Uniunea Europeană

Istoricul Uniunii Europene

După Al Doilea Război Mondial, mișcarea integrării europene a fost văzută de mulți ca o scăpare din formele extreme de naționalism care au devastat continentul de două ori în același secol.Una din aceste încercări de a-i uni pe europeni a fost Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului care a fost declarată drept primul pas către o Europă federală, pornind cu dorința de a elimina orice posibilitate pentru războaie viitoare între statele membre prin intermediul schimburilor intre industriile grele naționale.Membrii fondatori ai Comunității au fost Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest. Primii susținători ai Comunității au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi și Konrad Adenauer. În 1957, șase state au semnat Tratatul de la Roma, care extinde cooperarea anterioară din cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și creează Comunitatea Economică Europeană, înființând o uniune vamală șiComunitatea Europeană a Energiei Atomice pentru cooperarea în dezvoltarea energiei nucleare.Tratatul a intrat în vigoare în 1958.

Comunitatea Economică Europeană și Euratom au fost create separat de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, deși împărțeau aceleași instanțe și Adunarea Comună. Conducerea acestor Comunități erau denumite Comisii, opusul „Înaltei Autorități”. Comunitatea Economică Europeană era condusă de Walter Hallstein,iar Euratom integra sectoare de energie nucleară, pe când CEE avea să dezvolte uniunea vamală dintre membri.În anii 1960, au apărut tensiuni cu Franța care dorea limitarea puterii supranaționale. Totuși, în 1965 s-a ajuns la un acord, iar în 1967 a fost încheiat Tratatul Merger în Bruxelles. A intrat în vigoare la 1 iulie 1967 și a creat un singur set de instituții pentru cele trei comunități, care erau denumite împreună drept Comunitățile Europene, deși era cunoscută doar Comunitatea Europeană. Jean Rey a prezidat pentru prima Comisie unită.

În 1973, Comunitățile sau lărgit prin includerea Danemarcei(inclusiv Groenlanda, care a părăsit comunitățile în 1985), Irlanda și a Marii Britanii Norvegia a negociat aderarea în același timp dar votanții norvegieni au respins planul de aderare într-un referendum, așa că Norvegia a rămas în afara uniunii. În 1979 au avut loc primele alegeri democratice pentru Parlamentul European. Grecia a aderat în 1981, Portugalia și Spania în 1986. În 1985, Acordul de la Schengen a dus la spațiul fără controale vamale între cele mai multe state membre și câteva state non-membre. În 1986, steagul european a început să fie folosit de Comunități,iar Actul Unic European a fost semnat. În 1990, după căderea Cortinei de Fier, fosta Germanie de Est a devenit parte a comunității ca parte a noii Germanii unite. O dată cu

extinderea către fostele state comuniste din Estul Europei, au fost convenite criteriile de la Copenhaga pentru statele candidate.

Uniunea Europeană a fost înființată formal când Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare, pe 1 noiembrie 1993, iar în 1995 Austria, Finlanda și Suedia au aderat la nou înființata UE. În 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale din 12 state membre. De atunci, Zona Euro a crescut la 17 state. În 2004, UE a avut cea mai mare extindere din istorie, când Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Sloveniaau aderat la Uniune.

La 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria au devenit cele mai noi state membre. În același an Slovenia a adoptat euro, urmată în 2008 de Cipru și Malta, de Slovacia în 2009 și de Estonia în 2011. În iunie 2009 au avut loc alegerile pentru parlamentul european care au dus la continuarea mandatului de președinte al comisiei de Barosso, iar în 2009 Islanda și-a depus formal candidatura pentru aderarea la UE. În 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabonaa intrat în vigoare și a reformat multe aspecte ale UE. În particular a schimbat structura legală a Uniunii Europene, transformând sistemul celor 3 comunități într-o singură entitate cu personalitate juridică internațională și a creat funcția permanentă de Președinte al Consiliului European, primul care ocupă această funcție fiind Herman Van Rompuy și un Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și securitate, Catherine Ashton. La 9 decembrie 2011, Croația a semnat Tratatul de Aderare la UE. Referendumul de aderare la UE ce a avut loc în 22 decembrie 2011 a validat aderarea țării la Uniunea Europeană, 66% din cetățenii croați prezenți la vot au votat pentru aderarea la Uniunea Europeană,iar aderarea va avea loc la 1 iulie 2013 după ce Tratatul de Aderare va fi ratificat de toate statele membre.

State membre

Numărul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele șase state fondatoare (Belgia, Franța, Germania (de Vest), Italia,Luxembourg și Olanda) la actualul număr de 27 de state membre, prin extinderi succesive o dată ce țările aderau la tratat și făcând așa, renunțând la o parte din suveranitatea lor pentru a obține reprezentativitate în instituțiile Uniunii. Pentru a adera la UE, o țară trebuie să respecte criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993. Criteriile spun că pentru ca un stat să adere la UE trebuie să aibă o democrație stabilă care respectă drepturile omului și domnia legii, o economie de piață funcțională capabilă să facă competiție în cadrul UE și acceptarea obligațiilor de membru, inclusiv legislația UE. Evaluarea îndeplinirii criteriilor este responsabilitatea Consiliului European. Nici un stat membru nu a părăsit vreodată Uniunea, deși Groenlanda (o provincie autonomă ce apartine Danemarcei) s-a retras în 1985. Tratatul de la Lisabona prevede modalitățile de părăsire a uniunii de către un stat membru.

Croația este un stat candidat și va deveni cel de-al 28-lea stat membru al UE la 1 iulie 2013.

Sunt cinci state candidate oficial: Islanda, Macedonia, Muntenegru, Turcia și Serbia.Albania și Bosnia și Herțegovina sunt de asemenea recunoscute ca potențiale candidate. Kosovo este de asemenea o potențială candidată dar Comisia Europeană nu o recunoaște ca un stat independent din cauza faptului că nu toate statele membre o recunosc ca o țară independentă de Serbia.România este una dintre statele membre care nu recunosc independența Kosovo.

Cele patru țări care formează Asociația Europeană a Liberului Schimb (care nu sunt membre UE) au aderat parțial la politicile și reglementările economice ale UE: Islanda (o țară candidată pentru aderarea la UE), Liechtenstein și Norvegia, care sunt parte din piața unică prin Spațiul Economic European și Elveția, care are legături similare prin tratate bilaterale. UE are de asemenea relații cu micro-statele europene, Andora, Monaco, San Marino și Vatican care folosesc moneda unică și cooperează în unele domenii.

Institutiile UE

Principalele instituţii ale Uniunii Europene sunt :

-Parlamentul European;-Consiliul Uniunii Europene;-Comisia Europeana;-Oficiul European de Lupta Contra Fraudei (OLAF);-EuropeAid Oficiul de Cooperare;-Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene;-Tribunalul de Prima Instanta;-Curtea Europeana de Conturi;-Mediatorul European;-Controlorul European   pentru Protectia Datelor ;

Organismele financiare sunt:

-Banca Centrala Europeana;-Banca Europeana de Investitii (BEI);-Fondul European de Investitii;

Organisme consultative sunt:

Comitetul Economic si Social;Comitetul Regiunilor.

Principalele momente ale aderarii Romaniei la UE

De la 1 ianuarie 2007, suntem cetăţeni cu drepturi depline ai Uniunii europene.În România, evenimentul a fost marcat oficial prin mai multe momente festive,între care înălţarea drapelului Uniunii Europene,lângă cel al României, la sediul Guvernului. Simultan, ceremonia a avut loc în toate capitalele de judeţ din ţara. La Bucureşti,au fost prezentaţi,preşedintele Traian Basescu, premierul,politicieni români,dar şi numeroşi oficiali europeni.  Preşedintele Parlamentului European, Josep Borell, a rostit câteva cuvinte de felicitare în limba română, prin care a urat românilor bun venit în Europa.Arborarea drapelului Uniunii Europene s-a făcut în acelaşi moment la toate instituţiile din România.

Drumul catre Uniunea Europeana

În cazul ţării noastre, procesul de pregătire a aderării a început in 1993, momentul 1 ianuarie marcând încheierea celui de-al cincilea val de extindere a Uniunii. Principalele momente care au marcat evoluţia relaţiilor dintre România şi UE sunt cuprinse într-un material al Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti,din care sunt prezentate în continuare cele mai importante:

1993 - 1999

- 1 februarie 1993 - România semnează Acordul European,care instituie o asociere între România,pe de o parte,şi Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora,pe de altă parte; - iunie 1995 - România depune cererea de aderare la Uniunea Europeana; - iulie 1997 - Comisia Europeană adoptă Agenda 2000,care include opinia asupra cererii de aderare a României; - noiembrie 1998 - Comisia Europeană publică primele rapoarte de ţară privind procesul de aderare a României (si a celorlalte ţări candidate); - iunie 1999 - România adoptă Planul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană; - noiembrie 1999 - Comisia Europeană publică cel de-al doilea raport de ţară privind progresele României in procesul de aderare la UE; - 5 mai 1999 - Premierul britanic Tony Blair susţine o alocuţiune in Parlamentul de la Bucureşti, angajând sprijinul Londrei pentru integrarea României in structurile economice şi de securitate europene si euro-atlantice. Tony Blair s-a angajat să susţină,la summit-ul UE de la Helsinki,din decembrie,lansarea unei invitaţii pentru România,in vederea începerii negocierilor de aderare al Uniune.Este momentul în care România are şanse reale de a adera la NATO şi UE, după ce mult timp Marea Britanie a avut reţineri,un sprijin constant venind doar din partea Franţei,dintre statele mari ale UE. Decizia britanică venea după suportul dat NATO de România în războiul din Iugoslavia;- 10-11 decembrie 1999 - la Helsinki,Consiliul European decide începerea negocierilor cu şase ţări candidate,România,Slovacia,Lituania,Bulgaria şi Malta şi se recunoaşte Turciei statutul de stat candidat; 

2000

- februarie 2000 - în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale,dedicată lansării Conferinţei Interguvernamentale,are loc deschiderea oficială a negocierilor de aderare a României; - mai 2000 - Guvernul adoptă Programul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană (actualizat) si Planul de Acţiune şi Cadrul Macroeconomic,complementare SETM; - 8 noiembrie 2000 - se publică al treilea raport de ţară asupra progreselor înregistrate de România în pregătirea pentru aderare; - 14 noiembrie 2000 - sunt deschise încă două noi capitole de negociere: Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei şi Politica în domeniul concurenţe.Până la sfârşitul anului este închis un singur capitol,Statistica;

2001

- ianuarie-iunie 2001 - în timpul preşedinţiei suedeze a UE sunt deschise cinci noi capitole: Dreptul societăţilor comerciale,Pescuitul,Uniunea vamală,Libera circulaţie a capitalului şi Politica în domeniul transporturilor.Un singur capitol este închis în această preşedinţie: Pescuitul; - 13 noiembrie 2001 - este publicat al patrulea raport de ţară; - noiembrie 2001 Comisia prezintă o ediţie revizuită a Parteneriatului pentru Aderare cu România; - 14-15 decembrie 2001 - Consiliul European de la Laeken nominalizează,pentru prima oară, ţările candidate susceptibile să încheie negocierile de aderare până la sfarşitul anului 2002. Zece dintre ţările candidate sunt nominalizate,cu excepţia Romăniei şi Bulgariei;- decembrie 2001 - numărul capitolelor de negociere închise de România ajunge la nouă;

2002

- ianuarie 2002 - mai - în timpul preşedinţiei spaniole sunt dechise nouă capitole: Cap. 1 - Libera circulaţie a mărfurilor, Cap. 2 - Libera circulaţie a persoanelor, Cap. 11 - Uniunea Economică şi Monetară, Cap. 14 - Energie, Cap. 21 - Politica regională şi de coordonare a instrumentelor structurale, Cap. 22 - Protecţia mediului, Cap. 24 - Justiţie şi afaceri interne, Cap. 28 - Control financiar si Cap. 30 - Instituţii. Trei capitole sunt închise: Cap. 13 - Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, Cap. 11 - Uniunea Economică şi Monetară şi Cap. 30 Instituţii; - 9 octombrie 2002 - Comisia Europeană publică al cincilea raport de ţară; - 13 noiembrie 2002 - Comisia adoptă câte o "Foaie de parcurs" pentru România şi Bulgaria; - 20 noiembrie 2002 - Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007 ca data ţintă pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana; - 12 - 13 decembrie 2002 - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderării a 10 noi state membre si adoptă foile de parcurs pentru România si Bulgaria;

2003

- 26 martie 2003 - Comisia Europeană prezintă ediţia revizuită a Parteneriatului de Aderare cu România; 

- ianuarie - mai 2003 - în timpul preşedinţiei elene sunt închise trei capitole: Cap. 1 - Libera circulaţie a mărfurilor, Cap. 4 - Libera circulaţie a capitalurilor şi Cap. 10 Impozitarea; - 5 noiembrie 2003 - este dat publicităţii raportul de ţară privind progresele României în procesul de aderare; - iunie - decembrie 2003 - in timpul preşedinţiei italiene a UE sunt închise încă trei capitole: Cap. 2 - Libera circulaţie a persoanelor, Cap. 9 - Politica în domeniul transporturilor şi Cap. 28 - Control financiar; - decembrie 2003 - din cele 30 de capitole, 22 sunt închise provizoriu;

2004

- ianuarie - iunie 2004 - in timpul preşedintâţiei irlandeze alte trei capitole de negociere au fost închise: Cap. 7 - Agricultura, Cap. 14 - Energie şi Cap. 29 - Prevederi financiare şi bugetare;30 iunie 2004 - 25 din 30 de capitole de negociere au fost închise; - 17 decembrie 2004 - la Consiliul European de la Bruxelles, România a primit confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.României i se recomandă să continue reformele şi să implementeze angajamentele referitoare la acquis-ul comunitar,în special în domeniile: Justiţie şi Afaceri Interne, Concurenţă şi Mediu. Consiliul European recomandă semnarea Tratatului de aderare comun pentru România şi Bulgaria în aprilie 2005, după primirea avizului Parlamentului European;

2005

- 13 aprilie 2005 - Parlamentul European a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeana.Cu 497 voturi pentru, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, a fost adoptată rezoluţia referitoare la aderarea României la Uniunea Europeana în 2007. Data aderării pentru România Bulgaria este prevazută a fi 1 ianuarie 2007,în caz că nu se constată întârzieri majore; - 25 aprilie 2005 - în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele Băsescu a semnat Tratatul de Aderare la UE ca şi primul ministru al Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg, alături de reprezentanţii celor 25 de state membre; - 26 septembrie 2006 - Comisia Europeană recomandă Consiliului European aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, dar va monitoriza mai departe lupta anticorupţie şi anumite domenii sectoriale, în special agricultura, fiind posibilă reducerea fondurilor post-aderare pentru agricultura în cazul în care măsurile angajate nu vor fi îndeplinite.

2006

- 03 octombrie 2006 Senatul Franţei adoptă,în unanimitate, legea de ratificare a Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. - 10 octombrie 2006 - Parlamentul danez aprobă în prima lectură Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE, deschizând calea către un vot favorabil la a doua lectură, demers necesar pentru integrarea celor două ţari. - 16 octombrie 2006 - Preşedintele Jaques Chirac a promulgat legea de ratificare a Tratatului de

aderare a României şi Bulgariei la UE, textul este publicat în Monitorul Oficial. Odată cu promulgarea şi publicarea legii, procedurile de ratificare a Tratatului s-au încheiat în Franţa. - 26 octombrie 2006 - Bundestagul ratifică Tratatul, înregistrandu-se 529 de voturi "pentru", 12 voturi "împotrivă" şi 10 abţineri. - 21 noiembrie 2006 - Parlamentul danez ratifică cu 97 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" si 15 abţineri, aderarea României şi Bulgariei la UE. - 24 noiembrie 2006 - Bundesratul, Camera superioara a Parlamentului german ratifică, cu unanimitate de voturi, Tratatul, procesul de aprobare a tratatului de către statele UE fiind astfel finalizat. - 15 decembrie 2006 în raportul redactat la finalul summit-ului de la Bruxelles al şefilor de stat şi de guvern din UE, Consiliul European adresează,în deschiderea documentului, "un călduros bun venit României şi Bulgariei ca membri cu drepturi depline în Uniunea Europeană". Formularea stabileşte definitiv aderarea celor două ţări, Consiliul European menţionând că momentul înseamnă,practic,încheierea cu succes, al celui de-al cincilea val de extindere. 

Simbolurile UE

Conform Tratatului de la Lisabona, simbolurile Uniunii Europene sunt drapelul Uniunii, moneda, imnul european, ziua Europei și deviza europeană.

Drapelul Uniunii Europene

Drapelul Europei este folosit atât de Uniunea Europeană cât și de Consiliul Europei. Este format dintr-un cerc din 12 stele (galbene) pe un fundal albastru. Albastrul reprezintă vestul, numărul de stele reprezintă perfecțiunea iar faptul că sunt în cerc reprezintă unitatea. Stelele nu variază în funcție de numărul statelor membre a nici uneia dintre organizații pentru că reprezintă oamenii din Europa, inclusiv cei dinafara Uniunii.

Imnul

Imnul European este bazat pe un preludiu al „Odei Bucuriei” al lui Ludwig van Beethoven. Având în vedere numărul mare de limbi din Europa, imnul este doar în versiunea instrumentală, iar versurile germane nu au nici un statut oficial. A fost adoptat de liderii Comunităților Europene în 1985. Acesta nu înlocuiește imnurile naționale, dar este destinat să celebreze valorile comune. Este cântat în ocazii oficiale atât de Consiliul Europei cât și în Uniunea Europeană.

Ziua Europei

„Ziua Europei” este o sărbătoare în Europa ținută anual în 5 și 9 mai din cauza diferențelor dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană. 9 mai 1950 a fost data la care Robert Schuman a făcut istorica „Declarație Schuman” prin care propunea ca industriile de oțel și cărbuni ale Germaniei de Vest, Franței și a altor state trebuie să se unească pentru a evita un nou război. Acesta moment este considerat ca fiind fondator pentru ceea ce astăzi este

Uniunea Europeană și a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano din 1985. Consiliul Europei a fost fondat pe 5 mai 1949 si astfel a ales să sărbătorească la această dată înființarea sa.

Alte observări

11 februarie: Ziua 112 - numărul de urgență al UE.

23 august: Ziua Europeană a Comemărării Victimelor Stalinismului și Nazismului.

Deviza

Deviza „Unitate în Diversitate” a fost adoptată de Uniunea Europeană la 4 mai 2000 după ce a fost organizat un concurs numit „O deviză pentru Europa”. Este inspirată din deviza latină a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta: „In Varietate unitas!„ Deviza a fost tradusă în toate cele 23 de limbi oficiale în 2004.

Euro ca simbol

Euro nu a fost unul dintre simbolurile originale create de către Consiliul Europei și aparține doar UE, dar a devenit un simbol din anul 2002, când a înlocuit 12 monede naționale din UE. În acest moment este folosită de cei mai mulți membri ai UE și a devenit unul dintre cele mai tangibile simboluri ale unității europene pentru cetățenii din Uniunea Europeană.

Tălmaciu Alexandru

Clasa a VII-a B