Referat La Comunicare 3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI-FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

REFERAT LA COMUNICARE

FENOMENUL MESSENGER ŞI COMUNICAREA

INTERPERSONALĂ

-2010-

1


CUPRINS

1.COMUNICAREA…………………………PAG.32.FENOMENUL MESSENGER SI COMUNICAREA INTERPERSONALA…...PAG.53.BIBLIOGRAFIE…………………………..PAG.11

2


1. COMUNICAREA

Comunicarea reprezintă un proces de viaţă esenţial, prin care animalele şi oamenii generează sisteme, obţin, transformă şi folosesc informaţia pentru a-şi aduce la bun sfârşit activităţile sau viaţa.

Definiţia se referă la faptul că fără comunicare, viaţa omului ar fi mult mai complicată. Acest lucru s ar putea întâmpla pentru că omul, într-o activitate are nevoie de informaţii şi de diverse sfaturi de la alţi oameni. Dacă acestea nu ar exista, nu ar mai exista critici, nu ar mai exista lauda, nu ar mai exista informaţiile de care omul are nevoie în activitatea lui, iar omul ar crede că tot ceea ce face el este bine şi nu ar încerca să schimbe cu nimic ceva ce ar fi greşit. Ca atare, dacă la un moment dat se blochează undeva în activitatea sa, el nu va mai putea sa îşi duc la bun sfârşit această activitate pentru că nu poate să fie ajutat de ceilalţi deoarece el nu primeşte informaţiile de la nimeni.

Comunicarea face posibila coexistenta oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta: acestea sunt mijloacele de comunicare in masa sau mass-media.

Tipuri de comunicare :Comunicarea poate fi verbala si non verbala. La rândul sau comunicarea verbala poate fi orala si scrisa.

Elementele de baza ale procesului de comunicare :-sunt transmitatorul sau sursa (persoana care initiaza comunicarea, transmitemesajul) si receptorul sau destinatia (persoana care primeste mesajul). Intrecele doua puncte ale comunicarii se afla mesajul (informatia) care se codificaîntr-un semnal.Între transmitator si receptor se realizeaza astfel schimb de informatii,respectiv comunicari sau mesaje. Mesajele se pot transmite prin intermediul limbajului VERBAL (cu ajutorul cuvintelor), al limbajelor NEVERBALE (cu ajutorul limbajului corpului, al spatiului, al timpului, al lucrurilor) si al limbajului PARAVERBAL, care este o forma vocala de limbaj neverbal (de exemplu tonalitatea si inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile verbale, etc). O comunicare (informatie sau mesaj) trebuie sa fie astfel transmisa încât receptorul sa o înteleaga, sa o poata receptiona, înregistra si accepta.Caci:

3


“Ceva exprimat (spus) nu înseamna neaparat deja ceva auzit. Auzit nuînseamna neaparat deja ceva înteles. Inteles nu înseamna neaparat deja cevacu care sa fi de acord. A fi de acord nu înseamna deja ceva ce se va aplica.Aplicat nu înseamna nici pe departe mentinut.” De asemenea exista numeroase diferente între “a spune” si “a comunica”sau între “a auzi” si “ a asculta”. “ A spune” este un proces într-un singursens, iar “a comunica” presupune transfer de informatie în ambele sensuri. Canalul reprezinta mijlocul fizic de transmitere a mesajului, numit si “drumul”ipotetic sau “calea” urmata de mesaj.

Clasificare:– Canale tehnologice: telefoane, casetofoane, computere, video, pagere, radio– Canale scrise: scrisori, rapoarte, afisiere, memo-uri, formulare, carti, reviste,ziare;– Canale fata-n fata: conversatii, interviuri, întâlniri, prezentari, cursuri, lecturi.Mijlocul tehnic sau fizic care transforma mesajul în semnal se numesteMediu. Mediul comunicarii poate fi oral sau scris, în functie de modalitatae decomunicare pe care o folosim; vorbim-ascultam-observam, deci comunicamîn mediul oral, sau scriem-citim, deci folosim comunicarea în mediul scris.Suportul tehnic al canalelor comunicarii cuprinde toate mijloacele tehnicecare pot veni în sprijinul procesului de comunicare, cum sunt: telefonul,calculatorul, faxul, telexul, e-mail-ul, internetul, mijloacele audio-video. Receptionarea mesajelor este facilitata de organele de simt. Modul încare este elaborat mesajul se numeste codificare. Operatiunea prin careinterlocutorul analizeaza, interpreteaza si întelege mesajul în mod corect senumeste decodificare. Raspunsul receptorului la mesajul transmis ne demonstreaza daca acestaa fost bine înteles. Reactia respectiva se numeste feedback si încheie cerculcomunicarii deoarece receptorul, la rândul sau, codifica o informatie (raspunsulla mesaj) si o comunica transmitatorului. Putem deci considera ca în procesulcomunicarii rolurile se schimba mereu: receptorul devine transmitator si invers. Eu consider că informaţia, în zilele noastre, este foarte importantă şi că ea vine doar prin comunicare. De asemenea comunicarea duce şi la relaţionarea între oameni. Fără comunicare, fără anumite informaţii pe care omul să le analizeze, nimeni nu ştie în ce stadiu am fi fost în acest moment.

4


2. FENOMENUL MESSENGER ŞI COMUNICAREAINTERPERSONALĂ

Comunicarea interpersonala - este cea mai importantaforma de comunicare si cel mai des folosita. Oamenii nu pot evita acest tipde comunicare; existenta lor sociala depinde de abilitatea cu care pot angajadiscutii cu altii. Viata de familie, relatiile cu prietenii, activitatea profesionala,toate depind de aceasta calitate.Comunicarea interpersonala se refera la comunicarea fata în fata. Acesttip de comunicare este important pentru a te întelege pe tine si pentru aconstrui relatiile tale cu ceilalti. Pentru a realiza acest lucru trebuie dezvoltatacapacitatea de autoanaliza, autocunoastere, autoexpunere cât si cunoastereabarierelor si factorilor perturbatori care îngreuneaza procesul comunicarii.Freud considera ca a te autocunoaste, a fi complet onest cu tine însuticonstituie un efort uman deosebit deoarece aceasta onestitate cu sine reclamacautare, descoperirea si acceptarea de informatie despre sine si o dorinta deautoperfectionare. Această analiză asupra „fenomenului Messenger” nu se vrea a fi o cercetare riguroasă cu privire la domeniul de aplicabilitate al acestuia, anume: comunicarea modernă interumană şi interacţiunea indivizilor prin intermediul tehnologiei de vârf propusă de Internet. Sfera comunicării prin acest mijloc de transmitere a informaţiilor şi receptare concomitentă a acestora este mult prea vastă, motiv pentru care ne vom rezuma doar la un aspect al acestei tipologii de comunicare:-comunicarea interpersonală online între indivizii conectaţi la Internet, prin diverse metode (cablu de reţea, cablu de telefon – modem, sau wireless – satelit), precum şi efectele acestei interacţiuni. Comunicarea online (sau directă, în timp real) şi cea offline (sau indirectă, prin intermediul mesajelor sau email-urilor) aparţin de un cadru real, însă facilitat de mijloacele de comunicare modernă. În această manieră, comunicarea prin Internet nu se îndepărtează sub nici o formă de schema clasică a primului model de comunicare, propus de către cercetătorii americani Claude Shannon şi Waren Weaver. Acest model, numit şi Teoria informaţiei porneşte de la premiza că rezolvarea problemelor de comunicare se află în raport de proporţionalitate directă cu reducerea pierderii de informaţie. Se cuvine de la bun început să facem distincţia informare vs. comunicare. Aşadar, „Cine spune a comunica, spune: 1) a face cunoscut; 2) a împărtăşi, a pune în comun”.

5


1 Modelul prezentat în continuare se referă strict la transmiterea de informaţii, dar este punctul de plecare în această analiză. De ce ne-am oprit asupra aspectului: rezolvarea problemelor de comunicare? Datorită unui concept clasic, folosit în analiza oricărui fel de comunicare, anume, cel de bariere de comunicare,2 ce pot fi de mai multe feluri (de limbaj, de interferenţe sau zgomot pe canalul iar acestora li se adaugă un emiţător mecanic şi electronic (microfonul) şi un receptor asemenea (căşti,difuzoare, boxe). Se pare că popularitatea acestui soft a crescut concomitent cu imaginea de marcă a server-ului Yahoo datorită faptului că este oferit gratuit şi, implicit, nu are nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte opţiunile. Soft-ul se poate descărca în variantă full chiar de pe site-ul celor de la Yahoo şi nu prezintă opţiuni limitate, precum alte soft-uri din aceeaşi familie. Messenger este upgradat7 ocazional, la diferite intervale de timp. Upgrade-urile acestuia au diferite funcţii, mai bune sau mai rele. Un exemplu de upgrade pozitiv, din perspectiva funcţională a acestuia este transmiterea unor fişiere (poze, piese muzicale etc.) prin opţiunea drag and drop,8 de la o persoană la alta prin simpla tragere a fişierului peste fereastra de chat. Acest tip de transmitere de informaţii nu este inedit, însă este uşor de utilizat şi a devenit foarte popular datorită uşurinţei de transmitere. Un upgrade negativ ar fi restricţionarea numărului de caractere (la 40 de caractere maxim), ce poate fi afişat la staus. Acest element reprezintă un spaţiu alocat în dreapta id-ului9 personal în care se poate transcrie o frază reprezentativă ce va fi văzută de toţi cei din listă, în cazul în care operatorul, sursa, este online. Lista Messenger-ului este practic agenda personală. Aceasta poate fi grupată pe diferite categorii (prieteni, rude, cunostinte etc.), în funcţie de preferinţele personale. Componenta principală a Messenger-ului este fereastra de chat. În această fereastră, se poate tasta un text, intenţia sursei. Textul poate fi primit instantaneu, în cazul în care destinatarul este online, sau, poate fi consultat ulterior, cazul în care celălalt operator este offline. Comunicarea poate îmbrăca mai multe forme. Poate fi o conversaţie prin tastare a unui text, sau se poate prezenta sub forma trimiterii unor fişiere (poze etc.) prin comanda send file,10 din fereastra de chat, unde sunt permise doar fişiere ce nu depăşesc 700 MB. Formatul acestor fişiere nu contează. De asemenea, serviciul de voice chat, amintit mai sus, se accesează prin apelare telefonică; simpla apăsare a butonului call, va transmite impulsul telefonic către un alt utilizator fără a mai fi nevoie a forma un număr de telefon. Din acest serviciu, o funcţie foarte des uzitată este conferinţa (conference). Aceasta permite participarea mai multor utilizatori la o conversaţie telefonică în direct (online). Ultima utilitate, din punct de vedere tehnic, a soft-ului de chat Yahoo! Messenger, pe care o vom aminti aici este utilizarea camerei web. Serviciul webcam11 permite vizionarea in timp real, în mod direct a interlocutorului.Yahoo! Messenger nu este singurul program de chat existent, însă este cel mai popular în România. Alte programe de chat sunt: Google Talk, MSN Messenger, Skype, AOL Messenger etc.

1.Michele Jouve, Comunicarea: publicitate şi relaţii publice, Iaşi. Polirom, 2005, p. 109

6


2 Dumitru Borţun, Semiotica vizualului, note de curs, Bucureşti, 2004, cap. Bariere în comunicarea interculturală, p. 56-69

Revenind la modelul liniar comunicaţional, cei doi cercetători analizează elementele acestuia: sursă – emiţător – mesaj – canal – receptor – destinaţie. În această analiză, vom aminti şi noi câteva elemente de referinţă ale modelului liniar de comunicare, pentru a putea stabili un traseu în descrierea comunicării online. Aşadar, elementul de bază prezent aici şi în orice model comunicaţional este informaţia, concept ce constă în posibilitatea de a reduce incertitudinea. Acest din urmă termen, reprezintă cantitatea de entropie dintr-un sistem, unde entropia (termen preluat din termodinamică) este o variabilă ce măsoară gradul de haos sau dezorganizare dintr-un sistem. Precizăm că motivul introducerii acestor termenii ştiinţifici comunicaţionali se datorează caracterului ştiinţific prezent în comunicarea online. Din orice perspectivă am analiza fenomenele unei interacţiuni prin Internet, nu trebuie să uităm că această tehnologie, apariţia, dezvoltarea şi funcţionalitatea sa la scară globală, se datorează în principal progresului ştiinţelor exacte şi al tehnologiilor. Desigur, există şi argumentul conform căruia un fenomen comunicaţional se analizează în primul rând din perspectivă ştiinţifică. Al doilea element al modelului liniar de comunicare este zgomotul. Acesta reprezintă „acel orice” care se adaugă semnalului transmis iniţial, fără ca sursa să intenţioneze aceasta. Zgomotul reprezintă o barieră comunicaţională, care, împreună cu informaţia, formează ceea ce se numeşte capacitatea canalului de comunicare. Pentru cazul particular Messenger, capacitatea canalului este determinată de intenţia tastată ori comunicarea verbală prin voice chat, ce reprezintă cumulul de informaţie transmisă şi interferenţele sub formă de zgomote ce intervin în comunicarea verbală telefonică sub formă de bruiaje, întreruperi ale convorbirii online sau oprirea bruscă a comunicării prin intervenţia altor factori (resetarea calculatorului, pene de curent etc.). O posibilă soluţie în rezolvarea dificultăţii de comunicare provocată de zgomot este redundanţa – acest concept desemnează sporul de repetabilitate al unui mesaj, spor care nu trebuie exagerat în mod voit, pentru a nu altera intenţia iniţială. Precizăm însă că în comunicarea online prin intermediul Messenger-ului se poate interfera şi cu un alt tip de comunicare: cea imagistică prin mesaje iconice. Aceasta este caracterizată prin „iconiţele emotive – emoticons”, spre exemplu. Rolul acestora este de a spori interactivitatea serviciului de chat. Emoticoanele se pot analiza şi ca bariere în comunicare, în sensul în care ele reprezintă simboluri şi semne iconice ce pot fi decodificate eronat datorită codicicării culturale.12 Un alt cercetător, Norbert Wiener, aduce o îmbunătăţire substanţială teoriei informaţiei sub forma conceptului de feedback. Acest element al modelului liniar este poate cel mai reprezentativ pentru orice tip de comunicare.

3 Mihai Dinu, Interpersonal vs. Impersonal în comunicare, apud Adela Rogojinaru, Relaţii publice şi publicitate: tendinţeşi provocări, Bucureşti, Tritonic, 2006, p. 644 Program de calculator specializat (engl.)

7


5 Pop. „pălăvrăgeală” (engl.)6 Convorbire telefonică prin Internet (engl.

În măsura în care acesta caracterizează posibilitatea sursei de a primi răspuns de la destinaţie şi de a-şi ajusta comunicarea ulterioară în funcţie de acesta, interacţiunea între indivizi prin intermediul canalului Messenger este facilitată şi avantajată totodată prin confirmarea reală şi directă necondiţionată a feedback-ului. Nu există interlocutor, iar comunicarea este rapidă. Nu putem spune că acesta este neapărat un avantaj. Deoarece scopul oricărei comunicări eficiente este, nu doar transmiterea de informaţii şi receptarea altora spontan, ci şi cunoaşterea celui poziţionat la capătul opus al canalului de comunicare, un feedback rapid poate reajusta de nenumărate ori comunicarea sursei. Astfel, acest element deviază inconştient de la subiectul iniţial şi metamorfozează comunicarea într-un simplu proces de transmitere de informaţii. Datorită faptului că teoria informaţiei este incompletă în ceea ce priveşte studiul despre semantică şi pragmatică, pentru a interfera cu obiectivele subiectului nostru, vom aminti şi elemente specifice teoriei semantice, precum şi a altor câteva modele de comunicare. Prin urmare, teoria semantică a lui I. A. Richards porneşte de la convingerea că oamenii se lasă înşelaţi de aparenţele limbajului, de forma proprie a cuvintelor, făcând abstracţie de înţelesuri, sensuri, forme figurative. Pentru că în comunicarea prin fereastra de chat avem de-a face cu text, nu trebuie neglijate aceste sensuri abstracte ale cuvintelor. Richards aminteşte şi el de barierele de comunicare, însă nu le atribuie canalului de comunicare, ci susţine că pierderile de informaţie provin din caracterul limbajului uman. Analistul distinge semnele de simboluri şi defineşte relaţiile dintre acestea. Triungiul de interpretare al semnelor şi simbolurilor a lui Richards şi Ogden este celebru, însă nu ne vom axa pe interpretarea elementelor acestuia. Menţionăm doar că nu trebuie să neglijăm acest aspect al teoriei semantice, care poate transforma simpla comunicare în interpretare. Şi nu doar că poate, ci chiar o face! Emoticoanele, printre altele, prin caracterul lor interactiv-subiectiv deplasează uşor traiectoria informaţiilor în interpretare. În acest fel, sursa se poate folosi de acest mijloc pentru a masca o parte din personalitatea sa reală, sau, dimpotrivă, de a încerca să demascheze din firea voluntar ascunsă a interlocutorului din spatele ferestrei de Messenger. Aşadar, comunicarea online se dezvoltă în două direcţii. Elaborarea pe două structuri directive este acum observabilă. Prima, transmiterea de informaţii este accentuată prin simpla trimitere a unei fotografii (de exemplu) prin comanda send file către interlocutor. A doua direcţie comunicaţională ne transpune în imaginar, în sfera abstractă a simbolurilor şi semnelor. Aici vorbim de interpretare, iar comunicarea intermediată de Messenger devine o sursă de cunoaştere a celuilalt, însă din spatele unui paravan – calculatorul. În această etapă, canalul Messenger ia forma acelui clivaj de care aminteam la începutul analizei. Teama de a ne arăta aşa cum suntem în realitate este estompată prin acest tip de comunicare online. Iar acesta reprezintă, probabil, avantajul esenţial al chat-ului pe Internet. Alte teorii ale comunicării au ca obiect de studiu opinia publică. Nu vom analiza fenomenul Messenger din această perspectivă.

8


7 Îmbunătăţire (engl.)

Descifrarea corectă a unui mesaj poate fi analizată şi în termeni de cod sau încifrare. Decodarea informaţiilor depinde de mulţi factori, însă un punct interesant de vedere este cel conform căruia, emiţătorul unui mesaj se eschivează într-o comunicare şi apelează în mod intenţionat la coduri pentru a se ascunde faţă de interlocutor. Acesta din urmă, simte situaţia căreia trebuie să-i decodeze semnalul, iar datorită temerii de a nu decoda incorect, încifrează şi el răspunsul la rândul său. Acest joc de transmitere şi receptare de coduri şi semnale face ca feedback-ul să devină aproape nesemnificativ. Autorii volumului numit Tehnici de comunicare, numesc acest fenomen: constrângeri interpersonale. „Elasticitatea naturală a semnificaţiei [...], afluxul de conotaţii posibile, fluctuaţiile aleatorii ale atenţiei noastre în raport cu multiple persoane, cu intenţionalităţile lor, toate acestea obligă la întărirea sau la multiplicarea constrângerilor focalizante şi limitative din exprimarea şi receptivitatea noastră interpersonală.”13 Aceste constrângeri fac dificilă o comunicare verbală. Desigur, această analiză amintită aici se referă în mod special la comunicarea în dinamica de grup. Cu toate acestea, ea (constrângerea interpersonală) reprezintă o ameninţare la adresa comunicării, ameninţare care este cu mult diminuată în cazul „comunicării Messenger”. Motivul – paravanul creat între emiţător şi receptor este factor favorizant pentru atenuarea emoţiilor, care, diminuează la rândul lor constrângerile personale. Aparent, Yahoo! Messenger rezolvă o parte dintre problemele comunicării verbale – codarea/decodarea devine un exerciţiu interactiv şi amuzant, constrângerile interpersonale sunt diminuate; substituie dialogul clasic oral – prin interferarea cu textul; permite comunicarea în timp real cu interlocutori aflaţi oriunde pe glob; este un serviciu gratuit şi uşor de utilizat şi înglobează mai multe modele comunicaţionale. Toate aceste avantaje sunt exploatate la maximum de către utilizatorii de comunicare prin chat, micşorând considerabil dezavantajele exprimate prin barierele de comunicare, care devin aproape insesizabile. Dar este oare această formă de comunicare modernă sursa unei eficienţe majore survenite în cunoaşterea altora? În societatea actuală, fiecare dintre noi suntem consumatori „a ceva”. Societatea consumeristă, în ansamblul ei este exigentă. Oamenii cer transparenţă în comunicare, informaţii precise şi adecvate cu scopul comunicării. În pătrunderea acelor substraturi psihologice ale destinaţiilor vizate se poate vorbi de un factor ce ar putea subsitui comunicarea clasică verbală?

8 Trage şi aruncă (engl.)9 Numele utilizatorului (abr. engl.)

9


10 Trimitere de fişiere (engl.)11 Cameră video (engl.)

Cu siguranţă că Messenger-ul şi comunicarea online aduc beneficii majore în cunoaşterea interlocutorilor, prin improvizaţiile inedite ale tehnologiei în progres continuu, dar dacă ne propunem ca situarea pe un scaun, în faţa unui calculator analiza noastră lasându-ne să reflectăm individual asupra modului în care optăm să cunoaştem pe cel de lângă noi.Să nu cădem în iluzia că o cunoaştere printr-un chat din spatele unui paravan este eficientă sau corectă. In concluzie eu consider ca comunicarea este foarte importanta , deoarece fara aceasta omul nu ar avea abilitatea de a se angaja in discutiile cu altii. Referitor la comunicarea prin intermediul messengerului consider ca aceasta este necesara, deoarece ea ne ajuta si in momentele in care nu ne putem intalni cu o persoana in ziua respectiva din diverse motive, accesarea facandu-se chiar si prin intermediul unui telefon. De asemenea acest tip de comunicare ne ajuta si la schimbul de informatii intre persoane, informatii ce ne pot fi utile sau nu in ceea ce dorim sa facem. Totodata ne ajuta sa economisim si bani spre exemplu convorbirea cu un prieten aflat in strainatate poate costa mult mai mult in timp ce messengerul are acelasi pret indiferent de locul unde ne aflam; timpul de comunicare fiind de asemenea nelimitat. Desigur acesta prezinta si anumite dezavantaje, constituind o bariera de comunicare ; spre exemplu discutia pe un site cu o persoana necunoscuta poate aduce surprize neplacute ,deoarece lipsa observarii persoanei respective, confera neincredere. In acelasi timp trairile respectiv emotiile unei persoane se pot exprima mult mai bine fata in fata decat prin intermediul monitorului, deoarece asa pot apare multe neintelegeri, cum ar fi ca cel cu care comunicam sa nu inteleaga ceea ce vrem sa transmitem.

12 Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea simbolică, Cluj, Dacia, 2003, cap. Umberto Eco: critica iconicismului, p. 103-105

10


13 André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface, Tehnici de comunicare, Iaşi, Polirom, 2001, p. 12

3.BIBLIOGRAFIEBorţun, Dumitru, Semiotica vizualului, Note de curs, Bucureşti, 2004Clitan, Gheorghe, Teoria informaţiei, Note de curs, Timişoara, 2008Dâncu, Vasile Sebastian , Comunicarea simbolică, Cluj, Dacia, 2003Jouve, Michele, Comunicarea: publicitate şi relaţii publice, Iaşi, Polirom, 2005Peretti, André de, Jean-André Legrand, Jean Boniface, Tehnici de comunicare, Iaşi, Polirom, 2001Rogojinaru, Adela, Relaţii publice şi publicitate: tendinţe şi provocări, Bucureşti, Tritonic, 2006

11

Referat La Comunicare 3

Documents

Transcript of Referat La Comunicare 3