Referat

Drept administrativ și știința administrației

-Prefectul-

Realizat de: Bulgariu Cristina Damaris

Anul II, Grupa A8

Profesor îndrumător: Asist. univ. drd. Cătălin Bălan

Facultatea de drept, Universitatea Al. Ioan Cuz

Prefectul, instituția prefectului, colegiul prefectural

Scurt istoric al instituției prefectului

Instituția Prefectului își are originea în Antichitate, semnificând fie unități administrative

care, la romani, purtau denumirea „praefectural”, fie funcții oficiale civile, militare ori

economice -„praefecti” ori „praefectus urbis”- prefectul Romei. În afara acestora, îi putem

menționa pe „praefecti praetori”-comandantul cohortelor pretoriene, „praefecti riparium”-

prefectul frontierei, „praefectus annonae”-prefectul aprovizionării, „praefectus aerarii militaris”-

prefectul casei militare1.

Profesorul francez Marcel Waline afirma că prefectul este o „creație napoleoniană”2, ea

concretizându-se încă din secolul al XVIII-lea, de la Marea Revoluție Franceză. Până la

modificarea Constituției Franței din 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului și șeful

administrației departamentului în care era numit. Începând cu anul 1958, în Franța, prefectul este

reprezentantul statului și al intereselor naționale,reprezentantul Guvernului, organ de

administrare generală și, de asemenea, organ de conducere a serviciilor statului din departament.

Și în țara noastră Instituția Prefectului are o îndelungată tradiție. Chiar dacă nu s-a numit

astfel, o întâlnim în Muntenia, cât și în Moldova, înainte de unirea Principatelor, sub denumirea

de „ispravnici de județe” ori „ispravnici administratori”. Numiți de domn, pe o perioadă de trei

ani, dintre doi candidați propuși de Sfatul administrativ, ei aveau atribuții administrative și

polițienești3.

Dupa 1859, instituția este denumită a prefectului ( sub influență franceză), fiind astfel

menționată și reglementată prin Legea Comunală din 1 aprilie 1864, dar cu deosebire în Legea

pentru Consiliile Județene din 2 aprilie 1864, care prevedea că „ prefectul, în calitate de cap al

administrației județene, dirige toate lucrările acestei administrațiuni și execută hotărârile

Consiliului Județean”.

După cum prevede aceeași lege ( pentru Consiliile Județene), prefectul era comisar al

Guvernului, pe lângă Consiliul Județean, numit de la centru. În această calitate, el asista la

sesiunile Consiliului Județean, supraveghea legalitatea actelor adoptate de Consiliu și de

delegația permanentă. Atunci când constata că actele adoptate erau ilegale, prefectul avea dreptul

1 Emil Sacto, Ion Pânzar, „Prefectura, repere istorice locale”, Editura Junimea, Iași 1995.2 Marcel Waline, „Droit administratif”, Paris, 1963, p. 362.3 Mircea Preda, „Curs de drept administrativ”, București, 1995.

2

și datoria ca, în termen de 10 zile, să facă recurs la Guvern. La rândul său, primind recursul,

Guvernul era dator să se pronunțe asupra lui în termen de 20 de zile de la primire. Admițând

recursul, Guvernul nu avea dreptul să modifice actul, ci numai să-l infirme în întregime. În

situația în care constata că actul putea fi amendat era restituit organului emitent cu observațiile

de rigoare, amânând aprobarea sau respingerea recursului, până ce i se supunea actul respectiv

modificat, de către cei care-l adoptaseră, spre o nouă verificare.

O dată cu înființarea funcției de prefect, prin aceeași lege a fost înființată și aceea de

subprefect, care era reprezentantul prefectului în conducerea plășilor, în care era împărțit

județul1. Subprefectul, așa cum se precizează, după modificarea legii inițiale, în 1894, avea

obligația să viziteze, de cel puțin două ori pe an, toate comunele plasei sale, unde verifica

registrele de stare civilă, starea caselor comunale.

Instutuția Prefectului, cu atribuțiile sale inițiale, stabilite prin Legea nr. 395/1864, s-a

menținut ca atare ( comisar al Guvernului și conducător al administrației județene) și prin Legea

pentru unificarea administrativă din 1925.

Începând din 1929, odată cu promulgarea Legii pentru organizarea administrațiunii locale,

prefectul era numit prin decret regal, la propunerea Ministerului de Interne. El avea o tripla

calitate, și anume:

ca delegat al autorității centrale, prefectul de județ reprezenta Guvernul și puterea

executivă, și stătea în legătură cu fiecare minister, prin directorul ministerului și serviciile

ministeriale locale2

ca reprezentant al Guvernului, prefectul exercita controlul și supravegherea asupra

tuturor administrațiilor locale din județ, și putea cere sancționarea funcționarilor publici

prefectul era și șef al poliției din județ, exercitând atribuțiile polițienești potrivit

reglementărilor din legea de organizare a poliției generale a statului.

Pentru a fi numit prefect, legea prevedea anumite condiții ( vârsta minimă de 30 de ani,

studii universitare) și stabilea anumite incompatibilități. Prefectul nu putea ocupa nici o altă

funcție publică plătită de stat, județ sau comună, vreo profesie liberă, sau să facă parte ca

11 Valentin I. Prisacaru, „Tratat de drept administrativ român. Partea generală”, Editura All, București, 1996, p.549.22 Potrivit Legii administrative din 1929 au fost create „directoratele ministeriale”, ca centre de administrație și de inspecție locală, cu sediul în București, Cluj, Craiova, Iași și Timișoara, având fiecare în raza lor de activitate un număr de județe, conduse de un director ministerial, cu rang de subprefect de stat, căruia i se subordona prefectul, ca reprezentant al Guvernului.

3

administrator sau cenzor din consiliile societăților civile sau comerciale, cooperatiste sau băncile

populare din cuprinsul județului.

Ținând seama de condițiile pe care trebuia să le îndeplinească cel care era propus pentru

funcția de prefect, rezultă că acesta avea mai mult un rol politic decât administrativ.

Începând din 1936, prin noua Lege administrativă, atribuțiile prefectului se extind, în sensul că

i se dă dreptul de a controla toate serviciile publice din județ, iar prin Legea din 1938, prefectului

i se dă dreptul de a numi primarul în comunele rurale si urbane, precum și cel de a desemna

membrii de drept din Consiliul comunal.

Județul, unitate administrativă și de control, fără personalitate juridică, era condus de prefect,

numit prin decret regal și șef ierarhic al tuturor funcționarilor exteriori ai Ministerului de Interne

din județ1. Între 1940-1944, comunele și județele redevin unități administrativ-teritoriale cu

personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Prefectul își menținea atribuțiile, ca

reprezentant al Guvernului și șef al tuturor funcționarilor Ministerului de Interne.

În calitate de șef al administrației județene, prefectul numea și elibera din funcție funcționarii

județului, administra patrimoniul, se îngrijea de toate serviciile publice județene, ordona sumele,

reprezenta județul în justiție. Ca reprezentant al Guvernului, principalul său atribut era cel de

control și supraveghere. Astfel, prefectul inspecta serviciile exterioare ale ministerelor și ale

celorlalte instituții publice, avea dreptul să sancționeze disciplinar funcționarii publici. Pe lângă

prefect, funcționa Consiliul de prefectură, format, de regulă, din șefii serviciilor județene.

După 1944, Instituția Prefectului nu a mai fost consacrată, atribuțiile de control al legalității

actelor administrative revenind altor organe ale administrației statului și, parțial, instituției

judecătorești- toate sub controlul politic al partidului unic.

După Decembrie 1989, la început prin Legea nr. 5/1990 privind administrarea județelor,

municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea de alegeri locale, la nivelul județelor au

fost organizate „prefecturi”, însă ca organe locale ale administrației de stat cu competență

generală. Prefectul nu era o instituție juridică distinctă, cu atribuții proprii, o autoritate publică.

Începând din 1991, Instituția Prefectului a fost reînființată prin Legea nr. 69/1991 privind

administrația publică locală. Ulterior, această instituție a fost reglementată prin Legea

administrației publice locale, care a înlocuit vechea Lege 69/1991 ( Legea 215/2011).

11 Mircea Preda, „Curs de drept administrativ”, București, 1995

4

În anul 2004, Instituția Prefectului a primit propria lege de organizare și funcționare, respectiv

Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului. Această lege a suferit importante modificări,

prin Legea nr. 181/2006, de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2005. În

prezent, Instituția Prefectului este reglementată de Legea nr. 340/2004 privind instituția

prefectului1 și prin Legea nr. 181 din 16 mai 2006 prin care s-a aprobat Ordonanța de Urgență nr.

179/20052 pentru modificarea și completarea Legii nr.340/2004.

Considerații generale cu privire la prefect

Potrivit art. 123 din Constituţia României, prefectul are următoarele calităţi:

1. reprezentant al Guvernului;

2. conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale

administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;

3. autoritate de tutelă administrativă pentru supravegherea legii de către autorităţile administraţiei

publice locale.

Funcţia prefectului, ca reprezentant al Guvernului, are caracter politic. Aliniatul al 2-lea din art.

123 precizează că: "Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile

publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale

din unităţile administrativ-teritoriale". Alin. 3 al aceluiaşi articol prevede că: “Atribuţiile

prefectului se stabilesc prin lege organică.”

Prefectul este, conform art.1 alin.1 al Legii nr. 340/2004, reprezentantul Guvernului pe plan

local. El este garantul respectării legii și a ordinii publice. Prefectul si subprefectul fac parte din

categoria înalților funcționari publici.

Prefecții și subprefecții nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancțiunea destituirii lor din

funcția publică și răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele

săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin. Ei nu au dreptul la grevă și nu pot să înființeze

organizații sindicale proprii. Potrivit art. 5 al Legii nr. 340/2004, modificată și completată,

activitatea prefectului se întemeiază pe șase principii: legalității, imparțialității și obiectivității,

11 M. Of. Nr. 1142 din 16 decembrie 200522 M. Of. Nr. 450 din 24 mai 2006

5

transparenței și liberului acces la informațiile de interes public, eficienței, responsabilității,

profesionalizării, orientării către cetățean.

Atribuțiile prefectului

Atribuțiile prefectului sunt precizate de art. 19 al Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția

prefectului, modificată prin Legea nr. 181/2006. În calitate de reprezentant al Guvernului,

prefectul îndeplinește urmatoarele atribuții:

- asigură la nivelul județului sau, după caz al municipiului București, aplicarea și respectarea

Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative,

precum și a ordinii publice;

- colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru determinarea priorităților de

dezvoltare teritorială;

- verifică legalitatea actelor administrative ale Consiliului Județean, ale președintelui Consiliului

Județean, ale Consiliului local sau ale primarului. În exercitarea acestei atribuții, prefectul, cu cel

puțin 10 zile înainte de introducerea acțiunii în contenciosul administrativ, va solicita

autorităților care au emis actul, cu motivarea necesară, reanalizarea actului socotit nelegal, în

vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia. Acțiunea introdusă de prefect pentru

anularea unui act administrativ al autorităților administrației publice locale socotit nelegal este

scutită de taxa de timbru și se judecă în regim de urgență, aplicându-se corespunzător dispozițiile

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004;

- dispune, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, măsurile

care se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora și folosește în acest sens sumele special

prevăzute în bugetul propriu cu această destinație;

- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor și a

siguranței cetățenilor, prin organele legal abilitate.

Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și de celelalte acte normative. El poate

verifica măsurile întreprinse de primar sau de președintele Consiliului Județean, în calitatea lor

de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială, și poate sesiza organele

competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condițiile legii. Prefectul, potrivit art. 21

alin. 2 al Legii nr. 340/2004, modificată și completată, poate propune miniștrilor și

6

conducătorilor celorlalte organe ale administrației publice centrale organizate la nivelul unităților

administrativ-teritoriale, sancționarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din

subordinea acestora.

Conform art. 1 alin. 2 al H.G. nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.

340/2004, miniștrii și conducătorii celorlalte organe ale administrației publice centrale din

subordinea Guvernului, pot delega prefectului unele atribuții de conducere și control, precum:

1). verificarea modului de

utilizare a fondurilor publice, alocate serviciilor publice deconcentrate

2). verificarea modului de

realizare a obiectivelor cuprinse în strategiile sectoriale

3). organizarea unor

achiziții publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din județ

4). reprezentarea în fața

instanțelor judecătorești, în cazul în care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi

mandatate.

Potrivit art. 1 alin 3. al H.G. nr. 460/2006, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului

sau a Cancelariei Primului-Ministru, după caz, prefectul asigură, prin consilierii juridici ai

Instituției Prefectului, reprezentarea Guvernului sau a Primului-Ministru în fața instanțelor

judecătorești.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul solicită instituțiilor publice și autorităților

administrației publice locale documentații, date și informații, iar acestea sunt obligate să i le

furnizeze cu celeritate și în mod gratuit.

Sfera relațională:

Intern:

a) Relații ierarhice:

- superior pentru subprefecți și personalul din cadrul instituției prefectului

7

b) Relații funcționale: cu toate compartimentele din cadrul instituției prefectului

c) Relații de control: asupra subprefecților și personalului din cadrul instituției prefectului

d) Relații de prezentare: a Instituției Prefectului

Extern:

a) Subordonat față de Guvern;

b) Superior pentru serviciile publice deconcentrate;

c) Relații funcționale: cu toate structurile din cadrul administrației publice centrale subordonate

Guvernului;

d) Relații de colaborare cu autorități și instituții publice, cu persoane juridice private și cu

organizații internaționale;

e) Relații de reprezentare a instituției prefectului în relațiile cu terții.

Actele prefectului

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau

normativ, în condițiile legii. Ordinul prefectului, care conține dispoziții normative, devine

executoriu numai după ce a fost adus la cunoștință publică, iar cel cu caracter individual devine

executoriu de la data comunicării către persoanele interesate. Ordinele cu caracter normativ,

emise de prefect se comunică de îndată Ministerului Administrației și Internelor. Acesta poate

propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale sau

netemeinice.

Ordinele prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt

emise după consultarea conducătorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale

celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la

nivelul unității administrativ-teritoriale. Prefecții sunt obligați să comunice aceste ordine

conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele și

celelalte organe ale adminstrației publice centrale pot propune Guvernului măsuri de anulare a

ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale.

8

Ordinele emise de prefect, în calitatea lui de președinte al Comitetului județean pentru situații de

urgență produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoștință și sunt executorii.

Subprefectul

Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat

de doi subprefecți ( în municipiul București, de trei subprefecți). Aceștia îndeplinesc, în numele

prefectului, atribuții în domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate, în domeniul

conducerii operative a instituției prefectului.

Subprefecții îndeplinesc și alte atribuții prevăzute de legi ori de sarcini date de Ministerul

Administrației și Internelor sau de către prefect.

Atribuțiile subprefectului sunt precizate, în concret, de art. 2 al Hotărârii Guvernului nr.

460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul și instituția

prefectului.

Atribuții cu privire la exercitarea , în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice:

analizarea activității desfășurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciile

publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și de serviciile publice

comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor și elaborarea de propuneri

pentru îmbunătățirea activității acestora, pe care le înaintează prefectului;

asigurarea transmiterii ordinelor prefectului, având ca obiect stabilirea de măsuri cu

caracter tehnic sau de specialitate către conducătorul instituției ierarhic superioare serviciului

public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituției prefectului;

întocmirea proiectului regulamentului de funcționare a colegiului prefectural, cu

respectarea prevederilor Regulamentului-cadru;

urmărirea modului de îndeplinire a hotărârilor luate în cadrul colegiului prefectural,

prin grija secretariatului acestuia, și formularea de propuneri în cazul nerespectării acestora, pe

care le înanintează prefectului.

Atribuții cu privire la conducerea operativă a instituției prefectului:

9

asigură conducerea operativă a instituției prefectului, cu excepția cancelariei

prefectului;

elaborează proiectul regulamentului de organizare și funcționare a instituției

prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

asigură transmiterea către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter

individual;

asigură transmiterea ordinelor prefectului cu caracter normativ către Ministerul

Administrației și Internelor, precum și publicarea în Monitorul Oficial al județului ori al

municipiului București, după caz;

îndrumarea metodologică a secretarilor unităților administrativ-teritoriale ale

municipiilor, cu excepția secretarului general al județului, respectiv al municipiului București;

gestionarea și urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la

realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;

verificarea documentației și aplicarea apostilei pe actele oficiale administrative

întocmite pe teritoriul României, care urmează să producă efecte juridice pe teritoriul unui stat

semnatar al Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine,

adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin O.G. nr. 66/1999, aprobată

prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare;

asigură secretariatul Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate

privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al Comisiei Județene .

Prefectul va stabili prin ordin atribuțiile prevăzute al art. 2 al H.G. nr. 460/2006 care revin

fiecărui subprefect.

Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către subprefectul care are sarcina de a le pune în

aplicare.

În lipsa prefectului, atribuțiile acestuia sunt asigurate de către subprefectul desemnat prin ordinul

prefectului.

Structurile de specialitate ale prefecturii

Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor ce îi revin potrivit Constituției și altor legi, se

10

organizează și funcționează Instituția Prefectului, instituție publică, cu personalitate juridică, cu

patrimoniu și buget propriu, sub conducerea prefectului. Personalul din cadrul Instituției Prefectului

este format din funcționari publici cu statut special și personal contractual.

Instituția Prefectului este organizată în structuri de specialitate, la nivel de direcții, servicii și birouri,

după caz, în funție de specificul fiecărei activități.

Activitatea Instituției Prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului

Administrației și Internelor, și din alte surse legal constituite. De asemenea, Instituția Prefectului poate

beneficia de programe cu finanțare internațională. Sediul Instituției Prefectului poartă denumirea de

prefectură și este situat în municipiul reșsedință de județ, într-un imobil proprietate publică a statului, a

județului sau a municipiului, după caz.

Atribuțiile structurilor de specialitate ale Instituției Prefectului sunt precizate de art. 6 al Hotărârii

Guvernului nr. 460/2006 privind prefectul și instituția prefectului. Între aceste se numără și

următoarele:

Atribuții cu privire la aplicarea și respectarea Constituției, a legilor și a celorlalte acte normative:

elaborează studii și rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum

și propuneri privind îmbunătățirea stării de legalitate, pe care le înanintează prefectului;

participă, alături de reprezentanți ai serviciilor publice deconcentrate la acțiuni de

verificare, potrivit competențelor, a modului de aplicare și respectare a actelor normative la nivelul

județului, respectiv al municipiului București, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al

prefectului;

elaborează și prezintă prefectului informări periodice cu privire la situația și evoluția

stării generale economice, sociale, culturale, precum și cu privire la stadiul realizării obiectivelor

cuprinse în Programul de guvernare, în județ, respectiv în municipiul București;

realizează documentarea necesară și elaborează pe baza acesteia raportul anual privind

starea economico-socială a județului, respectiv a municipiului București, care se înaintează, potrivit

legii, Guvernului, prin Ministerul Administrației și Internelor.

Atribuții cu privire la verificarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile

administrației publice locale și contenciosul administrativ:

11

țin evidența actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale și

transmise prefectului în vederea verificării legalității, asigură păstrarea acestora, precum și evidența

acțiunilor și dosarelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești;

verifică legalitatea contractelor încheiate de autoritățile administrației publice locale, asimilate

potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizării prefectului de către persoanele care se

consideră vătămate într-un drept sau interes legitim;

propun prefectului sesizarea, după caz, a autorităților emitente, în vederea reanalizării actului

considerat, sau a instanței de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare;

întocmesc documentația, formulează acțiunea pentru sesizarea instanțelor judecătorești și susțin în

fața acestora acțiunea formulată, precum și căile de atac, atunci când este cazul.

Atribuții cu privire la realizarea politicilor naționale, a celor de integrare europeană și a planului de

măsuri pentru integrare europeană și intensificare a relațiilor externe:

întocmesc anual planul de acțiuni pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul București, a

politicilor naționale, a politicilor de integrare europeană și intensificare a relațiilor externe, cu

consultarea Consiliului Județean, respectiv a Consiliuluui General al Municipiului București și a

conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;

desfășoară activități menite să conducă la cunoașterea de către autoritățile administrației publice

locale și de către cetățeni a programelor cu finanțare externă inițiate și susținute de Uniunea Europeană

și de alte organisme internaționale;

întocmesc, gestionează prin evidență centralizată și moitorizează activitatea de relații și de

colaborări internaționale a instituției prefectului.

Atribuții cu privire la buna organizare și desfășurare a activității pentru situații de urgență, precum

și pregătirea și ducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar:

urmăresc îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de președinte al Comitetului

Județean, respectiv al municipiului București pentru sitauții de urgență;

propun prefectului, în situațiile prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a Consiliului

Județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București;

12

întocmesc rapoarte și informări privind evoluția și desfășurarea evenimentelor în caz de dezastru,

precum și măsurile întreprinse de autoritățile administrației publice locale în acest domeniu, pe care le

înaintează prefectului;

asigură informarea prefectului cu privire la iminența producerii unor fenomene naturale

periculoase.

Atribuții cu privire la activitatea de eliberare și de evidență a pașapoartelor simple:

soluționează cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple, în conformitate cu prevederile legii;

colaborează cu serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor pentru asigurarea

eliberării pașapoartelor simple, în sistem ghișeu unic;

organizează la nivelul județului, respectiv al municipiului București, gestionarea și controlul

eliberării pașapoartelor simple.

Atribuții cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a

autovehiculelor și al plăcilor cu numere de înmatriculare:

organizează examenele pentru obținerea permiselor de conducere a autovehiculelor, în condițiile

legii;

soluționează cererile pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare și

a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere;

colaborează cu serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor pentru asigurarea

eliberării certificatelor de înmatriculare și a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule

rutiere, în sistem ghișeu unic;

asigură eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor și a

plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere.

Alte atribuții ale structurilor de specialitate ale instituției prefectului sunt prevăzute în alin. 2 al art. 6.

Printre acestea se numără și următoarele: întocmirea documentației necesare emiterii ordinelor

prefectului; asgurarea primirii, înregistrării și soluționării petițiilor adresate prefectului, precum și a

comunicării către petent a răspunsului, în termenul legal; organizarea activității de primire a cetățenilor

în audiență la prefecți și subprefecți; urmărirea și aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile și

13

programele pentru susținerea reformei în administrația publică; realizarea lucrărilor de secretariat

pentru colegiul prefectural și prezentarea propunerilor cu privire la programul de activitate al acestuia

subprefectului cu atribuții în domeniu; conlucrarea cu unitățile teritoriale din subordinea Ministerului

Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale și a Serviciului Român de Informații la

elaborarea măsurilor care se impun pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea

proporietății publice și a proprietății private, siguranța cetățenilor și prevenirea infracțiunilor.

Potrivit art. 7 al H.G. nr. 460/2006, prefectul poate stabili prin ordin și alte atribuții pentru structurile

de specialitate ale instituției prefectului.

Conform art. 30 alin.1 al Legii nr. 340/2004, în cadrul instituției prefectului un compartiment distinct

îl reprezintă cancelaria prefectului.

Activitatea cancelariei este coordonată de directorul acesteia, care răspunde în fața prefectului în acest

sens. Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit și eliberat din funcție de către prefect și

își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat, în condițiile legii, pe

durata exercitării funcției publice de către înaltul funcționar public.

Potrivit art. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.

340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, cancelaria prefectuui are următoarele atribuții:

asigurarea condițiilor necesare desfășurării ședințelor de lucru ale prefectului;

analizarea datelor oferite de sondaje, statistici, studii și informarea prefectului și a subrefecților cu

privire la principalele probleme și tendințe ale mediului social și economic din județ, respectiv din

municipiul București;

organizarea întâlnirilor prefectului cu reprezentanții locali ai societății civile, ai sindicatelor, ai

patronatelor și ai partidelor politice;

elaborarea sintezelor mass-media pentru informarea rapidă și corectă a prefectului și

subprefecților;

organizarea, la solicitarea prefectului, a evenimentelor de natură să informeze opinia publică și

mass-media cu privire la acțiunile prefectului;

asigurarea realizării, întreținerii și actualizării site-ului oficial al instituției prefectului;

punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă, a informațiilor destinate opiniei publice, în

vederea cunoașterii exacte a activității prefectului, prin informări și conferințe de presă organizate

lunar sau ori de câte ori este nevoie;

realizarea documentării necesarea în vederea elaborării raportului semestrial referitor la stadiul

14

îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Strategia guvernamentală de îmbunătățire a situației romilor.

Alte atribuții pentru personalul cancelariei se pot stabili de către prefect, prin ordin.

De asemenea, în cadrul Instituției Prefectului se pot organiza, prin ordin al prefectului, emis cu avizul

conform al Ministerului Administrației și Internelor, oficii prefecturale. Oficiul prefectural are ca

scop, potrivit art. 2 al Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a oficiului prefectural1,

realizarea în zona deservită a atribuțiilor ce revin instituției prefectului.

Activitatea oficiului prefectural este îndrumată și controlată de către subprefectul care asigură conducerea

operativă a Instituției Prefectului. Atribuțiile principale ale oficiului prefectural sunt stabilite de art. 10

alin.2 al H.G. nr. 460/2006: - realizarea documentării cu privire la situația și evoluția stării generale

economice, sociale, culturale a zonei deservite;

- desfășurarea unor acțiuni de îndrumare și verificare a

măsurilor întreprinse de către primari în calitatea lor de reprezentanși ai statului în unitățile

administrativ-teritoriale;

- formularea de propuneri privind sesizarea, după caz, a

autorităților administrației publice locale emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal,

sau a instituției de contencios administrativ;

- desfășurarea de activități menite să conducă la

cunoașterea de către autoritățile administrației publice locale și de către cetățeni a programelor cu

finanțare externă inițiate și susținute de Uniunea Europeană și de alte organisme internaționale;

- realizarea de acțiuni pentru atragerea societății civile

la activitățile care au legătură cu procesul de integrare europeană și participarea la programele societății

civile în domeniul integrării europene;

- informarea prefectului cu privire la situațiile deosebite

care apar în zona deservită;

- formularea de propuneri privind convocarea consiliilor

locale, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în situațiile prevăzute de

lege, pe care le înaintează prefectului;

- urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către

prefect, în calitate de președinte al Comitetului județean, respectiv al municipiului București, pentru situații

de urgență;11 Anexă a H.G.Nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii Nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului

15

- asigurarea primirii și înregistrării petițiilor adresate

prefectului;

- îndrumarea cetățenilor care se adresează oficiului

prefectural în probleme generale sau specifice relației cu publicul.

Prefectul poate stabili, prin ordin, și alte sarcini pentru oficiul prefectural.

Colegiul prefectural

Potrivit art. 22 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, în fiecare județ,

respectiv în municipiul București funcționează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecți

și conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale

administrației publice centrale din subordinea Guvernului, care își au sediul în județul respectiv.

Colegiul care ca scop, conform art. 12 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006, asigurarea coordonării activității

serviciilor publice deconcentrate din județ, respectiv din municipiul București, și este organul

consultativ al prefectului în realizarea atribuțiilor de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale

ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale organizate la nivelul unității

administrativ-teritoriale.

Colegiul se convoacă de către prefect cel puțin o dată pe lună și oricând se consideră că este necesar.

La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate și alte persoane a căror prezență este considerată

necesară. Atribuțiile principale ale colegiului prefectural sunt cele prevăzute de art. 13 al. 1 al H.G. nr.

460/2006, respectiv: - analizează activitatea serviciilor publice deconcentrate și propune măsuri în

vederea îmbunătățirii acesteia;

- stabilește domeniile și sectoarele în care este necesară sau se poate realiza cu

eficiență acțiunea coordonată a mai multor servicii publice deconcentrate;

- stabilește măsurile necesare implementării programelor, politicilor, strategiilor

și planurilor de acțiune la nivel național;

- organizează acțiunile comune ale mai multor servicii publice deconcentrate

în vederea soluționării unor situații deosebite;

- analizează măsurile necesare în vederea realizării unui sistem comun de management

al informației, al resurselor materiale, financiare ori umane.

Colegiul prefectural îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege, precum și sarcini date de minstere

16

sau de celelalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului ori de către

prefect.

Organizarea și funcționarea Instituției Prefectului Județului Iași

Conform Regulamentului de organizare și funcționare Instituţia Prefectului judeţului Iaşi are, potrivit

legii, personalitate juridică,patrimoniu şi buget propriu.

Prefectura urmărește modul de realizare în județul Iași a strategiei și obiectivelor cuprinse în Programul

de Guvernare și propune adoptarea de măsuri corespunzătoare prin direcțiile, serviciile și compartimentele

din cadrul său, în conformitate cu Regulamentul de organizare si funcționare.

Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi poate beneficia de programe cu finanţare internaţională.

Sediul acesteia, denumită prefectură, este în Palatul Administrativ situat în municipiul Iaşi, strada Anastasie

Panu nr.60, aflat în administrarea Instituţiei Prefectului judeţului Iaşi.

Prefectul judeţului Iaşi exercită atribuţiile conferite de lege ajutat de 2 subprefecţi,prin aparatul de

specialitate care are o structură funcţională cu activitate permanentă.

Personalul din aparatul de specialitate al prefectului este format din funcţionari publici, funcţionari

publici cu statut special şi personal contractual.

Structura organizatorică a Instituţiei Prefectului judeţului Iaşi se aprobă prin ordin.

Instituţia Prefectului judeţului Iaşi este subordonată prefectului.

Conducerea operativă a instituţiei prefectului se asigură de către subprefectul desemnat prin ordin al

prefectului.

Misiunea Instituției Prefectului Județului Iași este de a garanta aplicarea și respectarea legii și

a ordinii publice ca reprezentant al Guvernului pe plan local, prin îndeplinirea atribuțiilor cu

privire la verificarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile

administrației publice locale, contenciosul administrativ, gestionarea situațiilor de urgență și a

măsurilor de apărare care nu au caracter militar, realizarea politicilor naționale și europene,în

beneficiul comunității județene.

Structura de specialitate a instituției prefectului Județului este următoarea :

17

Direcția Integrare Europeană, Cooperare Internațională, Dezvoltare Economică și

Monitorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate în interiorul căreia funcționează

Compartimentul de integrare europeană și cooperare internațională și Compartimentul dezvoltare

economică și monitorizarea serviciilor publice deconcentrate;

Serviciul pentru verificarea legalității actelor, a aplicării actelor și contenciosul administrativ

în interiorul căruia funcționează Compartimentul verificarea legalității, aplicării actelor

normative și contencios administrativ și Compartimentul pentru urmărirea aplicării actelor cu

caracter reparatoriu;

Direcția, resurse umane, financiar-contabil și administrativ;

Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a autovehiculelor;

Serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor;

Compartimentul informare, relații publice și secretariat.

Organizara internă a Instituției Prefectului Județului Iași

18

Relații cu exteriorul

19

Relațiile Instituției Prefectului Județului Iași cu exteriorul sunt de subordonare față de instituția

ierarhic superioară,respectiv Ministerul Administratiei și Internelor, care îndeplinește rolul de

ordonator principal de credite bugetare, și care stabilește norme, normative și reglementări legale

privind funcționarea acesteia.

Poziția centrală pe care o ocupă Instituția Prefectului ca reprezentant al Guvernului pe plan local

face ca aceasta să aibă relații de colaborare cu majoritatea instituțiilor publice prezente în

sistemul actual cât și cu cetățeanul.

Concluzie

Actualul statut al Instituţiei Prefectului a fost apreciat că asigură coerenţă şi cooperare la nivel local, o

viziune de ansamblu şi posibilitatea de corelare a proiectelor locale.

Este necesară delimitarea mai clară a competenţelor între instituţia prefectului şi ministere în

conducerea serviciilor publice deconcentrate şi clarificarea responsabilităţilor.

În prezent nu există pârghiile necesare pentru îndeplinirea prevederilor referitoare la administrare,

verificare şi control.

Problema cea mai frecvent invocată de către prefecţi se referă la faptul că în practică ceea ce lipseşte

sunt tocmai instrumentele pentru îndeplinirea atribuţiilor şi resursele prin care prefectul să asigure

conducerea şi să fie garantul legalităţii în plan local.

Politizarea ar putea fi eliminată dacă se modifică prevederea conform căreia numirea prefecţilor se

face de către Guvern.

Bibliografie

20

Emil Sacto, Ion Pânzar, Prefectura, repere istorice locale, Editura Junimea, Iași,

1995

Valentin Prisacaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală,

Editura All, București,1996

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, București 2005

Gheorghe T. Zaharia, Drept administrativ și știința administrației, Editura

Spiru Haret, Iași 2008

Verdinaș Verginia, Drept administrativ - curs universitar, Editura Universul

Juridic,București 2012

Legile administrației publice, Ediție îngrijită și adnotată de Conf. univ. dr. Ovidiu

Podaru, Editura Hamangiu,2014

Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului

Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.

340/2004

Ordonanţa de urgenţă nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

340/2004 privind instituţia prefectului publicată în M. Of. nr. 1142

din 16 decembrie 2005

Regulamentul de organizare si funcționare al Instituției Prefectului Județului Iași

Site-uri:

www.prefecturaiasi.ro

http://www.comunicare.mai.gov.ro

21