ANTROPOLOGIE SIMBOLICA-GANDIRE SIMBOLICA SI COMPORTAMENT RITUALIC

MARTISORUL TRADITIONAL DIN MARAMURES

Peste tot n aceste regiuni, numele obiceiului i al primei zile a lunii martie este Mrior. Extrem de rar, numai prin Bihor, apare i denumirea Cap de primvar. Mriorul presupunea i aici existena unui nur, mpletit dintr-un fir alb i altul rou, i a ciucurilor confecionai n cas. Materiile prime cele mai utilizate erau lna i mtasea. Exist i pentru aceste zone meniuni privitoare la ataarea unui bnu sau a unei cruciulie de nurul mpletit. Mriorul era druit, ca i n celelalte zone ale rii, copiilor i fetelor: Copiii purtau mrior ca s nu se mbolnveasc; fetele s nu se prind farmecele. Extrem de rar, mriorul era purtat i de ctre flcii. Era purtat, cel mai adesea, pn la sfritul lunii martie sau pn ddea floarea spinilor. Potrivit altor meniuni, era ateptat perioada n care cireii sau ali pomi ddeau n floare; acum, prin Cara Severin, se zicea astfel: i dau aa, s-mi dai albeaa. Semnificaia Mrisorului din fiecare regiune a rii; semnificaia culorilor mriorului; cum ne alegem Babele; Moii-Sfinii; zilele arhaice ale femeii; Legenda Soarelui i alte datini de Primvar. Textele publicate sunt cercetate i semnate de etnogafi cunoscui. n linii generale, astzi, la sat i ora, mrior nseamn acel nur confecionat prin rsucirea a dou fire de ln sau de mtase, unul alb i unul rou, mpodobit cu ciucuri la capete, care se ataeaz la un obiect artizanal, cu scopul de a fi druit fetelor i femeilor n prima zi a primverii calendaristice, purtndu-se la piept, la mn sau la gt o anumit perioad. Aceast explicaie necesit ns completri, ntruct mriorul nu se reduce la un simplu obiect ci face parte dintr-un context mult mai larg, al sacralitii timpului din credinele ancestrale ale neamului nostru.Polisemia termenului mrior desemneaz att o etap, o perioad, o srbtoare, ct i un obiect simbolic, realizat manual, conform unui ritual, i oferit n anumite condiii n cadrul unei comuniti. Mitul Babei Dochia: n folclorul romnesc Dochia ntruchipeaz un personaj legendar, a crei origine este legat de o zeitate mai veche, Marea Mam, Glia sau natura n etern renatere, dintr-un cult al fertilitii i al feminitii. Se spune c Dochia vroia s pstreze o rnduial a zilelor i anotimpurilor din an, pentru a ti cnd e timpul potrivit s coboare cu turmele de oi la pscut. Astfel, ea s-a gndit s mpleteasc o funie din a alb i neagr. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopile. Mai trziu, negrul a fost nlocuit de rou, pentru a comemora sacrificiul norei Dochiei. Baba Dochia a pedepsit-o pe nora sa, trimind-o la rul ngheat, s spele un ghem de ln neagr, pn se va albi. ns tinerei femei i-au sngerat degetele n timpul muncii, din cauza frigului, iar lna s-a colorat n rou. MRIORUL n linii generale, astzi, la sat i ora, mrior nseamn acel nur confecionat prin rsucirea a dou fire de ln sau de mtase, unul alb i unul rou, mpodobit cu ciucuri la capete, care se ataeaz la un obiect artizanal, cu scopul de a fi druit fetelor i femeilor n prima zi a primverii calendaristice, purtndu-se la piept, la mn sau la gt o anumit perioad. Aceast explicaie necesit ns completri, ntruct mriorul nu se reduce la un simplu obiect ci face parte dintr-un context mult mai larg, al sacralitii timpului din credinele ancestrale ale neamului nostru. Ce este Mriorul? Polisemia termenului mrior desemneaz att o etap, o perioad, o srbtoare, ct i un obiect simbolic, realizat manual, conform unui ritual, i oferit n anumite condiii n cadrul unei comuniti. n ce privete forma termenului, Doru Mihescu ofer cteva explicaii n lucrarea sa, intitulat Contribuii etimologice i lexicale. Potrivit autorului, mrior este un derivat din vechea denumire etimologic a lunii martie, Mar sau maru, n aromn, format cu ajutorul sufixului diminutival ior. Totodat, atrage atenia asupra faptului c mrior mai nseamn, ca regionalism, i plant erbacee din familia rozaceelor (Geum Montanum); ghiocel; specie de plante; mugurele alb, moale i lnos al salciei (mior). Vechea denumire Mar ar proveni din latinescul Martius, care, pe filier bizantino-slav, a dat sinonimul bulgar martenia. Conform studiilor etnologice, Mriorul este strns legat de tradiiile Anului Nou, srbtorit n luna martie, ca form primitiv de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative (germinative) i astronomice (lunare). La romni, mriorul, ca obiect simbolic, este corelat i cu Dochia, personaj mitologic, a crei zi era srbtorit la 1 Martie: Dochia e cea dinti zi de primvar. n ziua de Dochia se face mrior: un fir de matas sau ln ro, mpletucit cu alt fir alb, care apoi se pune la gt, pentru ca purttoarea s fie rumen i alb peste an. De asemenea, cercettorul Ion Ghinoiu se pronun asupra Mriorului ca denumire din calendarul popular, corelnd-o cu diviniti din panteonul roman i autohton: Mriorul este denumirea popular a lunii martie, luna echinociului de primvar i a Anului Nou Agrar, dedicat zeului Mars i a planetei Marte (Transilvania, Banat, Maramure, centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei). Totodat, cercettorul se refer la nurul de mrior ca la o funie a timpului, toars de nsi legendara Dochie, a crei grji o reprezint eternul nceput: Obiceiul mriorului este o secven a unui scenariu ritual de nnoire a timpului i anului (...). Dup unele tradiii, firul mriorului, o funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia n timp ce urca cu oile la munte. Asemntor ursitoarelor care torc firul vieii copilului la natere, Dochia toarce firul anului primvara, la naterea timpului calendaristic. Mituri ale Mriorului: Mitul Babei Dochia n folclorul romnesc Dochia ntruchipeaz un personaj legendar, a crei origine este legat de o zeitate mai veche, Marea Mam, Glia sau natura n etern renatere, dintr-un cult al fertilitii i al feminitii. Se spune c Dochia vroia s pstreze o rnduial a zilelor i anotimpurilor din an, pentru a ti cnd e timpul potrivit s coboare cu turmele de oi la pscut. Astfel, ea s-a gndit s mpleteasc o funie din a alb i neagr. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopile. Mai trziu, negrul a fost nlocuit de rou, pentru a comemora sacrificiul norei Dochiei. Baba Dochia a pedepsit-o pe nora sa, trimind-o la rul ngheat, s spele un ghem de ln neagr, pn se va albi. ns tinerei femei i-au sngerat degetele n timpul muncii, din cauza frigului, iar lna s-a colorat n rou. Lupta Primverii cu Iarna Un mit din Moldova din stnga Prutului povestete c n prima zi a lunii martie, frumoasa Primvar a ieit la marginea pdurii i a observat c ntr-o poian, sub o tuf de porumbari, de sub zpad, rsare un ghiocel. Ea s-a hotrt s-l ajute i a nceput s dea la o parte zpada i s rup ramurile spinoase. Vznd aceasta, Iarna s-a nfuriat i a chemat vntul i gerul s distrug floarea. n suflarea aspr a vntului, ghiocelul a ngheat imediat. ns Primvara nu s-a dat btut: a acoperit ghiocelul cu minile ei, dar s-a rnit la un deget din cauza mrcinilor. Din deget s-a prelins o pictur de snge fierbinte care, cznd peste floare, a fcut-o s renvie. n acest fel, Primvara a nvins Iarna, iar culorile mriorului simbolizeaz sngele ei rou pe zpada alb.

Originea Mriorului

Cercetrile arheologice efectuate pe teritoriul Romniei, precum cele de la Schela Cladovei, din judeul Mehedini, (localitate unde a fost descoperit una dintre cele mai vechi aezri umane din Europa, datnd din mezoliticul timpuriu), au scos la iveal amulete asemntoare cu mriorul, datnd de acum aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezint nite pietricele perforate i purtate la gt sub form de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite n alb i rou, aranjate alternativ. Se presupune c albul i roul au fost preferate, ntruct, n acele timpuri, venirea primverii era ntmpinat cu ritualuri ce constau n sacrificii umane sau animale, cu scopul de a mbuna zeii. Astfel, n ritual, roul sngelui era asociat cu viaa, fertilitatea, adoraia i sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zpezii, a gheii i a norilor. Astfel, albul i roul, puse laolalt, ar semnifica dorina despririi de iarn, de ncremenirea sa rece, pentru a intra ntr-o etap a trezirii la via cu ajutorul cldurii, provenit din sngele sacrificial. Mai trziu, la traci, nceputul primverii era anunat de srbtoarea zeului Marsyas Silen, furitorul fluierului, stpn al gliei roditoare i al vegetaiei. Lui i erau dedicate srbtorile primverii, ale florilor i ale naturii fecunde. Sosirea noului anotimp era marcat tot de o amulet alb-roie, dar, de data aceasta, sub forma unui fir rsucit, care avea darul de a proteja copiii i animalele n noul an. i la romani Anul Nou se srbtorea primvara, la 1 Martie, lun care mprumutase numele zeului Marte, aflat n dubl ipostaz: de ocrotitor al cmpului i turmelor i de patron al rzboiului. Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. LUNA MARTISOR Luna martie iti ofera posibilitatea de a vedea cine te apreciaza cu adevarat. Si o simpla felicitare este o modalitate de a-i arata persoanei de langa tine ca inseamna ceva special pentru tine. Daca ii plac florile sau fluturasii, alege ceva in acelasi ton pentru a-ti exprima sentimentele fata de aceasta. Primavara a venit din nou asa ca bucuria venirii ei trebuie impartasita cu cei din jurul tau. Chiar daca este pentru prietena ta cea mai buna, pentru mama ta sau pur si simplu pentru cineva special din viata ta, o felicitare te poate ajuta sa iti exprimi gandurile bune si urarile de fericire. Luna martie este luna in care nu trebuie sa iti dispara zambetul de pe fata, in care sa radiezi frumusete si sa imparti acest sentiment de bine cu toata lumea din viata ta!Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie. 1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan. Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie. Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare. Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. In alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, existand credinta ca, vei fi tot anul la fel de gratios precum respectiva pasare. Fetele nemaritate isi pun martisorul sub o piatra mare si incearca sa ghiceasca care le va fi ursitul. Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe. Martenitsa, aceasta amuleta magica, mostenita de la predecesori, este primul semn al venirii primaverii. El simbolizeaza credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce va sa vina.In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele". Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui. Martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui. Indiferent de vreme si de vremuri, la noi, luna martie, luna echinoctiului de primavara si a noului an agrar, a treia din an, popular numita Martisor, debuteaza ca o explozie de bucurie a unui copil care, dupa indelungi asteptari, si-a primit jucaria mult visata.Romanii au un fel deosebit, original, de a intampina prima zi a primaverii, ofernd si primind martisoare, traditie veche, milenara care inca se mai pastreaza, in ciuda valului de sarbatori de import care nu au nici o legatura cu traditia, spiritualitatea si cultura romaneasca. Legenda spune ca primul martisor ar fi fost tors de Baba Dochia, fiica lui Decebal, in timp ce urca la munte, cu oile. Martisorul, format din doua fire rasucite, de lana sau de matase, alb si negru, mai apoi, alb si rosu, reprezinta, de fapt, unitatea contrariilor, vara - iarna, cald - frig, lumina - intuneric. In trecut, martisorul se purta la mana sau prins in piept, de la 1 martie pana la data cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: canta cucul, se intorceau pasarile calatoare, infloreau ciresii.Martisorul, aducator de noroc De-a lungul timpului, martisorul a fost si inca a ramas un talisman menit sa poarte noroc deoarece, de regula, este oferit sau primit insotit de urari de bine, sanatate si noroc. Daca ne uitam in calendarul crestin-ortodox, vedem ca-n prima zi de martie este praznuita cuvioasa mucenita Evdochia, Dochia, cum i-a ramas numele in legende. In vechime, ziua Dochiei se respecta pentru a avea recolta bogata, pentru ferirea de boli, dar si pentru noroc. Este ziua in care se culegeau flori. Femeile nu faceau treaba te teama sa nu iasa puii sau viteii strambi, iar gravidele o tineau ca sa aduca pe lume copii frumosi si sanatosi. Traditia Babelor De la 1 pana pe 9 martie sunt zilele Babei, ciclu de noua zile, atatea cate i-au trebuit Dochiei sa urce cu oile la munte. Dupa obicei, in aceasta perioada, fiecare om isi poate alege o zi care, in functie de starea vremii, sa-i descifreze cum ii va fi viata pana anul viitor. Acest ciclu se incheie pe 9 martie, ziua celor 40 de Sfinti Mucenici, cand se suprapun doua sarbatori. Astfel, 9 martie este ultima zi cand, conform traditiei, Baba Dochia moare si se preface in stana de piatra si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar pentru dreapta lor credinta. Ziua celor 40 de Sfinti Mucenici trebuie sarbatorita de toti crestinii, omul trebuie sa fie vessel si senin si sa nu se certe cu nimeni pentru ca risca sa-i supere pe "mosi", care l-ar putea pedepsi. SIMBOLICA NON-CULORILOR SI CULORILOR Simbolistica culorilor rmne una dintre puterile universului cromatic. nc din timpuri strvechi, obiectele au primit din partea oamenilor asocieri cromatice, iar la rndul lor culorile au primit asocieri ale universului uman. nurul alb-rou care nsoete astzi mrioarele este, de fapt, Mriorul autentic de altdat. Cele dou fire rsucite nu aveau ataate obiecte la nceputurile sale. Specialitii etnografi ne explic de ce mriorul este alb i rosu.Mrioarele sunt simboluri ale renaterii naturii odat cu venirea primverii i au rol de talismane. Primul mrior a fost nurul mpletit din fir alb i negru, cel din urm fiind nlocuit n timp cu un fir rou, culoare care protejeaz de rele i exprim iubirea n credina popular. Albul, la rndul su, semnific puritate i energie.O alt simbolistic a nurului bicolor este aceea c albul reprezint iarna, iar roul, vara. Pe de alt parte, roul ar fi putut nlocui negrul pentru a aduce aminte de anumite sacrificii. nurul este mai important dect obiectul ataat lui. Acesta este mriorul autentic.La nceputurile sale, nurul se realiza din dou fire rsucite de ln. n credina popular, Baba Dochia ar fi fost cea care ar fi tors firul, n timp ce urca cu oile la munte. Aa cum ursitoarele torc firul vieii copilului la naterea acestuia, la fel i Baba Dochia toarce firul unui nou an, care debuteaz primvara.Mriorul era primit de copii, biei i fete, de la prini, n dimineaa zilei de 1 martie. Aromnii puneau mriorul n piept sau la mn n seara zilei de 28 sau 29 februarie. Oamenii credeau c mriorul i ferete de boli i de deochi, c vor avea noroc n dragoste i vor fi mai nstrii. Altfel spus, el este un talisman care apr de rele pe tot parcursul anului. Primele obiecte ataate nurului bicolor au fost monedele de aur i argint. Au urmat apoi mici bijuterii, de obicei din argint, i mult mai trziu au aprut mrioarele din lemn i din cnep. n tradiia popular, aductoare de noroc sunt mrioarele care au form de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora al credinei.E de acum acceptat faptul c cele mai vechi mrioare erau fcute din ln alb i neagr. Albul este semnul puritii, fiind ca i negrul, o sum a tuturor culorilor; interesant este c, n valoare absolut, albul este egalul negrului, dei de cteva veacuri ncoace o mare parte a omenirii valorizeaz pozitiv numai albul. Etnologii au convenit c albul este o culoare de trecere, exprimnd cel mai bine moartea i renaterea; da, moartea, cci, ca i negrul, albul este ambivalent, fiind uneori sinonim al palorii i apropiindu-se astfel de lun i de moarte; de altfel, pe vremuri, albul a fost culoarea morii i a doliului, nc i azi unele popoare din Extremul Orient i din Africa pstrnd aceast credin.Alb i negru, bun i ru Interesant este c Baba Dochia moare i renate simbolic n cele nou sau 12 zile ale sale de la nceputul lunii martie; aceast celebr bab nu ar fi altceva dect ilustrarea simbolic a timpului care se nate, curge i moare cu o ciclicitate stabilit cndva demult dup ritmul lunii. Nu ntmpltor, altdat, mrioarele se puneau la apariia pe cer a Craiului Nou (lunii noi). Baba noastr ar fi, n fapt, o divinitate a pmntului, de origine lunar, rspunztoare printre altele, de fertilitate, apariia i creterea vegetaiei, renovarea naturii i primenirea timpului. ns, ca zeitate htonian, Dochia are legtur direct i cu negrul, cealalt culoare a mriorului arhaic. Astfel, iniial, aceast culoare era una a originilor, negrul precednd creaia n toate religiile lumii. Nu e de mirare c a fost mult vreme simbolul fecunditii i fertilitii, culoarea pmntului roditor i a norilor aductori de ploaie; n acest context, nelegem de ce marile zeie ale fertilitii (Isis, Demetra .a.), strvechile zeie-mame erau ... negre! Evident, culoarea neagr este, ca toate culorile, ambivalent, ns, n ultimele secole, a fost exagerat simbolistica sa nefast, demonic. Dac mai amintim i faptul c la romni cei mai frumoi ochi erau cei negri, c pentru femei prul negru era cel mai frumos, iar noaptea, cu ntunericul ei cel negru, era adesea un bun sftuitor, avem, credem, alte argumente pentru valorizarea pozitiv de care s-a bucurat negrul. n torsada mriorului, albul cu negrul sunt ntr-o hierogamie (unire divin), ntr-o mbinare fericit a luminii cu ntunericul, a zilei cu noaptea, a iernii cu (prim)vara ce dau timpul anului, a cunoaterii i a ignoranei, a cerului i a pmntului ce ne dau via. Mriorul arhaic, n alb i negru, este expresia cea mai profund a unitii contrariilor, a ntreptrunderii principiilor aparent opuse i a ceea ce noi, prea grbii i atoatetiutori, mprim n bun i ru, n alb i negru. ns, unul fr altul nu pot coexista... Ct despre albastru, culoarea cerului i a apei, nu putem spune dect c era, n ultim instan, un substitut al negrului, cuvntul sanscrit nla nsemnnd att negru, ct i albastru. Culoarea roie, e adevrat, a exercitat i nc mai exercit o fascinaie deosebit asupra oamenilor. Se consider c ea produce cel mai puternic efect asupra simurilor, fiind simbolul frumuseii, tinereii, sntii i bogiei. Este asociat n multe culturi arhaice venirii primverii, naterilor i cstoriilor, aadar nceputurilor. De asemenea, protejeaz la trecerea dintr-un anotimp n altul, n special pe cei mici; n acest sens, nc i azi se pun fleoncuri roii la viei, mnji, miei i la copiii noi nscui. Dup cum e, deschis sau nchis, roul e valorizat pozitiv sau negativ. n accepia sa pozitiv este intens folosit, de cteva sute de ani, la confecionarea mriorului. ns, specialitii atrag atenia c acest rou benefic, al focului creator i al sngelui, ca principiu vital vieii, s-a nscut n pntecul pmntului ... negru. Astfel, se poate conchide c roul i negru pot aprea ca substitute reciproce sau putem afirma, mai clar, c undeva, de-a lungul istoriei omenirii, negrul a fost substituit de mult mai agresivul rou! Aceasta este, n linii mari, simbolistica culorilor mriorului. Ele transmit, dup cum se vede, dincolo de estetism, lucruri, fapte, sensuri mult mai nalte. Nu trebuie dect s deschidem ochii i s fim mai primitori cu sufletul spre a putea nelege.