Cheile Bicazului

Cheile Bicazului sunt localizate in Muntii Halmas, fiind delimitate, la nord si nord-vest, de Suhardul Mare (1506 m), iar la sud-est, de Suhardul Mic (1352 m). Se remarca caracteristicile aparte, originale, ale reliefului, conditionata de adancimea mare a vaii, de inaltimea foarte mare a peretilor si de verticalitatea acestora. Cheile sunt sculptate de raul Bicaz, in calcare mezozoice, pe o lungime de aproximativ 8 km, inaltimea versantilor depasind uneori 300 m. Evolutia carstica a vaii a determinat aparitia in partea vestica a unui platou calcaros cu doline si avenuri. In sectorul estetic se remarca mai multe sectoare de vai pe unii afluenti ai

Bicazului, cum ar fi Lapos, Sugau, Bicajel, Iavard, Lazar. Cheile Bicazului sunt alcatuite din mai multe sectoare, de un pitoresc aparte, peisaje inedite in care relieful montan , apele si padurea creaza adevarate feeri.Ochii privitorului sunt atrasi de Piatra Altarului sau Turnul Bardosului, Muntele Piatra, Poienii, Cheile Bicajelului, Peretele Surducului etc. Cheile sunt strabatute de o sosea nationala modernizata si anume Dn12 C, ce face legatura intre orasele Bicaz si Gheogheni.

Despartite doar de vreo 20 km de orasul Bicaz,Cheile Bicazului reprezinta una din cele mai ataragatoare zone turistice ale tarii.Situate in partea centrala a Muntilor Hasmas,apartinand Carapatilor Orientali fac legatura intre judetele Neamt si Harghita.Cheile,cu o lungime de 8 km,ce se intind intre statiunea Lacu Rosu si satul Bicazului Ardelean,sunt formate de raul Bicaz si afluentii sai(din care cel mai important este Bicajelul) si leaga Transilvania de Moldova.

Fotografii:

Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului –Hasmas ce are ca arii protejate Lacu Rosu,CheileȘ Bicazului,Cheile Sugaului,Hasmasul Mare-Piatra Singuratica si Hasmasul Negru.

Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusete deosebita.Pereti de calcar ai stancilor ascund pesteri de o deosebita frumusete(Pestera Neagra,Pestera Cascada) si avene (Licas,Avenul cu Trei Intrari).Toate micile

cursuri de apa afluente Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului,Cheile Sugaului,Cheile Bicajelului.

Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului-un masiv stancos de 1120 m altitudine,masivele stancoase Piatra Pintestilor 847 m si Piatra Arisitei 835 m.Printre alte stanci mai deosebite din zona amintim Piatra Surducului,Poarta de Piatra si Politele Bardosului

Parcul naţional Cheile Bicazului este o rezervaţie geologică şi peisagistică. Parcul prezintă un deosebit interes ştiinţific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, dar şi din punctul de vedere al diversităţii biologice generate de marea diversitate a condiţiilor geoclimatice. Situate la 3 km de Lacul Roşu şi modelate de râul Bicaz în calcarele Masivului Hăşmaş, pe o lungime de 8 km, Cheile Bicazului oferă o privelişte de o rară frumuseţe. Aici apar din loc în loc pereţi abrupţi numiţi "pietre ": "Piatra Altarului " (1121 m altitudine), "Piatra Arşiţei", "Piatra Singuratică " şi porţiunea centrală denumită sugestiv "Gâtul Iadului" cu aspect de canion. Declarate monument al naturii, Cheile Bicazului formează o rezervaţie complexă, geologică şi floristică. Obiectivul principal al parcului este: protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic,hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură.

Parcul se află în zona central-nord-estică a României, pe raza judeţelor Neamţ şi Harghita. Cheile Bicazului sunt renumite în România, datorită mărimii lor impresionante. De asemenea, Lacul Roşu, format prin bararea naturală a apelor pârâului Bicaz (anul 1837), oferă privirii un peisaj deosebit

de pitoresc.Se oferă posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcului va asigura menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit.

Geomorfologia deosebită a zonei a dat naştere unei bogate varietăţi biologice, în cadrul căreia avem, de pildă, în jur de 1150 de specii de plante superioare, alături de sute de specii de faună. Multe dintre acestea sunt rare şi trebuie protejate. Iată de ce, în zona Cheile Bicazului, s-a creat un parc naţional care măsoara apoape 7000 de hectare.

Rezervaţiile naturale incluse în parc sunt: Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Cheile Şugăului, Avenul Licaş, masivul Hăşmaşu Mare- Piatra Singuratică şi Hăşmaşu Negru. Toate aceste rezervaţii conservă pe cuprinsul lor plante şi animale rare, importante din punct de vedere ştiinţific şi economic, precum şi pasaje interesante din punct de vedere turistic.

Cheile Bicazului, situate în nordul Munţilor Hăghimaş, s-au format în urma acţiunii erozive a râului Bicaz şi a afluenţilor săi( Cupaş, Lapoş, Bîrnard, Şugău). În amonte de chei, prin bararea râului Bicaz de către materialul diluvial alunecat în vale, a luat naştere în anul 1838 Lacul Roşu, care se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 2 km. Râul Bicaz se varsă în Bistriţa .

De-o parte şi de alta a râului Bicaz se înşiruie două serii de masivi cu pereţi abrupţi. Pe stânga râului se ridică masivele Ghilcoş (1384 m), Suhardul Mic (1126 m), Suhardul Mare

(1352 m), Turnul Bardosului (1121 m), Poliţele Bardosului (1132-1286 m), Piatra Glodului (1036 m), iar pe dreapta se însiruie Surduc (1126-1267 m), Piatra Arşiţei (876 m).

Masivele mai sus menţionate au coastele dinspre cursul apei foarte mult înclinate, până la verticale, înălţându-se cu 300-400 m deasupra şoselei şi a văii, care aici se îngusteaza atât de mult, încât razele solare nu pot străbate până la albia râului Bicaz. Structura geomorfologică a Cheilor Bicazului este de un pitoresc neasemuit. Feţele netede şi albe ale pereţilor calcaroşi alternează cu colţi de stâncă, piscuri în formă de tunuri semeţe, poliţe sau bârne suspendate, blocuri mici şi mari, crăpături şi văgăuni, imprimând regiunii o măreţie sălbatică, unică în felul ei.

Realizator:

Nedelcu Ionut