Universitatea Spiru Haret Anul universitar 2017-2018 Facultatea de Arhitectură Ciclul primar, Anul III, semestrul V

RECUPERARE PROIECT

Proiectul nr. 2 Pensiune la Sucidava-Celei Lansare temă 27 noiembrie 2017

Predare 17 decembrie 2017, orele 1300-1330, sala 314 Număr credite 3 credite

1 DATE GENERALE Pe parcursul proiectului nr. 2 studenţii vor avea ocazia să studieze principalele probleme pe care le ridică arhitectura destinată cazării. Tema propune realizarea unei pensiuni cu cca 40 de locuri, amplasate în imediata vecinătate a oraşului Corabia. Pe lângă zona de cazare şi cea de alimentaţie publică specifice unui asemenea obiectiv studenţii vor avea libertatea să propună şi alte spaţii, compatibile cu destinaţia clădirii şi care să contribuie la valorificarea locului în care se va insera clădirea.

2 ELEMENTE DE TEMĂ Terenul pe care se va realiza pensiunea se situează la Sucidava-Celei, în proximitatea unui important sit arheologic aşezat pe malul Dunării. Clădirea va fi destinată atât grupurilor de turişti care ajung în zonă, dar şi specialiştilor care lucrează pe şantierul arheologic pe durata verii; de asemenea, pensiunea poate găzdui întruniri profesionale ocazionale.

2.1 SITUL Situl arheologic are o importanţă deosebită ce rezidă în marea varietate a vestigiilor care au fost descoperite

aici. Ne mărginim să precizăm că în colţul sud-vestic al cetăţii a fost cercetată o aşezare sub formă de tell, cu 11 faze de locuire, începând cu perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului (grupul cultural Celei). Tot pe platoul cetăţii, urme istorice izolate indică prezenţa unor locuiri în perioada bronzului şi în prima epocă a fierului. O aşezare geto-dacică fortificată s-a înfiripat aici în La Tène.

După anul 106 în afara platoului, spre N, ia naştere o mare aşezare civilă fortificată (cu o suprafaţă de circa 25 ha) şi două necropole.

În sec. IV, din ordinul împăratului Constantin cel Mare, aici va fi realizat un important pod transdanubian, pentru apărarea căruia va fi edificată, tot pe platoul sus-amintit, o cetate cu ziduri şi turnuri din piatră. Prima etapă de existenţă a acesteia s-a încheiat o dată cu atacul hunilor, din anul 447; a doua perioadă începe cu restaurarea ei de către Justinian în veacul al VI-lea şi durează până la atacurile avaro-slave de la sfârşitul acelui secol. Mai târziu, la finele secolului al XVI-lea, Mihai Viteazul va reface sistemul de apărare în sectorul de SE al cetăţii şi îl completează cu un şanţ de mari dimensiuni plasat la V de zona amintită. În interiorul fortificaţiei romano-bizantine au fost descoperite numeroase amenajări, dintre care se remarcă basilica paleocreştină, o clădire cu hipocaust şi fântâna „secretă".

2.2 PĂRŢI COMPONENTE ŞI DISPOZIŢII FUNCŢIONALE

Zona de cazare (pentru 40 de persoane): Suprafeţe

estimative Opt camere de două paturi, dotate cu grup sanitar propriu (cu duş, chiuvetă şi wc) 18 mp Două camere de patru paturi (deservite de grupuri sanitare amplasate pe coridor)

30 mp

Două camere de opt paturi (deservite de grupuri sanitare amplasate pe coridor) 48 mp Spaţii de primire / spaţii comune: Hol de primire cu o mică tejghea de recepţie şi loc de stat 25 mp

Sală comună (pentru maximum 40 de persoane) care poate servi atât ca sală de mese cât şi ca loc de reuniuni pentru diverse activităţi cu caracter ştiinţific sau recreativ

60 mp

Bucătărie (rezolvată în regim de autoservire) cu depozitele aferente, vestiar cu grup sanitar şi acces separat din exterior

60 mp

Grupuri sanitare pe sexe (2 cabine wc pentru femei, 1 cabină wc şi un pisoar pentru bărbaţi), în legătură cu zona de recepţie şi cu sala comună

Zonă tehnică şi de întreţinere cuprinzând un mic spaţiu pentru curăţenie, depozit şi centrală termică

Max. 50 mp

Cu toate că tema recomandă ca destinaţia clădirii să fie preponderent turistică, se va accepta şi varianta în care pensiunea va deservi şantierul arheologic, asigurând, în primul rând, cazarea grupurilor de specialişti. În această situaţie se recomandă realizarea unei zone adiacente de lucru, având următoarele spaţii suplimentare:

Funcţiuni facultative Spaţii de lucru: Laborator / atelier în care se realizează curăţarea, desenarea fotografierea şi inventarierea obiectelor recuperate din săpătura arheologică (pentru 10 persoane); laboratorul poate fi în legătură directă cu exteriorul;

40 mp

Cabinet de studiu, dotat cu minimum 2 calculatoare, care poate îndeplini şi funcţia de bibliotecă; în legătură cu laboratorul;

16 mp

Depozit pentru ustensilele şi materiale, posibil cu acces dinspre exterior. 10 mp

2.3 ELEMENTE TEHNICE Se recomandă ca pensiunea să fie realizată în regim P+1 cu subsol sau demisol parţial. În funcţie de soluţie, se poate accepta realizarea unui etaj suplimentar partial.

Structura clădirii poate fi realizată în sistemul de zidărie portantă, lemn etc. Acoperişul va fi în sistem şarpantă din lemn cu învelitoare din materiale ceramice. Compartimentările interioare se pot face din pereţi subţiri de cărămidă, B.C.A., gips-carton, lemn.

3 REDACTAREA ŞI PREDAREA PROIECTULUI Pe hârtie sau calc format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie) se vor preda următoarele piese

obligatorii, într-o tehnică la alegere:

- Planul de situaţie cu figurarea tuturor amenajărilor exterioare (alei, plantaţii, parcări etc.)

1: 200

- Toate planurile mobilate şi cu cote de gabarit 1: 100 - O secţiune caracteristică (stabilită cu îndrumătorii) 1: 100 - Trei faţade reprezentative 1: 100 - Două perspective (aeriană şi la nivelul ochiului) având cel puţin dimensiunea

unui format A4

- Machetă de studiu 1: 100

* Notă: Planul parterului va cuprinde şi amenajările exterioare din jurul construcţiei. 4 BIBLIOGRAFIE Aloi Giampiero, Hotel. Motel, Ulrico Hoepli, Milano, 1970 Lazarescu Cezar, Constructii hoteliere, Editura tehnica, Bucureşti 1971 Ransley Joseph, Ingram Hadyn, Developing Hospitality Properties, Oxford, Auckland, Boston, Butterworth Heineman 2000 A.A. Mart Apr.nr 351/2004

nr.365(iulie-august)/2006 AMC nr. 42-43 / 1993 , Dec. 2000. A.Review nr. 1157 / Iul 1993, nr. 1258/ Dec 2001.

A.Record Oct 1996 Nr.4/2006; nr.7/2006; nr.12/2006; nr.12/2008. Cree Architecture Interieure

nr 297, tr. 4, 2000, nr. 304 /2002, nr 3/7, dec.,2004, de2005-ian 2006, nr.328(nov-decembrie)/2006 nr.335/2008

D.B.Z. nr. 12 / 2000, : nr7/2004 J. A. 1991 Annual, 1993 Annual. Progressive Architecture nr. 3 / 1990 Techniques & Architecture nr 450 / 2000 L’ARCA nr.215(iunie)/2006; nr.218(octombrie)/2006; nr.220(decembrie)/2006; nr.225(mai)/2007; nr.232(ianuarie)/2008; nr.233(februarie)/2008; nr.235(aprilie)/2008; nr.239(septembrie)/2008; nr. 242(decembrie)/2008. EL CROQUIS nr.133/2006 ; nr.136-137/2007 (III-IV); nr.138/2007 (V); nr.139/2008 (I); nr.140/2008 A+U nr.427(aprilie)/2006 ARHITECTURA nr.67/2008

5 ELEMENTE DE REGULAMENT

EXTRAS din REGULAMENTUL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE a activităţii desfăşurate la disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional” aprobat în şedinţa de senat a USH din 23.09.2009.

Predarea lucrărilor practice – proiecte, schiţe de schiţă, proiecte de verificare, planşe – se face în data, la ora fixată şi în sala specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care îndrumă fiecare grupă. Studenţii vor semna pe Fişa de predare şi vor preciza numărul de planşe predat. Fişele de predare de la fiecare grupă vor fi depuse în aceeaşi zi la coordonatorul de an/ disciplină, care va consemna, în prezenţa cadrului didactic coordonator de grupă, lucrările nepredate. Lucrările practice nepredate la termen, din alte motive decât cele medicale, se consideră absente.

[...] Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii: ·- asigurarea unei prezenţe la orele de lucrări practice de cel puţin 80 %; ·- respectarea numărului de corecturi specificat prin temă; ·- respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare ( conţinut, piese desenate, machete, transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare ). Frecvenţa şi numărul de corecturi sunt consemnate de către cadrele didactice la fiecare grupă în Fişa de activitate didactică de atelier. [...] Lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - care nu respectă datele din temă se notează cu 1 (unu). Acţiunile de copiere a lucrărilor practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - precum şi elaborarea de către altă

persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se sancţionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studenţilor din Universitatea Spiru Haret .

6 EVALUAREA PROIECTELOR

La notarea proiectelor se va ţine cont de respectarea condiţiilor de predare şi de criteriile de evaluare expuse mai jos, în ordinea importanţei:

- corectitudinea şi coerenţa funcţională a soluţiei; - compoziţia spaţiilor interioare; - calitatea estetico-arhitecturală a clădirii; - corectitudinea şi calitatea prezentării proiectului.

Decan Întocmit prof. dr. arh. Emil CREANGĂ lect. dr. arh. Ioana Maria PETRESCU

lect. dr. arh. Constantin Bogdan STANCIU Director de departament Conf. dr. arh. Constantin RUSU

9

CETATEA SUCIDAVA. DOCUMENTAR FOTOGRAFIC

Territorium Sucidavense

10

11

Sala cu hypocaust Basilica

Fântâna secretă