refe

11
I. Organizarea şi funcţionalitatea primăriei municipiului Huşi . Premise şi factori de impact 1.1.Cadrul general de înfiinţare şi organizare a instituţiei publice Suntem de acord cu opinia confom căreia orice stat, pentru a putea fi bine condus şi administrat îşi organizează teritoriul în unităţi administrative , cărora le recunoaşte personalitatea juridică şi le conferă totodată, atât atirbuţii de drept public , cât şi atribuţii de drept privat 1 . La nivelul unităţilor administrativ teritoriale (comune, oraşe, judeţe) se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale, care au rolul de a soluţiona şi gestiona probleme ce ţin de interesul colectivităţilor locale. Consiliile locale şi primarii, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt autorităţi ale administraţiei publice locale care se caracterizează prin autonomie în sensul că nu există relaţii de subordonare între autorităţile publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte 2 . O institutie publică defineşte regulile de influenţare şi control social al comportamentelor individuale , modelele 1 Mircea Preda „Drept administrativ „ Editura Lumina Lex Bucureşti, 2006. Pp.45 2 Mardiros, D.N., Scorţescu, F.I., Op. cit ,p p. 35

description

Epj

Transcript of refe

I. Organizarea i funcionalitatea primriei municipiului Hui . Premise i factori de impact

1.1.Cadrul general de nfiinare i organizare a instituiei publice Suntem de acord cu opinia confom creia orice stat, pentru a putea fi bine condus i administrat i organizeaz teritoriul n uniti administrative , crora le recunoate personalitatea juridic i le confer totodat, att atirbuii de drept public , ct i atribuii de drept privat [footnoteRef:1]. [1: Mircea Preda Drept administrativ Editura Lumina Lex Bucureti, 2006. Pp.45]

La nivelul unitilor administrativ teritoriale (comune, orae, judee) se organizeaz i funcioneaz autoriti ale administraiei publice locale, care au rolul de a soluiona i gestiona probleme ce in de interesul colectivitilor locale. Consiliile locale i primarii,precum i consiliile judeene i preedinii consiliilor judeene sunt autoriti ale administraiei publice locale care se caracterizeaz prin autonomie n sensul c nu exist relaii de subordonare ntre autoritile publice localei consiliuljudeean, pe de o parte, i ntre consiliul local i primar, pe de alt parte[footnoteRef:2]. O institutie public definete regulile de influenare i control social al comportamentelor individuale , modelele specifice i stabile de organizare i desfurare a interaciunilor dintre indivizi i grupuri sociale orientate spre satisfacerea unor nevoi de baza , valori i interese cu importan esenial, strategic, pentru membrii colectivitii locale.Scopurile unei institutii publice sunt definite in raport cu anumite valori, iar ansamblul acestora caracterireaz finalitatea instituiei , cmpul sau axeologic[footnoteRef:3]. [2: Mardiros, D.N., Scorescu, F.I., Op. cit ,p p. 35] [3: Ioan Alexandru Tratat de drept administrativ,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 291]

Conform art.2 din Legea 215/2001,administraia public n unitile administrativ-teritoriale se organizeaz i funcioneaz n temeiul principiilor descentralizrii, autonomiei locale, deconcentrrii serviciilor publice, eligibilitii autoritilor administraiei publice locale, legalitii i al consultrii cetenilor n soluionarea problemelor locale de interes de public. Primria reprezint structura funcional cu activitate permanent constituit din primar,viceprimar,secretarul unitaii administrativ-teritoriale i aparatul de specialitate al primarului,avnd drept scop soluionarea problemelorcolectivitii. n fruntea conducerii primriei se afl primarul,acesta depune jurmnt n faa consiliului local ,rolul su principal fiind acela de a asigura respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, a prevederilor Constituiei, precum i punerea n aplicare a legilor, a decretelor Preedintelui Romniei a hotrrilor i ordonantelor Guvernului ct i consiliului local.1.2 Obiect de activitate i obiective

Obiectul de activitate al primriei l reprezint gestionarea eficient a resurselor oraului, precum i sigurana fizic i social a comunitii ,.Autorittle administraiei publice locale au dreptul i capacitatea efectiv de a soluiona i de a gestiona , n numele i n interesul colectivitii locale pe care o reprezint , nevoile cetenilor, n condiiile legii, avnd deasemeni i dreptul la numeroase iniiative pentru binele comunitii.Printre obiectivele principale ale aparatului de specialitate al primarului se numr dezvoltarea economico-social i de mediu a municipiului ,administrarea domeniului public i privat,gestionarea serviciilor furnizate de ceteni i cooperarea interinstituional pe plan intern i extern.n scopul asigurrii autonomiei locale , autoritile administraiei publice locale au dreptul s instituie i s perceap impozite i taxe locale, s elaboreze i s aprobe bugetele de venituri i cheltuieli ale comunelor, oraelor i judeelor n condiiile legii[footnoteRef:4]. [4: Rodica Narcisa Petrecu Drept administrativEditura Hamangiu, 2009, p.134]

1.3 Structura organizatoric Achiesm la opinia specialitilor mnagementului clasic care au considerat mult vreme c structura neleas ca mod de organizare intern a unei instituii , constituie secretul eficienei unui serviciu public [footnoteRef:5]. [5: A se vedea Gerald A. Cole, Managementul personaluilui, Editura Codecs, Bucuresti 2000, p.120-126]

Prin urmare structura oragnizatoric a aparatului de specialitate a primarului cuprinde direcii n a cror subordine funcioneaz servicii i birouri.Direcia este condus de ctre un director executiv care se subordoneaz primarului i viceprimarilor, potrivit liniiilor ierarhice stabilite n organigram.Acesta are ca responsabilitate n transformarea programelor i strategiilor stabilite de autoritle administatiei publice n sarcini de lucru.De asemenea el trebuie s se asigure c aceste sarcini vor fi ndeplinite ntr -o maniera care s permit atingerea obiectivelor stabilite , prin colaborarea la nivel de servicii i birouri. La nivelul compartimentelor se realizeaz munca cea mai omogen. Numirea i eliberarea personalului din funcie se face de ctre primar n conditiile legii [footnoteRef:6].Analiza structurii organizatorice presupune folosirea unor modaliti pentru descrierea sa , iar cel mai utilizat mijloc este organigrama. Prin urmare aparatul de specialitate al primarului este structura organizatoric stabilit prin organigram i statul de funcii, aprobate conform legii care duce la ndeplinire sarcinile i atribuiile administraiei publice locale reieite din lege, ordonane, hotrri ale guvernului, ordine ale conductorilor administraiei publice centrale, hotrri ale Consiliului local i dispoziii ale primarului Organigrama este reprezentarea grafic a structurii organiztorice cu ajutorul anumitor simboluri i pe baza unor reguli specifice. n cadrul unei primriei ntlnim direcia economic, serviciul de impozite si taxe, relaii cu publicul, serviciul contabilitate , serviciul urbanism, serviciul de relaii cu publicul , serviciul de stare civila si eviden a persoanelor etc. mpreun aceste servicii i direcii sunt menite s asigure o bun organizare a instituiei i o calitate ct mai bun a serviciului public, de care ceteanul s fie ct mai mulumit.n ceea ce privete efii de birouri, acetia au iniiativ i iau msuri, dup caz, n rezolvarea problemelor specifice domeniilor de activitate ale compartimentelor pe care le conduc i asigur cunoterea de ctre personalul din subordine a legislaiei n vigoare, specific fiecrui domeniu de activitate. [6: Alina ProfiroiuBazele administratiei publice, Editura Economica, 2010, pp.180]

De asemenea ndrum, urmresc i verific permanent utilizarea eficient a programului de lucru, preocuparea fiecrui angajat n rezolvarea legal, competent i de calitate a tuturor sarcinilor ncredinate, n raport cu pregtirea, experiena i funcia ocupat, repartizeaz corespondena, rspund de soluionarea problemelor curente, semneaz lucrrile compartimentului, asigur i rspund de rezolvarea n termen, cu respectarea legislaiei n vigoare a cererilor, sesizrilor i scrisorilor populaiei. O alt atribuie a acestora e luarea de msuri n vederea mbuntirii activitii n cadrul compartimentului, colaborend i conlucnd cu celelalte compartimente, participnd i stimulnd activitatea ntocmirii de programe, cu finanare extern sau local,.[footnoteRef:7] [7: Regulamentul de Organizare i Funcionare www.primarihusi.ro]

1.3.1Relatii organizatorice Relatiile organizatorice pot fi definite ca raporturile dintre celelelate subdiviziuni organizatorice instituite prin reglementri organizatorice oficiale, aceste relaii putnd fi clasificate n trei categorii.Prima categorie este cea de autoritate ierarhic , care se instituie ca rezultat al diferitelor acte si norme elaborate de managementul serviciilor publice, care conditioneaz buna desfurare a activitlor i a cror exercitare este obligatoriu(subordonarea viceprimarului fa de primar i subordonarea personalului de execuie fa de cei cu funcii de conducere) A doua categorie este cea de cooperare, care se stabilesc ntre posturile situate pe acelai nivel ierarhic, dar care aparin unor compartimente diferite(n cazul Primriei municipiului Hui aceste relaii de cooperare se stabilesc ntre compartimentele acestei instituii) Cea de-a treia categorie se refer la relaiii de control , care se manifest ntre persoanele specializate de control si celelalte subdiviziuni organizatorice ale serviciului public( n cazul nostrum acestea se stabilesc ntre compartimentele specializate n inspecie i control, precum Compartimentul Audit intern, Compartimentul Autorizare Control,Compartimentul Control Intern Managmentul Calitii etc.).[footnoteRef:8] Dac e s ne referim la relaiile externe ale aparatului de specialitate al primarului acestea sunt i ele de mai multe tipuri .Prima categorie se refer la relaii de autoritate funcional: se stabilesc de ctre compartimentele din structura organizatoric a Primriei municipiului Hui,cu serviciile publice i instituiile publice din subordinea sa.A doua categorie de relaii sunt cele de cooperare care se stabilesc ntre compartimentele din structura organizatoric a Primriei i compartimente similare din celelalte structure ale administraiei centrale sau locale, O.N.G uri din ar sau din strintate. A treia categorie cea de reprezentare n limitele legislaiei n vigoare i a mandatului. Primarul reprezint municipiul n relaiile cu celelalte structuri ale administraiei publice locale sau centrale, O.N.G -uri.,cu persoanele fizice si juridice din ar i strintate,precum i n justiie.Ultima categorie de relaii , respectiv cele de cooperare sunt eseniale pentru buna funcionare a aparatului de specialitate al primarului , deoarece fr aceasta serviciul oferit ar fi lipsit de eficien, eficacitate i transparen n decizii. [8: Iulian Romulus Gheorghiu Stiinta administratieiEditura Economica, 2005, pp. 211]

1.3.2Fluxul de documente n cadrul aparatului de specialitate al primarului1.3.1 Actul administrativ

n literatura de specialitate sunt exprimate multe opinii diferite cu privire la actele administrative, dar cu toate acestea se ntlnec anumite elemente comune asupra crora ne vom opri, n cele ce urmeaz .Actul administrativ poate fi definit ca manifestarea unilateral i expres de voin a autoritilor publice, realizat n scopul de a produce efecte juridice, n temeiul puterii publice , fiind principalul act juridic care intervine n activitatea autoritilor administraiei publice .Manifestarea de voin a autoritii administraiei publice trebuie fcut de regul n form scris pentru c voina neexteriorizat nu poate produce efecte juridice[footnoteRef:9] [9: Rodica Naricsa Petrescu op. Cit, p.307]

Pentru a fi valabil, un act administrativ trebuie s ndeplineasc patru condiii. Trebuie s fie emis de autoritatea competent i n limitele competenei sale,s fie emis n forma i cu respectarea procedurii prevzute de lege, s fie conform cu Constituia, legile i actele normative n vigoare i nu n ultimul rnd s fie conform cu interesul public urmrit de lege.

Referitor la competen n ceea ce privete emiterea de acte administrative , putem vorbi de trei categorii de competene(material,temporal i teritorial). Competena material (ratione materiae). Competena material se refer la domeniul n care autoritatea public i exercit atribuiile conferite prin lege (ex.:Ministerul finanelor publice - finane publice, impozite, taxe; Inspectoratul Teritorial de Munc - raporturi de munc, protecie social, Consiliul local taxe locale, drumurile din ora, etc.; Comisia Naional de Statistic - statistic, etc.). Competena temporal (ratione temporis). Competena temporal aparine autoritii publice care este investit cu puterea de a emite un act administrativ sau de a efectua o operaiune material la momentul n care actul este emis sau operaiunea efectuat. Competena teritorial (ratione loci). Competena teritorial definete cmpul geografic al aciunii administrative al unei autoriti publice: ansamblul teritoriului naional - competen naional, sau numai teritoriul unei comune, ora sau jude competen local.Astfel, Guvernul are competen naional, Cosiliul judeean competen judeean (ce este inclus n sfera mai larg a competenei locale, n sensul de alternativ la competena naional) iar Consiliul local competen local. Procedura administrativ necontencioas desemneaz procedura urmat de autoritile administraiei publice atunci cnd emit acte administrative sau elibereaz diferite certificate, avize, aprobri, etc, n absena unui litigiu. 1.2Activitatea de documentare[footnoteRef:10] [10: Legea nr 24 din 27 martie 2000 *** repbulicat ,privind normele de tehnic legislativ,art.20]

Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedat, n funcie de importana i complexitatea acestora, de o activitate de documentare i analiz tiinific, pentru cunoaterea temeinic a realitilor economico-sociale care urmeaz s fie reglementate, a istoricului legislaiei din acel domeniu, precum i a reglementrilor similare din legislaia strin, n special a rilor Uniunii Europene. Iniiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativ, informaii suplimentare de la Consiliul Legislativ i alte autoriti sau instituii cu atribuii de informare n materia respectiv. Rezultatele studiilor de cercetare i referirile la sursele de informaii suplimentare relevante pentru dezbaterea proiectelor de acte normative trebuie s fie incluse n instrumentul de prezentare i motivare a proiectului de act normativ. Actele administrative trebuie emise n form scris, att ca i o condiie de valabilitate, ct i pentru a facilita dovada existenei lor; cu toate acestea, i un act administrativ verbal poate fi considerat valid, dac este dovedit existena lui, ns n practica administrativ actual nu mai sunt valabile acest tip de acte.

1.3Primirea i nregistrarea corespondeneiConform regulamentului de organizare a aparatului de specialitatate al primarului municipiului Hui ,primirea i nregistrarea corespondenei are loc dup urmtorul regulament:n art .36 alin .(1) se prevede c corespondena venit n primrie din partea unor instituii de stat, persoane fizice sau juridice, va parcurge n mod obligatoriu traseul :registratur primarul municipiului Hui secretarul municipiului Hui compartimentul n cauz. eful de compartiment este obligat s primeasc corespondena ce i-a fost repartizat i s semneze de primire n registrul de corespondena sau registrul de dispoziii, dup caz .Daca n urma studierii corespondenei constat c problemele nu in de competena sa sau are obiecii asupra coninutului corespondenei, eful de compartiment este obligat s returneze corespondena ce i-a fost repartizat ,nsoit de un referat de justificare[footnoteRef:11]. [11: Regulamentul de organizare i functionare- www.primriahusi.ro]