8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 1/13

POLITICI BUGETARE

REFERAT

 BUGETUL UNIUNII EUROPENE. CONŢINUT. STRUCTURĂ.

 PRINCIPII BUGETARE 

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 2/13

CUPRINS

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Capitolul I

 Noţiuni introductive privind U.E.

1. Scurt istoric. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

2.  Noţiunea de buget public. Definiţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Capitolul II

Conţinutul şi structura bugetului U.E.

1. Conţinutul bugetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

2. Structura bugetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

2.1. Venituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

2.2. Cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Capitolul III

Principii bugetare

Principiile bugetare comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

2

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 3/13

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 4/13

INTRODUCERE

În orice entitate economico-juridica se naşte necesitatea relaţionării financiare

sub forma, în acest caz, a unor relaţii financiare publice. Finanţele publice nu se pot

desfăşura în afara bugetelor. Bugetul Uniunii Europene funcţionează similar bugetelor 

de stat şi se supune, în mare, aceloraşi principii.

Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă banească ce iau naştere în

 procesul repartiţiei produsului intern brut , în conformitate cu obiectivele de politică

economică, socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pede o parte, ca relaţii prin care se mobilizează resursele baneşti, iar pe de altă parte ca

relaţii de repartizare a acestor resurse. Bugetul de stat reprezintă o categorie

fundamentală a ştiintelor finanţelor. Îl putem aborda din punct de vedere juridic si

economic. Sub aspectul său juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute

si autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi

autorizează in forma legislativa cheltuielile si resursele statului, având caracter 

obligatoriu şi fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a

resurselor publice şi a modului de utilizare a acestuia, elaborându-se pe o perioadă de

un an. Legea bugetului de stat este influenţata de concepţiile politice, economice si

sociale specifice fiecarei perioade. Abordarea economica se referă la corelaţiile

macroeconomice în legătură cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit

nivel al PIB - şi măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital

şi consum - determină nivelui indicatorilor bugetari si constituie baza evoluţiei

favorabile a resurselor în viitor.

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează în fiecare an finanţarea

ansamblului activitaţilor şi intervenţiilor comunitare. În funcţie de acesta pot fi

observate în fiecare an prioritaţile şi orientările politice comunitare. Evoluţia sa de-a

4

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 5/13

lungul timpului reflectă transformările succesive ale construcţiei europene.

CAPITOLUL I

 Noţiuni introductive privind Uniunea Europeană.

1. Scurt istoric

  Aspiraţia spre o Europă unită este veche; îngropaţi în praful istoriei

necunoscute şi al uitării nedrepte, mult mai bătrâni decât ne-am fi putut aştepta, îi

regăsim pe primii părinţi ai acestei idei. Tentative de unificare a naţiunilor europene

au existat încă dinaintea apariţiei statelor naţionale moderne.

În decembrie 1945 s-au pus bazele unei noi ordini monetare prin Tratatul de laBretton Woods, iar în 1947 a apărut GATT.

La 19 septembrie 1946, primul ministru englez, Winton Churchill, a prezentat

opiniile sale privind viitorul Europei după cel de-al doilea război mondial, afirmând

necesitatea construirii Statelor Unite ale Europei. Ideea unei Europe unite nu era nouă.

Ea mai fusese vehiculată în diferite împrejurări*1.

Pentru început s-a concretizat prin formarea la 5 mai 1949 a Consiliului Europei,

alcătuit din zece state membre – fondatori : Belgia, Olanda, Danemarca, Franţa,

Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, principalul domeniu

fiind cel social şi cultural.

În plan economic se remarcă lansarea de către SUA, în 1947, a planului Marshall*2 

de ajutorare a statelor Europei aflate în dificultăţi economice şi sociale la sfârşitul

războiului. În legătură cu aplicarea planului Marshall, la 16 aprilie 1948 a fost

înfiinţat O.E.C.C. care ulterior s-a transformat în O.C.D.E.În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Paris la 9 mai 1950 s-a lansat

  planul „Schumann” şi s-a trecut la o fază hotărâtoare a destinului comunităţilor 

1 L. Cartou, Communaute Europeennea, Daulloz, 19912 George Marshall (1880-1959) general şi om politic american; şef de stat major al armatei SUA în timpul celui de-aldoilea război mondial; secretar de stat al Departamentului de Stat 1947-1948; a iniţiat planul de ajutor al SUA

5

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 6/13

Europene*3. Au urmat luni de negocieri (între cele şase state) care s-au concretizat cu

adoptarea Tratatului CECO la 18 aprilie 1951, intrat în vigoare la 25 iulie 1952 .

O fază decisivă a procesului de integrare a început odată cu semnarea de către cei

12 membri ai Comunităţii Europene , la 7 februarie 1992 a Tratatului de la Maastricht

 privind instituirea unei Uniuni Europene*4. Acest Tratat a constituit o nouă etapă în

  procesul creării unei uniuni mai strânse între popoarele Europei. Tratatul de la

Maastricht a cuprins şapte titluri şi trebuie remarcat că prin acest Tratat nu au fost

înlocuite, ci modificate, tratatele care pun bazele Comunităţii Europene. După

adoptarea Tratatului de la Maastricht, alte 10 state au depus cereri de adoptare :

România, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Estonia, Lituania,

Letonia. Încununare a unui deziderat de veacuri, Uniunea Europeana (UE) şi-a începutexistenţa la 1 noiembrie 1993, fiind noua denumire a Comunităţii Economice

Europene (CEE), înfiinţată în 1957. Putem spune că Uniunea Europeană este o entitate

 politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, ce este compusă in prezent din

27 ţări. Tendinţa acestui organism este de a compune din toate statele europene o

singură entitate economică.

2. Noţiunea de buget public. Definiţii

Cuvântul “buget” îşi gaseşte originea în limba franceză, în expresia “bouge” şi

“bougette”, care exprimau înţelesul de pungă de piele pentru bani. Anglo-saxonii au

 preluat noţiunea de la francezi şi au consacrat acest termen care s-a răspândit şi în alte

state din Europa. În legislaţia franceză, prima oară este utilizată noţiunea de buget în

anul 1806 în Legea privitoare la finanţe.

În România, cuvântul “buget” apare pentru prima dată în Regulamentul

Organic din Muntenia şi Moldova, pus în aplicare în anii 1831-1832.

Economia publică, prin dimensiunea şi complexitatea ei, nu-şi poate desfaşura

activitatea fără sa-şi elaboreze un program economic, pe timp determinat, care să se3 D. Simon, „ Le systeme juridique communautaire”, Puf, Paris, 19974 J. Cloos. G. Reinesh, D. Vignes et J. Weyland, „ Le traite de Maastricht, genese, analyse, commentaires”, Breylant,Bruxelles, 1993

6

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 7/13

reflecte într-un program financiar, în care să se prevadă veniturile şi cheltuielile unei

anumite perioade*5.

În concepţia ce stă la baza sistemului bugetar din statele moderne, a prevedea

nevoile financiare ale unei perioade (de regulă un an calendaristic) şi a da acestor 

 previziuni maximum de publicitate pentru a fi cunoscute de către toţi cei ce suportă

sarcinile materiale necesare funcţionării administraţiei publice, reprezintă o obligaţie

 primordială a organelor statului. Prin urmare, “ a face un buget înseamnă a enumera, a

evalua şi a compara, în mod periodic, dinainte şi pe o perioada de timp în viitor,

cheltuielile de făcut şi veniturile de perceput”*6.

CAPITOLUL IIConţinutul si structura bugetului UE

1. Conţinutul bugetului

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează în fiecare an finanţarea

ansamblului activităţilor şi intervenţiilor comunitare. În funcţie de acesta pot fi

observate în fiecare an priorităţile şi orientările politice comunitare. Evoluţia sa de-a

lungul timpului reflectă transformările succesive ale construcţiei europene. În 1970,

 bugetul comunităţii era de 3,6 miliarde ecu ( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro) şi era

constituit aproape în totalitate din fonduri pentru cheltuielile legate de politica agricolă

comună. Astăzi, bugetul UE este dotat cu aproximativ 95 miliarde €. Se pot regăsi aici

toate politicile UE: cheltuielile politicii agricole comune, politica de dezvoltare

regională, cheltuieli de cercetare, educaţie, formare, acţiuni de cooperare

internaţională etc.

Prevederile privind elaborarea si adoptarea bugetului, administrarea lui, precum şi

controlul executiei bugetare au un caracter uniform pentru cele trei Comunităţi, cu

5 I. Condor, Dreptul finantelor publice , Ed. Romania de maine, Bucuresti, 2006.6 C. de Malberg, Contribution á théorie générale de l’ Ėtat , Paris, 1920.

7

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 8/13

excepţia cheltuielilor neadministrative, operaţionale, şi a veniturilor CECO, care sunt

incluse într-un buget distinct, şi a activităţii financiare a Băncii Europene de Investiţii.

2. Structura bugetului

2.1. Venituri

Bugetul UE reprezintă ansamblul resurselor financiare de care acesta dispune

anual pentru îndeplinirea de către comunitate a obiectivelor stabilite în prezent prin

Tratatul de la Amsterdam. Bugetul comunitar este limitat în valoare absolută, el

reprezentând astăzi un procent de 1,27% din produsul naţional brut (PNB) total al

celor 15 ţări membre. Sistemul de finanţare a bugetului Comunităţilor Europene, bazat pe contribuţii naţionale, a fost înlocuit progresiv printr-un sistem de resurse proprii

format din : prelevări agricole - cca. 20-30% din venituri (impozite, prime, sume

suplimentare sau compensatorii, ori comisioane din comerţul cu statele nemembre în

cadrul politicii agricole comune şi contribuţii / alte obligaţii prevăzute în cadrul

organizării comune de piaŃă în domeniul zahărului ; taxe vamale prelevate în cadrul

schimburilor cu state din exteriorul CE pe baza tarifului vamal comun - cca.14-15%

din venituri; prelevări din TVA - rata uniformă aplicată pentru toate statele membre

(fiecare stat membru contribuie cu 1,4 din TVA ) la bazele de evaluare a taxei pe

valoarea adăugată armonizată; venituri diverse.

Venitul total al UE trebuie să fie egal cu totalul cheltuielilor şi să se încadreze

în limitele legale convenite, care sunt în prezent de 1,31% din venitul naţional brut

(VNB) pentru creditele de angajament şi de 1,24% din VNB al UE pentru creditele de

 plată. În prezent, principala sursă de finanţare a bugetului UE este o resursă bazată pe

 produsul naţional brut al statelor membre. Aceasta a ajuns să depăşească celelalte

surse, respectiv taxele vamale şi prelevările agricole („resursele proprii tradiţionale”),

 precum şi o resursă bazată pe taxa pe valoarea adăugată. Sistemul resurselor proprii a

cunoscut evoluţii semnificative de la începutul primului cadru financiar. În 1988,

8

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 9/13

resursa VNB reprezenta sub 11% din finanţarea UE, în comparaţie cu 28% provenind

din taxe vamale şi prelevări agricole şi cu 57% provenind din resursa proprie bazată

 pe TVA. În 2013, resursa VNB va reprezenta 74% din finanţarea UE, în raport cu

13% provenind din taxe vamale şi agricole şi cu 12% provenind din resursa bazată pe

TVA.

2.2. Cheltuieli

În ceea ce priveste cheltuielile, distingem între:

a) cheltuieli obligatorii, cele impuse de tratate, în cuantum de cca.45% din buget

(destinate functionarii institutiilor si organismelor comunitare),

 b) cheltuieli neobligatorii, în cuantum de 55% din buget (cheltuieli de personal, chirii,

transporturi, cercetare, informatie, energie, etc.).

Structura bugetului, precum şi dimensiunea acestuia, au cunoscut o evoluţie continuă.

Politicile de cheltuieli pentru perioada 2007-2013 au acordat o nouă prioritate

obiectivelor de creştere şi ocupare a forţei de muncă, precum şi noilor orientări9

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 10/13

 politice precum libertatea, securitatea şi justiţia. Cheltuielile UE trebuie să fie corelate

cu celelalte acţiuni menite să realizeze agenda politică europeană şi să se înscrie în

rândul instrumentelor alternative disponibile, precum legislaţia, înlăturarea

obstacolelor de reglementare, influenţarea cheltuielilor naţionale, coordonarea

 politicilor sau schimburile de idei, de cele mai bune practici şi de evaluări reciproce.

  Nu toate politicile necesită cheltuieli de la bugetul UE, în afara costurilor 

administrative de bază. În cazul altor domenii politice, precum politica de coeziune

sau mobilitatea studenţilor, dezvoltarea resurselor financiare este primordială în

realizarea obiectivelor acestora.

CAPITOLUL III

Principiile bugetare comunitare

Principiile bugetare, inspirate din dreptul financiar naţional, sunt: anualitate,

unitate, echilibru, universalitate, neafectarea veniturilor şi reguli de utilizare a

creditelor. În doctrina juridică financiară română*7 regăsim aceleaşi principii (cu

exceptia ultimului), chiar dacă, potrivit Legii finanţelor publice, nr.500/2002*8 se

 prevăd în mod expres doar următoarele: unităţii, universalităţii, specializării, unităţii

monetare, anualităţii si publicităţii.

Principiul anualitătii. Aceasta înseamnă că exerciţiul bugetar este anual  şi

coincide cu anul calendaristic, respectiv de la 1 ianuarie la 31 decembrie (art. III – 309

din Constituţia Europeană). Potrivit acestui principiu, durata de timp pentru care a fost

autorizată încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor, este de un an. În consecinţă,

 bugetul trebuie aprobat în fiecare an. Anualitatea nu exclude posibilitatea creării unuicadru  financiar multianual. Astfel, conform Constitutiei Europene (art. III–308),

cadrul financiar multianual se stabileste pentru o perioadă de cel puţin cinci ani,

incluzând valorile plafoanelor anuale ale alocărilor de angajare pe categorii de

7 I.Condor, Drept financiar,bugetar si fiscal , vol.1, Condor Consulting and Taxation, Bucuresti, 20038 M.Of. nr. 597 / 13.08 2002

10

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 11/13

cheltuieli şi valoarea plafonului anual de credite pentru plăţi. Categoriile de cheltuieli

corespund marilor sectoare de activitate ale Uniunii Europene. Cadrul financiar se

stabileste de către Consiliul de Miniştri al Uniunii prin reglementare europeană, iar în

cazul în care o astfel de reglementare nu a fost adoptată la încheierea cadrului

financiar precedent, plafoanele şi alte dispoziţii corespunzătoare ultimului an sunt

extinse aplicându-se până la adoptarea acestei reglementări. În prezent, U.E. adoptă

 buget multianual pe o perioadă de 7 ani.

  Principiul unităţii bugetare. Potrivit acestuia este obligatorie includerea într-

un singur document a tuturor veniturilor si cheltuielilor prevăzute pentru un exerciţiu

 bugetar. El poate fi corelat şi cu unitatea monetară în care se exprimă bugetul, astfel,

atât cadrul financiar multianual, cât şi bugetul anual se stabilesc în euro  (art. III–316).Constituţia Uniunii Europene prevede că “toate veniturile si cheltuielile Uniunii

trebuie să facă obiectul previziunilor pentru fiecare exerciţiu bugetar şi să fie înscrise

în bugetul Uniunii“ (art.I.-53, par.1).

Principiul echilibrului bugetar. Acesta implică faptul că bugetul trebuie să fie

echilibrat, respectiv ca veniturile sale să acopere integral cheltuielile. Această situaţie

nu exclude posibilitatea unui deficit bugetar (când cheltuielile depăsesc veniturile) sau

cea a unui excedent bugetar (veniturile depăsesc cheltuielile). Excedentul bugetar se

include în bugetul următor. Dacă apar depăşiri de cheltuieli, ele vor putea fi efectuate

în limita resurselor prevăzute în buget; eventual, veniturile vor putea fi mărite, dar 

numai din resurse proprii. Practica în Uniunea Europeană constă în elaborarea si

aprobarea de bugete echilibrate.

Principiul universalităţii. Acesta implică includerea în buget a veniturilor si

cheltuielilor cu sumele lor totale în sume brute. În ceea ce priveste avantajul acestuia,

„principiul universalităţii permite cunoasterea şi controlul sumei exacte a cheltuielilor 

 publice. Distingând, pe de o parte, veniturile si, pe de alta, cheltuielile, devine

imposibil, fie să se compenseze veniturile si cheltuielile, fie să se afecteze un anumit

venit unei anumite cheltuieli.”*9 9 P. Lalumière, Les finances publiques, Librairie Armand Colin, Paris, 1970

11

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 12/13

Neafectarea veniturilor. Acest principiu este în strânsă legătură cu cel anterior 

si înseamnă că, prin perceperea lor, veniturile bugetare se depersonalizează, adică

servesc la acoperirea cheltuielilor privite în ansamblul lor. Aşadar, nu este admisă

  perceperea unui venit public pentru finanţarea unei anumite cheltuieli publice

comunitare.

Reguli de utilizare a creditelor. Acest principiu corespunde parţial

  principiului specializării bugetare, reglementat în dreptul bugetar român. Potrivit

acestuia este admisă individualizarea veniturilor publice  pe surse de provenienţă şi

specializarea creditelor bugetare  pe categorii de cheltuieli. Apare astfel posibilitatea

efectuării de viramente de alocări, fie de la un capitol al bugetului la alt capitol, fie de

la o subdiviziune la altă subdiviziune, sau posibilitatea reportării limitate şi doar  pentru exerciţiul bugetar următor (art. III–313 alin. 3 si III–312 alin.1).

Principiul bunei gestiuni financiare constă de fapt în aplicarea principiilor 

economiei, eficienţei si eficacităţii. Astfel, economia   presupune ca mijloacele

financiare prevăzute a se colecta la bugetul U.E. să fie disponibile în timp util şi în

cuantumurile necesare pentru fiecare acţiune; eficienţa pretinde stabilirea unui raport

  perfect între mijloacele puse în operă si rezultate; eficacitatea vizează atingerea

obiectivelor fixate şi obţinerea rezultatelor scontate. Respectarea acestui principiu

rezumă stabilirea unor indicatori de performanţă pentru autorităţile responsabile de

gestionarea creditelor bugetare.

Principiul transparenţei este asigurat prin desfăsurarea tuturor activităţilor 

 bugetare “la vedere”, ceea ce înseamnă publicarea bugetului în Jurnalul Oficial al

Comunităţii.

CONCLUZII

12

8/14/2019 Referat Impozite Directe Sem i

http://slidepdf.com/reader/full/referat-impozite-directe-sem-i 13/13

La ora actuală, construcţia europeană nu mai este posibilă fără un cadru

financiar propriu, respectiv: resursele financiare adecvate, iar procesul de constituire a

acestui cadru a avut o evoluţie inconstantă, dar continuu ascendenta. Uniunea

Europeană a trebuit să găsească şi să-şi constituie resurse financiare pentru punerea în

 practică şi derularea politicilor comunitare.

Bugetul s-a dovedit a fi un instrument esenţial în realizarea obiectivelor politice

ale Uniunii Europene. Acesta reprezintă o investiţie pentru obiectivele viitoare ale

Europei, iar cetăţenii aşteaptă şi merită cel mai bun randament posibil al acestei

investiţii. Acest lucru implică asigurarea faptului că bugetul este orientat pentru a

realiza efectul optim, gestionat la cele mai înalte standarde şi că reuşeşte să aducă

îmbunătăţiri concrete vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Aceasta înseamnă un buget care poate fi schimbat pentru a reflecta schimbarea priorităţilor şi pentru a însoţi procesul

de integrare europeană în evoluţia acestuia.

Sprijinul financiar generat de politicile Uniunii Europene se poate prezenta sub

diferite forme şi poate recurge la diverse surse, inclusiv împrumuturi şi garanţii de

împrumut provenind de la Banca Europeană de Investiţii sau, în cazurile de

cofinanţare, de la bugetele statelor membre, precum şi fonduri private în cadrul

 parteneriatului între sectorul public şi cel privat. În momentul în care s-a recurs la

 bugetul Uniunii Europene, acesta a trebuit să se dovedească cel mai eficient şi mai

echitabil instrument pentru obţinerea de rezultate.

13