recuperare-fractura.pdf

7/29/2019 recuperare-fractura.pdf

1/81

cont nou

e

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA SI RECUPERAREABOLNAVULUI CU FRACTURA DE

COL FEMURAL

medicina

SCOALA SANITARA POSTLICEALA

UNIVERSITA XX

ALTE DOCUMENT

Victoria plantelor inVASCUL si SPANINSUFICIENA -ADENOHIPOFIZAVaricele si hemoroiAplicatii n medicincatodicALERGIILEMASAJUL SI AUT

SPORTIVITest grila medicinaDUODEN boli laBradiaritmii si tulbuMarkerii tumorali
http://www.scritube.com/signup.phphttp://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/Victoria-plantelor-in-lupta-cu12517515.phphttp://www.scritube.com/medicina/Victoria-plantelor-in-lupta-cu12517515.phphttp://www.scritube.com/medicina/INSUFICIENA-ADENOHIPOFIZAR1621116197.phphttp://www.scritube.com/medicina/INSUFICIENA-ADENOHIPOFIZAR1621116197.phphttp://www.scritube.com/medicina/Varicele-i-hemoroizii93624141.phphttp://www.scritube.com/medicina/Aplicaii-n-medicin-ale-oscilos194416247.phphttp://www.scritube.com/medicina/Aplicaii-n-medicin-ale-oscilos194416247.phphttp://www.scritube.com/medicina/ALERGIILE451614919.phphttp://www.scritube.com/medicina/MASAJUL-SI-AUTOMASAJUL-LA-SPOR5411755.phphttp://www.scritube.com/medicina/MASAJUL-SI-AUTOMASAJUL-LA-SPOR5411755.phphttp://www.scritube.com/medicina/Test-grila-medicina512118122.phphttp://www.scritube.com/medicina/DUODEN-boli-la-radiologie173912323.phphttp://www.scritube.com/medicina/Bradiaritmii-si-tulburari-de-c14720117.phphttp://www.scritube.com/medicina/Markerii-tumorali2051224197.phphttp://www.scritube.com/signup.phphttp://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/Victoria-plantelor-in-lupta-cu12517515.phphttp://www.scritube.com/medicina/Victoria-plantelor-in-lupta-cu12517515.phphttp://www.scritube.com/medicina/INSUFICIENA-ADENOHIPOFIZAR1621116197.phphttp://www.scritube.com/medicina/INSUFICIENA-ADENOHIPOFIZAR1621116197.phphttp://www.scritube.com/medicina/Varicele-i-hemoroizii93624141.phphttp://www.scritube.com/medicina/Aplicaii-n-medicin-ale-oscilos194416247.phphttp://www.scritube.com/medicina/Aplicaii-n-medicin-ale-oscilos194416247.phphttp://www.scritube.com/medicina/ALERGIILE451614919.phphttp://www.scritube.com/medicina/MASAJUL-SI-AUTOMASAJUL-LA-SPOR5411755.phphttp://www.scritube.com/medicina/MASAJUL-SI-AUTOMASAJUL-LA-SPOR5411755.phphttp://www.scritube.com/medicina/Test-grila-medicina512118122.phphttp://www.scritube.com/medicina/DUODEN-boli-la-radiologie173912323.phphttp://www.scritube.com/medicina/Bradiaritmii-si-tulburari-de-c14720117.phphttp://www.scritube.com/medicina/Markerii-tumorali2051224197.php


2/81

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA SI RECUPERAREA BOLNAVULUI CU FRACTURA DE COL


3/81

CUPRINS

I . Introducere .....................................................................3

II. Memoriu justificativ.......................................................4

III.Notiuni teoretice.............................................................5

3.1.Anatomia si fiziologia colului femurului.................5

3.2.Definitia fracturilor de col femural..........................8

3.3.Epidemiologie..........................................................8


4/81

3.4.Etiopatogenie...........................................................8

3.5.Anatomie patologica...............................................10

3.6.Simptomatologie clinica si diagnostic....................12

3.6.1.Simptomatologie clinica................................12

3.6.2.Diagnostic pozitiv..........................................13

3.6.3.Diagnostic diferential.....................................14

3.7.Evolutie si prognostic..............................................14

3.8.Complicatii..............................................................14

3.9.Tratament.................................................................15

3.10.Principiile si obiectivele recuperarii......................17

IV.Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor ........29

V. Prezentare de cazuri.......................................................40

VI.Concluzii........................................................................53

VII.Bibliografie...................................................................55


5/81

I. INTRODUCERE

Fractura de col femural este una dintre afectiunile specifice varstei a treia,importanta prinimediate cit si pe termen lung. Ea apare mai frecvent la femei decat la barbati, fiind i

osteoporoza, care fragilizeaza oasele, predispunandu-le la fracturi.

Cauza cea mai frecventa a fracturii de col femural este deteriorarea calitatii osului normal de imbatranire. Pentru a impiedica acest lucru, se recomanda in primul rand , un m

practicarea a minim 30 minute de miscare usoara zilnic,o alimentatie bogata in proteine, lactevitarea consumului excesiv de alcool si tutun.

De asemenea ,orice adult peste 40 de ani trebuie sa fie constient ca orice fractura pavertizare pentru osteoporoza. Asadar, el trebuie sa isi faca testele necesare pentru a vedea daafectiune si de a urma un tratament corect.

Evolutia si prognosticul depind de afectiunile anterioare ale pacientului si abia apoi defara deplasare,fractura de col putand decompensa un diabet zaharat, o insuficienta cardiaccronica.Fracturile fara deplasare au o evolutie mai buna, desi nu sunt intotdeauna scutite defracturile cu deplasare nu se vor consolida niciodata fara tratament, si chiar dupa un tratamevolua catre o complicatie.


6/81

II. MEMORIU JUSTIFICATIV

Asistenta medicala este constiinta celui lipsit de constiinta, dragostea de viata pentru celsinucida , ochii pentru cel care a orbit de curand , cunostintele si intelegerea pentru tanara mcel cu mana amputata de curand si vocea pentru cel slab de a putea vorbi.

Sanatatea este un drept fundamental pentru fiinta umana.Poate fi definit ca un triplu echil


7/81

un triunghi echilateral in care fiecare latura reprezinta o dimensiune.

In activitatea practica pe care am desfasurat-o pe durata celor 3 ani de practica am intafractura de col femural. Fractura de col femural se intalneste la orice varsta. La tineri si adu

legate de cauze accidentale. La varstnici sunt accidente obisnuite, cu prognostic foarte grav,si mortalitate cresc. Organismul varstnicului intruneste numeroase conditii care pot dufractura.

Cand fractura de col femural a aparut intervine chirurgia ortopedica. Urmeaza reeducarbolnavului in starea motorie anterioara, acesta este un scop propus, dar greu de atins. Intopatologiei si complicatiilor de imobilizare, care grabesc degradarea fizica a bolnacomplicatiile psihice si somatice care duc la exitus.Pot aparea stari confuzionale, tulbluraadeseori complicatii cardiovasculare, boli infectioase, infectii urinare, incontinenta, esc

Ingrijirea precoce si reeducarea detin un rol important.Am considerat ca aceasta tema ne arata cat de grave sunt fracturile de col femural si ca

sanatatea.


8/81

III.NOTIUNI TEORETICE

3.1ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLULUI FEMURAL

FEMURUL

Este un os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche care formeaza singur scheletul coaoblic indreptat de sus in jos si lateromedial.

Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor inferioare. Aceastaccentuata la femei, deoarece pelvisul este mai larg decat la barbate.

Femurul prezinta corpul si doua epifize.

ORIENTARE - se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si articularaposterior marginea cea mai aspra a osului.

CORPUL - prezinta o usoara curbura cu concavitate posterioara. Corpul este prismaticavea de descris trei fete si trei margini.

FATA ANTERIOARA - concava si neteda, este acoperita de muschiul vast intermediar, fatmuschiului vast intermediar, fata mediala nu are nici o particularitate.

MARGINEA POSTERIOARA - este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia asprin jos corpul femurului si ne-a servit la orientarea lui. Linia aspra prezinta o buza laterala si odoua buze si interstitial dintre ele dau insertii unei serii de muschi: vartual lateral, vartuamare, adductorul lung, adductorul scurt si bicepsul femural.

In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand:

1.O ramura laterala, numita tuberoritatea gluteala pentru muschiul gluteu mare, r amura epifizei superioare a osului langa trohanterul mare transformandu- se la acest nivel une


9/81

tubercul numit trohanterul al treilea.

2.Ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara; pe ea semedial.

3.Ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu. In portiune inferioara linia se bsuprafata triunghiulara numita fata poplitee.

EPIFIZA SUPERIOARA prezinta capul, colul si doua tuberoritati numite marele si micul tr

Epifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical

COLUL FEMURAL-intra in constitutia anatomica a epifizei proximale sau a extremitatiifemur, purtand inca numele de gat femural.

COLUL (COLLUM FEMORIS). este o coloana osoasa puternica, turtita anteroposteriofemurului cu restul osului.

Directia osului e oblica de sus in jos dinauntru si afara formeaza cu corpul osului un unghi d

Din punct de vedere descriptiv colul femurului prezinta:

a.fata anterioara care este limitata in afara de linia intertrohanteriana pe care se insera capsu

b. fata posterioara concava transversal convexa de sus in jos, limita ei externa fiinintertrohanteriana posterioara. Pe linia intertrohanteriana posterioara nu se insera capsulfacandu-se inauntrul acestei linii, nu toata fata posterioara a colului este in raport cu capsula a

c. marginea interioara mai lunga si oblic indreptata spre trohanterul mic. Extremitatea icilindrica si se uneste cu capul. Extremitatea externa se confunda cu corpul osului si cu troha

Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi condili dedeclinatie, de 12o in mediu. Aceasta impreuna cu unghiul de inclinatie au mare rol in de


10/81

membrului inferior.

Marirea unghiului de inclinatie duce membru in abductie, deformatie ce se numeste coxa valg

Micsorarea lui va da adductia, ce se numeste coxa vara.

Marirea unghiului de declinatie imprima membrului o rotatiune interna, iar micsorarea sau duce la rotatia externa.

STRUCTURA INTERIOARA A COLULUI FEMURAL

Extremitatea superioara este formata din tesut spongios. Trabeculele osoase constitutive, plepifizor, cu origine interna si externa, prin incrucisarea lor dau nastere la un sistem de bolti carhitectonica.

Trabeculele interne plecand de pe partea interna a cilindrului diafizar, sunt depuse in doua g

1.grupul inferiorce formeaza fascicolul, trohanterian mergand in afara, descrie niste arcad

jos si in afara in drumul lui spre marele trahanter unde ajunge

2.grupul superiorce se indreapta inauntru catre cap, fiind numit de catre Delbet si Basset ev

Trabeculele externe pleaca de pe partea externa a cilindruli diafizar, sub marele trohanter, dcap, descrie o curba cu concavitatea in jos si inauntru. Aceste trabecule au fost numite de

fascicol arciform.

Din incrucisarea trabeculelor externe cu grupul inferior al trabeculelor interne rezulta un sisistem ogival de catre Delbet si Basset.

Extremitatea superioara a femurului este invelita de un tesut compact care prezinta la parteao ingrosare considerabila ce apare ca o continuare a peretelui intern al diafizei. Aceasta ingr


11/81

de arcul lui Adams.

Aceasta lama de la nivelul peretelui inferior al colului pleaca perpendicular in sus si se pifetei posterioare a colului.

Portiunea de la nivelul subtrohanterian a acestei lame poarta numele de eperonul lui Mercce

Ca puncte de osificare, femurul are unul pentru corp si patru complimentare pentru extrempentru extremitatea superioara.

De la varsta de 50 de ani, in extremitatea superioara a femurului, se incepe un fenomdistruge trabeculi si are ca rezultat formarea de cavitati in interiorul lor. Acest fenomen de important in producerea fracturilor si explica frecventa lor la o varsta mai inaintata.

In primul rand aceasta rarefractie intereseaza sistemul ogival si tesutul spongios al trohanatomice ale lui Tuvar (1949) Trueta si Harrison (1953), Judet R, Judet J, Dunoyer si

precizat modalitatile de vascularizare a gatului si a capului femural.

Vascularizarea capului femural este asigurata prin artera ligamentului rotund si prin pedarterele circumflexe.

ARTERA LIGAMENTULUI ROTUND Artera ligamentului rotund, ramura din artera acetaligamentul rotund si la nivelul capului femoral se divide in 3-4 arteriole care se anastomsisteme vasculare.

Aceasta artera iriga numai 1/4 sau 1/5 din capul femoral si aportul sanguin pare sa creascartera nu exista la copii decat in 33% din cazuri, dar la adult este prezenta in 70% din cazuri.

ARTERELE CAPSULARE Sunt numeroase si se grupeaza in patru pediculii:Pediculul suimportant si el ia nastere din artera circumflexa posterioara. Acest pedicul alcatuit din 3-4

posterioara a colului intr-un repliu sinovial si patrunde in capul femural la marginea cartilajpedicul superior asigura 4/5 din irigarea capului femoral. In traiectul intraosos, acest pedicumanuchi de arteriole care se anastomoreaza cu acelea ale ligamentului rotund si cu vasele

intern. Pediculii inferiori sunt reprezentati de pediculul inferoextern care iriga colul sipediculul inferointern care patrunde in capul femoral anastomozandu-se cu ramurile pediculfetelor sunt mai putin importante si ele se distribuie la carticala anterioara si cea posterioara a

Dintre toate aceste surse vasculare, arterele pedicului superior sunt cele mai importante frecvent lezate in cursul fracturilor gatului femoral.


12/81

Necroza capului femoral este consecinta directa a lezarii acestui pedicul si ea se intalnestpoate sa mearga pana la 40% din cazuri.

3.2 DEFINITIA fracturilor de col femural

Fracturile de col femural reprezinta lipsa de continuitate osoasa incompleta sau completa (cula nivelul colului femural.

Fracturile colului femural ocupa un loc aparte in traumatologia osteoarticulara datorita frecdificultatilor terapeutice si a complicatiilor de ordin general si local care pot sa apara in timpu

3.3 EPIDEMIOLOGIE

FRECVENTA: fracturile colului femural se intalnesc frecvent in practica; dupa unele statistide 10% din totalul fracturilor (Radulescu), 6% (Bruns) si 5,2% (Kaplan).

SEX : aceste fracturi se intalnesc mai frecvent la femeile in varsta, care sunt mai putin actosteoporoza.

VARSTA: toate statisticile mentioneaza faptul ca frecventa fracturilor colului femural crestefracturi survin dupa 60 de ani.

3.4 ETIOPATOGENIE

Pentru intelegera mecanismului de producere a fracturilor colului femural sunt necesare revde anatomie privind structura extremitatii superioare a femurului. Aceasta extremitate subcare se exercita asupra ei se aseamana cu bratul unei macarale. Cercetarile lui Kulman au ara


13/81

trabeculara a extremitatii superioare a femurului si fortele dezvoltate in bratul unei macarale s

Intr-adevar la nivelul extremitatii superioare femurale gasim substanta osoasa disputrabeculare importante.

Un sistem trabecular care se rasfira ca un evantai la nivelul capului porneste pe fata suindreptandu-se in jos si extern catre corticala inferioara a colului femural, constituind evDelbet.

Acest evantai, la partea sa inferioara se condenseaza intr-o zona osoasa densa constituindpartea posterioara este constituita din lamele dure si compacte care formeaza pintenul Mercel

Un al doilea sistem trabecular, dezvoltat pe directia fortelor de tensiune care tind sa fleporneste din partea inferioara a capului femural si se indeparteaza in sus si extern catre ccolului femural.

Acest sistem trabecular se intersecteaza cu traveele sistemului de sustinere incat confera osoasa deosebita, capul fiind de fapt partea cea mai rezistenta a extremitatii superioare a femu

Rezistenta sa este cea mai mare in centru, unde se incruciseaza cele doua sisteme materialul de sinteza va gasi la acest nivel un punct solid de sprijin, mai cu seama ca odata curezistenta capului femural devine cu putin inferioara aceleia a subiectilor tineri, dupa cercetar

In regiunea trohanteriana doua fascicule trabeculare, pornind de la corticala diafizara ininruciseaza formand o ogiva.

Intre sistemul trabecular de sustinere de la nivelul capului femural si cel ogival de ltrohanterian, in portiunea mijlocie a colului femural exista o zona zona ward in care deneste mai mica. Rezistenta diminuata a colului femural in aceasta zona face ca pana la vfrecventa fracturilor mediocervicale sa fie mai mare decat a celor pertrohanteriene.

Aceasta structura trabeculara densa si intretaiata se modifica cu varsta.

Dupa 60 de ani asistam la o resorbtie a traseelor osoase, incat la batrani apare o zona descazuta, in special la nivelul stalpului extern al sistemului ogival, ceea ce face ca fracturile pertrohanteriene sa fie mai frecvente dupa aceasta varsta.

Cercetarile experimentale efectuate de Hirsh Franckel si in special ale lui Backman au mecanismului de producere a acestor fracturi. Backman arata ca fractura colului femural ndecat daca in cadere se produce un valgus combinat cu o miscare de rasucire a colului fe


14/81

blocat in cotil, prin compresiunea traumatismului si contractura musculara.

Confirmand ideile lui Linton Backman arata ca in orice fractura a colului femural exista unvalgus (rezultat al rotatiei externe asociate cu torsiunea) care duce la fractura in coxa v

posterosuperioara a fragmentelor (fractura prin abductie angrenata).

Daca rotatia externa predomina si colul cedeaza la partea posterioara se produce fra(adductie) cu tasare sau cominutie posterioara.

Daca tosiunea predomina si peretele posterior al colului femural rezista, se produce fractproximal.

Fracturile colului femural se pot produce si prin cadere de la inaltime,cadere de la acaccidente.

3.5.ANATOMIA PATOLOGICA

Traiectul de fractura, in portiunea superioara, este situat juxtacefalic. El poate sa inceapcartilajului articular si in aceasta situatie are toate conditiile sa lezeze pediculul vascular sup

putin mai extern, traiectul de fractura se indreapta spre marginea inferioara a colului, ramanfemural (fractura subcapitala) sau se abate ceva mai spre afara (fractura mediocervicala).

Acest traiect de fractura nu este neted ci prezinta numerosi dinti corticali, iar la parmodificat prin tasare si prin cominutia corticalei.

O buna radiologie de profil a colului femural poate sa evidentieze prezenta unuia sau a mcorticale infundate la nivelul fracturii. Prezenta acestei cominutii posterioare la nivelul traiecca, in momentul reducerii fracturii sa apara un spatiu gol cervico cegalic posterior. Existenta

partea posterioara a capului femural face ca osteosinteza, atunci cand intinderea acestui spa1/3 din grosimea colului femural, sa fie instabila si sa duca la redeplasarea fragmentelor.

Aceasta notiune capitala trebuie luata in considerare cand se decide alegerea montajului in


15/81

fracturii.

In afara acestui tip de fractura cu tasare posterioara exista al doilea tip cu aspect spiroietichetat drept fractura cu cioc proximal.

Traiectul de fractura delimiteaza un fragment din corticala inferioara a colului ca un cioc oscapul femural.

Acest tip de fractura este de asemenea instabil, dar mai cu seama prezinta dificultati la reexterne.

Deplasarea fragmentelor este intalnita numai in fracturile prin adductie cum le denumeste in fracturile prin abductie deplasarea lipseste, fracturile fiind angrenate. De alminteri angrenat este relativa caci asa cum a aratat Per Linton forma fracturii in valgus sau varusacelasi mecanism de producere si fractura in valgus arata doar ca nu s-a depasit primul staaspectul fracturii prin abductie este datorat gradului minim de rotatie externa a fragmentuliluzia unei impactizari. In fractura prin adductie fragmentele osoase se deplaseaza unfragmentul distal se roteaza extern, anrenand fragmentul cefalic in rotatie interna, flexiuncand persista mansonul sinovial.Cand mansonul sinovial care imbraca colul femural fragmentele prezinta o deplasare mai importanta dat fiind ca ele sunt total independente si lib

In aceste cazuri fractura instabila, capul nu raspunde la manevrele externe de reducere aproximativ redusa, capul femural se redeplaseaza in cursul osteosintezei.

Clasificare

Dupa situatia traiectului de fractura, Delbet imparte fracturile colului femural in

fracturi :

-subcapitale

-transcervicale

-vicotrohanteriene

-baricervicale


16/81

Dupa mecanismul de producere al fracturii, Bohler individualiza fracturile prin abducadductie. Fragmentele sunt dislocate, iar greutatea corpului (G) si contractia muscula

deplasarea.

Fracturile prin abductie fiind angrenate tratamentul si prognosticul lor este favoralbil.

Fracturile prin addcutie dimpotriva, fiind fracturi cu deplasarea fragmentelor, pun ptratament, iar evolutia lor este inconstanta.

Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de vedere mecanic, le-a impartitgradul de oblicitate al traiectului de fractura.

- In tipul Itraiectul de fractura face cu orizontala un unghi mai mic de 30o.

- In tipul II, unghiul format de traiectul de fractura cu orizontala variaza intre 30o si 50o.

- In tipul al III-lea unghiul este mai mare de 70o.Pauxelus a aratat ca atunci cand traorizontala fortele de presiune interfragmentara favorabila consolidarii. Cu cat traiectul tinfortele de presiune in focar se diminua si lasa locul fortelor de forfecare, cu efect nefavorabil

Fracturile cervicale se impart in doua grupe dupa cum traiectul de fractura delimiteaza univelul corticalei inferioare a colului femural,iar aceasta clasificare este facuta de Garden. Ecioc distal si fracturi cu cioc proximal care sunt mult mai dificile de redus si a caror prognintunecat.

O alta clasificare o face Garden si anume clasifica fracturile colului femural inpatru grupe

-grupa I: fractura incompleta acest tip de fractura corespunde fracturii prin

abductie.

-grupa II: fractura completa fara deplasare in acest tip corticala inferioara a

colului femural este rupta, dar nu exista deplasarea fragmentului cefalic.

-grupa III: fractura completa cu deplasare partiala in aceasta grupa fragmentele


17/81

raman solitarizate prin sinoviala posterioara si prin repliul

pectineofoveal, care se intinde la partea posteroinferioara a colului femural de la margicapului pana la unghiul superior al micului trohanter. Rotatia fragmentului extern determina

in abductie si rotatie interna. Acest lucru este evident pe radiografie caci directia travulelfemural nu mai este ascendenta, dupa axa de sprijin; ele devin orizontale, in vreme ce travverticale.

- grupa IV: fractura completa cu deplasare totala - la acest tip sinoviala si

repliul pectineofoveal sunt total rupte, incat cele doua fragmente osoase devin independentevidentiat pe cliseul radiologic unde travulele capului apar normal orientate si paralele cu trav

Aceasta clasificare a lui Garden este originala si prezinta un interes terapeutic. In fracturreducerea prin manevre externe este posibila datorita peristentei sinovialei. In fractura rreducerea se obtine prin simpla rotatie interna a membrului, fara nici o tractiune sau abductie

Tractiunea poate sa fie chiar periculoasa intrucat expune la desirarea sinovialei si la bascular

Fractura de tipul al IV-lea, neavand nici o conexiune sinoviala face ca reducerea prin maimposibila sau instabila. Este necesar ca, la acest tip de fractura sa se intareasca peretelefemural printr-o grefa osoasa pentru a putea obtine consolidarea.

3.6. SIMPTOMATOLOGIE CLINICA , DIAGNOSTIC POZITIV , DIAGNOSTI

Diagnosticul se face pe seama examenului clinic siparaclinic.

3.6.1 SIMPTOMATOLOGIE CLINICA


18/81

Fracturile gatului femural se manifesta printr-o simptomatologie comuna, usor diferentiata de o fractura angrenata sau o fractura dezangrenata sau de o fractura sugcapitala transcervica

DUREREA - Spontana sau provocata prin apasare in regiunea inghinala sau trohanteriana, e

cazurile.

IMPOTENTA FUNCTIONALA - Poate sa fie totala cand bolnavul nu poate ridica calcaiul sau , relativa cand bolnavul incercand sa faca flexia coapsei si a gambei , calcaiul se tarastCand fractura este angrenata miscarile active sunt posibile dar nu trebuie insistat pentrdezangrenarea fragmentelor.

ATITUDINE VICIOASA - Atitudinea vicioasa a membrului de partea fracturii este in functie In fractura subcapitala si mediocervicala neagrenata , membrul este in adductie fata de planusi in rotatie externa cu marginea laterala a piciorului pe planul patului . Rotatia externa poatese reproduce imediat .

Fracturile angrenate prezinta o portie fixa nemodificata .

SCURTAREA MEMBRULUI - Este evidenta cand fractura este dezangrenata. Marele trodeasupra liniei orizontale bitrohenteriene , care in mod normal uneste varful marelui trosuperioara a pubisului .

De asemenea, triunghiul Bryant este mai mic decat cel de partea sanatoasa. Linia Scham

pleca de la varful marelui trohanter prin spina iliaca anterosuperioara intalneste linia mnivelul ombilicului, in cazul fracturii trece sub ombilic, cu atat mai jos cu cat ascensiunmai mare.

DEFORMAREA TRIUNGHIULUI SCARPA - Datorita unei tumefactii dure, semnul Lauprezenta fragmentului extern al colului femural care este orientat inainte din cauza rotatiei ex

La soldul fracturat se constata o hipotonie a musculaturii fesiere si o relaxare a faasciei lataaltfel greu de apreciat.

In fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este mai frusta.Membrul se gaseste intr-o atitudine indiferenta nici in adductie sau abductie, iar rot

completa. De asemenea, impotenta functionala este relativa intrucat bolnavul poate sa cmasura rotatia externa, insa nu poate sa ridice membrul de la nivelul patului in pozitia de extin evidenta durerea la baza triunghiului Scarpa.


19/81

In fractura bazicervicala rotatia externa si adductia sunt mult mai accentuate. Regiunea trodatorita patrunderii bazei gatuluii femural in masivul spongios trohanterian, iar palparea decsituata lateral, nu la baza triunghiului Scarpa, la cativa centimetri in afara arterei femurale. Seste fixate, deoarece fragmentele sunt angrenate.

3.6.2. DIAGNOSTICUL POZITIV

Este necesar si trebuie sa se faca atat in incidenta anteroposterioara cat si din profil. El pdiagnosticului clinic, furnizeaza amanunte asupra traiectului de fractura si permite sa se aprde profil a colului femural cominutia posterioara.

Tot radiografia este aceea care ingaduie stabilirea tipului de fractura dupa clasificarea Garindicatii pretioase pentru aplicarea tratamentului.

Diagnosticul pozitiv este relativ usor de facut cand semnele clinice sunt prezente: imadductia si rotatia externa a membrului, scurtare

3.6.3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Cu contuzia soldului se face pe baza caracterului durerii si al impotentei functionale care setrohanterul nu este ascemionat.

LUXATIA SOLDULUI- mai ales cea posterioara, se poate confunda cu fractura deoarece atitudine de adductie, dar nu in rotatie externa, iar capul femural se palpeaza posterior. Imembrul este in rotatie externa, ca in fractura, dar in abductie.

FRACTURA COTULUI - Cu luxatia centrala a capului femural se diferentiaza prin durertactul rectal cand se apasa partea interna a cotului fracturat.

Examenul radiologic, in toate aceste cazuri inlatura orice confuzie clinica.


20/81

3.7. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Fracturile colului femural au o evolutie inegala si creeaza multe deceptii, chiar daca Caracteristicile vascularizatiei fatului si ale capului femural si raportul acestuia cu tconditioneaza in masura covarsitoare evolutia focarului de fractura si vitalitatea capului femu

Pe langa aspectele legate de vascularizarea capului femural, evolutia fracturilor colfunctie si de tipul de fractura.

Fracturile cervicale angrenate (prin abductie) au o evolutie favorabila. Ele se consolideazuneori se pot dezangrena, devenind fracturi prin adductie.

Fracturile cervicale prin adductie (neangrenate) nu consolideaza daca nu sunt tratate chirdupa acest tratament).

Fracturile cervicotrohenteriene consolideaza intotdeauna, dar cu pretul unei coxe vararotatiei externe.

3.8.COMPLICATII

COMPLICATII IMEDIATE - Afectand deseori persoanele in varsta, in tratamentul ortoacestora , mortatalitatea imediata ajungea pana la 25-30%. Astazi, in urma administrari

perfectionarii metodelor de tratament care permit o mobilizare mai rapida a bolnavilor, ac(escarele, infectia urinara, bronhopneumonia) s-au redus foarte mult si mortalitatea a scazut p

Complicatii tromboembolice- Se previn prin tratament anticoagulant, care la bsupravegheat de foarte aproape.

COMPLICATII TARDIVE - Cele mai importante sunt pseudartroza, necroza ischemica a


21/81

artroza posttraumatica.

Pseudartroza - Se intalneste frecvent in evolutia fracturilor de col cu deplasain urma tratamentului ortopedic.

Se intalneste si dupa tratamentul chirugical al fracturilor, chiar corect executat intr-o propor30% din cazuri.

Cauzele sunt multiple: reducerea imperfecta a fracturii, osteosinteza neadecvata, resorbtiposterioara a colului, deplasari secundare, reluarea precoce a mersului, infectia.

Necroza ischemica a capului femural - Consecutiva suprimarii vascularconditionata de o serie de factori: gradul de deplasare a fragmentelor, pr

deplasarilor, precum si greselile de tehnica.Dupa cum arata Linton, necroza se instaleaza in primii doi ani, dar frecventa ei creste cu timp40-50% din cazuri.

Revascularizarea capului se face foarte incet de la 1 la 3 ani, la inceput pe seama vaselor lsi mai totdeauna este partiala.

Artroza posttraumatica - Apare tardiv si este relativ rara, in comparatie cu alte

Coxartroza posttraumatica

3.9. TRATAMENTUL

Pentru fracturile de col femural exista tratament - igienodietetic

- medicamentos

-ortopedic

-chirurgical


22/81

TRATAMENTUL IGIENODIETETIC : - Efortul fizic Instituirea antrenamentului fizicsupraveghere medicala. Miscarile vor fi de intensitate mica si medie.

-Profesia In majoritatea cazurilor se poate c

profesionala normala, fara a supraestima totusi interventia .

-munca fizica intensa este contraindicarecomanda schimbarea locului de munca.

-Regimul alimentar restrictiile alimentare sunt supraponderali .

- o alimentatie bogata in legume si fructe , evitarea consumului in exces a alcoolului si a tutunului.

Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de prescriptii pe care pacientluni si ani de zile, uneori toata viata. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit igiena

- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala;

- evita mersul pe teren accidentat si scari;

- evita schiopatarea prin controlul mental al mersului;

- evita ortostatismul si mersul prelungit;

- de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu membrele inferioare intinse

- sprijin in baston pe distante mai lungi;

- mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa;

- de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere muscuu

- corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri);

- incaltaminte cu tocuri moi;


23/81

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS:

Tratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare, calmare.

- analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24h in functie de toleranta; sub forma sialgocalmin 2 comprimate la 24h; diclofenac 2 comprimate la 24h, uneori se administreaza M

- Medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona si derivatele sale. Indicatia lor este rezetuse inflamatorii sau dureroase.

TRATAMENTUL ORTOPEDIC:

Folosesc tractiunea continua cu ajutorul benzilor adezive sau transosoasa cu brose Kurmata de imobilizare gipsata.

Reducerea, urmata de imobilizare gipsata, asa cum a fost preconizat de Royal Whitman (1,pentru ca punerea membrului in abductie fortata si in rotatie interna reduce deplasarea fragm

Contentia se face intr-un aparat gipsat pelvipevios cu placa de contraadductie,timp de 12 sa

Metoda nu a dus insa la rezultate sperate ,intrucat,asa cum reiese dintr-o statistica reprsiOrr,consolidarea fracturii la bolnavii peste 60 de ani nu se obtine decat in proportie mortalitate de 28%.

Din cauza esecurilor frecvente ale tratamentului ortopedic ,deoarece fortele de forfecare csi dupa reducerea si imobilizarea fracturii majoritatea recurg la tratament chirurgical.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL :

Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau sau prin artrotomie si mentinereamijloc de osteosinteza ,suprimand actiunea fortelor de forfecare in focar.

-Osteisinteza cu compresiune Cu ajutorul unui surub cu resort sau surub placa cu respresiune axiala a fragmentelor osoase.


24/81

-Grefele osoase Au fost folosite de mult timp in tratamentul fracturilor colului femuralipsei de consolidare.

-Osteotomia In fracturile colului femural cauta sa inlocuiasca fortele de forfecare din

presiune.

-Proteza De substituire a capului femural este folosita in tratamentul fracturilopersoanele in varsta de peste 65 de ani.

-Brase filetate Knowles

3.10.PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE RECUPERARII FRACTURII DE COL FE

Balneofizioterapiaeste o ramura a medicinii generale care foloseste n scop terapeuticsau artificiali.

Balneofizioterapia are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficiente rezultate. Acontraindicatii , excluznd binenteles numai formele complicate (cardiaci, pulmonari decomp

Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei, termoterapiei si

In fractura de col femural aceasta ramura medicala grabeste fenomenul de vindecares

impotenta functionala.

1.Hidroterapie

Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variau la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie, ca si unele tehnici stran

-Dusul cu aburi

Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra regiunii limitate. Tfie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condfurtun si pe portiunea metalica a dusului. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburidispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. Inainte


25/81

vapori asupra bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsfierbinte.

Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine

preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj.

La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 .

Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provresorbtie locala.

-Dusul-masaj

Acesta consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 38-400 ,concommasajul, conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4-6rozeta, situate unul langa altul, care se pun simultan sau separat in functiune. In lipsa unei

poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. Durata masajului este de

Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschid dusurcurge pe corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute.

Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta, mai ales in regiimportant efect resorbant si tonifiant.

-Baia kinetoterapeutica

Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se efectumare ca cele obisnuite, care se umple cu apa la temperatura de 36-370 Csi mai rar 380 .

Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5 minute, este lasat linistit. Dupa executa (sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile posibile. Tehnicianul sta la dreapta bol

Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5 minute. Dupa aceea boldupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.

Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca


26/81

Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se prapei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede.

Dusul subacval:

Consta din aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune 3-6 atmosfere cu temperatapei de baie. El se poate efectua ntr-o cada cu apa la 35-38C cu ajutorul unui dus sul mobcare se introduce n apa pe segment sub controlul uneia din minile asistentului pna la 5-1aplicat. Durata procedurii este de 5-10minute. Actiunea intensa a dusului subacval se datodiferite baie si dus precum si masajului puternic al coloanei de apa care comprima puternic te

Efectul este asemanator dusului masaj dar este suportat mai bine datorita baii calde.

2. Termoterapia

-Compresele cu aburi

Avem nevoie de: doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop, o pgaleata cu apa, la temperatura de 60-70.

Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata demuiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. Totul sinperneabila sau se aplica un termofor.

Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute.

Modul de actiune: resorbtiv, analgezic, antispastic

.

-Impachetarea cu parafina

Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un vas la tempeasa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, in scopul evitarii supraincalzarii. Cu ajutorul8cm. se pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 0,5-1cm. Peste stratul de parafina se sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura.


27/81

Durata inpachetarii este de 20-60 minute. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta dicare are loc sub stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de 20-22

Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uni

Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40. La locul de aplicare se produce o hiperemie putabundenta.

-Ungerile cu namol

Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea, approaspat complet sau partial. Se expune din nou timp de 20-60 minute, pana cand incepe namacest interval de timp va purta o compresa rece la frunte iar capul ii va fi aparat de soare cu o

Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si se va odiho camera, aproximativ o ora.

Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic alternapoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece, datorita baii din lac si reactiei al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in organism.

3 Electroterapia

Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii denergiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic.

In recuperarea fracturilor de col femural se recomanda:

1. Curentul galvanic: este un mijloc clasic si fidel de sedare a durerilor nevralgice. Elecactiune sedativa locala, ca si curentii descendenti si curenti ascendenti aplicati contralatera

pragului de sensibilitate.

Galvanizarea poate sa utilizeze concomitent si introducerea de ioni cu actiune an


28/81

transversala cu novocaina, aconidina sau revulsiv cu histamina).

2. Curentul diadinamic: se prescrie n aplicatii transversale sau longitudinale: o perioada lunefect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 data pe zi. Se recomanda 10---14 sedinte.

-Curentii Trabert: sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms, pauza 5 ms, laelectrodul activ antalgic. Durata tratamentului este de 15-20 minute, cu crestere treptata a ide 1-2 ori pe zi.

Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie, cexcitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Efectele antalgice se explica senzatie.

3. Curentul faradic - se indica faradizarea cu periuta sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dtalc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat.

Aceste proceduri sunt bine receptate si tolerate de pacienti pentru starea de bine pe can care, corectnd dezechilibrul, se mbunatateste functionalitatea.

4. Ultrasunetele sunt utilizate n consolidarea fracturilor, datorita efectului de masaj mecanfiind indicat pentru durere, inflamatie, mobilitate.

5. Undele decimetrice si microundele

Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radzona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabilemitatorului, de distanta acestuia, de tegument, de dozaj, de durata tratamentului.

6. Radiatia infrarosie

In afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii infrarosii si c


29/81

terapeutica sub forma asa numitei helioterapii.

Aplicatiile de radiatii infrarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul innumitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis, in aer li

nummitelor aplicatii de sollux.

In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate (60-7

In functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-20 minute. Dupprescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala.

Efectul radiatiilor infrarosii :

Radiatiile infrarosii au actiune calorica. Ele actioneaza asupra circulatiei din

vasodilatatie subcapilara, intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea fenomcresterea debitului sangvin.

4. Masajul medical

Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale variate, aplicate la s

in scop terapeutic sau igienic.

Este important ca, inainte de a incepe masajul, sa se controleze starea tegumurmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul, precum si eve

Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o stratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in afectiunile ortope

- Efectele fiziologice ale masajului

Efecte locale:


30/81

1. Actiune sedativa asupra:

- durerilor de tip nevralgic;

- durerilor musculare si articulare.

Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat extraceptoexistenti.

2. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin ncalzirea si nrosirea tegumentului asupmasajul aceasta actiune se exercita prin manevre mai energice care comprima alternativ vasel

3. ndepartarea lichidelor de staza cu accelerarea proceselor de resorbtie n zona masanlaturarea lichidelor de staza. Acest efect este benefic la persoane cu insuficienta venoasdupa manevre profunde care conduc lichidul de staza de la periferie spre centru.

Efecte generale:

Cresterea metabolismului bazal stimuleaza functiile aparatului respirator si circ

favorabil starea generala a organismului, mbunatateste somnul, ndeparteaza oboseala muscu

Toate aceste efecte generale se explica prin actiunea masajului asupra pielii care vascularizat si mai ales bogat inervat.

Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata de mecaniorganelor interne. Aceasta se explica prin stimulii care pleaca prin exteroceptori si proprioc

diferite intensitati pe cale aferenta catre SNC, iar de acolo pe cale eferenta, ajung la organeleToate actiunile care se petrec la exteriorul corpului ajung si la distanta (la organele internmanifesta prin senzatii dureroase pe tegument, deci fiecarui organ i corespunde la exterreflexogena sau metamerica, care trebuie cunoscuta de maseur pentru a sti sa actioneze c

pentru organele interne.

Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanica produsa de manevrele mai d


31/81

contratimpul, mngaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face transversal pe fibrelduce la tonifierea musculaturii, mbunatatirea functiei si fortei musculare care participarticulatie.

Prin aceasta actiune mecanica, lichidele interstitiale n exces din muschi, se resorb eliminate de organele excretoare; mbunatateste activitatea circulatiei sngelui care duce laanatomice din ntreg organismul si odata cu aceasta reducerea activitatii inimii.

- Tehnica masajului

a)Masajul regiunii fesiere

Regiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca, in jos de plica fesiera.

Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa degetelor rmasaj vibrator, insistent mai ales in plica fesiera, la nivelul marii scobituri sciatice.

b)Masajul articulatiei coxofemutale

Este foarte dificil, datorita musculaturii masive care inconjura articulatia. Accesul este posibil numai prin doua puncte:

- la nivelul insertiei muschiului croitor, pe partea lui interna, pe unde se patrunde prin amiscari vibratorii.

- intre trohanter si tuberozitatea ischiatica, unde se patrunde punand bolnavul sa flectfaca o usoara abductie a coapsei. Aici se poate executa un masaj vibrator si chiar batere

c)masajul coapsei

Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. Distingem la coapsa regiunea feposterioara.

In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe mobila, alunecand pe planurile subiacente. Maseurul trebuie sa respecte partea superioara Scarpa.

Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila, cu exceptia part


32/81

Masajul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala, mai intai pe fata anterioara si exin decubit dorsal, apoi pe fata posterioara si interna, bolnavul fiind in decubit ventral. Se execu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru degete pe fata posterioara a coapsei ingenunchiului in sus catre baza coapsei.

Urmeaza framantarea musculaturii coapsei, care se poate face cu energie, sub tpresiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisaj, cu torsiune a musculaturii.

In regiunea laterala a coapsei, pe tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul falanpieptene, de jos in sus.

- Kinetoterapia

Mobilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila, deci chiar din perioapat a pacientului.

Ca principiu universal valabil, ramane orientarea tipului si intensitatii kinetoterapiedurerii.

A.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare

Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii miscfortei musculare pentru miscarile fiziologice.

Reeducarea flexieise poate face prin:

1.Prin adoptarea anumitor posturi ;

Exercitiul 1- Corpul pe o planseta inclinata: piciorul homolateral se sprijina pe uscaunelului este in functie de capacitatea de flexie a articulatiei coxofemurale, inclinarea plande gradare.

Exercitiul 2 sprijin pe membrul inferior sanatos, cu piciorul homolateral ridicat pescaunului si aplecarea trunchiului in fata maresc gradul de flexie a articulatiei.

2.Prin mobilizari pasive;


33/81

Acestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur. Intotrebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii.

Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal, cu membrul inferior sanatos extins: asiste

treimea inferioara a coapsei, executand flexia articulatiei coxofemurale (genunchiul este flect

Exercitiul 2 Pacientul in sezand la marginea mesei: asistentul, cu corpul sau, fixeprintr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei; pacientul apleaca trunchiul inainte; ambele maini regiunea lombara marind bascularea anterioara a bazinului.

3.Prin mobilizari autopasive;

Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal: isi prinde cu mainile coapsa si se tractioneaflexie e prea mic pentru a putea ajungr la coapsa, se poate tractiona prin intermediul unei

picior sau peste genunchiul flectat.

Exercitiul 2 Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei prin goblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie.

4.Prin miscari active

Exercitiul 1 Din ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cu genunccoapsa la piept; tot din ortostatism, va executa genuflexiuni, cu trunchiul usor aplecat inainte

Exercitiul 2 Din sezand pe podea, se flecteaza coapsa, aplecarea trunchiului samplitudinea flexiei coxofemufale.

Reeducarea extensiei

1.Prin adoptarea anumitor posturi;

Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal cu o perna sub fese; membrul inferior afeclateral mult flectat.


Exercitiul 1 Pacientul in decubit ventral: asistentul cu o mana, fixeaza pe mantebratul si mana cealalta, trecute pe sub gamba, genunchi si coapsa, realizeaza extensia.

Exercitiul 2 Pacientul in decubit lateral, cu membrul inferior opus mult flectat si fcu o mana; cu axila aceluiasi membru superior, asistentul fixeaza bazinul, iar cu mana opu


34/81

coapsei de deasupra.

3.Prin miscari autopasive;

Exercitiul 1 Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile genunchiupiept, membrul afectat intins pe un plan inclinat.

4.Prin miscari active;

Exercitiul 1 Pacientul in decubit ventral, ci bazinul fixat: se executa extensii ale fara flectarea genunchiului.

Exercitiul 2 Pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) se face extensia asistentul i inpinge in fata bazinul.

Reeducarea abductiei


Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intre coapse sgenunchi pentru abductia bilaterala.

Exercitiul 2 In pozitia sezand calare pe o bancheta.

2. Prin mobilizari pasive;

Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal, utilizeaza membrul inferior sanatos ca stain abductie, cu gamba cazuta la marginea mesei.

Exercitiul 2 Pacientul in ortostatism, cu picioarele indepartate: asistentul, la spamainile din lateral, bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa.

3. Prin miscari autopasive;

Exercitiul 1- Pacientul in ortostatism, cu membrul inferior lezat intins si in usoara sprijinit pe un mic suport: executa o genuflexiune pe membrul inferior sanatos.

4. Prin miscari active;

Exercitiul 1 Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa: se ridica (genunch


35/81

inferior lezat.

Exercitiul 2 Din ortostatism se fac fandari laterale.

Reeducarea adductiei


Exercitiul 1 Din decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare cmembrul inferior lezat este dedesupt, si din pozitia sezand se poate incrucisa coapsa (p

picior).

Exercitiul 2 Pacientul in decubit homolateral, cu o perna sub grnunchi, membrul incoxofemurala si grnunchi.


Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal: se flecteaza articulatia coxofemurala stractiunea de adductie, avand grija sa fixeze bazinul.

Exercitiul 2 Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectat din coxofdegajand posibilitatea de adductie pentru membtul inferior de deasupra; daca bazinul esteadductia poate fi mult amplificata.

3. Prin miscari autopasive

Exercitiul 1- Pacientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins in chingtractionat in adductie cu mana.

4. Prin miscari active

Exercitiul 1 In decubit dorsal: incrucisari ale membrelor inferioare (genunchiul intinmembrele lipite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua, concomitent.

Reeducarea rotatiei


Exercitiul 1- Bolnavul sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele in afara axului coapsei (rotataxului (rotatie externa).


36/81

2.Prin miscari pasive;

Exercitiul 1 Pacientul in decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a coapsesau inafara (genunchiul intins).

Exercitiul 2 Pacientul in sezand, cu genunchiul flectat: asistentul utilizeaza gamba cface priza pe condilii femurali, iar cu antebratul mobilizeaza gamba.

3.Prin miscari autopasive

Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul scripetilor.

4.Prin miscari active;

Exercitiul 1 Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat: deplasarea gambei intr-o parte si in

Exercitiul 2 Pacientul sta pe un scaun cu coapsele, genunchii si gambele lipite unele deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta.

B. Reluarea mersului

Exercitiile de reluare a mersului incep, desigur, cu perioada de adaptare la ortostatism varstnici capata importanta deosebita.

In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de echilibru, se inc

1.Mersul, fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima etapa, in rtraumatismelor soldului. Pacientul este invatat sa mearga cu carje astfel:

a) sprijin pe membrul sanatos;

b) carjele se duc in fata;

c) membrul afectat se duce intre carje, fara incarcare (atinge doar solul);

d) se trece greutatea corpului pe carje prin balansarea in fata a acestora;

e) membrul inferior sanatos se trece printre carje si se sprijina pe sol inaintea carjtrecerea greutatii corpului de pe carje pe membrul sanatos.

Pacientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. Se urca cu membrul sanatos apoi c


37/81

afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta.

2.Mersulcu incarcare a membrului afectat se reia treptat, in functie de tipul lezionar. In fracfemural incarcarea pe membrul afectat incepe dupa 90 zile Aceste momente nu inseamna rel

100%, ci doar inceputul cu un procent de 8-10% din greutatea corpului.

3.Mersulin baston se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de aproximativ 50% si pebasculeaza datorita insuficientei abductorilor.

Bastonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna. Incarcareagradeaza slabind sprijinul mainii pe baston. Exista bastoane dinamometrice care inregistreazaUneori mersul cu sprijin in baston se va pastra toata viata.

Refacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe: mers liber, mers pe pmers in lateral, mers cu picioarele incrucisate, mers in zig-zag, intoarceri etc.

- Terapia ocupationala

Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind diverse atipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ si terapeutic, ajutnd bolnavul samuschii ramasi indemni si recupernd functia celor afectati de boala, contribuind astfel la reala gesturile vietii curente.

Prin aceasta terapie se evita pasivitatea n care se fixeaza bolnavul spitalizat pe trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si contribuind astfel la readaptarea functionala

Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara si/sau tutilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientu

perioada mai lunga de timp. In general, aceste activitati se executa cu mainile dar forta motric

membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare:- pedalaj de bicicleta;

- alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund;

- miscare laterala (abductie-adductie);


38/81

- mers pe plan ascendent;

- mers pe banda sau pe scara rulanta.

- Cura balneo-climaterica

Intrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale detproduse la nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare carora li se adauga efemobilizare in faza ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice.

Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imrolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor.

Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara, Bazna, Eforie Nord, Mangalia si Techirghio


39/81

IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI

DE COL FEMURAL

4.1. Conditii de spitalizare


40/81

Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe jumatate din peretrebuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar; paturile sunt rulante si prevazute cu di

si coborare; stative pentru perfuzii.

4.2. Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii

Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:

a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%);

Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite (4.500-

b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)

c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl);

Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl)

d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este

3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora

e) Urocultura

f) Sumar de urina

Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa.

Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea tehnicii. Bolnaun scaun cu membrul superior sprijinit in extensie sau culcat pe pat, in decubit dorsal csprijinit in extensie.

Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua solicitandu-I bobratul in pozitia necesara.


41/81

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se dezinfecteaza cu a

Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu indexpalpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un tampon cu alcool. Se cere bolnavu

inchida pumnul de cateva ori ramanad cu el inchis. Se introduce acul in mijlocul venelongitudinal al venei, se impinge acul de-a lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cu mana

pistonul asprinand pana se extrage cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavapoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage acul.

Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa curata si sapun.

Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru urocultudirect din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta sterile cu dop de vata saudupa ce se (introduce 10-2) arunca primele picaturi de urina , se introduce 10-20 ml de urin

prin sonda.

Participarea asistentei medicale la examenul radiologic

Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemunecisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examsau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare cu alcool caci prin substanteleventual le contine, ele pot produce opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolmasa de radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru examintrebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile il proinainte de examinare, bolnavul va primi un medicament analgesic.

4.3. Supravegherea pacientului


42/81

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a culegestarea generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a observat la bolnav

noptii.

Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului (facreactivitatea generala, somnul); functiile bolnavului, vitale si vegetative ale organismmanifestari patologice.

Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate graphic in fo

Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si reactivitatii generale esstabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii.

In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:

temperatura

respiratia

pulsul

tensiunea arteriala diureza

4.4. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de medic

Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului respecNu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asemanator.medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu aiba Respectarea caii de administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la accidede administrare si a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se descompun sau sintr-un anumit timp.


43/81

Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia bolnavului.

Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al bolnavului. Va evidintre medicamente.

De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va administra deoarece cele doua combinate precipita.

Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicuadministreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si va preveni infec

prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare cale de administrare.

4.5. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii

4.5.1.Pregatirea preoperatorie

1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia. Deoarece au teama de spitalizare, de diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul anestezi

durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe bgandurile, grijile si teama, ii da incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezentaexplica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii in sala de prefi dupa operatie si cat va dura.

2. Pregatirea generala

a)Bilantul clinic cuprinde:

- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tubercuarteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)

- starea generala:

varsta


44/81

greutatea

slabire asociata cu deshidratare

- aparatul respirator

se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie

se caracterizeaza semnele functionale: frecventa, amplitudinea, ritmul rpe foaia de temperature de catre asistenta medicala

obligatoriu se completeaza cu radiografia pulmonara.

- aparatul cardio-vascular

Se face prin conscultatie, palpare, puls, frecventa amplitudinea.

Tensiunea arteriala se masoara cu sfingomanametrul.

Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular

E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de a

b)Bilantul paraclinic cuprinde:

- examenele de rutina absolut obligatorii:

Determinarea de grup sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se snitrat de sodiu)

Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina

- examene complete

HLG (hamoleucograma) cu formula leucocitara se recolteaza prml de sange pe E.D.T.A.

V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular) se recolteaza prin punct


45/81

venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8

Valori normale la 1 ora 2-5 mm

la 2 ore 5-10 mm

la 24 ore 20-50 mm

Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoade sodium 3,8 %

- timp Quick valori normale = 6-12 secunde

- timp Hovell valori normale= 60-120 secunde

Bilantul electronic

Examenul sumar de urina

3.Pregatirea locala

In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor digerabil calichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare si peare actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua clisma seara, iar la indicatia medicsi dimineata.

Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea inghinala, ombtaiate si sa nu aiba oja.

Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg pobadijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care se pune un pansament antiseptic usca

In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatescde observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.

Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortabil si i

In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii si este rasa corect


46/81

curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara mobila.

Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de asepsie dregiunea perineului un camp steril.

In sala de operatie felurile de anestezie generala sau rahianestezie.

Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese elastice.

4.5.2 Ingrijirile postoperatorii

Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa a bpostoperatorii se acorda pentru restabilirea functiilor organismului, asigurara cicatrizarii prevenirea complicatiilor.

Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va ajuta sa fie transportat lfie plasat comod si acoperit.Va controla frecvent starea pansamentului. Va administa

postoperator, medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic.

Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie, tensiune arteriala).

diureza, cantitatea de secretii care se evacueaza prin tuburile de dren si cantitatea acestofaciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o evolutie buna.

La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj aspirativ intraarticular izometrice. La 48 de ore va extrage si tubul de drenaj aspirativ din tesuturile moi si se inalta s

Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de preferabil ncompot facut in casa si suc de lamie.A doua zi, supa strecurata care excita peristaltismul inlapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiarta.

Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomanda un reg(supravegheat) operat cu anestezie generala trebuie supravegheat cu atentie pana la apdeglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de constiinta.

1. Supravegherea faciesului urmarirea aparitiei palorii insotita de traspiratie rece si raaparitia cianozei.


47/81

2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate prezenta o stasa-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia sau sa plece din pat, in acest caza va fi im

3. Supravegherea respiratiei trebuie sa fie ritmica si se amplitudine normala. Acciden

fundul gurii se previne prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitbuco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se previne prin pozitioparte, eventul aspiratia gastrica.

4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Puls filiform este semn

5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul pulsului ritmic la 15 miore, apoi la 30 de minute din ora in ora pana a doua zi.

6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa nu se imbibe cu simediat medicul.

7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea completa.

8. Ingrijirea mucoasei bucale se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu apa. Mucocu tampoane umezite cu solutii diluate de bicarbonate de sodium, acid boric. Se pmucoasa cu glicerina boraxata.

9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului si mascarea zonelorescarelor, eventual frectii cu alcool.

10.Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat rezultavezical.

11.Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia medicrahianestezie trebuie supravegheate:

a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala

b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile fara p

c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor bradicardic; tensfi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori

d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan

e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre


48/81

se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce

f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu compreselor reci si prin administrarea antialgicelor; aparitia greturilor redarii c

medicului.

Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile

1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate sa aiba febra38o) se masoara dimineata si seara, pulsul, tensiunea arteriala, se urmareste diureza si hidric.

2. Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor toaleta, schimbarea lenjeriei de pat si corpfrectii in zonele predispose escarelor.

3. Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru eliminarea secreti

4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia escarelor si a

5. In caza de meteorism se introduce tubul de gaze

6. Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor va primi celegume, zeama de compot, lapte. In a treia zi supravegherea temperaturii se va face

pulsul se va supraveghea tot dimineata si seara. Se va supraveghea tranzitul intestinalpatru zile nu apare scaunul se va anunta medical. Tot din a treia zi se incep misgimnastica cu ambele member inferioare. In cazurile cu risc venos mare si predispozitise incepe tratamentul preventive cu anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate fi ridicsi ortostatica in carje si fara sprijin pe membrul inferior operat si incepe mersul.

In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei vreunui hematom povor prelungi de la caz la caz.


49/81

Complicatiile protezelor totale

Acute - mortale

- infectii acute precoce primitive

Precoce - luxatia protezei

Cronice - infectii tardive- infectii cronice

- osificarile

- proteza dureroasa

- decimentarile

Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza o p

cicatrizarea

Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii fundament


50/81

1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie sterile, iaexecuta pansamentul si tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate. Pentru servireeste nevoie de o pensa de servit. Dupa utilizarea instrumentelor se pun intr-unPansamentul sa fie facut de doua persoane, una care il face si una care il serveste.

2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor

3. Sa se aseptizeze

4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile

5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare, blandepansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata solutie dachim, ser fiziologic, apa d

6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi vindecarea

7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu prezintatub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului

1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral

2. Indepartarea vechiului pansament

3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi sterile.

4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat

5. Tratarea plagii operatorii

6.Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa depaseasca

plagii

7.Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg piciorul

8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc materialele pentru sterilizare.


51/81

9. Spalarea cu apa curenta si sapun

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasaflexat si cel afectat intins, iar intre genunchi se aseaza o perna.

Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf curat; de asemenea rula

aseaza in decubit dorsal, cu o perna sub piciorul afectat, dupa care sprijinindu-se in piciorul in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel curat. Schimbarea fetei de p

plapuma se efectueaza ca de obicei.

4.6. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului

Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile, lucru

obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu ajuta, ciaceea asistenta medicala va realiza impreuna cu pacientul un program de gimnastica.

Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta miscarile artic

sau anchilozante, atenueaza durerile spontane sau provocate de miscare, isi recapata stanormala, preculm si elasticitatea pierduta.

Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul axarticulatiilor.


52/81

Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie, masaj.

Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati, luminoase

Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea inferioara avasangelului sa nu fie impiedicata in regiunile imbricate si sa nu implice activitatea asistentei m

Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene, vezicule. Daca este foarte porasa. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru masaj. microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu maini curate, nebatatounghile taiate.

Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Daca in timpul masajulactioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii se va utilize o substanta lubrifianta ca

Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun.

Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele alimntaputin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa. Durata masajului este de circa 10-20 degrija ca dupa terminarea masajului sa se asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate d

Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale, executate putin mai rapsi anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii placute de caldura.

Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajulumusculatura.

Rolul asistentei medicale in electroterapie de multe ori este necesar ca bolnavii sa fie liniscurentului, prin explicatii asupra caracterului inofensiv al tratamentului, sa stea linistiti si sorice senzatie neplacuta ca dureri, arsuri, caldura prea mare.

O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin miscari usoare fara incorpului si in cazurile in care se preteaza se recomanda mersul pe bicicleta.

Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza miscarile articulare si crcare sunt in general slabiti prin inactivitate.

4.7. Realizarea unui protocol educativ


53/81

1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra cartinesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie hiproglucidica pentru ca o alimentatie

la o crestere a greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant al afecta

2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare

3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor musculare.

4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de infecti

5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic

21 antrenament progresiv

22 incalzire inainte de efortul propriu-zis

23 oprire periodica a efortului pentru recuperare

6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati

- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi, constituie un fcoloana vertebrala

7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului se previn in acest fvertebrale

8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente

9. Tratarea infectiilor microbiene si virale

10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor sold

11. Evitarea ortostatismul prelungit se protejeaza articulatiile, oasele si muschii scheletici

12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda

13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice cu regularitate.


54/81

14. Evitarea traumatismelor

- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cuvarstnici, cu tulburari de echilibru

- purtarea echipamentului de protectie adecvat

- prevenirea accidentelor rutiere, casnice

15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta bogata in calciu, fumatcafea, exces de proteine.


55/81

V. PREZENTARE DE CAZURI


56/81


57/81

CAZUL I

Nume: Popescu

Prenumele: Iuliana

Varsta: 86 ani

Adresa: Comuna Dragoesti, judetul Ialomita

Ocupatia: Pensionara

Diagnosticul: Fractura de col femural

Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala

Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in urma c

Antecedentele personale : -operatie plasa gastrica

-operatie pentru retroragie internaPacienta se prezinta la camera de garda a Spitalului de Recuperare , sectia ortopedie, nema

Pacienta este internata pe sectia ortopedie la dr.F.N

Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.

Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice

Probele de coagulare: Timp Quick = 15,5 secunde

Timpul Howell = 85 secunde

Hemoleucograma: hemoglobina = 8 gr.%, hematocrit 32 gr%

Trombocite = 120000


58/81

Transaminaze

TGO = 17 u.i./.l

TGP = 13 u.i./.l

UREE = 10 mg/dl

CREATINA = 0,44 mg/dl

CALCIU TOTAL = 7,00 mg/dl

CRP negativ

.

Imediat dupa operatie:

T.A. = 140/80 mmHg si T = 37oC

Se administreaza urmatorul tratament:

16.09.2006 Algocalmin 3fDiclofenac 1tb

Fragmin 5000 u.i. 1f

Diazepam 1 cp

17.09.2006 Diclofenac 1tbFragmin 5000 u.i. 1f

Diazepam 1cp


59/81

18.09.2006 Fragmin 5000 u.i. 1f

Diazepam 1 cp

Diclofenac 1tb

Algocalmin 3f

19.09.2006 Fragmin 5000 u.i. 1f

Diclofenac 1tb

Algocalmin 1tb

Diazepam 1tp

Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i. se continua 35 de zile postoperator 1 fiola pe zi subcutanat

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - Pacienta prezinta cai aeriene respirat, miscari respiratorii simetrice. Respiratia este de tip costal superior cu o frecven

Toarcele este normal conformat si participa simetric la miscarile respiratorii. Va( 70puls/min) este normala , la fel si cea a tensiunii arteriale ( 140/80 mmHg ).

Nevoia de a se alimenta si hidrata Pacienta se alimenteaza singura , avand un oprezinta cavitate bucala fara leziuni, masticatia si reflexul de deglutitie sunt prezente de dezhidratare.


60/81

Nevoia de a elimina eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cumictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect normal.Tranzitul intescaunele sunt in numar de 1/zi , dimineata.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a apaurma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile fiind limitate din cauza dinadecvata. Pacienta se deplaseaza singura dar incet si cu ajutorul unui cadru.

Nevoia de a dormi si odihni Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul eanxietatii.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Are dificultati in a se imbraca si dezbraca datormobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita ajutorul cadrului medical.

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului Pacienta prezinta subfebrilitate 36,8 C

Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre Pacienta necesita ajutor la efect

Nevoia de a evita pericolele Pacienta accepta ingrijirile medicale acordate , este neldar este increzatoare ca va depasi acest moment.

Nevoia de a comunica Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relsalon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde coerent si precis la

Nevoia de a invata Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in adde viata pe acre il respecta cu strictete.

Nevoia de a se realiza Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum , atinscopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.

Nevoia de a se recrea - Pacienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , deasculta radioul.

Nevoia de a actiona conform propriilor credinte Pacienta citeste carti religioase sseara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte, a politetii si a moral in societate.


61/81

In urma culegerii datelor privind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca pacientul predependenta la urmatoarele nevoi :

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Nevoia de a dormi si odihni

Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

NEVOI AFECTATE


62/81

Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultateNevoia de se misca si aavea o buna postura

-imobilizare si alterareaconfortului fizic si psihic dincauza durerii

-surse de ordin fizic,alterarea integritatiiaparatului locomotor

( fractura de col femural )Nevoia de a dormi siodihni

-insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si psihic

Nevoia de a se imbraca sidezbraca

-incapacitate de a se imbracasi dezbraca

-surse de ordin fizic

Nevoia de a-si mentinetegumentele curate siintegre.

-dificultate de a urmaprescriptiile de igiena

-surse de ordin fizic


63/81

PLAN DE INGRIJIRE

NR.CRT.

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

1. Imobilizare sialterareaconfortului fizicsi psihic dincauza durerii

Dupa 24 hpacienta vaavea o stare deconfort fizic si

psihic

Interventii autonome

-in perioada dureroasa amasigurat pacientei repaos la patfizic si psihic

-i-am asigurat pacientei pozitia

Dupa 24 hpacienta prezintao stare de confortfizic acceptabilin urmaadministrariitratamentului.


64/81

antalgica

Interventii delegate:

Am administrat :

-medicatie antialgica:Algocalmin si Diclofenac

- Fragmin 5000 u.i. (pre sipostoperator)

-

-2. Insomnie si

obosealaPacienta va ficapabila sadoarma intimpul noptii ,avand un somnlinistitor si

odihnitor.

Interventii autonome

-i-am asigurat un confortminim necesar : lenjerie de patcurata , temperatura optima 18C , aerisirea salonului inaintede culcare

Interventii delegate:

-i-am administrat algocalminf1 i.m. + diazapam f1 i.m.

Pacienta a dormit7 ore si s-a trezitodihnita.

3. Incapacitate de ase imbraca sidezbraca

Pacienta isi varecastigamobilitateaarticulara si

capacitatea de ase imbraca sidezbraca faraajutor.

Interventii autonome sidelegate

-incurajeaza pacientul

-face zilnic exercitii demotricitate fina cu pacientuldescriindu-i gestica necesaraimbracarii.

-supravegheaza pacientul in

Pacientulreuseste sa seimbrace sidezbrace singur.


65/81

timpul imbracarii sidezbracarii

4. Dificultate de aurmaprescriptiile deigiena

Pacienta isi vaputea lua toatemasurile deigiena necesare

pentru pastrareaintacta ategumentelor simucoaselor

Activitati autonome sidelegate

-ajuta pacientul sa isi faca baiesau dus.

-ajuta pacientul sa isi facatoaleta cavitatii bucale si sa isitaie unghiile

Pacientul estecapabil sa sespele singur


66/81

Cazul II

Nume: Rusu

Prenume: Elena

Varsta: 65 aniAdresa: Comuna Slatina, Suceava

Ocupatia: Pensionara

Data internarii: 4.10.2006


67/81

Diagnosticul la internare: fractura de col femural stang

Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri putern

recuperare-fractura.pdf

Documents

Transcript of recuperare-fractura.pdf