REFACEREA FORŢEI MUSCULARE

SOLD1.Tonifierea musculaturii adductoareExerciţii globale :Exerciţiu — Pacientul în dd, cu MI întinse şi abduse : rezistenţa se aplică pe faţa internă a piciorului şi G; mişcarea se începe cu o inversie a piciorului şi apoi se execută adducţia completă.Exerciţiu — Subiectul în decubit lateral, cu MI opus flectat; MI afectateste abdus pasiv de către terapeut, care execută o priză pe marginea internă a piciorului şi pe faţa internă a coapsei : se face adducţia contra rezistenţei opuse de terapeut. Exerciţii selective pentru adductori-rotatori externi :Exerciţiu — Subiectul în decubit dorsal, cu MI afectat in extensie-abducţie-rotaţie internă şi genunchiul întins : execută o flexie-adducţie-rotaţie externă contrată de terapeut, care face prize pe picior şi treimea inferioară a coapsei (flexia nu va depăşi 60°, limită în care adductorii participă la flexic) — lucrează în special adductorii mijlociu şi mic, pectineul şi fibrele înalte ale marelui adductor.Exerciţiu— Subiectul în decubit heterolateral. cu MI respectiv flectat,MI afectat în flexie-abducţie-rotaţie internă şi genunchii întins : execută mişcarea de extensie-adducţie-rotaţie externă contrarezistenţei opuse de terapeut — lucrează intens mai ales pătratul crural.Exerciţii selective pentru adductori-rotatori interni :Exerciţiu — Pacientul în decubit dorsal, cu MI afectat in flexie-abducţie-rotaţie externă : execută mişcarea de extensie-adducţie-rotaţieinternă, terapeutul făcind priză de rezistenţă doar asupra piciorului.2.Tonifierea musculaturii rotatorii externeExerciţii globale :Exerciţiu— Subiectul în decubit dorsal, cu MI întinse : piciorul MIafectat execută o flexie dorsală cu pronaţie şi o abducţie ; de aici secontinuă cu o mişcare de rotaţie externă, contrată de terapeut prin prizela nivelul piciorului (marginea externă a antepiciorului şi faţa internăa calcaneului).Exerciţiu— Subiectul în decubit dorsal la marginea mesei, cu gamba

atîrnînd in jos şi cu MI opus flectat în sprijin cu piciorul pe masă : execută o supinaţie-adducţie a piciorului, gamba fiind dusă spre linia mediană, în timp ce terapeutul opune rezistenţă cu o mină pe faţa internă a piciorului, iar cu cealaltă fixează G la marginea mesei.Exerciţii selective pentru marele fesier (ca rotator extern):Exerciţiu— Dd , MI sanatos intins, Mi afectat flectat, pacientul ridicăaripa iliacă şi împinge în afară G, realizîndu-se astfel o extensie-abducţie-rotaţie externă a CF, mişcare specifică marelui fesier.Exerciţii selective pentru pelvitrohanterieni (piramidal, gemeni, obturatorul intern) :Exerciţiu — Subiectul in decubit homolateral. cu MT opus flectat şisprijinit pe o pernă ; MI afectat (de dedesubt) este cu CF întinsă si cu G flectat, gamba situîndu-sc în afara mesei ; de picior se atîrnă o greutate : musculatura rotatorie externă se opune la căderea gambei (rotaţie internă a CF).Exerciţii selective pentru adductori şi pătratul crural (ca rotatorextern) :Exerciţiu— Pacientul în decubit dorsal, la marginea mesei, cu gambeleatîrnate, piciorul opus sprijinindu-se pe un scaun : execută o rotaţieexternă asociată cu o adducţie, în timp ce asistentul contrează la nivelul condilului intern şi al piciorului posterior.3.Tonifierea musculaturii rotatorii interneExerciţii globale :Exerciţiu— Subiectul în decubit dorsal, cu MI întinse ; MI afectateste în rotaţie externă, cu piciorul in eversie : cu o mînă, terapeutul face priză pe faţa internă a antepiciorului, iar pacientul execută o inversie cu flexie plantară, continuînd apoi cu rotaţia internă a CF ; cu a doua mînă, terapeutul poate ajuta rotaţia al nivelul treimii inferioare a coapsei.Exerciţiu— Pacientul în ortostatism, cu sprijin pe MI opus ; MI afectatface o flexie dorsală a piciorului, călcâiul rămîne în contact cu solul,execuţindu-se in continuare o adducţie a piciorului, cu rotaţie internăa CF.Exerciţii selective pentru fesierul mic :Exerciţiu — Pacientul în decubit heterolateral. cu MI opus flectat :MI afectat, cu CF în adducţie şi extensie, G flectat sprijinit de masă şigamba de asemenea pe masă ; bazinul, stabilizat cu o chingă : ridică

genunchiul şi piciorul de pe masă (abducţie şi rotaţie internă) şi avansează ventral coapsa (flexie) — toate aceste trei mişcări sînt component ale activităţii fesierului mic ;terapeutul opune rezistentăExerciţiu — Subiectul in decubit dorsal la marginea mesei, cu MI opussprijinit cu piciorul pe masă ; MI afectat cu genunchiul flectat, iar gamba atârnă la marginea mesei : execută o deplasare laterală a piciorului concomitent cu o flexie a CF ; contrarezistenţă pe picior şi uşoară rezistenţa pe coapsă pentru flexie — eventual fără terapeut, aplicindu-se o greutate de gleznă sau o instalaţie cu scripete.Exerciţii selective pentru fesierul mijlociu :Exerciţiu — Pacientul în şezind, cu gambele atîrnînd ; şoldul dreptflectat şi susţinut cu o mină de către terapeut, care, cu cealaltă, opunerezistenţa pe faţa externă a gleznei contra mişcării în lateral a piciorului (rotaţie internă) — rotaţia internă a CF cu coapsa flectatâ se află în special sub acţiunea fesierului mijlociu.

GENUNCHI1.Tonifierea musculaturii extensoareExerciţii globale:Exerciţiu— Pacientul în decubit dorsal, cu coapsa întinsă,gamba în afara mesei ; MI opus, flectat, se sprijină cu piciorul pemasă : terapeutul face priză pe faţa dorsală a piciorului şi pe faţa anterioară, distal pe gambă ; pacientul execută întîi flexia dorsală a piciorului,apoi în continuare extensia gambei; mişcările sînt contrate de terapeut în aşa fel, încît flexia dorsală a piciorului să fie complet blocată, dar extensia gambei să-şi urmeze amplitudinea în totalitate.Exerciţiu — Din decubit dorsal, cu gamba la marginea mesei, sau dinsezînd se execută extensii, încărcând progresiv gamba distal.Exerciţiu — Din ortostatism se trece în ghemuit şi din nou în ortostatism ; taloanele se ridică de pe sol în timpul exerciţiului, pentru a se putea ţine trunchiul vertical ; dacă tălpile rămîn pe sol, trunchiul se va apleca în faţă, solicitînd prea mult extensorii şoldului (ischiogambierii). Efortul extensorilor poate fi mărit dacă se iau gantere în mîini sau haltere pe umeri.Exerciţii selective:Exerciţiu— De fapt, un set de exerciţii care urmăresc antrenarea celor 3 capete monoarticulare ale cvadricepsului (fără dreptul anterior, care este poliarticular). Principiul care stă la baza lor este de a menţine

articulaţia GF flectată la 90°, din această poziţie executându-se extensia genunchiului. Exerciţiu— Urmăreşte antrenarea vastului medial (cu rol în tracţionarea internă şi în sus a rotulei) : subiectul în decubit dorsal, cu MI interest în uşoară flexie a genunchiului (10°) ; terapeutul apucă rotula,. trăgind-o în jos şi în afară ; se comandă extensia completă, cu fracţionarea rotulei în sus şi înăuntru.2.Tonifierea musculaturii flexoareExerciţii globale :Exerciţiu— Subiectul în decubit dorsal, cu coapsa la marginea mesei :terapeutul face priză pe faţa dorsală a coansei si pe talpă ; pacientul execută o extensie de roapsă contrată de asistent, anoi o extensie de picior — de asemenea contrată —, în continuare flectmd G.Exerciţiu— Urmăreşte antrenarea lanţului triplei flexii CF—G—Gl.Pacientul în decubit dorsal, cu CF şi G uşor flectate, Gl în poziţie indiferentă : prizele sînt aplicate pe feţele anterioară a coapsei şi dorsală a piciorului, terapeutul opunîndu-se flexiei coapsei şi flexiei dorsale a piciorului.3Tonifierea musculaturii rotatorii interneExerciţii globale :Exerciţiu— Subiectul în decubit dorsal, cu CF şi G mediu flectate, piciorul prins sub axila omoloagă a terapeutului, care stă la picioarelepacientului (piciorul drept sub axila dreaptă) : cu mîna opusă (stingă),terapeutul aplică o forţă pe faţa externă a G înspre interior şi concomitant deplasează uşor trunchiul spre stingă — forţând deci piciorul pacientului spre exterior. S-ar realiza astfel, de către terapeut, o adducţie-rotaţie internă a CF, o rotaţie externă cu valgus a G şi o rotaţie internă a Gl.Exerciţiu — Bolnavul în sprijin unipodal, cu G uşor flectat; MI opus, ridicat de la sol, este ţinut de pacient cu mîna ia nivelul gleznei : cu o mină pe bazin, posterior, pe partea MI suspendat, terapeutul trage înainte ; cu cealaltă mină, pe faţa externă a G de sprijin, împinge înăuntru, pacientul „luptînd" împotriva acestor forţe.Exerciţii selective : exerciţiile destinate m. croitor au fost discutate însubcapitolul referitor la şold.4.Tonifierea musculaturii rotatorii externeExerciţii globale:

Exerciţiu— Pacientul în decubit dorsal, cu gamba atîrnînd la margineamesei ; MI opus, îndoit, cu piciorul sprijinit pe masă ; CF este înadducţie uşoară, G în rotaţie internă, iar piciorul în adducţie : terapeutul face priză pe condilul extern şi pe marginea externă a antepicioruiui ; pacientul execută o abducţie a CF şi duce vîrful piciorului lateral în abductee — se realizează deci un lanţ proximo-distal (abducţia CF facilitează rotaţia externă a G) şi un altul disto-proximal (abducţia piciorului necesită rotaţia externă a G).Exerciţiu — Pacientul în decubit dorsal, cu CF şi G flectate la 45° şicu piciorul în sprijin pe masă sau pe un suport: terapeutul aplică pe condilul intern o forţă de împingere în afară, ceea ce ar realiza, pasiv, abducţia cu rotaţie externă a CF, cu Gl în rotaţie externă şi G în rotaţie internă ;pacientul se opune acestor tendinţe printr-o mişcare activă — adducţie cu rotaţie internă a CF, contracţia rotatorilor interni ai piciorului fixat, care determină tracţionarea gambei înăuntru, realizindu-se astfel rotaţia externă.Exerciţii selective :Exerciţiu- pacientul în decubit ventral la marginea mesei, cu şoldurileflectate şi genunchii întinşi; se ataşează o sanda de reeducare, decare este prinsă o greutate pe partea antero-internă a ei : pacientulexecută o flexie cu rotaţie externă a G.b) Pentru antrenarea capătului scurt al bicepsului:Exerciţiu— Pacientul, în decubit ventral ; cu o chingă se fixează bazinul şi G semiflectat : terapeutul trece mina pe faţa dorsală a piciorului apucând marginea externă a acestuia ; pacientul execută o flexie cu rotaţie externă a G, terapeutul opunîndu-se — poziţia în extensie a coapsei anihilează acţiunea capătului lung al bicepsului.c) Pentru antrenarea tensorului fasciei lata :Exercitiu- în unipodal pe piciorul sănătos ; MI afectat poartă o sanda de reeducare, pe care este fixată o greutate la partea antero-internă : pacientul duce vîrful piciorului în sus şi lateral. d) Pentru fasciculele posterioare ale deltoidului fesier (marele fesier):Exerciţiu— Subiectul în decubit dorsal, cu CF în flexie, adducţie şirotaţie internă, G în extensie şi piciorul in adducţie : terapeutul face priză pe faţa postero-externă a coapsei şi pe marginea externă a antepiciorului ; subiectul va executa o extensie-abducţie-rotaţie externă a CF, o flexie-rotaţie externă a G şi o abducţie de picior — toate contrate de terapeut.