UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA” DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

ANUL III

Boala Alzheimer-

o problema majora de sanatate publica

Referat

Student:

RUSU E. (TARANU) VALENTINA

2012

CUPRINS

1.Definitie (tipuri de dementa)

2.Boala Alzheimer in Romania

3.Boala Alzheimer -problemă de sănătate publică.

4.Concluzii

Bibliografie

Boala Alzheimer

1.Definitie(tipuri de dementa) Termenul de dementa provine din cuvantul latin demens care se traduce prin ”

micsorarea,reducerea mintii, spiritului”.

Dementa este un sindrom caracterizat prin deteriorarea multiplelor functii corticale

superioare (memoria, gandirea, intelegerea, orientarea, limbajul, capacitatea de a invata,

intelegerea si judecata) insotite de deteriorarea controlului emotional si a comportamentului

social (inclusiv perturbarea activitatilor cotidiene obisnuite), deobicei progresiva si ireversibila.

Forma cea mai intalnita de dementa apare in boala Alzheimer urmata apoi de dementa

vasculara , dementa senila si dementa cu copi Lewy. Forme cu pondere mai mica ar fi: dementa

fronto-temporala (boala Pick), demente neurodegenerative ( boala Hungtington, Parkinson,

Wilson, scleroza laterala amiotrofica), demente infectioase ( SIDA, Boala Creutzfeldt-Jakob,

encefalita virala, neurosifilis ), demente metabolice (Wernicke-Korsakov, in diverse tulburari

endocrine, deficit de diverse vitamine) si demente datorate altor cauze: dementa alcoolica,

dementa pugilistica, dementa care apare la pacientii adulti cu sindrom Down, dementa datorata

unor tumori cerebrale etc.

Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativa progresiva caracterizata prin

atrofii cerebrale generalizate, placi senile, pierderi neuronale si sinaptice, acumulari de

proteine aberante si degenerescenta neurofibrilara. Aceste modificari ce apar in creier

determina moarte neuronala progresiva si incapacitatea creierului de a-si indeplini normal

functiile.

2.Boala Alzheimer in Romania

In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa, iar anual se diagnosticheaza 4,6 milioane

de cazuri noi, un caz la fiecare 7 . Se consideră ca Boala Alzheimer scade supravieţuirea şi creşte

mortalitatea, reprezentând a 5-a cauză de deces la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani şi a 7-a

cauză de deces în populaţia generală .

In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa, iar anual se diagnosticheaza 4,6

milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. In 2020 se estimeaza o crestere a numarului

de persoane cu dementa la 42,3 milioane, iar in 2040 la 81,1 milioane, se arata intr-un material

de presa remis cu ocazia Conferintei Nationale de Alzheimer (CNALZ 2011), organizata la

Bucuresti intre 18 si 20 februarie 2011.

In Romania exista aproximativ 200.000 cazuri, din care diagnosticate si tratate sunt 10%-

15%, comparativ cu 50-60% in alte tari. In ultimii doi ani numarul persoanelor diagnosticate nu a

crescut semnificativ.

Explicatiile acestui fenomen pot fi gasite in stigma legata de boala psihica si dementa, de

mentalitatile gresite conform carora dementa este un proces firesc al imbatranirii si "nu se poate

face nimic". Toate acestea demobilizeaza oamenii sa ceara ajutor si sa consulte medicii; din

aceleasi motive sunt si medici, din pacate in numar destul de mare cu rezerve in a incepe un

tratament unei persoane varstnice cu tulburari de memorie, medicii de familie fiind inca in mica

masura implicati atat in procesul diagnostic, cat si in ingrijirea pe termen lung.

Drept consecinta, in Romania, diagnosticul bolii se face in mod frecvent in stadii tardive,

perioada de supravietuire de la momentul punerii diagnosticului fiind de aproximativ 3 ani si

jumatate (fata de durata obisnuita de evolutie a bolii de 8-12 ani).

In tara noastra, dementa Alzheimer este singura forma de dementa recunoscuta ca

generand grade progresive de handicap fizic si psihic, in timp ce restul formelor de dementa

(vasculara, toxica, Parkinson, fronto-temporala etc) nu sunt recunoscute ca handicap si nu

beneficiaza de niciun sprijin financiar din partea statului.

Nu este inca recunoscut faptul ca dementa reprezinta o problema de sanatate publica.

Luand in considerare numai cazurile de dementa Alzheimer si, fiind dovedit faptul ca alaturi de o

persoana cu dementa sunt implicate inca 3-4 persoane, calitatea vietii a cel putin 1 milioane de

oameni este profund perturbata. Ei ar necesita sprijin prin informare permanenta, sustinere

morala, asigurarea continuitatii ingrijirii persoanei suferinde in cadrul unei retele de servicii

specializate si adecvate evolutiei bolii.

In ceea ce priveste serviciile de ingrijire in comunitate si la domiciliu, se remarca o

absenta totala a acestora. Forta de munca din sectorul serviciilor si institutiilor de ingrijire de stat

si private este putin sau deloc calificata si raspunde la aproximativ 10% din solicitari.

Costurile totale ale bolii ating valori uriase, depasind suma costurilor pentru suferinte

cardiovasculare si oncologice. Costul mediu al ingrijirii pe persoana este 12.200 USD anual, Spre

deosebire de majoritatea tarilor europene, in Romania, pacientii cu Alzheimer nu beneficiaza de

niciun fel de servicii de ingrijire comunitara, tara ramanand "incremenita" in aceeasi situatie ca

in secolul trecut.

3. Boala Alzheimer -problemă de sănătate publică.

Impactul economic, social şi financiar este influenţat de frecvenţa mare a bolii. Factorii

care intervin în determinarea costurilor bolii Alzheimer sunt multipli şi se referă în principal la

gradul de dependenţă, declinul cognitiv, utilizarea de servicii şi îngrijire, pe lângă aceştia

intervenind şi alţi factori asociati comportamentali, funcţionali, sociali şi economici. Tratamentul

constituie o problemă complexă şi dificilă.

Boala Alzheimer nu afectează doar pacientul, afectează şi persoanele din anturajul

acestuia, impactul asupra persoanelor îngrijitoare fiind imens. Abordarea terapeutica trebuie sa

fie globală şi adaptată fiecarui pacient, având scopul de a menţine autonomia pacientului cât mai

mult timp posibil.

Asigurarea măsurilor de protecţie socială constituie o problemă majoră în ţările în curs de

dezvoltare, fiind grevată de lipsa persoanelor îngrijitoare şi a centrelor de instituţionalizare

adecvate. Pentru cei mai mulţi dintre pacienţi, nu există posibilitate de îngrijire instituţionalizată

pe termen lung, anturajul familial având astfel un rol primordial.

Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă, reprezentând aproximativ 50-

60% din totalul acestora , constituie o problemă majoră de sănătate publică. Prevalenţa medie a

Bolii Alzheimer este de 3.4%, dar aceasta creşte o dată cu vârsta, ajungând la 20-30% în rândul

populației cu vârsta de 85 ani . Creşterea speranţei de viaţă, observată în toate ţările dezvoltate,

este la originea unei creşteri a numărului pacienţilor cu Boala Alzheimer.

Boala Alzheimer reprezintă o afecţiune neurodegenerativă cronică, heterogenă în

modalităţile de manifestare clinică. Presupune o afectare dobândită a funcţiilor cognitive ce

conduce progresiv la alterarea activiăţilor socio-familiale şi profesionale şi pierderea autonomiei

pacientului

Boala Alzheimer are o importanţă deosebită din punct de vedere socio-medical.

Cercetările au vizat în principal declinul cognitiv iar opţiunile terapeutice sau dezvoltat spre

acest domeniu . Cu toate acestea, există o serie de alţi factori care intervin în impactul bolii

asupra pacientului, anturajului şi societăţii, pe lânga severitatea deficitului cognitiv.

Tulburările psiho-comportamentale sunt frecvent întâlnite, fiind prezente la mai mult de

50% dintre cazuri. Adesea tulburările noncognitive sunt cele care modifică calitatea vieţii

pacientului, grăbesc insituţionalizarea şi favorizează epuizarea afectivă şi fizică a persoanei

îngrijitoare. Pierderea autonomiei pacientului este favorizată de diferitele tulburări psihice şi

comportamentale (depresie, apatie, agitaţie, dezinhibiţii verbale sau comportamentale,

halucinaţii, tulburări psihotice, etc) dar şi de comorbidităţile asociate şi deficitul funcţional

general care creşte gradul de dependenţă

Boala Alzheimer determină consumul unor importante resurse medicale, sociale,

psihosociale şi financiare atât în ceea ce priveşte pacientul, familia acestuia cât şi comunitatea.

Factorii care intervin în determinarea costurilor bolii Alzheimer sunt multipli şi se referă în

principal la gradul de dependenţă, declinul cognitiv, utilizarea de servicii şi îngrijire, pe lângă

aceştia intervenind şi alţi factori asociati comportamentali, funcţionali, sociali şi economici

Studiile epidemiologice evaluează în general importanţa deficitului cognitiv dar, în

termeni de costuri economico-socio-financiare, gradul de dependenţă este factorul determinant,

între deficitul cognitiv şi nivelulde depentenţă neexistând o relatie directă.

Tratamentul in Boala Alzheimer este pluridisciplinar şi face apel la strategii

medicamentoase şi non-medicamentoase. Abordarea terapeutică trebuie sa fie globală şi adaptată

fiecărui pacient, având scopul de a menţine autonomia pacientului cât mai mult timp posibil.

Pacienţii cu Boala Alzheimer necesită diferite servicii suportive, adecvate gradului de

dizabilitate. O dată cu anunţarea diagnosticului trebuie începute demersurile în vederea obţinerii

unui ajutor socio-medical pentru menţinerea la domiciliu cât mai mult posibil.

Ajutorul medical şi sanitar se referă la măsuri luate în vederea efectuării toaletei,

tratamentului, etc fiind completat de ajutorul menajer care presupune efectuarea diferitelor

activităţi cotidiene, aprovizionare, etc cu scopul facilitării menţinerii la domiciliu cât mai mult

posibil.

Ajutorul social este de asemenea foarte important, referindu-se la încadrarea într-o

categorie de handicap şi obţinerea diferitelor gratuităţi sau facilităţi aferente

Atunci când menţinerea la domiciliu nu mai este posibilă, se poate recurge, acolo unde

acestea sunt disponibile, la structuri medicale de primire temporară care au ca funcţie pricipală

eliberarea pentru o perioadă limitată de timp a persoanei care ȋngrijeşte pacientul, a familiei, dar

fiind în acelaşi timp adaptate îngrjirii pacienţilor cu Boala Alzheimer .

Dacă toate aceste măsuri devin insuficiente iar pierderea autonomiei pacientului este

importantă, se va decide institutionalizarea permanentă a acestuia, în centre de primire şi îngrijire

de lungă durată.

In plus, în condiţiile alterării discernământului vor fi necesare şi măsuri de protecţie

juridică. Acestea presupun fie consiliere, supravehere dar cu păstrarea

drepturilor civice şi administrative, fie tutela, atunci când pierderea discernământului este totală.

Asigurarea măsurilor de protecţie social constituie o problemă majoră în ţările în curs de

dezvoltare fiind grevată de lipsa persoanelor îngrijitoare şi a centrelor de instituţionalizare

adecvate. Pentru cei mai mulţi dintre pacienţi, nu

există posibilitate de îngrijire instituţionalizată pe termen lung, anturajul familial având în acest

fel un rol primordial .

In plus, Boala Alzheimer nu afectează doar pacientul, afectează şi persoanele din

anturajul acestuia. In spatele fiecărui pacient cu Boala Alzheimer există cel puţin încă o

persoană, cel mai frecvent din cadrul familiei, care se ocupă de îngrijirea acestuia (soţ, soţie,

frate, alte rude sau persoane). Calitatea vieţii persoanelor îngrijitoare a fost analizată până în

prezent în numeroase studii clinice

Impactul asupra persoanelor îngrijitoare este imens şi se referă la mai multe aspecte

Impactul social cu referire în principal la reducerea activităţilor propri în favoarea timpului

dedicate îngrijirii pacientului, modificarea stilului de viaţă şi a programului zilnic, nu este deloc

neglijabil. Acţiunea anturajului are un rol primordial în evoluţia Boala Alzheimer, furnizând de

obicei pacientului reperele spaţio-temporale.

Timpul zilnic, petrecut de persoanele îngrijitoare, necesar ingrijirii pacientilor cu Boala

Alzheimer, variază in funcţie de stadiul bolii ajungând, în stadiile severe ale bolii, la mai mult de

10 ore în 50% dintre cazuri

De asememnea şi impactul financiar este foarte important. Ingrijirea unui pacient cu

Boala Alzheimer are consecinţe financiare importante pentru familie sau persoanele îngrijitoare

în ceea ce priveşte costurile de boală, costurile de îngrijire medicale și extramedicale, ducând

uneori la renunţarea la anumite bunuri materiale propri. In unele ţări europeene, costurile de

îngrijire reprezintă 10-15% din venitul familial net anual.

Cel mai important pare însă a fi impactul medical validat prin stresul şi neglijarea

propriilor afecţiuni medicale. Conform unor studii clinice recente, persoanele îngrijitoare

prezinţă mai frecvent afecţiuni fizice sau psihologice comparativ cu subiecţii de control de

aceeaşi vârstă, fiind de exemplu mai predispuşi pentru a face depresie sau anxietate .

Nivelul de informare a persoanelor îngrijitoare este foarte important. De asemenea

susţinerea psihologică a persoanei ingrijitoare şi a anturajului familial trebuie luată în

considerare.

In cazul fiecărui pacient ar trebui oferite relaţii despre Boala Alzheimer şi evoluţiile

posibile ale acesteia, despre modalitătile de îngrijire zilnică şi amenajarea spaţiului de viaţă,

despre rolul persoanelor din anturaj.

Consilierea se referă şi la modificarea atitudinii şi comportamentului anturajului, la

adapatarea mediului familial.

Tinând cont de impactul Boala Alzheimer asupra persoanelor îngrijitoare dezvoltarea

viitoare de servicii şi sisteme de informare și susţinere a persoanelele îngrijitoare este imperativă

Concluzii Boala Alzheimer nu afectează doar pacientul, afectează şi persoanele din anturajul

acestuia, impactul asupra persoanelor îngrijitoare fiind imens. Abordarea terapeutica trebuie sa

fie globală şi adaptată fiecarui pacient, având scopul de a menţine autonomia pacientului cât mai

mult timp posibil.

Tratamentul pacienților cu Boala Alzheimer constituie o problemă de sănătate publică

complexă şi dificilă. Strategiile terapeutice propuse se impun a fi individualizate şi adaptate

fiecărui pacient în parte şi anturajului familial.

Este necesară o diagnosticare precoce a bolii cât şi o cunoaştere a diferitelor posibiliăţi

de ajutor ȋn vederea menţinerii la domiciliu cât mai mult timp posibil, cu scopul de a se întârzia

sau chiar evita instituţionalizarea.

Inţelegerea impactului psihosocial şi economic al Boala Alzheimer este crucială în

ghidarea viitoarelor politici sanitare. In următorii ani, tratamentul şi urmărirea pacienţilor cu

Boala Alzheimer vor fi influenţate de tentativele de aplicare a unor sisteme de asigurări sociale

care să amelioreze situația familiilor cu mai puţine resurse materiale, de organizarea şi

dezvoltarea de sisteme de ajutor la domiciliu şi de apariţia de noi posibile tratamente, în prezent

existând un efort internaţional considerabil de cercetare în acest domeniu.

Avand in vedere aceasta realitate nefericita, consider ca Alzheimerul constituie o tema

de actual interes stiintific

Rolul nostru, al celor care am studiat aceasta afectiune, de a recunoaşte boala în stadiile

precoce ale acesteia, grabi momentul prezentării la medic şi, în cele din urmă, a stabilirii

diagnosticului şi iniţierii tratamentului in stadiile mai putin avansate ale bolii.

Simptomul uitării evenimentelor recente care este, în mod normal, primul semn al bolii

Alzheimer este considerat normal de majoritatea oamenilor, decât simptomul uitării

evenimentelor din trecut care apare într-un stadiu mai avansat al bolii Alzheimer.

Bibliografie

1.Viorica Ianusevici-(2008), Dementa Alzheimer-ghid prin labirintul comunicarii, Editura

Medicala

2.Smith Tom, (2006) , A trai cu sindromul Alzheimer, Editura Antet, Bucuresti

3.http://www.atentie.info/meniu/ articolul-“Boala Alzheimer în România - o problemă mai

gravă decât credem”

4 www.wikipedia.ro. Boala Alzheimer