opera druian i elemente ce nu iau parte la rzboiul tradiionalului cu modernul, este vorba de nite spaii universale, ce, asemeni lui Dumnezeu, rmn neatinse de timp, de schimbriLiviu Rebreanu afirma Opera nu valoreaz prin materialul rural sau urban, ci numai prin realizarea estetic. Dar estetica nu exclude predominana unui spirit specific care d o anumit culoare i autenticitate operei. Opera lui Dru este deosebit deoarece mbin o careva specificitate a stilului cu tradiionalul literar-artistic.Coloritul specific l posed i personajul principal al lucrrii Ultima lun de toamn btrnul tat prin prisma cruia sunt redate multiplele lupte ce au loc ntre obinuitul vechi i revoluionarul nou.Raiunea celor de acas mai nfrunt nc o lupt grea cu a crui rezultat nu vor s se mpace creterea copiilor, ei nu vor s se mpace cu gndul c micii copii devin oameni maturi, capabili singuri s triasc n lume, capabili s aib propria lor familie i casOnache Carabus si Mircea Moraru simbolizeaza doua moduri de viata, doua modalitati de a vedea si de a intelege lumea, si intre ele se casca o prapastie, o ruptura, simtita dureros in epi sodul cumatriei organizate cu ocazia nasterii in familia ginerelui a celui de-al patrulea copil. Din acest moment nici o impacare intre Onache si Mircea nu mai poate fi.Setea lui de viata, optimismul, pastrarea valori lor spirituale ale neamului, intruchipate in munca ( Ara si seama na si vei avea dreptate ), in cumsecadenie, in perpetuarea obi ceiurilor si traditiilor (Onache cunoaste colinde vechi, pe care le canta cand se iveste ocazia; el da tuturor trecatorilor de pomana pere din livada sa, cand ii cazusera in razboi cei doi fii; el orga nizeaza praznice in amintirea sotiei sale Tincuta la termenele prevazute de traditia milenara etc.). Efigie a taranului basarabean al epocii, Onache Carabus este un personaj viu datorita, in primulrand, propriilor sale actiuni, atitudini, sentimente si idei, unele simbolice si sugestive, ca trecerea Nistrului in 1918, indemnul adresat ciuturenilor de a merge la padure. Vorbirea personajului este puternic nuantata, in spusele lui facandu-si aparitia ironia, , subtextul semnificativ. Scriitorul nu ocoleste caracterizarea directa a persona jului: Tarana era cea mai mare dragoste a lui Carabus, era cel mai frumos cantec al lui, un cantec ce se cerea cantat cu masura si trebuia tinut minte cuvant cu cuvant... E mare lucru cand omul are noroc, iar norocul ciutureanului sunt cele doua brate ce stiu a pune la cale o roada buna... E mare lucru cand are omul noroc, si Onache Carabus parea sa-l aiba. Bratele lui au fost poate cele mai cautate printre ciutureni ).Dintre mijloacele de individualizare a personajului se remarca si concluzia, modalitate de concentrare maxima a esentei unui sentiment sau de ce nu? a unei vieti de om: Doua razboaie mondiale, o revolutie, un Nistru revarsat de primavara, un camp trudit din primavara si pana toamna tarziu, an de an, o vrednica si cuminte femeie, trei copii, si toate acestea in numai o sin gura viata de om! Pentru a sugera armonia sufletului personajului, starea fireasca a modului acestuia de a-si trai veacul, Ion Druta recurge la mijloace simbolice, ca acela al muzicantilor care-l insotesc toata viata. Spre sfarsit Onache ramane cu un singur tiganas, faptul prevestind disparitia personajului.O nuvela incitanta a lui Ion Druta este Toiagul pastoriei. Per sonajul ei n-are nume, este un cioban, un pastor sau Ciobanul,Pastorul. Un om ciudat la prima vedere, prin felul de a fi al caruia scriitorul a exprimat o seama de adevaruri crunte referitoare la noi si la istoria noastra. Era nalt si zdravan cat un munte, caci de acolo, de la munte, o fi coborat neamul lor pentru a se capatui pe dealurile noastre. Era tacut, trist... Masurat la umblet, masurat la catatura, masurat in toate pornirile sale... . Nimeni n-a zarit in ograda lui oi, nu l-a vazut sa manance branza, si totusi il credeau bogatas, chiabur, in listele in care oamenii puterii notau averilePastorului vecinii au introdus atatea oi, incat bietul lor consatean s-a pomenit dator statului cu lana, branza si pielicele.Ar fi putut Pastorul sa le spuna oamenilor, inclusiv func tionarilor cu recensamantul averilor, ca n-are oi, ca nici nu le-a avut vreodata?In realitate asa ar fi procedat oricine, in nuvela personajul e acela care la orice intrebare raspunde cu un singur cuvant: BineEl este acela care-i incearca de minte si pe consateni, si pe oame nii puterii: nevazand oaie la casa lui, vor indrazni oare sa-l con sidere bogatas? Oamenii au indraznit. Vor indrazni sa-l deporteze ca pe un contra ? Au indraznit si l-au deportat. A venit timpul reabilitarilor si a fost reabilitat. Apoi a fost barfit din nou, acum ca o fi adus aur de pe unde fusese deportat.Ion Druta a explorat aici cateva situatii absurde, intemeiate pe zvonuri si presupuneri, fara sa-si puna personajul sa se injosea sca demonstrand la stanga si la dreapta ca n-are oi si ca a fost calomniat. Si ne-a aratat ce fel de oameni suntem noi atunci cand numai in vorbe ne numim frati, surori, oameni de acelasi neam etc. Ne-a aratat cat loc ramane in viata noastra pentru barfeli, pentru tradari, pentru o totala lipsa de omenie.Concluzii cu atat mai justificate si mai dureroase, cu catPastorul a fost un om de mare omenie, unul care n-a facut nimanui nici un rau, ci dimpotriva a lecuit oile pe care i le aduceau satenii, i-a ajutat pe acestia cu sfaturi bune, a pastrat cantece batranesti.Nuvela Toiagul pastoriei este o inversare a genialei idei mi oritice. O inversare pe cat de neasteptata, pe atat de fireasca (Grigore Vieru). Nu oile raman fara pastor, ci pastorul ramane fara oi. Acelasi confrate de breasla a facut observatia surprin zatoare ca Pastorul urca pe deal... pentru a vedea mai clar si mai profund dramele care se intampla in vale , urmata de o concluzie care merita toata atentia: Pastorul reconstruieste, pe de o parte, secventele dramatice din viata poporului. Pe de alta, el construieste prin Cantec misterul protector, misterul miscand idei. Gasim in viata pastorului doua pozitii active superioare, prin care el devine un personaj national .Nuvela este o parabola sugestiva, din al carei final intelegem ideea daruirii de sine a Pastorului, de vreme ce el si dupa moarte bucura ochiul consatenilor si ii imbie pe unicul covoras de iarba verde, asternut intr-o primavara devreme in cimitirul de la margi nea satului. Or, mai ales finalul adevereste caracterul preponderentsemanatorist al lucrarii, ca si acceptarea de catre personaj a des tinului harazit.Prin operele sale de rezistenta scriitorul se implica in istoria zbuciumata a oamenilor acestui pamant si ramane alaturi de toti acei care pe-a lor spinare tara tin (Alexei Mateevici).Modalitatea prin care Ion Dru ptrunde n sufletul cititorului prin opera sa este o filozofie nc nedescoperit. Se dovedete c, totui, simplitatea i buntatea au putere!pentru c anume fr teme i subiecte senzaionale, fr exerciii frapante, proza i dramaturgia lui Ion Dru, prin talent i trud, s-au impus n ar i dincolo de hotarele Patriei noastre dup cum spunea Ion C. Ciobanu. Frumosul este o ntreag oper de art, nscut din adncul spaiului pe care noi l numim suflet, de undeva din netiina pe care o ascultm cu cuminenie Frumosul este partea din noi pe care nu tim att de uor s o descoperim precum am dori Frumosul e n noi i n cugetul nostru. Opera druian nu vine dect s ne descopere pe noi nine, nvndu-ne a ne crete prin omenie i cuminenie.Acelai lucru ne nva i Maica Tereza: Dac judeci oamenii, nu-i mai rmne timp s-i iubeti, iar Dru iubete omul moldav, Dru tie s arate pentru ce trebuie iubit acest om care, cu desvrire, reprezint o parte a ntregului din care facem parte NOI