Redactare: Alexandra TurcuTehnoredactare: Mihail VladPregltire de tipar: Marius BadeaDesign coperti: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RominieiDELASKELA,SORJNDestrimare / Sorin Delaskela. - Pitegti :P*rileh 45,2019ISBN 978-973- 47 -307 6-6821.135.t

SORIN DELASKELA

destrdmore

Copyright @ Edinrra Paralela 45,2079Prezeota lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iarconlinuflrl este protejat de legislalia privind &eptul de proprietate intelecarali.www. edituraparalela4S,ro Editura Paralela 45

Cuprins

Lucrurile ritmice / 7

That Old Feeling / 27

BIrbatul destrdmx / 29

Lucruri imponderabile / 36

Infidelitate / 48

Pla.npustie / 73

Animalul obscur / 87

Straturi polimerice / L00

Patruzecigicinci / 774

Budapesta / 146

Pragul lactat / 154

Narcotic / 168

Inimile noastre prilpddite / 775

Lucrurile ritmice

Duminici dimineaga, indiferent de starea vremii, mi gisili pefostul stadion CFR. Alerg filrl,grabd., contempldnd ce a mai rimas

in picioare din acest loc cdndva plin de ftezmilt. Cu ani in urm[,ici-colo de-a lungul pistei erau panouri din tabl[. inci se maiputeau deslugi vechi indemnuri la ovi4d.inchinati muncii 9i pncii.Litere sfAgiate, rogii gi albastre, caligrafitte cu o migali deslvdrgiti,demnd de o cauzdmai buni. inscrisuri atinse de o paloare adincd

9i fnrn recurs. Din gard nu a mai rimas mai nimic. Cdteva ochiuriruginite de plasi metalici, prinse in cadre rigide; par opera noc-turnd gi dezldnatd. a unui plianjen opioman.

Talpile baschelilor taseazd, scrdgnind, zgtraviolacee. Trec prindreptul turnurilor de proiectoare,longiline si scheletice. Sus, ogive

din aluminiu, filamente a cilror incandescengi taie cdmpul nocturn

in figii de lumini liptoasi. Alunec ugurel pini ce apare, in dreapta,clidirea fostelor vestiare. Apoi tribuna oficiaId,, un corp distrofic,abandonat, dar cu un chip vesel, plin de graffitti, de cercuri movgi expresii condensate, obscene 9i microbiste. Cigiva plopi bitrdnipdzesclocul - sunt aici din timpuri vechi. Sub fognetul lor firav s-auridicat aceste tribune, s-au contopit oamenii gi strigitele lor ciudate,

loviturile de pedeapsi,lacrimile, uralele gi toat[ nebunia.

Desirdmore 7

Vremurile de glorie ale acestui loc s-au stins, pentru totdeauna,

nimic nu le va mai readuce laviagd,vreodatl. in urmi cu doi ani auvrut si dirime stadionul gi si construiasci un hipermarket. Darp6,nd"la urml nu s-a intimplat nimic, slavd Domnului! Au fost,e adevlrat, nigte proteste. Cdteva asocialii eco gi cluburi sportive,

destul de vehemente, degi de mici amploare, s-au agitat strlbitindbulevardul Lascir Catargiu, stringdnd semnituri. Voci gi chipurisub porta-voci, ln zumzetul vesel al stegulelelor din plastic, deun verde opalin. Oricum, important e faptul ci pe fostul stadionlucrurile au rtrmas pe mai departe neschimbate, intr-o lentd gi pli-cuti degradare. Nu am apucat sI semnez nicio petilie. Pur gi sim-

plu la orele acelea eram la serviciu. Altfel, desigur, ag fi semnat,firl nicio ezitare, primind un ecuson cu imaginea unui delfin azu-riu, impirlind pliante Royal canin, bdnd ceai din pih[ru1e de hdr-tie ceratd., alituri de toate figurile acelea vag cunoscute 9i joviale,de care, totugi, nu simt cI mI leag[ mare lucru, dincolo de oboseala

urbani continud gi difuzn care ne strdnge in bralele ei de gibon.

Chiar dac[ stadionul a fost scos din circuitul sportiv de foarte

multl vreme, po4ile lui au rimas deschise pentru cei care vor si-gi

plimbe ciinii, si joace o partidi de fotbal, amicali, sau pur 9i sim-plu si alerge pe pista afr,xd,incd, intr-o stare acceptabili. Locul arimas pe mai departe unul dintre bunurile comunitllii, o fantom[

intrelinuti de serviciul de salubritate al oragului, un paradis degra-dat, aI niminui 9i al tuturor deopotrivi.

Numele meu e Filip Maximilian M. Sunt un birbat trecut binede jumitatea viegii. Siltand ritmic din rotule 9i gambe, imi triiesc

cu intensitate clipele de atletism crepuscular, purtat de iluzia c[timpul nu e un adversar at|tt deredutabil pe cAt ni se spune. itt.etsI rimin in prima linie, degi e destul de limpede faptul c[ loculmeu e undeva in tribune.

8 Sorin Delqskelo

Nu depigesc cinci tururi de pistl. Nici cAnd mI simt mai informi - ceea ce, e foarte adevirat, nu se intdmph prea des - numi aventurez dincolo de aceasti limiti. Cinci ture de stadion suntsuficiente. Nu e nimic de dovedit gi nu mi pregitesc pentru niciocompetigie, aga ci nu v[d ce rost ar avea sd exagerez. Alerg purgi simplu din plicerea de a-mi reglsi corpul. E reconfortant si-1iredescoperi pn4ile uitate ale corpului, mugchii fesieri, de exemplu,gluteus maxirnus, pe care-i simtri, ln sfdrgit, bine ancorafi, puternicigi vibratili. Dar nu e numai asta: atunci cind alerg pot medita la omullime de lucruri. Pot medita intr-un mod, si-i spun asa, dina-mic, viguros, cu totul diferit de felul in care pot face acelasi lucruatunci cind seara md. asez in pat, pe jumitate amortit de oboseali,dobordt de suflul unei intregi ziIe, sau cdnd, dimineata, imi pre-gltesc cafeata. Cind alerg, lucrurile devin unitare si translucide,structurate intr-un unic flux.

Soarele diminelii e puternic, lumina lui primordiali se risfrdngefirl opreligte in lungul pistei, scoate-n relief vechi urme striate depantofi in praful de zglur5, arunci umbra unui turn de proiectoare

9i o curbeazd, pdnd dincolo de jumitatea terenului. Portile stadi-onului sunt vechi de cdnd lumea dar culoarea 1or verde, obositd,

pare ^

prinde dintr-odat[ viald., o frumusete fArA. profunzime seredegteapt[ pentru citeva clipe in curburile florilor de fier forjat

9i-n rigiditatea lor rugoasi.

Prin deschiderea lor urcau microbistii, tn zwzet colosal, derizboinici nordici eliberagi din strinsoarea lui Odin, o ceafi glld-gioasi si vesel[ de chipuri.

in urmi cu mai bine de tteizecide ani veneam aici, la meciurilede fotbal, cu $tefan Capdecal. Capdecal e un tip inalt, bine cli-dit gi surizitor - ca sI vi facegi o idee vi putefi gdndi la GregoryPeck, din Tunurile din Navarone. Me tinea pe dupi umeri,

Destrdmore 9

impingindu-m[ in fagil, ca pe un piolet. Ne strecuram prin masavociferanti de birbali pdnl ce ne glseam locuri in tribune. Meciulincepea, in sfd.rgit, gi atunci ceva inillitor gi de o magnitudine{Xri seamin se fesea in faga noastri, mereu in forme noi gi fluide,in jocul de pase, stopuri gi driblinguri, in interceptdri, in lovitu-rile de pedeapsl. Apoi, dupi, meci, fluviul uman se intorcea in ale

sale. Gangele irascibil, trist sau euforic, se revirsa pe strdzi. Eram

purtali de o senzalie intraductibiln de puritate 9i de exaltare.

Azi doar eu mi mai aflu la nivelul zero aI terenului. Vigoareagi surdsul lui Capdecal, vremurile de aur ale prieteniei noastre,tropiitul viril al crampoane.lor, liniiie trasate cu var, stegulegelegalbene ce marcheazd, coIturlIe terenului, miile de voci 9i cor-puri strinse unele in altele intr-un vuiet colosal - toate acesteaau amufit. Au mai rimas doar fragmente gi umbre, spasme sub-dermice, duhuri intunecate si moi adipostite in straturile joase gi

incerte ale memoriei.

E o linigte desivdrgiti duminica dimineaga pe stadion. Cindajung aici, pufin inainte de 8, atmosfera e puri gi compactd. Corpul

meu in alergare e cel care strivegte straturile de aer, taie un culoarnevdzut 9i aduce in rlcoarea matinah un ugor scAncet de oase giarticulafii amorfite. Totul e s[ pistrezi un ritm egzl aL alerg[rii, sinu te precipili.

Dup[ oraS apar, rdnd pe rdnd, gi alte figuri similare, tomna-tice gi burtifere, masculi timorafi alergdnd in numele aceleiagi cauze

incerte dar onorabile, in vreme ce in tribunele ruinate poposesc ciori

sau vribii singuratice, iar vara gopirle cafenii, comune, podarcis tau-rica, alunecl.sperioase printre dalele de ciment ;i smocurile de iarbi.

Pelag sosesc tinerii, fete 9i blieli, in grupuri de patru sau cinci,trupuri trandafirii, cartilagii puternice, mugchi fesieri gi gambe

bine reliefate. Aleargl gi ei, lejer, parcl plutesc. Ca gi cum lumea

l0 Sorin Deloskelo

ar fi a lor ;i, intr-un fel, aga si este. in timpul acesta generaliaDuran-Duran se retrage. Suntem deja epuizagi gi vag fericili, netrintim la volan iegind prudent din parcare, virim spre marsupia-lele casnice, cildule 9i sigure, cu gindul la felurite femeiusti inac-cesibile zdrite prin mall; la supele fierbingi in care plutesc stelufede fidea gi rondele de morcovi, increzdtori cil, azi cel pu1in, corpul

nu ne va trdda, c[ e de parteanoastri, gi, inci suficient de elastic 9iputernic, sti intins ca o membrani de purpuri peste susurul stra-niu, colosal si ingrozitog abisul...

Fete cu plrul legat in coadl de cal. Bnief cu bralele bronzate,subgiri. Aleargl calm, doi cdte doi, iar in timpul acesta se privescsi igi vorbesc. Tiec pe ldngl tine ca si cum nu ai exista. Esti neant,fruct vag al marginii. E un spectacol al frumusetii si siguranteide sine si in acelasi timp e o cruzime, o sfigiere. Cdndva ai fost situ asemeni 1or, nepisitor gi zvelt. $tii foarte bine ci niciodati nuvei mai atinge aceastl splendoare. Alerg prin carapacea risturnatd.a unei broagte festoase gigant, vertebrele uscate sunt risfirate subsunetele lumii care se indepirteazd., veseld. ;i solar[, indiferent[.Oasele tale crapd,, fragile ca nigte grisine. Praful albicios e purtatde vdnturile de nord, dus departe, nim[nui nu-i pasi, egti pur s,isimplu pe cont propriu.

Cdnd imi fac turele de stadion duminica dimineafa, gdnduriiemele amugini tot felul de chestiuni din trecut. Mai mult sau maipufin indepirtat, trecutul e propriul tiu corp in descompunere, oalcltuire alchimici in general suspecti. Alergatul, cu doza lui deefort gi concentrare, constituie unul dintre cele mai bune prilejuride refleclie asupra propriei tale viefi, aga cum a fost ea, cu ineptiile

gi momentele ei de strilucire. in timp ce corpul se striduiegte, feri*cit ca un iepure scipat din bitaia pugtii, si se elibereze dintre stra-turile de gudron si anchiloz[ gi si pdstreze un ritm egal cu sine

Deslrdmore l1

pe parcursul intregului traseu, inima o iala vale, la deal, in sus,

in adAncime, cutreieri ca un rege diliu inciperile vechiului castel.

M[ gdndesc la Sara, fosta mea sogie. Ne-am desplrlit pentrutotdeauna, nimic nu mai poate fi intors din drum, e o realitateatdt de limpede incdt poli observa plutind in fesutul ei spongios 9itranslucid firele de praf. Au rdmas doar aceste stranii strifulger[riintime, frinturi meteorice traversdnd cerul pal al clipei.

O mulgime de lucruri construiesc, insesizabil 9i meticulos, zi

dupd, zi gi an dupi an, realitatea vielii in doi. Dar deopotrivi con-

struiesc gi iluzia viefii in doi, fantoma acestei comune viefuiri,refleclia in iluzoriu; o realitate secundi, de umbri, care te insolegte

mai departe, chiar daci povestea s-a incheiat la un moment dat si

drumurile s-au despirlit, defi nitiv.

Alte lucruri, de mai micl amplitudine, fugare, la fel de incon-

trolabile, imi trec prin minte, in vreme ce trag ritmic din coate 9igdfiti ca un elefant de mare luptind Pentru locul lui pe marginea

stdncoasi a f[rmului. Mutra veseli a lui Leo de acum 30 de ani,

cdnd dansa descull pe PersonalJesezs. Nimicuri sau chestiuni a ciror

gravitate s-a stins odati cu trecerea anilor. Tuturor ni se intimphla fel. in anumite momente de rilgaz sau de agtePtare' cind cillto-rim gi pe fereastra vagonului de tren peisajul se deruleazi cu repe-

ziciune, cind agteptim, in stalii, la ghigee, cdnd nu e nimeni cu

noi, de fapt, doar noi. Cumva autonom gi destul de neclar, fali-

ile diferite, imaginile intregi sau parfiale, vechi ,si uitate senzalTi,

chipuri 9i voci, tot ceea ce e adormit in straturile noastre interi-

oare gi inseamni pentru noi trecut, urci deodati la suprafali, in

miezul clipei prezente, independent de voinla noastri, asemenea

unor vise, ceea ce unora dintre noi ne conferi un aer melancolic 9iabsent. E plicut si fii absent. Abstras. Sus, foarte sus gi departe,in straturile de aer, in evanescenfl; plutind la orizontul berzelor.

12 Sorin Deloskelo

Parte incomodi incepe atunci cdnd trebuie si revii cu picioarelepe pimint, redevenind insul responsabil, atent, colocvial pe care-lgtiu ceilalgi. igi plntegti facturile, acorziprioritate, mergi la serviciu,contribui la fondul de pensii, arborezi, in general vorbind, surisulcelui ce pare a crede, fhri nicio ezitarc, in consistenla si dulceatalucrurilor imediate gi necesare.

Capdecal locuia intr-un cartier mirginag, intr-un bloc in fataciruia se intindea pdni departe, spre sud-vest, un cdmp de pe care,timp de cdteva zIIe, in mai gi august, decola un mic avion utili-tat care impristia insecticide peste parcuri. Lui Capdecal ii pliceafoarte mult ceea ce el numea deschiderea aceasta formidabild spresud-vest. Aici, la marginea oragului, e ingrozitor d.e frumos, spu-nea. Mai ales iarna. $i ingrozitor de frig, am finut s[ precizez. Estitu prea sensibil, a punctat Capdecal.

Departe, in zare, puteai observa coamele dealurilor impidu-rite cu pini sfrijili, dar cu toate acestea locul mi se pirea, pe atunci,trist, izolat, marginal. O linie de blocuri gri, uniforme, un zid decare se izbesc vAnturile ;i care ne separi de lumea celor morti.

Cand m[ gdndesc la Capdecal, cel de atunci, imi amintesc cimai mereu md. trezeam invidiindu-i vitalitatea nebuloasi., neas-timpirul, ciudata fericire perpetui in care p6,rea infigat ca unprunc nou-niscut. De multe ori l-am privit atent, iscoditor, cd.u-tdnd sI descifrez, in fiin1a agitatd. gi acaparatoare, puntea de legi-turi posibild., vibragia nevilzutd. a spiralelor de ADN, ceea ce md.lega realrnente de el. Aga cum privegti un coleg de celuh sau desalon de spital. O infracgiune sau o maladie similare vi lintuiescin acelagi spafiu.

Ne uitam impreuni la televi zor pdnd. noaptea tdrziu, zapdnd incologi incoace in pauzele meciurilor - tocmai se desfhsura Campionatul

Dest16more 13

Mondial. Vara, cu storurile trase, in gorturi, transpirali 9i amulili'

pringi intr-o pdnzi,de piianjen intunecati 9i umedi, ffud, sd' ne zb*tem, ftri si vrem ceva sau altcevt. itt'orra aceeatoatdexistenga meas-a concentrat pe fotbal. Pe Paolo Rossi. Dar Capdecal nu era impre-

sionat de Paolo Rossi. I-a preferat intotdeauna pe nordici, mai lega1i

intre ei, in joc, spunea, periculogi pe extreme 9i la centrlrile inalte,

duri in apdrare, aproape impenetrabiliinzona careului de 16 m'Figurile individualiste, starletele, il lisau rece. Fotbalul e un joc de

echipi, o construcfie comunl, suma unor numere' ca in matematici,

spunea. Dar pirerea lui despre Paolo Rossi mi h'sa tece. Contea'zd

doar ce-1i spune inima. Doar ceea ce te face si vibrezi. Inima, vorba

lui Tothero, unul dintre eroii mei preferali, e cea mai b] Jf:ld, cilIilvzd..

$i nu am niciun motiv serios si-i pun la indoiali spusele.

De Capdecal mi leag[ frumuselea anilor puri. A trecut atitde mult timp de atunci incdt am impresia ci e vorba despre o ?.Ltd.

viagi, de un alt Filip Maximilian M, similar dar nu identic. Cel

de acum e un Filip Maximilian M ingrozit sau, in cel mai buncaz, neuttu, anost. Pe atunci nu eram obsedat de sex, de bani, de

moarte. Egti pur a$ftatimp cdt nu cunoqti frica. in apartamentullui Capdecal de la etajul patru am vilzrfi-o pe Sindilauper goall,

intr-o dupd-amiaz[ de iunie. A iegit de la baie 9i a trecut pe ling[mine, incet, iegind pe balcon, tiind pentru o clipi imaginile de pe

ecranul televizorului la care priveam, a?ezat Pe canapea. Pe bal-

con gi-a rotit bralele gi umerii, si alunge infepenirea. Razele soa-

relui de vari se strecufau printre cracii ei albi. Dupi doui minute

a apilrut 9i Capdecal , a tiliat 9i el imaginile tv, in curul go1, alb 9iel, ca un pegte intors cu burta in sus. Au stat o vreme pe balcon,

dezmorgindu-gi oasele, glumind, impi4ind ligzra pe care o adu-

sese el intre buze. Pirul ei, lung 9i foarte bogat, i se revirsa ca un

rdu de lavi pe spate, aproape ii atingea fesele micule 9i lepene.

14 Sorin Deloskelq

Sindi lucra doud, strilzi mai jos, la un mic magazin de cartier.Uneori mi trimitea Capdecal si cumpir de la ea pig[ri sau ceva debiut. DupI ce si-au fumat tigaru 9i expus cururile pe balcon, s-auimbrlcat gi am plecat toti trei la cinema Orizont si am vizut unfilm prost 9i prea complicat ca si retin ceva, dar mi-a plicut obscu-ritatea silii, umbrele migcitoare ale celorlalgi, faptul cd. eram intreCapdecal gi Sindi, ca si cum ag fi fost fratele lor mai mic, miopgi introvertit ca un helix pornatia. Dupn cdteva luni s-au despirlitiar eu a trebuit s[ gisesc, tocmai l6rngi, Polivalentl, departe, altmagazin pentru fignri. Egti un fraier, i-am spus. Chiar imi pld-cea Sindilauper. Un mare fraier. Capdecal a deschis doui beri sio stich de lichior de nuci (acum mi se pare oribil, dar atunci eraal naibii de plncut) gi am bdut pdni aproape de miezul noplii. Nefhceam planuri sI pleclm la un concert Dire Straits la Budapesta,dar nu am mai ajuns. Apoi Capdecal s-a combinat cu o avocati.grlsuf5;i plinn de bani. Mi-o imaginam goali, pe balcon, in locullui Sindilauper. imi imaginam balconul rupAndu-se sub ea si pe eaurlind de frici.

Tirrl dupi turi stribat traseul ovoid 9i dens. Sunt un meca-nism incdpifdnat 9i greoi, purtdnd cu sine freamitul fragmentar denestlpanit, vechi, fhpturi calcifiate si senzafii. Ceea ce mi impingede la spate e incdntarea aceasta ingrozitd,.

Capdecal a plecat in America, imediat dupd ce a terminatAgronomia. Timp de mulgi ani nu i-am putut ierta plecarea inState. De fapt, nu cred cd i-am iertat niciodati, cu adeadrat, ches-tia asta.I{i agteaptd, o groazd, de posibilitlti, spunea. Te agteapti.pe mi-ta, ar fi trebuit si-i spun. Aceleagi posibilitdgi, o groazd", teagteapti gi aici. Dar am ticut. Nu se fhcea si-i stric entuziasmul.

imi amintesc atdt de bine verile noastre d.e atunci. Felul moalegi dulceag in care se revlrsau din pdlniile megafoanelor amplasate

Desl16more l5

pe stalpi melodiile pop ale anilor'80. Pasele in micile meciuri de

pe plaji, sticlele de pepsi, strilucirile verzui aLe apei dinbazin,

fetele, subliri gi frumoase in costumele lor de baie inflorate, cupele

de tabli ale dugurilor din care ldgnesc firicele de zpd' cu gust de

clor, glapii, ci4ile, soarele puternic ca un bivol traversdnd preeria

cerului.

Am 45 de ani gi sunt o bih metalici bine prinsd in lan1 debralul macaralei. Sunt insdgi balansul, vibragia rigidn giincrezd-

toare ^

lanplui, umbra rotunjoari gi agitati care plonjeazd' peste

firele de iarbi ce au izbucnit dintre dale, izbind structura gubrezitl

azidwilorllniz de mortar 9i argild, de lume veche 9i firl intoar-cere, strdnsd in straturi de praf 9i moloz se ridici in aer.

E o vdrst[ foarte ingratl,dac5 stai bine si te gindegti. Schiorul e

deja lansat pe suprafata imposibil[ a trambulinei. Bralele i se lipesc

de costum, corpul se inclini pentru a prinde o cdt mai buni pozilie

aerodinamicl. Vor urma un salt 9i o planare feroce. Lucrurile sunt

fhri intoarcere.in timp ce alerg, privirile trmeazd' marginea din stdnga a fos-

tului teren de fotbal, ti intreaga suprafali pare o uriag[ piele demorsX pusl la uscat, prinsi in cele patru colluri simetrice, cu smo-

curi de iarbi joas[, verde-gilbuie si cripituri ramificdndu-se hao-

tic, semindnd cu nigte artere fosilizate. O miasmi de ierburi arse

plutegte deasupra oragului. Pare a veni dinspre nord, traversdnd

spaliile urbane compacte gi rigide, pentru a intdlni axul invizibil 9ilichid al sudului, zona industrtald., depozitele delimitate de o linie

de cale terutil secundari, macarale ca nigte imense berue metalice

inerte, vopsite in galben 9i albastru pal'

Iarna, vinturile reci strivesc de pere9ii blocurilor fascicule de

gheall gi un vuiet tiios locuiegte parcflrile gi spaliile de joacl ale

16 Sorin Deloskelo

copiilor 9i se strecoard, pdnd, dincolo de jumitatea oragului, spre

centrul vechi.

M-am niscut in\968, dupi ce huruitul tancurilor pe strdzile din

Praga se stinsese. 7968 a fost un an nelinigtit, sdngeros gi destul de

ciudat. Bobby F. Kennedy a fost impugcat, la fel gi Martin LutherKing. in toamni, Serge Gainsbourg a lansat 69, annde drotigue, cdn-

tecel pe care l-am ascultat abiala32 de ani, dupi cisitoria cu Sara.

Duetul cu Jane Birkin, ugurel, plicut, era in perfecti concordanli

cu optimismul gi prospelimea rela;iei noastre. Ne-am petrecut luna

de miere - de fapt a fost doar o siptimdnd, in cap - in Ungaria,Ia ostafiune. Sara a inotat cu o voluptate aproape disperati, in vreme ce

eu am fbcut doar scurte b[i termale, urmate de gedinle de plaje. ingeneral eram destul de mulpmit si admir neobosita desfhgurare decorpuri aproape goale, intinse pe gezlonguri, jucdfid volei sau bad-

minton, forme de diferite vdrste, strlluciri gi elasticitili. in contrast,bazinele termale erau acoperite, inchise, pirdnd cu totul nolate delumea exterioar5, solarl 9i g[ldgioasi. Pe marginea acestora erau

amplasagi, in sacsii imense, tot felul de arbugti. inupuneagrd.,cald[,

pluteau corpurile albe, diforme 9i ticute ale unor bitrdni ticuli. Darprezenla lor o giseam linigtitoare.

Laprdnz, mdncam la una dintre numeroasele terase agezatein

zona piscinei principale, comandam salate sau file de crap. Eram

cazalila doar 2 km distanfl de aqua parc, intr-o pensiune cocheti,

agezatdpe malul unui lac plin de stufbrig gi de rage silbatice. Puteai

sI faci o mici plimbare cu barca sau si pescuiegti. A fost o perioadlde care totdeauna imi amintesc cu phcere.

Acest cintec are exact vdrsta mea de acum, i-am spus. Dar Sara

nu reacfionat in niciun fel. Vorbele mele au trecut prin ea 9i s-audestrdmat in amiazaungari. Seminau cu vocile celorlal1i, din care

Deslrdmore 17