Cadrul institutional al politicii de protectie al consumatorilorIntroducereProtectia consumatorilor se inscrie in cadrul politicilor sociale promovate de catre orice stat. Totodata, ea trebuie, datorita importantei pe care o prezinta, sa se constituie intr-o politica de sine statatoare cu obiective, prioritati si insrumente proprii. In prezent, consumatorul in calitatea sa de purtator al cererii de marfuri a devenit un real partener de piata, ale carui pozitii ocupate in cadrul pietei se consolideaza pe masura dezvoltarii societatii. Comportamentul de cumparare al consumatorilor afecteaza din ce in ce mai multe intreprinderi, organizatii, organisme si institutii; de aceea, consumatorului ii este acordata o atentie din ce in ce mai mare. Relatiile complexe dintre agentii economici genereaza aspecte extrm de diverse care pot face obiectul unor programe de protectie a consumatorilor. Atat guvernele, cat si alte organisme ce activeaza in domeniul protectiei consumatorilor isi stabilesc anumite structuri si domenii pentru programele lor de protectie a consumatorilor. Dar sunt anumite domenii ale protectiei consumatorilor asupra carora s-au oprit toate guvernele, asociatiile, institutiile si organismele cu implicatii in protectia consumatorilor. Aceste domenii sunt : -imbunatatirea consumului populatiei prin politicile sociale ale statelor; -asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare in cadrul pietei; -asigurarea unui sistem de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor; -organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori; -apararea consumatorilor impotriva practicilor comerciale agresive si a publicitatii mincinoase. Organizatia Natiunilor Unite a stabilit prin rezolutia 39/248 din aprilie 1985 o serie de principii directoare pentru protectia consumatorilor, menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in elaborarea si fundamentarea politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor. Principiile directoare privind protectia consumatorilor,document adoptat de Adunarea Generala a ONU in 1985, este rezultatul eforturilor pe plan international ale Organizatiei Mondiale a Consumatorilor, Consumers International, formata in 1960 de cele cateva asociatii nationale de consumatori existente la acea vreme. In prezent, Organizatia Mondiala a Consumatorilor cuprinde peste 200 de organizatii membre din aproape toate tarile lumii. Aceste organizatii s-au intalnit in noiembrie 1997 la Santiago, in cadrul celui de-al 15-lea congres mondial, sub deviza Puteri sporite pentru consumatori in secolul 21. Consumatorii in societatea civila. Mesajul congresului a fost foarte clar:in toate tarile, oamenii, in calitatea lor de consumatori, joaca un rol crucial in dezvoltarea institutiilor care apar ca urmare a procesului continuu de democratizare si liberalizare economica. Potrivit acestui cadru, se poate considera ca politica de protectie a consumatorilor vizeaza urmatoarele obiective: -promovarea unei cooperari internationale in domeniul protectiei consumatorilor; -facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare cerintelor consumatorilor; -promovarea eticii producatorilor si distribuitorilor de produse si servicii catre consumatori; -stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara; -asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte; -crearea unui sistem de educare a consumatorilor; -asigurarea unor posibilitati reale de despagubire a consumatorilor; -crearea, in fiecare tara, a unor organisme care sa-si asume responsabilitati de protectie a consumatorilor; -asigurarea libertatii consumatorilor de a se uni in vederea realizarii de actiuni care au drept scop apararea intereselor lor; -incurajarea si sustinerea concurentei si competitivitatii care sa contribuie la cresterea gamei sortimentale, la preturi avantajoase pentru consumatori. Organizare protectie consumatorilor sub forma unui proces complex, in care este implicata atat puterea publica, cat si consumatorul insusi, are in vedere: -legislati asigurata la nivel national si international care sa stea la baza protectiei consumatorilor; -institutiile publice create special pentru a veghea asupra protectiei consumatorilor din fiecare tara (Oficiul de Protectie a Consumatorilor); - ministere, departamente, sau alte organisme guvernamentale ce actioneaza in ramuri in care, pe langa obiectivele de baza specifice sectorului in cadrul caruia activeaza, au in sarcina si protectia consumatorilor; -institute sau centre nationale de cercetare stiintifica; -organizatiile sau asociatiile de consumatori; -consiliile consultative de consumatori; -organizatiile internationale de protectie a consumatorilor.

Capitolul I. Capacitatea administrativa in materie de protectie a consumatorilorIn prezent n Uniunea European exist un cadru instituional bine structurat i destul de complex n domeniul proteciei consumatorilor. Acest cadru s-a dezvoltat i diversificat n timp i cuprinde un numr relativ mare de actori instituionali dar i actori privai, sau grupuri de interese care ndeplinesc diferite roluri: executiv, legislativ, juridic, de promovare sau reprezentare:A. Cu rol executiv Comisia european -DG XXIV -Comitetul pentru consumatoriB. Cu rol legislativ Parlamentul European -Comitetul mediului, sntii publice i siguranei alimentare -Comitetul pieei interne i proteciei consumatorilor -Consiliul Uniunii EuropeneC. Cu rol juridic Curtea European de Justiie Avocatul European al Poporului (Ombudsman) Autoritatea European de Siguran AlimentarD. Cu rol de promovare Biroul European al Uniunii Consumatorilor (BEUC) Comitetul Economic i Social (CES) Asociaia European a Cooperativelor de Consum (EUROCOOP)E. Cu rol de reprezentare Asociaia European pentru Coordonarea Reprezentrii Consumatorilor n Standardizare (ANEC).Eficiena acestui cadru instituional se bazeaz n mare msur pe colaborarea actorilor publici cu cei privai n cadrul unor aa numite reele orizontale ale guvernanei comunitare.

1.1. Comisia europeanDG XXIV si Comitetul pentru consumatoriEficiena acestui cadru instituional se bazeaz n mare msur pe colaborarea actorilor publici cu cei privai n cadrul unor aa numite reele orizontale ale guvernanei comunitare. Preocuparea sporit a Comisiei Europene pentru cerinele i drepturile consumatorilor a condus la restructurarea radical a DG XXIV prin ataarea a 8 noi comitete de specialitate, nlocuirea comitetului tiinific multidisciplinar cu un comitet tiinific director, ncorporarea Oficiului Alimentar i Veterinar i crearea unei uniti responsabile cu evaluarea riscurilor sntii publice. De asemenea, n anul 1995 a fost nfiinat Comitetul pentru Consumatori reprezentnd asociaiile sau instituiile naionale i regionale din fiecare stat membru dar i asociaiile europene ale consumatorilor. Calitatea produselor i protecia consumatorilor. Procedura de lucru a deciziei la nivel comunitar se bazeaz pe iniiativa Comisiei susinut de avizele sau propunerile comitetelor de specialitate i influena lobby-lui actorilor privai, ndeosebi a organizaiilor reprezentnd consumatorii. Legislaia obligatorie regulamente i directivele se adopt prin procedura de codecizie, n care puterile Parlamentului i Consiliului sunt egale. i Comisia poate adopta regulamente i directive, n special pentru implementarea legislaiei adoptate de Parlament i Consiliu. Deciziile pot fi adoptate de ctre Consiliu i Comisie, rezoluiile de ctre Consiliu, iar recomandrile sunt fcute de ctre Comisie.1.2. Parlamentul European - Comitetul mediului, sntii publice i siguranei alimentare, Comitetul pieei interne i proteciei consumatorilor si Consiliul Uniunii EuropeneParlamentul exercit o presiune puternic pentru mbuntirea continu a proteciei consumatorilor. Politica de protecie a consumatorilor a cunoscut o tranziie de la o politic de armonizare a standardelor tehnice n scopul realizrii pieei interne, devenind o parte a efortului de a mbunti obiectivul de creare a unei Europe a cetenilor. Procedura de codecizie i extinderea domeniilor legislaiei care urmeaz s fie adoptat prin procedura votului cu majoritate calificat n cadrul Consiliului a conferit Parlamentului puterea de a dezvolta i consolida legislaia UE n materie de protecie a consumatorilor. Ca urmare a efortului legislativ al Parlamentului European, de la 13 iunie 2014, statele membre trebuie s aplice legi naionale care s transpun Directiva privind drepturile consumatorilor, care a fost adoptat cu o majoritate covritoare n Parlamentul European (615 voturi pentru, 16 voturi mpotriv, 21 de abineri) (raportor: Andreas Schwab), la 23 iunie 2011. Directiva consolideaz drepturile consumatorilor, de exemplu prin fixarea unei perioade mai ndelungate n care consumatorul se poate rzgndi n cazul contractelor la distan i a celor negociate n afara spaiilor comerciale, introducnd o mai mare transparen a preurilor, interzicnd csuele bifate n prealabil i preciznd informaiile privind coninutul digital, pentru a spori ncrederea consumatorilor europeni.Parlamentul joac, de asemenea, un rol important n definirea politicii de protecie a consumatorilor prin adoptarea de rapoarte din proprie iniiativ. Parlamentul a jucat un rol deosebit de important n majorarea creditelor bugetare pentru msuri din domenii precum informarea i educarea (financiar) a consumatorilor i dezvoltarea reprezentrii consumatorilor n statele membre, acordnd o atenie deosebit statelor membre care au aderat dup 2004.

Comisia pentru mediu, sntate public i siguran alimentar este competent n chestiuni privind dezvoltarea durabil, politica de mediu i msurile de protecie a mediului, n special privind poluarea aerului, a solului i a apei, gestionarea i reciclarea deeurilor, substanele i preparatele periculoase, nivelul sonor, schimbrile climatice i protecia biodiversitii. Ea se ocup de sntatea public, n special de programele i aciunile specifice din domeniul sntii publice, precum i de produsele farmaceutice i cosmetice. n fine, ea abordeaz aspectele privind sigurana alimentar, n special etichetarea i sigurana produselor alimentare, legislaia veterinar privind protecia mpotriva riscurilor pentru sntatea uman, controalele de sntate public ale produselor alimentare i sistemele de producie alimentar.Comisia pentru piaa intern i protecia consumatorilor este competent n chestiuni privind coordonarea la nivel comunitar a legislaiei naionale din domeniul pieei interne i uniunea vamal, n special libera circulaie a bunurilor, inclusiv armonizarea standardelor tehnice, libertatea de stabilire i libertatea de a furniza servicii, excepie fcnd sectoarele financiare i potale. De asemenea, ea adopt msurile de identificare i eliminare a potenialelor obstacole n funcionarea pieei interne. n fine, comisia se ocup de promovarea i protejarea intereselor economice ale consumatorilor n contextul pieei interne.

1.3. Curtea European de Justiie,Avocatul European al Poporului (Ombudsman) si Autoritatea European de Siguran AlimentarUrmtorul Ombudsman Parlamentar a fost nfiinat n Finlanda, prin Constituia din 1919. Ideea a atras atenia n afara Scandinaviei, dup reglementarea Biroului Ombudsman n Danemarca, n anul 1954. n ultimii 30 de ani, aceast instituie s-a rspndit n ntreaga lume, astfel nctn prezent exist aproximativ 120 de instituii de tip ombudsman.Institutia de tip ombudsman s-a dezvoltat in doua forme:1. ombudsman cu competen generala trateaz toate problemele care decurg din disfuncionaliti in administraie2. ombudsman cu competen special specializat intr-un anumit domeniu (de exemplu: ombudsman pentru protecia copilului, ombudsman pentru protecia consumatorilor, ombudsman pentru servicii financiare, ombudsman pentru egalitate si anti-discriminare, ombudsman pentru persoane cu dizabilitati, ombudsman impotriva discriminarilor etnice, ombudsman pentru aprare etc).

Reglementarea nr. 178/2002 a Consiliului i Parlamentului European care furnizeaz baza juridic a nfiinrii Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentelor (EFSA) a fost adoptat la 28 ianuarie 2002. Reglementarea urmrete: crearea unei baze comune pentru statele membre n domeniul alimentar i al hranei pentru animale, n privina conceptelor, principiilor i procedurilor aplicabile, cu accent asupra necesitii siguranei alimentelor i proteciei sntii pe plan intern i extern; legea alimentar - avnd o baz tiinific solid - urmrete reducerea i evitarea riscurilor pentru sntate; analiza riscului, cu cele 3 componente ale sale (evaluare, management i comunicare), furnizeaz o metodologie sistematic pentru alegerea msurilor i aciunilor necesare. Structura reglementrii include: scop; definirea noiunii de aliment i a celor asociate; legea alimentar general: scop, principii i obiective generale, analiza riscului, principiul prudenei, protecia intereselor consumatorului, principiul transparenei, obligaii generale n comerul cu alimente, cerine generale ale legii alimentare; Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar: misiune, sarcini, organizare, aciune; sisteme de alert rapid, managementul crizelor i urgenelor; proceduri i prevederi finale in domeniul sigurantei alimentare. Autoritatea European pentru Sigurana Alimentelor este nvestit cu o serie de atribuii importante referitoare la: consultana tiinific independent asupra tuturor aspectelor legate de sigurana alimentar, sistemele de alert rapid, comunicarea i dialogul cu consumatorii i colaborarea cu ageniile naionale, contribuind astfel la asigurarea unui nalt nivel de protecie i ncredere a consumatorului. Autoritatea European pentru Securitate Alimentar este organism descentralizat al Comunitii Europene cu atribuii in securitate i siguran alimentar. Principala sarcin a Autoritii este aceea de a furniza recomandri tiinifice obiective n toate aspectele avand o influen direct sau indirect asupra siguranei alimentare. Autoritatea are un mandat cuprinztor, astfel nct s acopere toate etapele fabricaiei si ale distribuiei de produse alimentare, de la producia primar pn la oferirea de produse alimentare consumatorilor, incluznd securitatea alimentaiei animalelor. Autoritatea culege informaii din toate zonele globului i urmrete evoluiile din domeniul tiinific. 4 Desi principalul "client" al Autoritii este Comisia European, ea va rmne deshis solicitrilor de ordin tiinific formulate de Parlamentul European sau de statele membre ale Uniunii, putnd iniia si evaluri de risc n nume propriu. Autoritatea evalueaz riscurile aferente lanului alimentar i poate ntreprinde evaluri tiinifice asupra oricror aspecte care pot avea un efect direct sau indirect asupra securitii alimentare, inclusiv n probleme legate de sntatea si bunstarea animal, precum i de sntatea plantelor. n cazul unor urgene, Autoritatea colecteaz, analizeaz i distribuie informaiile relevante ctre Comisia European i statele membre, mobiliznd resursele tiinifice pentru a rspunde eficient acestor situaii.

1.4. Biroul European al Uniunii Consumatorilor (BEUC), Comitetul Economic i Social (CES) si Asociaia European a Cooperativelor de Consum (EUROCOOP)

Biroul European al Uniunii Consumatorilor este Organizatia consumatorilor europeni. Aceasta acioneaz drept grup umbrel la Bruxelles pentru 41 de organizaii naionale i independente ale consumatorilor din 31 de ri europene (EU, EEA i rile candidate)BEUC acioneaz ca grupul umbrel de la Bruxelles pentru membrii si i sarcina noastr principal este de a le reprezenta la nivel european i s apere interesele consumatorilor tuturor Europa.BEUC investigheaz decizii i poate s afecteze consumatorii, cu un accent special pe opt domenii identificate ca prioriti de ctre membrii notri din UE: Servicii Financiare, alimentare, a drepturilor digitale, drepturile consumatorilor, durabilitate, siguran, sntate i energie.Pentru a face fa acestor provocri Secretariatul are un personal de aproximativ 35 de ani.Forta BEUC lui: membrii nostriLa fel ca UE nsi, membru BEUC a crescut, iar membrii notri includ acum 41 de respectate, organizaii independente ale consumatorilor naionale din 31 de ri europene (UE, SEE i rile candidate).BEUC este recunoscut ca un reprezentant de ncredere de ambele factorii de decizie i adversarii deopotriv, datorit, n special la abilitile colective, cunotinele i expertiza organizaiilor noastre membre.DurabilitateaNoi lucram pentru a se asigura c politica privind protecia consumatorilor la nivelul UE este durabil pentru toi;"Durabilitate" nu numai n sensul respect i protecia mediului, inclusiv schimbrile climatice, dar, de asemenea, reducerea impactului social i economic negativ, n timp ce mbuntirea bunstrii pentru toi, fr a compromite nevoile nepoi copiilor notri.Acest lucru nseamn c grupurile vulnerabile, precum copiii, consumatorii cu venituri mici, n vrst i sunt luate n considerare la proiectarea de politici.Conceptul de durabilitate sprijin toate campaniile noastre i se reflect i n funcionarea de zi cu zi a Secretariatului.Dincolo de EuropaBEUC este membru asociat al organizaiei internaionale de consum, Consumers International (CI).Scopul nostru, n strns colaborare cu Consumers International, este de a asigura preocuprile consumatorilor sunt luate n considerare, de asemenea, la nivel global.BEUC, de asemenea, joac un rol activ n cadrul Consumer transatlantic Dialogul (TACD), care este conceput pentru a promova contactele i schimburile cu colegii notri din SUA.