Profitul reprezint rezultatul pozitiv al unui agent economic i poate fi de mai multe feluri: o o o profit pn la impozitare profit brut profit net

Profitul are destinaia de a determina necesitatea remunerrii capitalului propriu, constituirii fondurilor pentru autofinanare i cointeresrii salariailor. ntreprinderile stabilesc profitul pe produs, pe grupe de produse, pe ntreprinderi- fiice sau pe alte elemente. Profit brut = Pre de vnzare - TVA- Costul produciei Profitul rezultat din activitatea de baz i din alte activiti poate fi influenat de: o dividendele i dobnzile ncasate din cumprarea aciunilor i obligaiilor a altor ageni economici; o o o o o o o vnzarea ambalajelor i a altor active nemateriale; amenzile i penalitile; anularea unor comenzi; surplusurile de la inventariere; venituri financiare; pierderi din calamitile naturale; micorarea datoriilor, etc.

Profitul i rata profitului (sau rata rentabilitii) reflect capacitatea ntreprinderii de a produce profit net peste cheltuielile efectuate. Profitul unui agent economic este format din profit normal sau ordinar, iar n unele cazuri din supraprofit sau profit de monopol. Profitul normal sau ordinar este acel care e realizat n condiiile de concuren. n cazul lipsei de concuren unele ntreprinderi obin supraprofit sau profit suplimentar, ceea ce nu reflect real situaia economico- financiar a ntreprinderii. Profitul ndeplinete urmtoarele funcii: o o este un indicator sintetic de apreciere a eficienei activitii economice; este un mijloc de cointeresare a agenilor economici

o este un instrument de control asupra modului de realizare, de repartizare i de impunere fiscal o stimuleaz iniiativa i acceptarea riscului din partea celora care au drept scop obinerea unui profit. Profitul trebuie s stimuleze agenii economici n realizarea programului de producie, mbuntirea calitii i diversificarea sortimentului. Cile de sporire a profitului sunt: o reducerea costului produciei fr a afecta calitatea produciei

o coordonarea nivelului preului de vnzare, adic n cazul cnd crete preul de vnzare crete profitul i respectiv poate crete volumul produciei

o o

creterea volumului produciei comercializate i a serviciilor prestate mbuntirea calitii produciei i serviciilor

Cu ct profitul obinut este mai mare cu att este mai ridicat nivelul rentabilitii. Nivelul rentabilitii depinde de activitatea intern a agenilor economici, de relaiile cu mediul extern i de atitudinea de a se adapta la cerinele pieii. Rentabilitatea este capacitatea unui agent economic de a obine profit i reprezint diferena dintre ncasrile obinute i cheltuielile de fabricaie, desfacere i comercializare. Rentabilitatea poate fi apreciat sub aspectabsolut i sub aspect relativ. Rentabilitatea se msoar prin raportul dintre rezultatele i mijloacele utilizate pentru obinerea lor. Rezultatele pot fi reflectate contabil, economic i financiar. Indicatorii economico - financiari de apreciere a rezultatelor financiare ale ntreprinderii Principalele rezultate financiare sunt: profitul brut care reprezint diferena dintre valoarea adugat i cheltuielile de personal. Acest indicator permite de a efectua o comparaie ntre ntreprinderi deoarece se elimin influena impozitului i a strii financiare; profitul net = profit brut - impozite Acest rezultat nu ine cont de mijloacele de finanare i este mai des utilizat n cazul evalurii proiectelor de investiii. capacitatea de autofinanare sau marja brut de autofinanare. Acest indicator corespunde surplusului monetar maxim pe care l-ar putea utiliza n cazul cnd nu va distribui dividende; autofinanarea = marja brut de autofinanare - D total a dividendelor distribuite acionarilor; indicatori economico - financiari de apreciere a rezultatelor financiare - rentabilitatea, care exprim eficiena activitii economice: Pragul rentabilitii definete momentul cnd veniturile din vnzri sunt egale cu costurile acestora i profitul este egal cu zero. Vnzrile nregistrate dup acest moment pn la un anumit nivel de capacitate vor produce profit, mai jos de acest nivel vor fi pierderi. Pragul rentabilitii se determin n cazurile cnd este necesar de efectuat o planificare a activitii. Pragul rentabilitiise determin n dependen de consumurile constante i nivelul vnzrilor. Pragul de rentabilitate este acel punct n care veniturile obinute sunt egale cu cheltuielile efectuate, adic profitul este zero. Repartizarea profitului net Profitul se determin prin diferena dintre profitul pn la impozitare i cheltuielile privind impozitul pe venit. Profitul net rmas la ntreprindere se utilizeaz conform statutului i conform prevederilor lui privind acumulrile i consumurile. Din contul fondului de acumulare se finaneaz: o o o o o lucrri de creare i de utilizare a tehnicii noi; lucrri de organizare a produciei; de modernizare a utilajului; de reechipare tehnic; de construcii i reparare a noilor ntreprinderi;

o o o o o

se mrete volumul activelor curente; se achit datoriile pe termen lung; se pltesc dobnzi aferente acestor datorii; se investesc noi mijloace n crearea unor ntreprinderi - fiice; se acoper unele cheltuieli i consumuri.

Fondul de consum este destinat pentru a ndestula necesitile economice i pentru a acoperi cheltuielile operaionale a obiectivelor social-culturale, pentru finanarea construciei obiectivelor cu destinaie neproductiv; pentru finanarea unor msuri culturale i ajutoarelor materiale i adausurilor la pensii. De asemenea din contul beneficiului net se pltesc diferite amenzi, penaliti i se acoper alte necesiti (de exemplu de binefacere).

Profitul: esenta, tipuri, modalitati de majorare. Esenta: 29 Profitul constituie diferenta ce apare in cayul in care incasarile totale sint mai mari deictcostul total. Profitul, este , astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza sidesfasoara o activitate economica, adica o activitate de producere si comercialiyare abunurilor si serviciilor.Profitul se poate determina in felul urmator: Pr = V- C unde:Pr-profit; V-venitul total al firmeii sau incasari totale; C-costul total.Mercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si aizvoarelor acesteia, considerau ca profitul este un venit care se creeaza doar inactivitatile de comert exterior. Fiziocratii lanseaya ceva mai tirziu o noua teorie, potrivitcareia profitul este un surplus de valoare peste valoarea avansata, peste cheltuieleleefevctuate care este un dar al naturii si exista numai in agricultura. Englezul AdamSmith considera ca profitul este un venit generat de proprietate, dar care are la temeliasa munca neplatita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie.Francezul J-B. Say sustinea idea ca profitul e o forma speciala a salariului care einsusita de intreprinzator pentru efortul sau de organizare si gestionare a unei activitatieconomice. Karl Marx considera ca profitul e un venit insusit de catre proprietarulcapitalului in mod ilegal, deoarece acesta este creat prin exploatare, prin muncaneplatita a muincitorilor. In teoria economica contemporana predomina opinia potrivitcareia profitul este o recompensa, o rasplata pentru activitatea antreprenoriala, pentrucalitatile deosebite ale intreprinyatorului de a inova, de a gestiona reusit o afacere, darmai ales de a infrunta riscul. Tipuri Dupa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acestaeste format din 2 componente:a)profit normalb) profit supernormal sau profit economic.Costul explicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. Pentru muncaproprietarului, pentru amortizarea utilajului si cladirilor intreprinderea nu efectueazaplati. In acest fel, chiar si in cazul in care bunurile produse se comercializeaza la pretulce corespunde ca marime cu costul de productie, intreprinzatorul obtine un venitoarecare ca diferenta

dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste profitnormal. Insa in cazul in care intreprinzatorul nu dispune de nici un factor de productiesi este obligat sa-i inchirieze de la alte persoane, el va putea obtine doar un profitsupernormal. Daca insa intreprinzatorul este proprietarul factorilor de productie folositide intreprindere la fabricarea de bunuri, atunci el va putea obtine si un superprofit, si 30 un profit normal. Deorece in cele mai multe cazuri intreprinzatorul este si proptietarul,el va obtine un profit total numit si contabil.Pe linga acestea mai exista si alte forme de profit cum ar fi:Profit legitim-cel obtinut in conditii normale, cu respectarea legislatiei in vigoare.Profit nelegitim-obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:eschivarea de laplata impozitelor, afaceri ilicite, contrabanda, umflarea costuriloretc.Profit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si potinfluenta preturile in sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari.Deobicei, posibilitatile insusirii unor profituri de monopol un timp indelungat suntlimitate de stat.Profit brut-diferenta dintre incasari totale, nai exact cifra de afaceri, si costul total.Profitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispozitia intreprinderii dupaachitarea impozitelor si a diferitelor taxe. Renta funciara si renta economica. Plata de arenda si pretulpamintului. Renta este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil incantitati limitate si oferta caruia este rigida. Renta este un surplus peste venitulnormal.Renta funciara sau renta pamintului ramine forma principala de renta. Ea exista ca:renta absoluta -un venit pe care il obtine posesorul de pamint indiferent defertilitatea si amplasarea solului.renta diferentiata- este obtinuta de proprietarii celor mai fertile soluri.renta de amplasament- aici se studiaza apropierea terenului de piata de desfacererenta de monopol-este obtinuta de posesorii terenurilor ce poseda calitati unice. Pretul pamintuluireprezinta suma de bani platita de catre cumparator vinzatoruluiacestuia pentru obtinerea drepturilor de proprietate asupra terenului respectiv.Factorul principal in determinarea pretului terenului este venitul care poate fi obtinutprin utilizarea acestuia.Mai exista si alti factori:marimea si evolutia rentei- adica venitul care poate fi obtinut prin exploatareaterenului.rata dobinzii bancare- modificarea careia este invers proportionalal cu pretulpamintului, adica daca creste rata, pretul pamintului scade,deoarece oamenii vorprefera sa-si depuna banii la banca pentru a scoate profit.cererea si oferta de pamint-oferta de pamint fiind limitata, pretul va fi influientatde cererea acestuia.cererea si oferta de produse agricole- cresterea cererii la produsele agricole vagenera cresterea pretului pamintului, si invers.posibilitatile de folosire alternativa a pamintului- daca terenul dat poate fi folositpentru cultivarea produselor agricole cit si in constructii atunci pretul lui va fi mairidicat.

Exista o formula prin care se poate calcula pretul pamintului:Pp= (R / d ) *100%Pp-pretul pamintuluiR m a r i m e a a r e n d e i a n u a l e d- rata anuala a dobinzii 35. Cererea si oferta pe piata capitalului. Dobinda Dobinda venit pe care il insuseste proprietarul capitalului banesc ca recompensapentru suma de bani imprumutata. In sens mai larg e un venit ce revineproprietarului oricarui capital antrenat in activitatea economica, indeferent dacaacesta aeste imprumutat sau apartine intreprinzatorului respectiv.Rata dobinzii se calculeaza ca raportul procentual dintre masa dobinzii si capitalulimprumutat.Marimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori, dar cel mai importantraporte e dintre oferta si cerere de capital. Oferta de capital. Sursele capitalului de imprumut sunt: 1)Sume de bani temporar disponibile ca: Banii ce se acumuleaza treptat si urmeaza a fi utilizati pentru inlocuirea capitalului fix. Banii destinati platii salariilor, dar disponibili in rastimpul dintre comercializare siplata sal. O parte a profitului destinate modernizarii sau largirii productiei. 2)Economiile manajelor 3)Banii proprietarilor capitalului de imprumut-bancherilor 4)Economiile guvernuluiCu cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de capital de imprumut e mai mare. Cererea de capital de imprumut exprima nevoia de bani si vine din parteaurmatorilor participanti ai vietii economice:1.Intreprinderile, ce au nevoie de imprumuturi pentru aface investitii destinatemodernizarii sau largirii aparatului productiv, pentru plata salariilor.2.Menajele, ce recurg la imprumut pentru procurarea obiectelor de folosintaindelungata-case de locuit, automobile, televizoare, mobila etc.3.Institutii administrative publice, care sunt nevoite sa recurga la imprumut inconditii in care veniturile publice sunt inferioare cheltuielilor.Cu cit rata dobinzii e mai mica cu atit cererea de bani e mai mare. 39

CapitalulCa factor de productie esential capitalul poate fi studiat din maimulte puncte de vedere deoarece este o notiune economica, financiara si contabila complexa. Notiunea de capital in sens general, cuprinde totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia unu 434f54e i agent economic care doreste sa organizeze o activitate economica si sa desfasoare in continuare o activitate economica. In vederea procurarii de active fixe si circulante necesare activitatii, fiecare agent economic are nevoie de un capital care dupa sursa de provenienta poate fi: capital propriu. atras sau imprumutat.

Felurile capitalului 1) Capitalul propriu in functie de natura agentului economic poate fi: capital social si capital individual. Capitalul social initial sau de pornire este egal cu valoareanominala a actiunilor si partilor sociale subscrise si varsate; valoareaaportului in natura (pamant, constructii, tractoare si masini, animale, stocuri Je materii prime, utilaje etc.) precum si din numerar (banilichizi). Capitalul de exploatare este eel pe care agentul economic ilutilizeaza in vederea continuitatii activitatii desfasurate si poate fi format din capital propriu, atras si imprumutat. 2) Dupa forma de proprietate capitalul poate fi: privat sipublic. Capitalul privat de asemenea poate fi: - capital privat al persoanelor fizice; - capital privat al persoanelor juridice; - capital privat al statului. In majoritatea tarilor dezvoltate capitalul privat al statului se gases_te intr-o proportie mica. In fostele tari socialiste (unde capitalul era majoritar de stat) care se afla in perioada de tranzitie catre economia de piata o buna parte din capital apartine inca statului. Odata insa cu accelerarea procesului de privatizare, capitalul privat al statului scade. Capitalul public apartine institutiilor centrale de stat sauautoritatilor locale si poate fi: - capitalul public de interes national; - capital public de interes local. 3) Dupa modul in care se formeaza si se dobandeste capitalul unui agent economic poate fi: capital propriu si capital strain. Capitalul propriu se formeaza din resursele proprii ale proprietarilor. Capitalul strain se formeaza dinimprumuturile acordate pe termen scurt, mijlociu sau lung si din sursele atrase temporar in circuitul financiar de la:furnizorii de materii prime, materiale etc.; de la salariati pana la plata salariilor; de la bugetul de stat pana in momentul achitarii impozitelor catre stat; de la organismele de protectie sociala; asigurari sociale etc. 4) Dupa comportamentul in exploatare capitalul oricarei tip de unitate patrimoniala este de doua feluri: capital fix si capital circulant.