Referat Kinetoprofilaxie.docx

7/27/2019 Referat Kinetoprofilaxie.docx

http://slidepdf.com/reader/full/referat-kinetoprofilaxiedocx 1/6

Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Educatie Fizica si Sport,

specializarea Kinetoterapie si Motricitate Speciala, studii de Masterat, anul II

Kinetoprofilaxia in afectiunile locomotorii

Actualitati in kinetoprofilaxia artrozelor umarului: umar blocat

Profesor coordonator:

Lector Univ. Dr. Busneag C.

Masterand:

Stan Paula Alexandra



Kinetoprofilaxia este considerata ca si parte integranta si ramura de avangarda a

terapiei prin miscare, constituita pe axioma unanim acceptata in stiintele medicale, conform

careia „este mai usor sa previi decat sa tratezi”. Kinetoprofilaxia studiaza procesul de

optimizare a starii de sanatate si de prevenire a imbolnavirii organismului uman, cu ajutorul

exercitiilor fizice. (Craciun,M., 2002).

Periartrita scapulo-humerala (PSH) este o afectiune a umarului foarte intalnita. In fapt,starea disfunctionala a umarului posttraumatic, dupa imobilizare, reumatic, degenerativ sau

inflamator, ca si a umarului algoneurodistrofic se prezinta clinic tot ca o periartrita in diferite

stadii. Aceasta se datoreaza particulartatilor morfo-functionale ale articulatiei umarului, dar si

faptului ca PSH-ul nu este o boala, ci reprezinta un sindrom dureros insotit de limitarea

miscarilor, datorita afectarii structurilor periarticulare: ligament, capsula, tendoane, bursa,

muschi. Leziunile tesuturilor moi periarticulare care apar in PSH sunt: efuziune, tenosinovita

sau tendinita capului lung al bicepsului, tendinta supraspinosului si/sau a subscapularului,

leziuni ale coafei rotatorilor, subluxatia gleno-humerala, bursita sau efuziunea bursei

subacromiene-subdeltoidiene. Afectarea articulara propriu-zisa se limiteaza mai ales la

articulatiile acromio-claviculara si sterno-claviculara, deoarece articulatia scapulo-humerala

are cea mai imperfecta coaptare si deci nu ajunge de obicei, sa determine disfuntionalitati.Periartrita scapulo-humerala prezinta 4 forme clinic-anatomo-functionale, relativ bine

conturate: umarul dureros simplu, umarul acut hiperalgic, umarul mixt si umarul blocat.

Blocarea umarului are ca substrat capsulita retractila si reprezinta o suferinta organica

a capsului articulare care se scurteaza. Se caracterizeaza, in primul rand, prin limitarea

marcata a mobilitatii umarului. Durerea este prezenta la instalarea umarului inghetat, putand

sa persiste, cu o intensitate scazuta, sau sa reapara intermitent pe parcursul bolii. Ulterior,

durerea scade, dar rigiditatea articulatiei creste. Capsulita aderenta este caracterizata de

limitarea amplitudinii pe toate directiile de miscare. Iar capsula are tendinta de restrangere,

asa cum se poate observa artrografia umarului din Figura 1.

Figura 1.

(A): In mod normal marginea capsulei este neteda si este prezenta fosa axiala. (B): fosa axiala

este diminuata. (C): margini neregulate ale capsulei. (D): leziune completa a coafei rotatorilor.



Capsulita aderenta reprezinta stadiul ultim al PSH, deci apare in special in stadiul

cronic al acestui sindrom, din cauza unor exercitii pentru cresterea mobilitatii sau unor

exercitii pasive pentru cresterea amplitudinii de miscare, realizate repetat intr-un mod

inadecvat.

In ceea ce priveste starea patologica a umarului blocat, aceasta fiind o boala cronica,

kinetoprofilaxia se aplica pentru a-l feri pe pacient de aparitia unor agravari sau complicatiiale bolii (profilaxie tertiara, sau de gradul III). (dupa Sbenghe T., 2002) Kinetoprofilaxia

umarului blocat este reprezentata de kinetoterapia corecta a umarului dureros simplu si a

umarului mixt.

In prima faza se postureaza corect umarul inflamat, in abductie cu rotatie externa si

flexie, deoarece acestea sunt miscarile compromise. Este foarte importanta de asemenea

mobilizarea precoce a umarului pacientilor predispusi la aparitia periartritei scapulo-

humerale: cei care au suferit un traumatism, hemiplegici, coronarieni, operati pe membrul

superior sau pe torace.

Obiectivele programului de kinetoprofilaxie al umarului blocat sunt:

1. Prevenirea redorii umarului2. Refacerea stabilitatii si miscarii controlate

3. Recuperarea mobilitatii pe structurile necontractile (capsula, ligament, tendoane)

4. Recuperarea mobilitatii pe structurile contractile (muschi)

5. Combaterea contracturii musculare

6. Cresterea fortei musculare pe grupele deficitare

In studiul lui Nitz. J. Arthur “Physical Therapy Management of the Shoulder” este

notat faptul ca mobilizarea precoce a umarului diminueaza durerea. Primele miscari propriu-

zise cunt exercitiile de decoaptare Codman. Acestea sunt exercitii auto-pasive ce se realizeaza

la inceput sub greutatea proprie a umarului, apoi cu o greutate (gantera) in mana. Pozitia

pacientului este cu pieptul si trunchiul pe o masa, iar membrul superior cu umarul la marginea

mesei cu mana in balans inainte-inapoi; se efectueaza si rotatii ale membrului superior. Aceste

exercitii au efecte benefice deoarece raspandesc lichidul sinovial, stimuleaza

mecanoreceptorii articulatiei si scad durerea rezultata din ischemia muschilor.

In alte studii realizate de Lehmann JF, Masock AJ, Warren CG, et al: “Effect of

therapeutic temperatures on tendon extensibility” sau Warren CG, Lehmann JF, Koblanski

JN: Heat and stretch procedures: An evaluation using rat tail tendon “ se demonstreaza efectul

benefic al aplicatiilor de caldura asupra cresterii elasticitatii tesuturilor articulare: tendoane,

ligament. Aplicatiile calde pot fi reprezentate de: perna electrica, parafina, apa calda, etc.

Acestea sunt indicate inaintea inceperii progamului de exercitii, uneori si la primele exercitii.

Este de asemenea recomandat ca in timp ce caldura se aplica pe articulatie sa se realizeze unstretch-ing pasiv continuu cu forta moderata. Dupa aplicatia de caldura, mentinerea

strechingului pasiv pentru 10 minute in timpul racirii zonei ajuta la durabilitatea efectelor de

intindere a tesuturilor din timpul tratamentului.

Reviziile lui Cookson and Kent si Barak et al. se refera la importanta terapiei manuale,

a mobilizarilor pasive realizate in scopul recuperarii mobilitatii articulare. Acestea se

realizeaza si in articulatia gleno-humerala unde este evaluata diminuarea mobilitatii, dar si in

articulatiile acromio-claviculara, sternoclaviculara si scapulotoracica, unde se realizeaza

miscarile accesorii. Libertate de miscare in articulatia scapulotoracica este necesara pentru

mobilitatea normala in articulatia scapulohumerala. Scapula pacientului poate fi rotata de

catre kinetoterapeut in orice directie: abductie- adductie, ridicare, coborare, rotatie in jos,

rotatie in sus). Desi unii pacienti semnaleaza un discomfort in timpul mobilizarii initiale aarticulatiei scapulotoracica, experienta clinica indica faptul ca cei mai multi dintre pacientii cu



durere de umar au observat o reducere marcata a durerii si au reusit sa doarma foarte linistiti

noaptea de dupa aplicarea acestei tehnici. Unii pacienti cu scadere a mobilitatii articulatiei

scapulo-humerale pot prezenta mobilitate exagerata in articulatia scapulo-toracica (ex. in

leziuni ale coafei rotatorilor). In acest caz, stabilizarea scapulei prin tehnici manuale poate fi

necesara pentru tratarea limitarii de miscare in articulatia glenohumerala, fara sa creasca

hipermobilitatea scapulei. Pacientii cu mobilitate scazuta in articulatia gleno-humeralanecesita mobilizari si in aceasta articulatie, cum ar fi: tractiune in ax, antepulsie- retropulsie si

abductie. Miscarea de alunecare dorsala a humerusului in fosa glenoida este indicata daca

exista o scadere a mobilitatii flexei si rotatiei interne. In limitarea miscarii de extensie si de

rotatie externa se recomanda miscarea de alunecare anterioara a humerusului.

In studiul lui Cyriax J. este demonstrat efectul benefic al masajului profund ce consta

in frictiuni transversale realizate pe tendoane, in inflamatiile cronice ale umarului, cu riscul

depunerii de tesut fibros intr-un mod anormal. Masajul Cyriax este utilizat mai ales in

tendinita supraspinosului, avand rezultate notabile. Scopul acestui procedeu este prevenirea

contracturilor si hiperemia tesuturilor.

Aceste tehnici manuale se bucura de succes printre kinetoterapeutii care recupereaza

periartrita scapulo-humerala, dar putinele studii realizate care verifica eficacitatea lor, auconcluzionat ca acestea nu sunt mai eficiente decat injectiile cu steroizi sau posturarile.

In momentul in care amplitudinea de miscare a articulatiei umarului creste, pacientul

poate continua programul de recuperare la domiciliu, cu exercitii de automobilizare si

mobilizari active. Aceste proceduri sporesc independenta pacientului si duc la reducerea

deficitului de mobilitate. Este bine cunoscut faptul ca umarul blocat are o evolutie lunga

(uneori peste 8 luni), iar programul trebuie alcatuit in asa fel incat pacientul sa-si poata

executa exercitiile la domiciliu. Controlul kinetoterapeutului este bine sa se faca la intervale

de 2- 3 saptamani.

In programul de kinetoprofilaxie al umarului blocat se pune accentul inca de la inceput

si pe exercitiile pentru cresterea fortei musculare. Knight KL si Knapik JJ et al., in studiile lor

arata modul in care cresterea fortei si rezistentei musculare se realizeaza prin exercitii

izometrice si izotonice cu rezistenta progresiva. Initial se utilizeaza mobilizari Kabat:

diagonala 1 flexie, la inceput liber, apoi cu usoara contrarezistenta progresiva. Se mai pot

antrena mobilizari pe schema „despicatului” („chop”) cu “hold-relax” la nivelul limita a

miscarii. Se utilizeaza si tehnici de facilitare neuromusculara proprioceptive, cum ar fi:

stabilizare ritmica (SR) si tehnici de inversare: inversarea lenta (IL) si inversarea lenta cu

opunere (ILO). Mobilizarile Kabat pe diagonala 2 flexie nu se introduc decat dupa ce

diagonala 1 flexie se face pe toata flexia. Se pot efectua si mobilizari pe schema “ridicarii”

(„lifting-ului”). Aceste tehnici cresc forta musculaturii centurii scapulo-humerale, ce rezulta

in cresterea mobilitatii articulare. Forta crescuta rezulta si in reactivarea mecanismelor de

protectie ale centurii scapulare si in imbunatatirea posturii.In studiile realizate de Rockwell J. si Costill DL. se arata importanta echipamentului

izokinetic care permite efectuarea exercitiilor intr-un ritm lent sau rapid, in functie de nevoile

fiecarui pacient. Acestea sunt indicate in scopul recuperarii functionale globale a membrului

superior. Dupa Hislop si Perrine, exercitiile izokinetice sunt miscari ce se realizeaza cu o

viteza constanta, cu rezistenta adaptabila. Contractia musculara poate fi maxima, deoarece

rezistenta variaza in functie de contractia musculara pe diferitele grade de amplitudine a

miscarii realizate. Se elimina acel punct slab existent in toate miscarile. Avantajele exercitiilor

realizate cu echipament izokinetic sunt: izoleaza grupele musculare slabe, muschii se

contracta maximal pe toata amplitudinea de miscare, vitezele simuleaza activitatea

functionala, iar faptul ca rezistenta este adaptabila face ca mecanisul sa fie foarte sigur (se

reduc la minin sansele de accidentari). Folosind echipament special (spre exemplu aparatelecu scripeti), viteza de executie va ramane constanta pe tot parcursul miscarii. Rezistenta pe



care o genereaza aparatul va fi egala atat in faza concentrica, cat si in cea excentrica a

miscarii. Studiile comparative arata ca antrenamentul cu contractii izokinetice dezvolta mai

repede forta musculara decat cel cu contractii izotonice. In figura 2 este reprezentat un

echipament special pentru cresterea fortei membrelor superioare si inferioare.

Figura 2.

Kinetoprofilaxia umarului blocat poate fi realizata cu success si in cadrul programelor

de terapie ocupationala, realizate in centre specializate, sau la domiciliu.

Avicenna (medicul orientului) spunea: “Daca oamenii isi exerseaza corpurile pr in

munca si miscare la momente potrivite, ei nu vor mai avea nevoie nici de medici, nici de

remedii”.



BIBLIOGRAFIE

1. Sbenghe T. - Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor,

Editura Medicala, Bucureşti, 1981

2. Sbenghe T. - Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală,

Bucureşti, 1987

3. Brotzman B., Wilk E., - Handbook of Orthopaedic Rehabilitation, second edition,

Mosby Elsevier Edition, SUA, 2007

4. Cyriax J, Cyriax P. Illustrated Manual of Orthopaedic Medicine. Boston, MA,

Butterworth Publishers, 1983, pp 19-22

5. Knight KL: Knee rehabilitation by the daily adjustable progressive resistance exercise

technique. Am J Sports Med 7:336-337, 1980

6. Knapik JJ, Ramos MV, Wright JE: Non-specific effects of isometric and isokinetic

strength training at a particular joint angle. Med Sci Sports Exerc 12:120, 1980

7. Rockwell J, Garrick J: High speed training is the secret to successful isokinetic

training. The Physician and Sportsmedicine 7(12): 13,1979

8.

Costill DL, Fink WJ, Habansky AJ: Muscle rehabilitation after knee surgery. ThePhysician and Sportsmedicine 5(9):71-74, 1977

9. http://physther.org/content/66/12/1912.full.pdf

10. http://orthopedics.about.com/cs/frozenshoulder/a/frozenshoulder.htm

11. http://www.livestrong.com/article/447519-isokinetic-training/

12. http://www.docstoc.com/docs/20306890/Isokinetics-in-Rehabilitation

13. http://www.nutritiesportiva.ro/fiziologie/19-tipuri-contractie-musculara.html

14. http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2011/03/curs-kinetoprofilaxie-lucru-

dobrescu.pdf

15. http://orthopedics.about.com/cs/frozenshoulder/a/frozenshoulder.htm

http://orthopedics.about.com/cs/frozenshoulder/a/frozenshoulder.htm


http://www.livestrong.com/article/447519-isokinetic-training/


http://www.docstoc.com/docs/20306890/Isokinetics-in-Rehabilitation


http://www.nutritiesportiva.ro/fiziologie/19-tipuri-contractie-musculara.html


http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2011/03/curs-kinetoprofilaxie-lucru-dobrescu.pdf













Referat Kinetoprofilaxie.docx

Documents

Transcript of Referat Kinetoprofilaxie.docx