Reconfigurarea traseului: în ce direcţie merge · Cel mai bun indicator în acest sens este...

Reconfigurarea traseului: în ce direcţie merge IT-ul românesc?

IT-ul românesc este concentrat în zece orașe ale țării și a ajuns la o cifră de afaceri cumulată de 4,8 miliarde de euro, așa cum bine estimau, anii trecuți, jucătorii din industrie. Concomitent, am depășit și 100.000 de specialiști în domeniu și, deși jumătate dintre aceștia sunt localizați în București, centre precum Cluj și Iași au înregistrat creșteri spectaculoase în ultimii ani. Serviciile de dezvoltare de software sunt, în continuare, predominante, Clujul depășind chiar Bucureștiul la acest capitol: 63,1% dintre companiile clujene au codul CAEN 6201, față de 37,2% în capitală. Dacă la aceste informații am adăuga și faptul că doar 4% dintre companii generează 78% din totalul cifrei de afaceri, tabloul general devine mai clar.

În mod evident, IT-ul a devenit unul dintre sectoarele strategice ale țării, depășind ca pondere în PIB industrii-cheie precum agricultura și construcțiile. Coroborate, însă, cu tendințele pieței la nivel mondial, aceste cifre, prezentate în studiul ARIES Transilvania, relevă o realitate care ar trebui să ne dea de gândit. În timp ce, la nivel mondial, industria se îndreaptă spre dezvoltarea de produse și soluții, care vor reconfigura total lumea în care trăim, iar noi va trebui să învățăm cum să controlăm tehnologia în așa fel încât să nu poată fi folosită împotriva omenirii, IT-ul românesc rămâne o destinație atractivă mai ales pentru outsourcing. Cel mai bun indicator în acest sens este contribuția companiilor de IT locale cu o cifră de afaceri de maxim 250.000 de lei la valoarea cumulată a industriei. Studiul de față ne arată că 72% dintre aceste companii generează doar 4% din totalul cifrei de afaceri raportate la nivel de industrie, ceea ce înseamnă că, în ciuda faptului că, în ultimii ani, a crescut foarte mult numărul start up-urilor, acestea încă nu sunt sustenabile și se confruntă cu problema găsirii clienților pentru proiectele lor. Or, în acest context, noi, ca organizație profesională, trebuie să venim în sprijinul start up-urilor, cu ajutorul cărora România să poată migra spre dezvoltarea de produs.

Optimismul asociat industriei noastre a făcut ca tot mai mulți tineri să aleagă să urmeze o carieră în acest domeniu; așa, am reușit să ajungem la peste 100.000 de IT-iști, capabili să susțină proiecte de o diversitate tehnică extraordinară. Cu toate acestea, companiile de IT se confruntă cu problema insuficienței resurselor umane, iar România ca țară este la coada clasamentului între statele membre UE în ceea ce privește performanța în inovație. Acest fapt reiese nu doar din cercetările organismelor comunitare specializate, ci și din informațiile prezentate în studiul de față. Întrebarea legitimă care intervine pornind de la aceste realități este de cât timp avem nevoie pentru a lua niște decizii concrete la nivel de industrie, care să stimuleze migrația de la outsourcing la inovație și când vom reuși să schimbăm mentalitatea angajaților din IT fără de care această trecere nu va fi posibilă? Cert este că e vital ca toate entitățile din ecosistem (organizații profesionale, companii de IT de toate dimensiunile, acceleratoare și universități) să își dea mâna pentru viitorul acestei industrii.

Voicu OPREANPreședinte al ARIES Transilvania

ARIES Transilvania și iTech Transilvania Cluster - contribuția noastră

Prin eforturile sale din ultimii ani, ARIES Transilvania și iTech Transilvania Cluster by ARIES T și-au concentrat activitatea pe dezvoltarea mediului de IT & C din Cluj-Napoca și Transilvania, sprijinind crearea unui ecosistem colaborativ și inovativ în același timp.

ARIES Transilvania are o istorie de 13 ani, însă ultimii 5 au fost cei mai intenși pentru că a încercat să răspundă provocărilor venite din partea mediului IT & C, prin promovarea firmelor, startup-urilor și catalizatorilor pe piața internă și externă, crescându-le în acest fel vizibilitatea. ARIES T s-a implicat activ în dezvoltarea companiilor prin oferirea de cursuri de specialitate și de formatori pentru membrii săi, ajutând la creșterea performanțelor personalului.

Intenția noastră a fost și este în continuare să promovăm și să sprijinim inovațiile din industria de IT & C și dorim în același timp să fim o parte activă la poziționarea noastră ca un centru tehnologic inovativ în Sud – Estul Europei.

ARIES Transilvania a fost în iunie 2017 co-organizator, alături de Consorțiul Clusterelor din Transilvania și Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, al conferinței Comisiei Europene: Open Innovation 2.0. Acest eveniment important a pus Clujul pe harta europeană a inovării, a oferit ocazia companiilor din regiune de a se conecta direct cu programele europene care sprijină inovarea și inovația, precum și cu parteneri internaționali, a fost un impuls pentru promovarea poveștilor de succes autohtone. Evenimentul a urmărit totodată promovarea colaborărilor dintre diferiți actori, pentru a prezenta un alt fel de a face lucrurile, într-un mod unic, inovativ, care în final ne dorim să aibă un impact concret și sustenabil.

ARIES Transilvania a dorit să realizeze acest studiu pentru a oferi, tuturor celor interesați, informații calitative și cantitative despre industria „motor” a orașului nostru. Industria IT & C are capacitatea de a remodela un oraș din punct de vedere economic, demografic și social, motiv pentru care misunea noastră a devenit observarea tendințelor, provocărilor și mai ales, a nevoilor sectorului, pentru a-l putea ajuta să se dezvolte într-un mod inovativ și benefic pentru Cluj-Napoca și pentru regiune.

Acest studiu ne poate ajuta să înțelegem provocările cu care sectorul se confruntă și în mod special, să contribuim la crearea unui ecosistem inovativ și colaborativ între actorii cheie ai mediului IT&C și nu numai.

Dorim nu doar să visăm la ce ne rezervă viitorul, ci să îl aducem cât mai aproape de realitate.

Let’s work together! For the best IT community!

BIANCA MUNTEANExecutive Director ARIES TransilvaniaiTech Transilvania Cluster

Cuvinte cheie: antreprenoriat, inovare, colaborare, clusterizare, comunicare deschisă.

ARIES Transilvania (Asociația Română pentru Industria de Electronică și Software - Filiala Transilvania) își are sediul în Cluj-Napoca și are în componența sa 70 de membri (industrie, administrație publică locală, universități, catalizatori), cu peste 11.000 de angajați și o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro.

Aries T este inițiatorul Transilvania Digital Innovation Hub (DIH), care are o abordare de jos în sus a actorilor implicați din regiune, principalul obiectiv fiind promovarea Clujului și a Transilvaniei pe harta rețelei europene de DIH. În același timp, ARIES T este membru în cadrul Coaliției Europene pentru Locuri de Muncă și Competențe Digitale.

În iunie 2017, ARIES Transilvania a fost unul dintre principalii organizatori ai conferinței Open Innovation 2.0, care a avut loc în Cluj-Napoca, eveniment de rang înalt care a reprezentat o adevărată oportunitate pentru colaborări internaționale și inter-sectoriale între clustere și importanți actori de pe piață.

Principalul scop al conferinței Open Innovation 2.0 2017 a fost să scoată la lumină poveștile de succes și să susțină proiectele colaborative între diferiți membri ai ecosistemului inovativ, de la nivel regional și local.

Proiecte Inovative:

• iTech Transilvania Cluster by ARIES Transilvania

• Bisnet Transylvania - Enterprise Europe Network

• Earth Observation ClimLab (EO ClimLab)

• ROCK - Regeneration and Optimization of Cultural heritage in creative and Knowledge cities

• Interconnectivity solutions on an European Level - eDelivery AccessPoint

• Punct Regional de contact pentru IMM-uri în Programul Orizont 2020

• Copernicus Relay

• Organizație Consultantă în proiectul NEPTUNE

Credem cu tărie că inovarea este posibilă doar atunci când clusterele și companiile din diferite domenii de activitate și zone de expertiză își unesc forțele și se implică în viața comunității.

ARIES Transilvania se concentrează pe promovarea membrilor săi, pe găsirea de noi clienți, colaborări și parteneriate pentru aceștia și desigur, să descopere și să sprijine proiecte inovative și oportunități de dezvoltare.

Date de contact:

Adresă: B-dul Nicolae Titulescu nr. 4, Cluj-Napoca

Telefon: +40 246 430 520

E-mail: [email protected]

Website: http://aries-transilvania.ro

iTech Transilvania Cluster a fost creat în 2013 de către ARIES Transilvania pentru a sprijini crearea unui ecosistem regional de inovare în IT și nu numai. Primele activități comune pentru membrii săi (companii, administrație publică, universități, start-upuri) au fost oferirea de cursuri tehnice și soft-skills pentru angajați și crearea unei baze de cunoștințe și formatori pentru implementarea proiectelor colaborative în domeniul resurselor umane . În prezent, clusterul oferă servicii suport pentru proiecte inovatoare, activități de networking și reprezentare internațională a sectorului IT din Transilvania.

iTech Transilvania are parteneriate cu structuri similare din întreaga lume și este deschisă colaborărilor internaționale. Clusterul nostru este, de asemenea, membru fondator al Consorțiului Clusterelor din Transilvania de Nord, unde susținem activitățile intersectoriale pentru membrii noștri. Clusterul iTech Transilvania Cluster a fost recompensat cu Certificatul de argint de către Secretariatul European pentru Analiză a Clusterelor ca recunoaștere a eforturilor sale de a crea un mediu colaborativ între membri și a calității serviciilor furnizate.

iTech este implicat activ în grupul de lucru pentru realizarea strategiei Cluj Smart City.

Urmăm modelul Quadruple Helix și oferim sprijin pentru inovarea deschisă în ecosistemul regional “ca serviciu”, alături de actorii locali și regionali, autoritățile publice, universități, institute de cercetare și altele.

Activități principale:

• Sprijinirea inovării și antreprenoriatului: încercăm să identificăm proiectele inovatoare colaborative pentru membrii noștri;

• Organizarea de ateliere de lucru privind instrumental pentru IMM-uri și coaching cu evaluatori ai Comisiei Europene pentru companiile noastre inovatoare;

• Stabilire întâlniri si creare contacte pentru companii, precum și participarea la sesiunile B2B în care încercăm să identificăm și să dezvoltăm proiecte inovatoare trans-sectoriale;

• Participarea la târguri naționale și internaționale;

• Căutăm și indicăm diferite programe de finanțare pentru companiile inovatoare;

• Susținem start-upuri și parteneri din eco-sistemul de afaceri din Transilvania;

• Centrul de resurse pentru a facilita accesul companiilor la programe de formare noi și mai bune, la costuri eficiente și pentru instruirea avansată a personalului.

Să lucrăm împreună pentru cea mai bună comunitate de IT!

Date de contact:

Adresă: B-dul Nicolae Titulescu nr. 4, Cluj-Napoca

Telefon: +40 264 430 520


Website: http://itech.aries-transilvania.ro

Industria națională de IT. Evoluții 2011‑2016 .................................................. 6 A. Indicatori economici ai pieței naționale de IT ......................................... 7 Numărul de companii active pe piața IT din România

în perioada 2011-2016.................................................................................. 7 Numărul de start-upuri din România pe piața IT

în perioada 2011-2016.................................................................................10 Numărul de angajați în IT în perioada 2011-2016 .....................................11 Cifra de afaceri a companiilor de IT în perioada 2011-2016 ....................13 Evoluția sectorului IT în centrele secundare ale industriei ....................... 16 B. Indicatori economici ai pieței de IT din Cluj‑Napoca ............................ 17 Evoluția numărului de companii ................................................................17 Numărul de start-upuri IT în Cluj-Napoca .................................................18 Numărul de angajați din piața clujeană de IT ...........................................18 Cifra de afaceri a companiilor de IT clujene în perioada 2011-2016 ...... 21 Evoluția principalelor companii IT din Cluj‑Napoca..................................22 Sinteza indicatorilor economico‑financiari pentru

companiile IT din Cluj‑Napoca ..................................................................23Sondaj de opinie în rândul companiilor de IT din Cluj‑Napoca ..................... 24 A. Provocările industriei de IT ................................................................... 25 B. Principalele produse ale pieței IT clujene ............................................. 26 C. Tehnologii utilizate ................................................................................ 27 D. Structura socio‑demografică a angajaților companiilor de IT .............28 Structura pe genuri .................................................................................... 28 Structura pe grupe de vârstă .................................................................... 29 Structura pe categorii de educație ........................................................... 29 E. Gestionarea resurselor umane ............................................................. 30 Angajări de personal .................................................................................. 30 Provocări în privința resurselor umane .................................................... 31 Previziuni pentru 2018 ............................................................................... 32Interviuri antreprenori din IT – Cluj‑Napoca ................................................. 33 A. Etape majore în evoluția IT‑ului din Cluj ............................................... 33 B. Situația actuală a IT‑ului din Cluj 2016‑2017 ........................................ 33 C. Principalele provocări cu care se confrunta în prezent

companiile clujene din IT ......................................................................34 D. Inovarea în IT și piedicile în calea inovării în IT .................................... 35 E. Punctele tari ale IT‑ului din Cluj ............................................................ 36 F. Punctele slabe ale IT‑ului din Cluj ......................................................... 36 G. Oportunități ale IT‑ului din Cluj ............................................................. 37 H. IT‑ul în Cluj peste 5 ani .......................................................................... 38Concluzii ........................................................................................................ 39

Cuprins

6 Studiul Pieței de IT în Cluj - Analiză Comparativă Națională

Industria națională de IT. Evoluții 2011-2016

Industria națională

de IT.Evoluții

2011-2016

Imaginea municipiului Cluj-Napoca în perioada ultimilor ani e una care, la nivel perceptual, pare a fi suferit o mutație importantă. Astfel, alături de sintagma de “oraș universitar”, Cluj-Napoca și-a adăugat și atributul de “centru al programării și al producerii de software”, pol de dezvoltare a activităților din domeniul informatic, atribut ce a fost repede asimilat atât de clujeni, cât și de practic întreaga populație, devenind poate elementul cel mai vizibil pe cartea de vizită a orașului.

Ca atare, un studiu care să confere un plus de claritate și acuratețe percepției publice a devenit o necesitate, atât din partea industriei în sine, interesată în a-și cunoaște mai bine competitorii, dinamica, potențialul, cât și din partea altor stakeholders (din mediul universitar, administrația publică, mediul de business şi opinia publică) interesați în a cunoaște și anticipa impactul pe care îl are dezvoltarea sectorului de IT în Cluj-Napoca și, în general, în România.

Studiul de față s-a conturat ca unul cu o metodologie complexă, vizând atât o componentă cantitativă, menită să analizeze indicatorii economico-financiari ai companiilor din piață și alte elemente factuale culese printr-un sondaj de opinie, cât și o componentă calitativă, vizând prezentarea opiniei unor antreprenori, manageri din IT și a unor universitari, modul în care aceștia înțeleg și percep realitatea din domeniu, precum și predicțiile pe care le fac în privința evoluțiilor ulterioare.

În prima parte a studiului, am inclus o analiză comparativă a datelor de bilanț contabil ale companiilor care activează în IT. Datele prezentate provin din surse oficiale (Ministerul Finanțelor Publice, Registrul Comerțului, Date Deschise) și reprezintă informații cuprinse în bilanțurile contabile ale companiilor active din domeniul IT, pentru perioada 2011-2016.

Definirea domeniului IT s-a realizat prin selectarea unor coduri CAEN care delimitează activitățile care au la bază informatica și tehnologia informației, fără a cuprinde și componenta de tehnologii ale comunicării, din rațiuni ce vizează o surprindere mai exactă a producerii de software și a activităților conexe domeniului informatic. Mai exact, în analiză au fost incluse companiile având ca activitate principală:

5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator;

5829 - Activități de editare a altor produse software;

6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client);

6202 - Activități de consultanță în tehnologia informației;

6203 - Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul;

6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației;

6311 - Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe;

6312 - Activități ale portalurilor web;

6399 - Alte activități de servicii informaționale n.c.a.

În total, au fost analizate 21.345 companii, active în perioada 2011-2016 într-unul dintre domeniile mai sus evidențiate. Din rațiuni ce țin de modul de gestionare și prezentare al informațiilor de bilanț contabil, precum și din cauze ce vizează completitudinea acestor informații, admitem o marjă de eroare de maxim 0,5pp din valorile prezentate în continuare.

7copyright © ARIES Transilvania

A. Indicatori economici ai pieței naționale de IT

A. Indicatori economici

ai pieței naționale de IT

Numărul de companii active pe piața IT din România în perioada 2011‑2016

Evoluția numărului de companii pe piața IT, așa cum a fost ea definită în metodologia studiului, a fost una general ascendentă în perioada investigată:

Graficul 1. Numărul de companii active, precum și creșterea relativă a acestuia față de anul precedent, 2011‑2016

9,823 10,430

11,163 11,712

12,864

14,339

6% 7%

5%

10%

11%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Nr. companii active Creștere relativă

Dacă în 2011 activau pe piață 9.823 companii, trendul a fost unul permanent ascendent, deși rata de creștere relativă la anul precedent (calculat ca diferența numărului de companii, raportată la valoarea anului precedent) a avut două dinamici de variație. În perioada 2011-2014, numărul de companii a crescut cu un ritm de 5%-7% anual, pentru ca, din 2015, ritmul să fie de 10%-11%. În urma programelor de tip schemă de ajutor minimis (Start-up Nation), este așteptată o creștere și mai mare a numărului de companii din IT, numărul acestora depășind la finalul anului 2017 17.000 companii.

Principalele județe în care aceste companii sunt localizate sunt:

Tabel 1. Numărul de companii active la nivel de județ și ponderea din total, 2011‑20162011 2012 2013 2014 2015 2016

N % din total N % din

total N % din total N % din

total N % din total N % din

totalBucurești 3.881 39.5% 4.106 39.4% 4.384 39.3% 4.511 38.5% 4.906 38.1% 5.359 37.4%

Cluj 794 8.1% 860 8.2% 962 8.6% 1.113 9.5% 1.235 9.6% 1.439 10.0%Timiș 496 5.0% 528 5.1% 577 5.2% 611 5.2% 622 4.8% 690 4.8%

Iași 370 3.8% 388 3.7% 421 3.8% 470 4.0% 541 4.2% 633 4.4%Brașov 452 4.6% 477 4.6% 501 4.5% 522 4.5% 555 4.3% 591 4.1%

Ilfov 251 2.6% 297 2.8% 358 3.2% 397 3.4% 491 3.8% 591 4.1%Bihor 260 2.6% 257 2.5% 278 2.5% 307 2.6% 341 2.7% 372 2.6%

Prahova 261 2.7% 298 2.9% 291 2.6% 308 2.6% 333 2.6% 354 2.5%Constanța 236 2.4% 242 2.3% 265 2.4% 283 2.4% 292 2.3% 321 2.2%

Dolj 219 2.2% 233 2.2% 241 2.2% 254 2.2% 273 2.1% 305 2.1%TOTAL 7.220 73.5% 7.686 73.7% 8.278 74.2% 8.776 74.9% 9.588 74.5% 10.655 74.3%

Așadar, aproape 40% dintre companiile din IT au fost și sunt localizate în municipiul București, alte circa 10% sunt plasate în județul Cluj, iar apoi, județele Timiș, Iași, Ilfov și Brașov dețin câte circa 4%-5% din numărul de companii. Cu o pondere de 2%-3% din total se situează județe Prahova, Constanța și Dolj. Per total, primele 10 județe găzduiesc 74% din totalul companiilor de IT din România. La cealaltă extremă se situează județele Mehedinți (38 companii IT în 2016), Ialomița (43), Caraș-Severin (45), Giurgiu (45) și Tulcea (49). În total, 17 județe au mai puțin de 100 companii active din domeniul informatic.

Numărul companiilor nou înfiinţate din industria IT a

înregistrat cea mai mare creştere în 2016 din ultimii

6 ani: 11%.

În ultimii 6 ani, ponderea firmelor

de IT din Bucureşti din totalul naţional a scăzut cu 2,1 puncte procentuale, în timp

ce ponderea celor din județul Cluj a

crescut cu 1,9 puncte procentuale.



Cu toate că Bucureștiul găzduiește cel mai mare număr de companii, analizând datele din perspectiva creșterii relative a numărului de companii în principalele județe în care este concentrată industria, rata de creștere relativă pentru perioada 2011-2016 din județul Cluj a fost de 81%, superioară celei din București (38%), Timiș (39%) sau Iași (71%). După cum se observă, dacă luăm ca reper numărul de companii IT din 2011 (100), practic, în Cluj-Napoca, acest număr aproape s-a dublat în cei 5 ani care au urmat. Se conturează, de altfel și două dinamici, una reprezentată de Cluj și Iași, județe în care numărul de companii a crescut susținut și București și Timiș, unde ritmul de creștere a fost mai lent.

Graficul 2. Creșterea relativă 2011‑2016 pentru principalele județe (București, Cluj, Timiș și Iași)

106 113 116

126 138 108

121

140

155

181

100 105 114

127 146

171

106 116 123 125

139

50

100

150

200

2012 2013 2014 2015 2016

BUCUREŞTI CLUJ IAŞI TIMIŞ

Dacă ne centrăm la nivel de localitate și analizăm distribuția companiilor, datele ne indică următoarea ierarhie:

Tabel 2. Numărul de companii active la nivel de unitate administrativ teritorială, 2011‑2016

2011 2012 2013 2014 2015 2016Cluj‑Napoca 705 764 840 968 1.070 1.235

București Sectorul 1 825 859 907 949 1.003 1.109București Sectorul 3 758 812 889 900 986 1.079București Sectorul 2 788 823 850 866 933 1.023București Sectorul 6 709 766 815 826 865 955București Sectorul 4 476 492 522 558 667 716

Timișoara 408 437 473 494 507 565Iași 332 347 376 415 470 549

București Sectorul 5 325 354 401 412 451 476Brașov 364 385 401 417 430 456

Total 5.690 6.039 6.474 6.805 7.382 8.162% din Total național 58% 58% 58% 58% 57% 57%

Alături de aceste 5 orașe, următoarele 5 (Oradea, Craiova, Constanța, Ploiești, Sibiu) mai adaugă împreună încă aproape 1.000 companii. Așadar, primele 10 orașe care găzduiesc companiile de IT acoperă aproape peste două treimi din numărul companiilor, fapt care indică nivelul de polarizare al acestui domeniu. Nu întâmplător, cele 10 orașe sunt cele mai mari orașe din România și sunt principalele centre universitare naționale.

De asemenea, remarcăm dinamica numărului de companii din municipiul Cluj-Napoca, unde numărul companiilor de IT a crescut în perioada 2011-2016 cu 75%, cifră superioară municipiilor Iași (65%) sau Timișoara (38%).

Distribuția numărului de companii din IT pe subdomenii definite de coduri CAEN specifice ne indică, la nivelul lui 2016, faptul că ponderea cea mai mare din industrie o dețin companiile din companiile de realizare de soft la comandă (cod CAEN 6201), care concentrează 43,2% dintre companiile active de pe piață.

Judeţul Cluj are cea mai mare creştere a numărului

de firme de IT nou înfiinţate din România: 81%.

În ultimii 6 ani, ponderea firmelor de IT din Bucureşti din totalul naţional a scăzut

cu 2,1 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor

din județul Cluj a crescut cu 1,9 puncte procentuale.



Graficul 3. Ponderea numărului de companii de IT (2016), la nivel de cod CAEN

Cod CAEN 5821, .537% Cod CAEN 5829,

6.395%

Cod CAEN 6201, 43.169%

Cod CAEN 6202, 15.433%

Cod CAEN 6203, 2.448%

Cod CAEN 6209, 9.429%

Cod CAEN 6311, 16.821%

Cod CAEN 6312, 4.442% Cod CAEN 6399,

1.325%

Apoi, ca pondere, se situează companiile de prelucrarea datelor, administrarea paginilor web (cod CAEN 6311), cu o pondere de 16,8% și cele de consultanță în tehnologia informației (cod CAEN 6202), cu o pondere de 15,4% dintre companii.

Identificăm diferențe semnificative de structură a numărului de companii, între principalii poli de concentrare a industriei de IT. În Cluj-Napoca, ponderea companiilor care realizează soft la comandă (cod CAEN 6201) este mult mai mare (63,1%) decât cea din București (37,2%). În schimb, ponderea companiilor din segmentul CAEN 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web) este inferioară mediei naționale. Structura companiilor din Timișoara și Iași este mult mai apropiată de structura națională.

Așadar, în cadrul industriei informatice, Cluj-Napoca se distinge prin maniera în care concentrează, proporțional, mai multe companii din domeniul realizării de software, justificând într-un fel eticheta de “oraș al programatorilor”.

Graficul 4. Ponderea numărului de companii de IT (2016), la nivel de cod CAEN, în principalele orașe (București, Cluj‑Napoca, Timișoara și Iași)

6.308% 7.212% 6.549% 4.554%

37.234%

63.128%

48.673% 53.734%

18.402%

9.319%

14.336% 12.750% 10.097%

5.024%

10.265% 6.375% 16.443%

10.535% 14.513% 16.576%

7.036% 1.783% 1.416% 3.825% 4.479% 2.998% 4.248% 2.186%

.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

București Cluj-Napoca Timișoara Iași Cod CAEN 5829 Cod CAEN 6201 Cod CAEN 6202 Cod CAEN 6209 Cod CAEN 6311 Cod CAEN 6312 Alte coduri CAEN

43,2% din firmele de IT funcţionale în 2016 aveau

cod CAEN 6201 - soft la comandă.

În Cluj-Napoca 63,1% din firmele de IT au cod CAEN

6201, față de Bucureşti, unde sunt doar 37,2% .



Numărul de start‑upuri din România pe piața IT în perioada 2011‑2016

Start-upurile, acest model de business care e din ce în ce mai vizibil pe piața globală de IT și nu de multă vreme și pe piața națională, reprezintă indicatorii nivelului de inovare existent pe piață, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere antreprenorial. Fără a avea indicii foarte precise despre caracterul repetitiv sau scalativ al nevoilor de afaceri, ne-am rezumat la a defini start‑upurile, pentru un an de referință, ca fiind acele companii înființate în acel an sau în anul anterior.

Așa cum se poate observa mai jos, numărul start-upurilor aproape s-a dublat (de la 1.806 start-upuri în 2011, la 3.795 start-upuri în 2016), iar capacitatea de scalare din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016. Pentru 2017, odată cu demararea programelor de tip schemă de ajutor minimis (Start-up Nation), este așteptată practic o dublare a numărului de start-upuri, ponderea acestora depășind, estimativ, 40% din total.

Graficul 5. Numărul de start‑upuri și ponderea lor din totalul numărului companiilor, 2011‑2016

1,806

2,218 2,083

2,340

2,882

3,795

18.395% 21.300% 18.659% 19.980% 22.400% 26.500%

.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2011 2012 2013 2014 2015 2016Nr. start-upuri % start-upuri din total

Dacă analizăm numărul start-upurilor din 2016 la nivelul localităților, datele ne indică următoarea ierarhie:

• Cluj-Napoca, 362 start-upuri • București Sectorul 3, 338 start-upuri • București Sectorul 1, 249 start-upuri • București Sectorul 4, 244 start-upuri • București Sectorul 2, 239 start-upuri • București Sectorul 6, 227 start-upuri • Iași, 162 start-upuri • București Sectorul 5, 120 start-upuri • Timișoara, 120 start-upuri.

Practic, 54% din totalul start-upurilor apărute în 2016 sunt concentrate în aceste 4 mari municipii ale României. Și de data aceasta, remarcăm ponderea mare a startup-urilor din Cluj-Napoca, unde, în decurs de 5 ani, creșterea acestui gen de business a fost de 281%, aproape triplându-se numărul de start-upuri din 2011. În aceeași perioadă, în București creșterea a fost de 200%, în Iași, de 232% și în Timișoara, de 162%.

Numărul start-upurilor din IT s-a dublat În ultimii 6 ani.

Avem, la nivel național, 3.795 start up-uri.



Numărul de angajați în IT în perioada 2011‑2016

Acest indicator a fost obținut din datele de bilanț ale companiilor, ca atare nu include și modalitățile de colaborare de tipul PFA sau microîntreprindere, frecvente în ultima perioadă, din declarațiile profesioniștilor din IT. Evoluția numărului de angajați din IT s-a situat în trend cu evoluția numărului de companii, unul crescător, dar cu o rată de creștere relativă ceva mai ponderată, ceea ce ne indică faptul că, practic, majoritatea companiilor care au apărut în industrie în ultimii 3 ani (2014-2016) sunt companii fără sau cu un număr redus de angajați:

Graficul 6. Numărul angajaților din totalul numărului companiilor, 2011‑2016

58,100 64,682

72,763 79,727

91,849

101,974

11.329% 12.493% 9.571%

15.204%

11.024%

.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

2011 2012 2013 2014 2015 2016Nr. angajați Creștere relativă față de anul precedent

Practic, în cei 6 ani de referință, numărul angajaților a crescut cu circa 73%, depășind 100.000 angajați. Din punctul de vedere al structurii companiilor în raport cu numărul de angajați, datele ne indică faptul că ponderea companiilor fără angajați a crescut de la 27,0% la 35,5%, în timp ce ponderea companiilor cu 1-4 angajați a scăzut de la 56% la 49,4%.

Graficul 7. Ponderea angajaților din totalul numărului companiilor, 2011‑2016

27.028% 27.843% 31.981% 34.144% 35.036% 35.484%

56.032% 55.484% 51.312% 49.658% 49.153% 49.383%

7.991% 7.593% 7.543% 7.018% 6.646% 6.437%

6.994% 7.152% 7.140% 7.129% 7.121% 6.625%

1.639%

1.592%

1.675%

1.648%

1.601%

1.674%

.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2011 2012 2013 2014 2015 2016Fără angajați 1-4 angajați 5-9 angajați 10-49 angajați 50-249 angajați Peste 249 angajați

Numarul angajaţilor din IT a crescut cu 75% în ultimii

6 ani, depășind 101.000 angajaţi.

Ponderea companiilor fără angajați a crescut de la

27,0% la 35,5%, în timp ce ponderea companiilor cu

1‐4 angajați a scăzut de la 56% la 49,4%.



Așadar, creșterea numărului de companii s-a realizat în special în segmentul companiilor fără angajați (sau a celor care practică modalități de colaborare cu specialiști IT care dețin PFA, microîntreprinderi). Dar, cu toate acestea, ponderea companiilor mari, cu peste 50 angajați, este și ea în ușoară creștere.

În schimb, dacă luăm în calcul numărul angajaților, distribuția acestora pe categorii de companii definite de dimensiunea resursei umane, observăm că a crescut concentrarea angajaților în marile companii, de peste 250 angajați, în timp ce scade ponderea angajaților în companii mici, de maxim 10 angajați.

Graficul 8. Distribuția numărului de angajați din IT, în raport cu mărimea companiei, 2011‑2016

9,056 9,571 9,592 9,455 10,098 11,154 5,094 5,220 5,491 5,369 5,625 6,032 13,767 15,362 16,284 17,732 19,094 19,207

16,376 17,256 19,469 19,900 20,831 23,937 13,807 17,273

21,927 27,271

36,201 41,644

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

2011 2012 2013 2014 2015 20161-4 angajați 5-9 angajați 10-49 angajați 50-249 angajați Peste 249 angajați

La nivelul județelor care dețin cei mai mulți angajați în IT, datele ne indică faptul că primele 10 județe dețin peste 90% din angajați:

Tabel 3. Numărul de angajați la nivel de județ și ponderea din total național, 2011‑2016

2011 2012 2013 2014 2015 2016N % din total N % din total N % din total N % din total N % din total N % din total

București 30.450 52.4% 33.540 51.9% 36.742 50.5% 38.903 48.8% 45.607 49.7% 51.032 50.0%Cluj 6.256 10.8% 7.878 12.2% 9.153 12.6% 10.688 13.4% 12.646 13.8% 14.601 14.3%Iași 2.614 4.5% 2.922 4.5% 3.455 4.7% 4.351 5.5% 5.169 5.6% 5.527 5.4%

Timiș 3.072 5.3% 3.044 4.7% 4.012 5.5% 4.282 5.4% 5.157 5.6% 5.500 5.4%Dolj 1.506 2.6% 1.880 2.9% 2.383 3.3% 3.229 4.1% 3.312 3.6% 4.302 4.2%

Brașov 2.303 4.0% 2.530 3.9% 2.839 3.9% 3.197 4.0% 3.718 4.0% 3.758 3.7%Ilfov 1.479 2.5% 1.802 2.8% 2.090 2.9% 2.411 3.0% 2.555 2.8% 2.946 2.9%

Bihor 1.041 1.8% 1.103 1.7% 1.107 1.5% 1.266 1.6% 1.572 1.7% 1.836 1.8%Sibiu 1.360 2.3% 1.454 2.2% 1.581 2.2% 1.806 2.3% 1.654 1.8% 1.769 1.7%

Mureș 921 1.6% 1.073 1.7% 1.228 1.7% 1.033 1.3% 1.430 1.6% 1.579 1.5%TOTAL 51.002 87.8% 57.226 88.5% 64.590 88.8% 71.166 89.3% 82.820 90.2% 92.850 91.1%

Bucureștiul concentrează jumătate dintre angajații din IT (50,0%, în 2016), fiind secondat de Cluj, cu 14,3%, Iași și Timiș, cu câte 54% și Dolj, cu 4,2%. Celelalte 5 județe au cote cuprinse între 3,7% și 1,5%.

Orașele cu cei mai mulți angajați sunt, firesc, reședințele județelor mai sus menționate:

• București Sectorul 1, 19.013 angajați • București Sectorul 2, 15.737 angajați • Cluj-Napoca, 14.036 angajați • București Sectorul 6, 8.334 angajați • Iași, 5.340 angajați

Creşte numărul firmelor fără angajaţi în 2017: 35,5%,

în timp ce în 2016 erau 27,0%.

Scade numărul firmelor de IT cu 1-4 angajaţi: de la 56%

în 2016 la 49,4% .

În Cluj sunt oficial înregistraţi ca angajaţi în

IT în anul 2016: 14.601 angajaţi, în creştere cu

14.,3% faţă de 2015.



• Timișoara, 5.162 angajați • Craiova, 4.201 angajați • București Sectorul 3, 3.541 angajați • Brașov, 3.355 angajați • București Sectorul 5, 2.453 angajați.

Distribuția angajaților la nivelul sub-sectoarelor de activitate definite de codurile CAEN ne indică o creștere a ponderii angajaților din cadrul companiilor ce activează sub codul CAEN 6201 de la 48%, în 2011, la 53%, în 2015. Celelalte categorii scad cu maxim 2 puncte procentuale.

Graficul 9. Ponderea angajaților din IT, la nivelul codurilor CAEN, 2011‑2016

11% 11% 9% 10% 9% 9%

48% 49% 53% 52% 54% 54%

16% 15% 14% 14% 14% 14%

9% 8% 7% 7% 7% 6%

12% 13% 12% 12% 10% 10%

6% 6% 6% 7% 7% 6%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Cod CAEN 5829 Cod CAEN 6201 Cod CAEN 6202 Cod CAEN 6209 Cod CAEN 6311 Alte coduri CAEN

Cifra de afaceri a companiilor de IT în perioada 2011‑2016

Datele privind cifra de afaceri a companiilor din IT ne indică faptul că, în cei 6 ani de referință, cifra de afaceri agregată a acestora practic s-a dublat. Sectorul IT reprezintă circa 3% din PIB (fără a include și componenta de tehnologii ale comunicării, care practic ar dubla ponderea domeniului IT&C în PIB).

Graficul 10. Cifra de afaceri agregată din IT și creșterea relativă față de anul anterior, 2011‑2016

11339.145 12640.977

14299.372

16971.716

19905.852 21500.054

11.481% 13.119%

18.689% 17.288%

8.009%

.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

000

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Cifra de afaceri cumulată (mil. lei) Creșterea relativă față de anul precedent

Cei mai mulţi angajaţi din IT lucrează în firmele cu

cod CAEN 6201 – soft la comandă.

Cifra de afaceri cumulată a firmelor de IT s-a dublat

în ultimii 6 ani. Doar IT generează 3% din PIB, iar

IT&C depășește 6%.

În ultimii 2 ani, cifra de afaceri a firmelor de IT înregistrează scădere

relativă cu 8% faţă de 2013-2014.



În 2016, volumul total al al cifrei de afaceri a atins pragul de 21.500 miliarde lei, adică circa 4.810 miliarde euro. Creșterea relativă anuală a fost mai accentuată în perioada 2014-2015, pentru ca apoi, în 2016, sa se atenueze ușor și să scadă spre 8%.

Graficul 11. Structura companiilor de IT, în raport cu mărimea cifrei de afaceri, 2011‑2016

70.600% 69.942% 71.414% 70.594% 71.424% 71.462%

11.351% 11.582% 10.445% 10.623% 10.152% 11.130%

6.536% 6.443% 5.814% 5.903% 5.550% 5.244%

8.134% 8.313% 8.430% 8.689% 8.691% 8.229% 3.380% 3.720% 3.897% 4.191% 4.182% 3.933%

.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2011 2012 2013 2014 2015 2016

max. 249.999 lei 250.000-499.999 lei 500.000-999.999 lei 1.000.000-4.999.999 lei 5.000.000+

După cum se observă din graficul de mai sus, structura companiilor pe categorii de cifră de afaceri e relativ constantă de-a lungul celor 6 ani. Peste două treimi din companii au cifra de afaceri de maxim 249.999 lei. Circa 11% au o cifră de afaceri de 250.000-499.999 lei. Diferența până la 100% o reprezintă companiile cu cifră de afaceri de peste 500.000 lei.

Dar, analizând datele din perspectiva ponderii cifrei de afaceri a categoriei în totalul industriei, datele ne indică o proporționalitate inversă. 4% dintre companii (cele cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lei) generează 78% din totalul cifrei de afaceri, în timp ce 72% dintre companii (cele cu cifră de afaceri de maxim 250 mii lei) generează doar 4% din totalul cifrei de afaceri industriei. Iar tendința e de polarizare, în ultimii 6 ani, ponderea din total a veniturilor companiilor mari crescând cu peste 5 puncte procentuale.

Graficul 12. Ponderea cifrei de afaceri agregate, în raport cu mărimea companiilor, 2011‑2016

4.309% 4.213% 4.270% 3.872% 3.702% 3.891% 3.527% 3.420% 2.732% 2.464% 2.218% 2.655% 4.001% 3.785% 3.206% 2.917% 2.528% 2.514%

15.574% 15.124% 14.240% 13.169% 12.673% 12.575%

72.589% 73.458% 75.552% 77.578% 78.879% 78.364%

.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2011 2012 2013 2014 2015 2016max. 249.999 lei 250.000-499.999 lei 500.000-999.999 lei 1.000.000-4.999.999 lei 5.000.000+

4% din firmele de IT generează 78% din total

venituri.

La pol opus 72% din firmele de IT generează numai 4%

din total venituri.

Peste 70% din firmele de IT înregistrează o cifră de afaceri mai mică de

250.000 ron.

Numai 11% din firmele de IT au între 250.000 – 500.000

ron cifră de afaceri.

16% din firmele de IT au cifra de afaceri mai mare

de 500.000 ron.



Primele 10 județe, din punct de vedere al ponderii cifrei de afaceri totale din totalul național, sunt prezentate mai jos:

Tabel 4. Cifra de afaceri agregată la nivel de județ și ponderea din total național, 2011‑2016

2011 2012 2013 2014 2015 2016CA (mil. lei) % din total CA (mil. lei) % din total CA (mil. lei) % din total CA (mil. lei) % din total CA (mil. lei) % din total CA (mil. lei) % din total

București 7476.5 65.9% 7960.1 63.0% 8833.5 61.8% 10410.2 61.3% 12181.7 61.2% 13337.3 62.0%Cluj 783.2 6.9% 1067.7 8.4% 1353.9 9.5% 1687.6 9.9% 2179.5 10.9% 2752.4 12.8%Iași 352.5 3.1% 390.8 3.1% 468.9 3.3% 612.2 3.6% 781.1 3.9% 882.3 4.1%

Timiș 360.9 3.2% 423.7 3.4% 496.9 3.5% 612.5 3.6% 752.5 3.8% 870.8 4.1%Brașov 294.1 2.6% 392.5 3.1% 412.0 2.9% 481.4 2.8% 611.7 3.1% 668.0 3.1%

Ilfov 414.2 3.7% 447.8 3.5% 436.9 3.1% 497.2 2.9% 671.9 3.4% 603.8 2.8%Dolj 140.1 1.2% 172.7 1.4% 208.9 1.5% 272.5 1.6% 336.1 1.7% 391.0 1.8%

Sibiu 188.8 1.7% 240.4 1.9% 248.1 1.7% 321.4 1.9% 261.3 1.3% 290.4 1.4%Bihor 150.3 1.3% 130.9 1.0% 137.5 1.0% 165.6 1.0% 184.1 0.9% 213.5 1.0%

Prahova 378.5 3.3% 525.7 4.2% 827.5 5.8% 927.7 5.5% 697.0 3.5% 192.8 0.9%TOTAL 10539.0 92.9% 11752.3 93.0% 13424.1 93.9% 15988.3 94.2% 18656.9 93.7% 20202.1 94.0%

București deține peste 60% din totalul național, fiind secondat de Cluj, cu aproape 12%, Iași și Timiș, cu câte 4% și restul județelor cu procente variind între 0,9% și 2,8%. Orașele cu cea mai mare cifră de afaceri din IT sunt:

• București Sectorul 1, 5.398,5 milioane lei • București Sectorul 2, 4.363,1 milioane lei • Cluj-Napoca, 2.624,0 milioane lei • București Sectorul 6, 1755,6 milioane lei • Iași, 853,3 milioane lei • Timișoara, 819,9 milioane lei • București Sectorul 5, 771,4 milioane lei • București Sectorul 3, 676,6 milioane lei • Brașov, 600,3 milioane lei

Ce procent din totalul cifrei de afaceri aparține start-upurilor? Datele ne indică o creștere, în perioada 2011-2012, urmată de o scădere constantă ulterior, în condițiile în care cifra de afaceri totală a start-upurilor s-a plafonat în jurul valorii de 850 milioane lei și nu a crescut în ritmul pieței. Așadar, dinamica cifrei de afaceri totale a industriei se datorează în special companiilor cu vechime pe piață.

Graficul 13. Cifra de afaceri agregată a start‑upurilor și ponderea din total național, 2011‑2016

711.626

930.945 853.291 831.146

864.694 841.875

6.276% 7.365%

5.967% 4.897% 4.344% 3.956%

.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

7.00%

8.00%

9.00%

10.00%

.00

100.00

200.00

300.00

400.00

500.00

600.00

700.00

800.00

900.00

1000.00

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Cifră de afaceri startup (mil. lei) % din total

Primele 10 judeţe din România totalizează 94%

din cifra de afaceri din domeniul IT.

Start up-urile contribuie cu 8-9% din total cifră de

afaceri, pe trend de scădere din 2012.



2011 2012 2013Nr.

Comp.CA

(mil lei) Nr. Ang. Nr. Comp.

CA (mil lei) Nr. Ang. Nr.

Comp.CA

(mil lei) Nr. Ang.

Brașov 364 243.3 2103 385 343.3 2324 401 360.9 2584Constanța 188 52.3 398 190 65.2 435 216 59.9 436

Craiova 195 127.0 1435 205 159.4 1812 213 196.4 2313Oradea 218 116.3 900 218 93.7 901 230 102.5 860

Sibiu 174 154.0 1001 185 209.6 1102 188 213.2 1219Total 1139 693.0 5837 1183 871.2 6574 1248 932.9 7412

% Din Total Național

(Nr. Comp)11.6% 11.3% 11.2%

% Din Total Național (Ca) 6.1% 6.9% 6.5%

% Din Total Național (Nr. Ang)

10.0% 10.2% 10.2%

2014 2015 2016Nr.

Comp.CA

(mil lei) Nr. Ang. Nr. Comp.

CA ( mil lei) Nr. Ang. Nr.

Comp.CA

(mil lei) Nr. Ang.

Brașov 417 443.3 2919 430 558.9 3365 456 600.3 3355Constanța 222 59.1 615 231 74.6 419 246 69.9 467

Craiova 222 260.0 3164 234 321.1 3237 255 364.1 4201Oradea 250 120.5 1033 276 140.7 1305 297 167.4 1519

Sibiu 192 252.8 1320 204 232.0 1412 216 249.3 1539Total 1303 1135.8 9051 1375 1327.2 9738 1470 1451.0 11081


(Nr. Comp)11.1% 10.7% 10.3%


(Ca)6.7% 6.7% 6.7%

% Din Total Național (Nr. Ang)

11.4% 10.6% 10.9%

După cum se observă, în cazul centrelor secundare ale industriei de IT, numărul companiilor nu crește în ritmul pieței (ponderea lor scade cu circa 1 punct procentual), ponderea cifrei de afaceri se menține relativ constantă (față de 2011 putem vorbi chiar de o creștere), iar ponderea numărului de angajați crește cu aproape un punct procentual. Practic, în aceste centre există companii de IT, afaceri bine stabilizate, dar nu există acel dinamism și creștere din centrele principale.

Evoluția sectorului IT

în centrele secundare ale

industriei

În centrele secundare ale industriei de IT numărul

firmelor nu creşte la fel de repede şi cifra de afaceri se

menţine relativ constantă.


B. Indicatori economici ai pieței de IT din Cluj-Napoca

Evoluția numărului de companii

Pe piața clujeană de IT activau în 2016 circa 1.235 companii, 8,6% din totalul companiilor existente la nivel național. După cum se poate observa mai jos, rata de creștere relativă anuală a evoluat și ea pe un trend ascendent, ajungând de la 8%-10%, în perioada 2011-2013, la 11%-15%, în 2015-2016.

Graficul 14. Numărul de companii de IT active, din Cluj‑Napoca, precum și creșterea relativă a acestuia față de anul

precedent, 2011‑2016

705 764

840

968 1,070

1,235

8% 10%

15%

11%

15%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Nr. companii active Cluj-Napoca Creștere relativă

Cum se distribuie aceste companii la nivelul subdomeniilor de activitate, definite de coduri CAEN distincte? Așa cum se observă în graficul de mai jos, crește numărul companiilor care activează în domeniul realizării de soft la comandă (cod CAEN 6201), în ultimii 6 ani, ponderea acestora variind de la 48%, în 2011, la 63%, în 2016. În termeni absoluți, numărul acestor companii a crescut de la 338, în 2011, la 779, în 2016.

Graficul 15. Ponderea numărului de companii de IT, din Cluj‑Napoca, la nivelul codurilor CAEN, 2011‑2016

10% 9% 9% 8% 8% 7%

48% 52% 53% 58% 61% 63%

15% 13% 12% 10% 10% 9% 8% 7% 7% 6% 5% 5%

13% 13% 13% 12% 12% 11%

0%

20%

40%

60%

80%

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Cod CAEN 6201 Cod CAEN 6202 Cod CAEN 6203 Cod CAEN 6311 Cod CAEN 6312

P a g i n aPentru perioada viitoare, datorită creșterii ridicate a numărului de companii de IT prin programe de tip schemă de minimis (ex. Start-Up Nation), este de așteptat ca numărul companiilor de IT clujene să depășească 1.800 companii, păstrându-se același trend de evoluție a structurii acestora în raport cu codul CAEN.

B. Indicatori economici ai

pieței de IT din Cluj‑Napoca

Rata de creștere relativă anuală a firmelor din Cluj

a crescut de la 8%-10% (2011-2013), la 11%-15%, în

2015-2016.

Numărul companiilor clujene cu cod CAEN 6201),

în ultimii 6 ani, ponderea acestora variind de la 48%,

în 2011, la 63%, în 2016.



Numărul de start‑upuri IT în Cluj‑Napoca

Numărul de start-upuri reprezintă atât un indicator privind dinamismul pieței, cât și unul de semnal, pentru anii viitori, în ceea ce privesc direcțiile de evoluție ale domeniului. În acord cu numărul de companii, și numărul de start-upuri a crescut aproape constant, de la 129 start-upuri, în 2011, la 363, în 2016. Ponderea acestora în totalul numărului companiilor a crescut de la 18,3%, în 2011, la 29,4%, în 2016. Pentru 2017 este de așteptat ca numărul start-upurilor clujene să depășească 500 de companii, iar ponderea lor în total să depășească 30%.

Graficul 16. Numărul de start‑upuri de IT din Cluj‑Napoca, precum și ponderea acestora din totalul companiilor de IT, 2011‑2016

129

196 178

261

300

363

18.298% 25.654%

21.190% 26.963% 28.037% 29.417%

.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Nr. startup-uri % startup-uri din total companii de IT

Numărul de angajați din piața clujeană de IT

Numărul de angajați în IT, 14.036 în 2016, în municipiul Cluj-Napoca, a crescut continuu, în ultimii 6 ani, iar ritmul de creștere a fost constant în ultimul an (2016). Aceste cifre nu includ colaborările cu PFA / microîntreprinderi. În Cluj-Napoca, în 2016, existau 161.610 salariați, conform datelor Institutului Național de Statistică. Ponderea IT-iștilor în totalul acestor salariați este de 8,7%. Practic, unul din 11 salariați clujeni lucrează în IT. Comparativ, în București ponderea IT-iștilor este de 5,7%, în Iași este de 4,5% iar în Timișoara este de 4,2%. Așadar, încă un argument în favoarea imaginii de oraș al programatorilor pe care o are Cluj-Napoca.

Desigur, există mai mulți factori care în viitor pot concura la fluctuațiile acestui ritm de creștere: dimensiunea limitată a bazinului de resurse umane, trecerea unor angajați din regim de salariat în cel de colaborator, PFA sau microîntreprindere. Dar, așa cum se prezintă acum, sectorul IT din Cluj-Napoca mai poate integra încă un număr important de specialiști în informatică.

Start up-urile de IT din Cluj au ajuns la 29,4% din totalul

companiilor de IT locale.



Graficul 17. Numărul de angajați din IT din Cluj‑Napoca, precum și creșterea relativă anuală a numărului lor, 2011‑2016

5,907

7,454 8,672

10,200

12,133

14,036

26.189%

16.340% 17.620% 18.951%

15.684%

.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Nr. angajați Creștere relativă față de anul precedent

Analiza din punctul de vedere al distribuției numărului de angajați în subdomeniile de activitate aferente industriei de IT ne indică, asemeni distribuției numărului de companii, o concentrare a salariaților în subdomeniul cel mai bine reprezentat, producerea de software la comandă (cod CAEN 6201):

Graficul 18. Ponderea angajaților din IT, din Cluj‑Napoca, la nivelul codurilor CAEN, 2011‑2016

15% 15% 8% 8% 8% 9%

68% 69% 79% 82% 81% 80%

7% 7% 6% 5% 5% 6% 5% 4% 2% 2% 2% 2% 4% 4% 4% 3% 3% 3%

1% 1% 1% 1% 1% 1%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2011 2012 2013 2014 2015 2016Cod CAEN 5829 Cod CAEN 6201 Cod CAEN 6202 Cod CAEN 6209 Cod CAEN 6311 Alte coduri CAEN

Practic, peste 80% dintre angajații clujeni activează în companii care produc software. Cea mai mare scădere a numărului de angajați apare în sub domeniul 5829 - Activități de editare a altor produse software, unde ponderea angajaților aproape se înjumătățește în ultimii 6 ani.

Din total salariaților municipiului Cluj-Napoca (161.610), 14.036 angajaţi

lucrează în IT, reprezentând 8,7%. Dar, practic, luând în

calcul și celelalte forme de colaborare ale IT-iștilor, 1

din 11 clujeni lucrează în IT.

Peste 80% dintre angajații clujeni activează în

companii care produc software la comanda -

CAEN 6201.



Din punct de vedere al mărimii companiilor, în raport cu numărul de angajați, observăm în timp o reducere a ponderii companiilor cu 1-4 angajați și a celor cu 5-9 angajați. Crește ponderea companiilor fără angajați, valoarea dublându-se, dar și ponderea companiilor mari, cu peste 249 angajați.

Graficul 19. Ponderea companiilor de IT din Cluj‑Napoca, în raport cu numărul de angajați, 2011‑2016

18.440% 20.812% 31.786%

38.843% 39.065% 37.763%

58.582% 56.545% 45.357%

40.702% 39.720% 41.896%

9.362% 9.162% 8.929% 7.955% 7.757% 7.699%

9.929% 9.817% 10.238% 8.884% 9.626% 8.914% 3.262% 3.141% 2.976% 2.686% 2.804% 2.755% .426% .524% .714% .930% 1.028% .972%

.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fără angajați 1-4 angajați 5-9 angajați 10-49 angajați 50-249 angajați Peste 249 angajați

Dar, dacă analizăm concentrarea angajaților în funcție de mărimea companiilor, observăm că practic companiile mari, de peste 249 angajați, au început din 2011 să concentreze resursele umane, crescând de la 18,7%, în 2011, la aproape 45%, în 2016. Iar această concentrare s-a făcut fie prin creșterea numărului de angajați în cadrul companiilor de 50-249 angajați, a căror pondere a scăzut de la 39% la 27%, fie prin reducerea numărului de angajați în rândul companiilor medii și mici, cu mai puțin de 50 angajați.

Graficul 20. Distribuția numărului de angajați din IT, din Cluj‑Napoca, în raport cu mărimea companiilor, 2011‑2016

657 667 625 644 693 884 424 460 514 524 566 708 1,394 1,595 1,714 1,807 2,021

2,399 2,330

2,967 2,877 2,828 3,143

3,820 1,102

1,765 2,942

4,397

5,710

6,226

0

3,000

6,000

9,000

12,000

15,000

2011 2012 2013 2014 2015 2016

1-4 angajați 5-9 angajați 10-49 angajați 50-249 angajați Peste 249 angajați

Companiile mari de IT clujene, cu peste 249

angajați, au început din 2011 să concentreze

resursele umane, crescând de la 18,7%, în 2011, la aproape 45%, în 2016,

recrutând angajaţii din companiile medii şi mici.

Numărul de angajați în cadrul companiilor de

50‐249 angajați, a scăzut în ponderea totală de la 39%

la 27%.



Cifra de afaceri a companiilor de IT clujene în perioada 2011‑2016

În corelație cu piața, cifra de afaceri a companiilor de IT din Cluj-Napoca a crescut într-un ritm superior mediei pieței de IT, într-un trend liniar, cu un plus anual de circa 340 milioane lei. În 2016, creșterea a fost una ceva mai ponderată.

Graficul 21. Ponderea cifrei de afaceri agregate a companiilor de IT din Cluj‑Napoca, în raport cu mărimea companiei, 2011‑2016

742.499

1014.107

1273.339

1596.860

2096.779

2624.00

36.580%

25.563% 25.407% 31.306%

25.144%

.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

000

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

2011 2012 2013 2014 2015 2016Cifra de afaceri cumulată (mil. lei) Creșterea relativă față de anul precedent

Din punctul de vedere al grupării companiilor în raport cu cifra de afaceri, observăm o relativă constanță, două treimi dintre companii având o cifră de afaceri de maxim 250.000 lei, alte circa 28% având o cifră de afaceri de 250.000-4.999.999 lei și 5%, cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei.

Dar, dacă analizăm cifra de afaceri agregată la nivelul fiecărei categorii de companii, observăm că ponderea companiilor mari crește cu peste 16 puncte procentuale în ultimii 6 ani. O parte din această creștere provine din reclasificarea companiilor care au crescut în cifra de afaceri la peste 5 milioane lei, dar explicația e dată în special de creșterile inegale ale diferitelor categorii de companii din IT. Practic, 80% din cifra de afaceri a Clujului în IT, provine de la companiile mari, cu peste 5.000.000 lei cifră de afaceri.

Graficul 22. Ponderea cifrei de afaceri agregate a companiilor de IT din Cluj‑Napoca, în raport cu mărimea companiei, 2011‑2016

4.731% 3.611% 3.415% 3.075% 3.101% 3.004% 3.403% 3.667% 1.780% 1.995% 1.731% 1.800%

5.726% 4.357% 3.254% 2.570% 1.936% 2.503%

23.876%

16.347% 14.734% 15.117% 13.402% 13.835%

62.264% 72.018%

76.817% 77.242% 79.830% 78.858%

.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2011 2012 2013 2014 2015 2016max. 249.999 lei 250.000-499.999 lei 500.000-999.999 lei 1.000.000-4.999.999 lei 5.000.000+

Cifra de afaceri a companiilor de IT din Cluj‐

Napoca a crescut într‐un ritm superior mediei pieței

de IT, într‐un trend liniar, cu un plus anual de circa 340

milioane lei.

Ritmul de creştere a cifrei de afaceri în 2016 a scăzut faţă de 2015, de la 31,3% la

25,1%.

Două treimi dintre companiile de IT clujene au o cifră de afaceri de maxim

250.000 lei, alte circa 28% având o cifră de afaceri de

250.000‐4.999.999 lei și 5%, cu o cifră de afaceri de

peste 5 milioane lei.

Companiile mari, cu peste 5.000.000 lei cifră de

afaceri, genereaza 80% din cifra de afaceri a Clujului

în IT.



2011 2012 2013CA (mil lei) Rank CA Nr. Ang. CA (mil lei) Rank CA Nr. Ang. CA (mil lei) Rank CA Nr. Ang.

Endava 38.6 3 314 64.6 3 527 113.4 1 780Softvision 22.5 6 523 28.1 8 666 34.8 8 841

EBS / NTT Data 20.0 8 101 49.2 5 240 79.5 3 394Tse / betfair 37.3 4 140 56.7 4 208 64.6 5 223

Iquest 50.9 2 265 74.4 1 295 83.9 2 319NET Brinel 55.8 1 69 68.0 2 79 72.3 4 85

Fortech 18.3 9 160 31.3 7 239 45.7 6 301Arobs 33.6 5 219 38.6 6 277 45.0 7 307

3Pillar Global 2.7 52 84 15.7 13 135 31.6 11 203Property Shark 12.4 12 127 18.6 10 189 32.1 10 0

Yonder 21.0 7 180 26.9 9 215 34.6 9 249Total top ca 313.2 472.0 637.5

% Top din total local (ca) 42.2% 46.5% 50.1%Total top ang. 2182 3070 3702

% Top din total local (nr. ang.) 36.9% 41.2% 42.7%

2014 2015 2016CA (mil lei) Rank CA Nr. Ang. CA (mil lei) Rank CA Nr. Ang. CA (mil lei) Rank CA Nr. Ang.

Endava 165.6 1 1142 217.6 1 1381 217.6a 1a 1381aSoftvision 44.5 8 1036 117.9 2 1104 181.9 2 1036

EBS / NTT Data 97.7 2 386 110.6 3 438 163.1 3 386Tse / betfair 70.8 5 242 93.0 6 306 126.2 4 242

Iquest 84.2 3 370 98.8 5 432 123.0 5 370NET Brinel 79.4 4 82 106.6 4 90 121.8 6 82

Fortech 49.5 7 345 81.6 7 468 100.7 7 345Arobs 51.9 6 319 71.5 8 388 85.8 8 319

3Pillar Global 41.2 9 250 50.8 9 304 58.0 9 250Property shark 36.6 11 238 43.5 10 271 55.1 10 238

Yonder 40.1 10 266 40.6 11 263 52.0 11 266Total top ca 761.4 1032.4 1285.2

% Top din total local (ca) 47.7% 49.2% 49.0%Total top ang 4676 5445 4915

% Top din total local (nr. ang.) 45.8% 44.9% 35.0%

* La data obținerii datelor, nu au fost disponibile datele de bilanț pentru 2016 pentru compania ENDAVA România SRL. Pentru a nu afecta structura generală a datelor, am utilizat pentru 2016 datele din 2015 privind cifra de afaceri și numărul de angajați.

Evoluția principalelor

companii IT din Cluj‑Napoca


Evoluția principalelor companii IT din Cluj-Napoca / Sinteza indicatorilor economico-financiari pentru companiile IT din Cluj-Napoca

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Nr. companii IT Cluj‑Napoca 705 764 840 968 1.070 1.235

% nr. companii IT Cluj‑Napoca din total companii IT RO 7.2% 7.3% 7.5% 8.3% 8.3% 8.6%

Cifra de afaceri (CA) companii IT Cluj‑Napoca (milioane lei) 742.5 1,014.1 1,273.3 1,596.9 2,096.8 2,624.0

% CA companii IT Cluj‑Napoca din total CA companii IT RO 8.0% 8.9% 9.4% 10.5% 12.2% 14.1%

Nr. angajați IT Cluj‑Napoca (fără PFA/micro) 5,907 7,454 8,672 10,200 12,133 14,036

% nr. angajați IT Cluj‑Napoca din total angajați IT RO 10.2% 11.5% 11.9% 12.8% 13.2% 13.8%

Nr. start‑upuri IT Cluj‑Napoca 129 196 178 261 300 363

% nr. start‑upuri IT Cluj‑Napoca din total companii IT Cluj‑Napoca 18.3% 25.7% 21.2% 27.0% 28.0% 29.4%

% nr. start‑upuri IT Cluj‑Napoca din total start‑upuri IT RO 7.1% 8.8% 8.5% 11.1% 10.4% 9.6%

Cifra de afaceri (CA) start‑upuri IT Cluj‑Napoca (milioane lei) 38.0 69.4 41.4 101.0 119.6 137.1

% CA start‑upuri IT Cluj‑Napoca din total CA companii IT Cluj‑Napoca 5.1% 6.8% 3.3% 6.3% 5.7% 5.2%

% CA start‑upuri IT Cluj‑Napoca din total CA start‑upuri IT RO 5.1% 6.9% 4.6% 10.8% 12.1% 14.0%

Sinteza indicatorilor economico-

financiari pentru companiile IT

din Cluj-Napoca


Sondaj de opinie în rândul companiilor de IT din Cluj-Napoca

Pentru a completa analiza indicatorilor economico-financiari, studiul a inclus și o componentă cantitativă menită să surprindă aspecte factuale, practici și opinii ale reprezentanților companiilor din IT. Sondajul de opinie a avut ca univers companiile de IT din Cluj-Napoca. În 2016 erau active 1.235 companii de IT (codurile CAEN de mai sus) înregistrate pe raza municipiului Cluj-Napoca.

Volumul eșantionului a fost de 120 companii. Marja maximă de eroare admisă, luând în considerare factorul de corecții pentru populații mici (N=1.235 companii), este de +/-8%, la un nivel de încredere de 95%.

Eșantionul a fost stratificat în raport cu:

– Codul CAEN (vezi cele 9 coduri CAEN prezentate în introducere)

– Cifra de afaceri. Pentru o mai mare precizie a datelor culese, stratificarea în raport cu cifra de afaceri s-a realizat de o manieră Neyman (supradimensionarea companiilor cu cifra de afaceri mare).

– Anul înființării (patru categorii: până în 2000, 2001-2010, 2011-2015, 2016-2017)

Selecția unităților de eșantionare: companiile au fost selectate de o manieră aleatorie din baza de date cu companii din domeniul IT din Cluj-Napoca. Din cadrul companiilor, au răspuns chestionarului mai multe persoane, în funcție de domeniul investigat (reprezentanţi management, resurse umane, economic).

Culegerea datelor s-a realiza în perioada august – octombrie 2017, prin metodele CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing) și CATI (Computer-Assisted Telephonic Interviewing).

Ponderarea datelor: pentru a echilibra ponderile inegale de selecție, precum și ratele neuniforme de răspuns, datele au fost ponderate în raport cu codul CAEN, cifra de afaceri, numărul de angajați și anul înființării. În prezentarea datelor, în raport cu specificul anumitor întrebări, datele au fost ponderate diferențiat.

Sondaj de opinie în rândul

companiilor de IT din

Cluj‑Napoca


A. Provocările industriei de IT


Principalele provocări cu care se confruntă companiile clujene care activează în domeniul IT sunt identificate în zona lipsei resurselor umane specializate (48% dintre companii menționează acest aspect) și obținerii de contracte (20%). Numai 9% dintre managerii companiilor de IT menționează faptul că nu se confruntă cu nicio provocare.

Graficul 23. Care sunt principalele provocări cu care se confrunta în prezent compania dvs.? (întrebare deschisă, răspuns multiplu, N=120)

48%

20%

10%

10%

6%

5%

4%

4%

3%

3%

2%

2%

9%

Lipsa forței de muncă specializate

Obținerea de contracte

Piața IT, în general

Cadrul legislativ, birocrația

Costurile salariale

Relația cu clientii

Lipsa fondurilor

Lipsa de predictibilitate

Lipsa de idei creative, inovative

Fiscalitatea

Cultura organizațională

Altceva

Nicio problema

Dacă lipsa forței de muncă specializate e percepută ca o provocare în special de către companiile medii și mari, cu minim 5 angajați, obținerea de contracte este menționată în special de către companiile mici, dar nu într-o măsură mai mare de start-upuri. Start-upurile din 2016 nu par a se confrunta într-o mai mare măsură cu problema atragerii de clienți, ceea ce denotă existența unui portofoliu de contracte în momentul intrării în piață.

Graficul 24. Dacă vă gândiți la activitatea productivă curentă desfășurată de companie, în ce măsură ea este inovativă sau nu? (N=120)

3% 1%

3% 2% 2%

10% 9%

15%

36%

6%

12%

Activitatedeloc

inovativă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Activitatetotal

inovativă

Nu stiu,nu

raspund

media= 7,25

Percepția caracterului de inovativitate asociat activităților specifice domeniului IT e una destul de bine conturată, scorul mediu fiind de 7,25, pe o scală de la 0 la 10, unde 0 reprezintă lipsa inovativității, iar 10, o activitatea total inovativă. 45% dintre companii își consideră activitatea ca fiind total sau aproape total inovativă (scor 9-10), iar alte 34% dintre companii acordă scoruri cuprinse între 6 și 8, ceea ce presupune o activitate preponderent inovativă. Doar undeva spre 11% dintre companiile din domeniu își apreciază activitatea ca fiind una slab inovativă (scoruri cuprinse între 1 și 5).



Se consideră într-o mai mare măsură inovativi companiile mari (peste 500 angajați), cele cu o cifră de afaceri medie sau ridicată (peste 500.000 lei), cele cu peste 50 angajați. Start-upurile nu se apreciază ca fiind într-o mai mare măsură inovative în raport cu companiile anterior intrate în piață, cel mai probabil fiind vorba de microîntreprinderile care subcontractează părți din activitatea marilor companii.

Circa 36% din cifra totală de afaceri a companiilor clujene de IT provine din produse destinate mediului de business, în timp ce alte 26% vizează sectorul de banking și finance, iar alte 8% provin din dezvoltarea de produse de comerț, retail și 7% din produsele destinate sectorului de tip e-commerce & web. Pentru celelalte sectoare, ponderea valorii produselor în cifra totală de afaceri este de maxim 2%.

Graficul 25. În ce domenii desfaceți cele mai de succes produse

ale companiei dvs.? (răspuns multiplu, N=120, date ponderate în raport cu cifra de afaceri)

36%

26%

8%

7%

2%

1%

1%

1%

1%

.235%

.054%

14%

2%

Business

Banking & Finance

Comert, retail

E-commerce & Web

Industrie

Administratie publica

Educatie

Sanatate

Telecomunicatii

Media & Entertainment

HORECA

Alt domeniu

Nu raspund

Acoperirea cu soluții a portofoliului companiilor de IT ne indică o prezență mai ridicată a E-commerce și Business Analitycs, fiecare cu ponderi mai mari de 50%, urmate de un set de 5 soluții (Content Management, Consumer Software, Document Management, ERP și Mobile) cu ponderi cuprinse între 46% și 49%. Soluții precum Engeneering App și Colaborative APP nu apar decât în portofoliul a 7% dintre companii.

Graficul 26. Care dintre următoarele categorii de soluții fac parte din portofoliul companiei dvs.? (N=120)

56% 55%

49% 48%

47% 46% 46%

42% 39%

31% 30%

25% 21%

20% 19%

7% 7%

2%

E-commerceBusiness Analytics

Content ManagementConsumer Software

Document ManagementERP

MobileCloud

Server SoftwareSecurity

CRMStorage

Big DataSupply Chain Management

BPMEngineering AppCollaborative App

Alta categorie

B. Principalele produse ale

pieței IT clujene


B. Principalele produse ale pieței IT clujene / C. Tehnologii utilizate

Soluţiile de e-commerce sunt într-o mai mare măsură prezente în cadrul companiilor cu domeniul principal de activitate de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), cod CAEN 6201. Business Analytics sunt, firesc, într-o mai mare măsură specifice prelucrării de date (cod CAEN 6311). Start-upurile sunt, într-o mai mare măsură decât companiile mai vechi din piață, orientate spre Engineering App (11%) și Cloud (49%).

Graficul 27. Pentru ce domenii oferă produse / servicii compania dvs.? (N=120)

62%

31%

9%

8%

8%

6%

5%

3%

3%

3%

8%

Business & Professional services

E-commerce & Web

Industrie

Comert, retail

Media & Entertainment

Educatie

Banking & Finance

Telecomunicatii

HORECA

Sanatate

Alt domeniu

Principalele domenii către care se îndreaptă serviciile de IT clujene sunt cele de Business & Professional Services, unde aproape două treimi dintre companii oferă servicii și E-commerce & Web, cu o adresabilitate de 31%. Pentru celelalte domenii, ponderea companiilor care oferă servicii variază între 3% și 9%.

Noile tehnologii utilizate pe piața clujeană de IT sunt Java Script (13%), .NET (10%) sau Cloud (5%). Circa 57% dintre companii au declarat că nu au utilizat în 2016 o tehnologie nouă. Care sunt preocupările de viitor ale industriei, în vederea adoptării de noi tehnologii? Datele ne indică o apetență mai ridicată spre device-uri conectate (IoT), unde aproape 40% dintre companii ar dori să dezvolte produse sau servicii.

Graficul 28. Ce tehnologii noi au fost folosite în compania dvs. în anul 2016? (întrebare deschisă, răspuns multiplu, N=120)

13% 10%

5% 4%

3% 3%

2% 2% 2% 2% 2% 2% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

0% 0%

13% 57%

Java Script

Cloud

Angular

SQL

Artificial Intelligence

Big Data

Unity

Raspberry Pi 0

Siebel

Realitate augumentata

Phyton

altele

C. Tehnologii utilizate



De asemenea, Realitatea Virtuală (28%) și Inteligența Artificială (22%) reprezintă direcții spre care un segment semnificativ de companii s-ar orienta. Biotehnologiile nu par a reprezenta un domeniu de interes, doar 7% dintre respondenți menționându-le.

Graficul 29. Dacă este să vă gândiți la viitor, în ce domenii ați vrea să dezvoltați produse / servicii? (răspuns multiplu, N=120)

22%

39%

28%

6%

7%

Inteligenta artificiala

Device-uri conectate (Internet of Things - IoT)

Realitate virtuala

Biotehnologie

Alt domeniu

Structura pe genuri

În 2016, în companiile clujene de IT activau circa 14.000 angajați, la care se mai adaugă circa 6.500 colaboratori în regim de PFA sau microîntreprindere. Desigur, aceste cifre sunt estimative, existând un segment semnificativ de angajați în IT care dețin, în paralel și autorizarea pentru a desfășura activități independente. Dintre aceștia, conform datelor furnizate de companii, circa 40% erau de gen feminin (circa 8.200 angajate, colaboratoare) și circa 60% (circa 12.300) erau de gen masculin.

Graficul 30. În prezent, din numărul total de persoane angajate în cadrul companiei dvs., fie salariați (cu contract de muncă), fie colaboratori (PFA, microîntreprinderi), câte sunt…?

Femei, 40%

Bărbați, 60%

D. Structura socio-demografică

a angajaților companiilor de IT


D. Structura socio‑demografică a angajaților companiilor de IT

Structura pe grupe de vârstă

Distribuția pe grupe de vârstă a angajaților din IT este următoarea:

Graficul 31. În prezent, din numărul total de persoane angajate, fie salariați (cu contract de munca), fie colaboratori (PFA, microîntreprinderi), cate au…? (N=120)

18%

26% 29%

16%

11%

18-25 ani 26-30 ani 31-35 ani 36-40 ani peste 40 ani

media = 31,5 ani

La nivelul municipiului Cluj-Napoca, estimăm un număr de circa 3.700 IT-iști de 18-25 ani, 5.300 de 26-30 ani, 5.900 de 31-35 ani, 3.300 de 36-40 ani și circa 2.200 de peste 40 ani. Distribuția este una normală, cu o pondere mai mare a specialiștilor de 31-35 ani și o vârstă medie de 31,5 ani. După 35 ani, ponderea IT-știlor scade până la 11%, în cazul celor de peste 40 ani.

Structura pe categorii de educație

Analiza nivelului de educație al angajaților din IT care desfășoară o activitate direct productivă ne indică faptul că aproape 60% dintre aceștia sunt absolvenți licențiați în IT. Alte 11% sunt absolvenți de master în IT, iar 7% sunt studenți în IT. 6% au maxim studii liceale, iar 18% sunt fie studenți, fie absolvenți ai altor domenii decât IT.

Ponderea masteranzilor e mai mare în rândul companiilor mari, cu peste 250 angajați (14%), dar și în rândul start-upurilor (de multe ori, demarate de către absolvenți de master). De asemenea, ponderea angajaților cu studii medii e mai ridicată tot în rândul companiilor medii și mari, cu peste 10 angajați.

Graficul 32. Am sa vă rog sa vă referiți acum doar la persoanele angajate în ACTIVITATE DIRECT PRODUCTIVĂ, fie salariați, fie colaboratori. CÂte dintre acestea sunt…? (N=120)

6% 7%

1%

16% 11%

1%

Doar cu maximstudii liceale, fara

a fi studenti

Studenti indomeniul IT

Studenti in altedomenii

Absolventi culicenta in

domeniul IT

Absolventi culicenta in alte

domenii

Absolventi cumaster saudoctorat indomeniul IT

Absolventi cumaster sau

doctorat in altedomenii

59%



Angajări de personal

Raportat la numărul total de salariați din prezent, procentul persoanelor nou angajate ca salariat a crescut continuu în ultimii trei ani. În 2017, deși datele au fost culese înainte de finalul anului, ele se înscriu în trendul ascendent, astfel încât putem estima că până la finalul anului, rata de noi salariați ca fiind de circa 20%:

Graficul 33. Dacă vă referiți la ultimii 3 ani (2015, 2016 și 2017), care a fost numărul PERSOANELOR NOU ANGAJATE ca SALARIAȚI? (N=120)

9%

12%

15%

20%

Procent nou angajati 2015 din total Procent nou angajati 2016 din total Procent nou angajati 2017 din total

În cifre absolute, în 2015 au fost nou angajate ca salariați circa 1.800 persoane, în 2016, circa 2.250, iar în 2017, până în prezent, circa 2.700, cu o cifra finală estimată al circa 3.800 salariați.

Durata medie de integrare a unui nou angajat este de circa 4 luni, în condițiile în care 39% dintre angajați sunt integrați în organizații în maxim 3 luni, iar alte 58%, în 3-6 luni. Doar 3% dintre salariați necesită o perioadă de integrare de peste 6 luni.

Graficul 34. Care e, cu aproximație, durata medie de integrare a unui nou angajat? (N=120)

Maxim 3 luni, 39%

3 – 6 luni, 58%

6 – 9 luni, 3%

Durata de integrare e mai redusă în cadrul companiilor de consultanță în IT (cod CAEN 6202), în cadrul companiilor mici și medii, cu maxim 50 angajați. De asemenea, integrarea în start-upuri e mult mai rapidă decât în companiile cu vechime.

Cea mai mare durată de integrare e menționată de către managerii de HR ai companiilor care produc soft la comandă (cod CAEN 6201) și de către cei ai companiilor mari, cu peste 50 angajați. În cazul acestora, durata medie de integrare crește cu circa 1-2 luni.

E. Gestionarea resurselor

umane


E. Gestionarea resurselor umane

Provocări în privința resurselor umane

Lipsa forței de muncă specializată reprezintă principala provocare în privința resurselor umane. Aproape două treimi dintre companii o menționează. Ea este secondată de motivarea angajaților, de stabilitatea pieței muncii și de calitatea pregătirii candidaților, motive menționate de 20%-29% dintre respondenți.

Graficul 35. Care sunt principalele provocări cu care se confrunta personalul HR din cadrul companiei dvs.? (întrebare deschisă, răspuns multiplu, N=120)

63%

29%

23%

20%

14%

1%

.223%

1.454%

Lipsa fortei de munca specializata

Motivarea angajatilor

Stabilitatea pieței muncii

Candidati slab pregatiti

Salariile prea mari, in raport cu competentele

Comunicarea cu clienții

Nu sunt provocari

Nu știu, nu raspund

Ce le lipsește noilor absolvenți de IT? Așa cum se observă în graficul 22 ne indică o varietate de lacune percepute de către reprezentanții industriei.

Graficul 36. Care considerați ca sunt principalele competente și abilitați care nu se regăsesc suficient în nivelul de pregătire al absolvenților din IT? (întrebare deschisă, răspuns multiplu, N=120)

27%

21%

18%

15%

14%

13%

12%

5.852%

2%

2%

2%

22%

Lipsa abilitatilor de comunicare

Capacitatea de lucru in echipa

Lipsa de inițiativă

Lipsa de cunoștinte de business

Lipsa experienței

Lipsa de cunostinte de project management

Lipsa de cunoștinte teoretice

Lipsa simtului practic

Lipsa de maturitate, echilibru, superficialitate

Lipsa unei gandiri structurate, capacitatea analitica

Altceva

Nu știu, nu răspund



Lipsa abilităților de comunicare, lipsa de lucru în echipă, lipsa de inițiativă conturează un tablou în care accentul cade pe lipsa soft-skills, carențe de personalitate și mai puțin de educație, pregătire. De asemenea, lipsa unei orientări pro-business e considerată o lipsă importantă a noilor generații de IT-iști.

Lipsa de comunicare, este menționată mai ales de managerii companiilor de producție de soft la comandă și de editare de alte produse de software (coduri CAEN 6201, 5829), companiilor de peste 250 angajați, cu o cifră de afaceri mare, de peste 5 milioane lei. Aspect firesc, ținând seama de faptul că în aceste companii apare o diversificare mai mare a task-urilor, incluzând componente bine structurate de comunicare internă și externă, spre deosebire de companiile mici, unde aceste componente sunt gestionate de către management.

Previziuni pentru 2018

Previziunile pentru anul următor sunt optimiste. Se estimează creșteri ale cifrei de afaceri și ale profitului cu minim 10%, în condițiile în care 58% dintre respondenți consideră că numărul de angajați va rămâne similar.

1%

1%

1%

4%

6%

6%

2%

1%

1%

6%

4%

58%

39%

41%

24%

37%

39%

5%

11%

8%

4%

Cifra de afaceri

Profitul

Numărul de angajați

Va scadea cu peste 20% Va scadea cu 11%-20% Va scadea cu 2%-10% Va ramane cam la fel

Va creste cu 2%-10% Va creste cu 11%-20% Va creste cu peste 20%


Au fost realizate 14 interviuri nemijlocite cu antreprenori din IT, companii din Cluj-Napoca și reprezentanți ai mediului universitar (Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca). Tematicile abordate în cadrul interviurilor s-au axat pe:

› Etapele principale ale dezvoltării IT-ului din Cluj-Napoca.

› Relația dintre universități și mediul de business.

› Principale provocări cu care se confruntă companiile din IT.

› Punctele tari ale IT-ului din Cluj.

› Punctele slabe ale IT-ului din Cluj.

› Inovarea în IT; piedici în calea inovării.

› Oportunitățile și riscurile domeniului IT: prognoze pe termen mediu și lung.

Analiza răspunsurilor furnizate de către reprezentanții firmelor de IT intervievate, au relevat câteva etape importante în evoluția acestui domeniu la Cluj:

Anii 1997-1998 au însemnat debutul serviciilor de outsourcing, a fost startul primelor firme de IT în Cluj-Napoca, firme de calibru mic (maxim 5 angajați), înființate de specialiști care au activat în domeniul de IT în străinătate și au revenit în țară. Anul 1998 a fost o perioadă a dezvoltării accelerate, fără experiență și procese, dar cu oameni foarte motivați și efort susținut (chiar si zile de muncă de 10-12). (antreprenor IT).

Anii 2000-2001 - o perioadă de criză, în contextul crizei din domeniul IT din SUA, urmată de o evoluție mai ”așezată” până în anii 2003. Antreprenorii declară că, în perioada 2003-2004, investițiile în IT reprezentau un demers curajos pentru oamenii de afaceri.

Urmează o perioadă de creștere constantă, firmele au crescut, s-au dezvoltat puțin câte puțin, în ritm organic, până în 2007 când încep să apară jucători mai mari, cu clienți exclusiv pe plan internațional. Este o perioadă caracterizată printr-o rentabilitate ridicată a firmelor.

În 2008, începe perioada crizei financiare, în care lucrurile s-au mai temperat, iar din 2009 a început din nou creșterea mai accentuată a pieței de IT în Cluj.

Conform respondenților, în ceea ce privește evoluția resurselor umane din domeniu, o maturitate a expertizei angajaților o întâlnim abia recent: abia prin 2015‑2016 am avut primele persoane seniori, cu zece ani de experienţă, care deja îşi doresc mentoring, îşi doresc mai mult decât programare. (antreprenor IT). Este și o etapă în care se urmărește și obținerea unor produse cu valoare adăugată, când, în afară de obținerea și dezvoltarea produsului se urmărește și partea de analiză de piață, analiză de business, și de experiență a utilizatorului.

Antreprenorii clujeni din IT declară că, în prezent, este o piaţă în stagnare, datorită câtorva elemente: resursele umane au devenit limitate, s-a ajuns la un nivel în care costurile resursei umane devin comparabile cu cele din occident. Chiar și în acest context însă, este o cerere mare din exteriorul țării datorită experienței bune din IT, datorită unor nevoi încă crescute pe piața de IT de la nivel global, și a unui deficit global de resurse umane.

Care sunt factorii care au marcat evoluția acestui domeniu în Cluj? Din răspunsurile antreprenorilor s-au desprins câteva aspecte importante, unele specifice țării și unele specifice mediului clujean: rentabilitatea și costul redus al forței de muncă în anii de început ai IT-ului, infrastructura de internet foarte bună din România (fibra optică), politicile fiscale din țară în general dar și politicile fiscale dedicate IT-ului (impozitul pe venit, impozitele aferente angajaților din IT, impozitele specifice angajaților care dezvoltă produse, etc), avantajul forței de muncă pregătită în universitățile clujene, competențele dezvoltate în acest domeniu care au continuat să dezvolte firme – mediul propice al orașului la Cluj-Napoca pentru dezoltarea unui antreprenoriat autohton în IT.

Interviuri antreprenori

din IT –Cluj‑Napoca

A. Etape majore în

evoluția IT-ului din Cluj

B. Situația actuală a

IT-ului din Cluj 2016-2017


Interviuri antreprenori din IT – Cluj-Napoca

Conform respondenților – antreprenori, IT-ul din Cluj este în continuare în proporție covârșitoare o piaţă de outsourcing, chiar în contextul încercărilor/debuturilor de dezvoltare de produse: piaţa de produse încă este destul de limitată, este în fază inițială, dar se dezvoltă. Se menționează însă că, rentabilitatea de outsourcing nu mai este atât de ridicată, fiind și motivul pentru care au început orientările spre partea de dezvoltare de produs. Este important de menționat faptul că se face distincția între outosurcing pur, clasic, și outsourcing-ul care a evoluat spre proiecte complexe, care creează competențe, și care nu înseamnă o simplă închiriere a forței de muncă.

IT-ul din Cluj în prezent este un domeniu matur, atât din punctul de vedere al orientărilor de business, al resursei umane angrenate, cât și al valorii pe piața locală.

Suntem o țară avantajoasă pe partea fiscală. La taxe, la condițiile pe angajați la impozitul pe venit. Avem impozit pe venit de 1% pentru 3 angajați până în 500.000 de euro. (antreprenor IT Cluj‑Napoca)

IT-ul este, conform respondenților, o industrie tânără, formată în ultimii 10-15 ani, care se confruntă în prezent cu câteva provocări majore, sistemice:

O primă provocare este la nivelul de experiență a managementului, a oamenilor care să conducă echipe, fiind semnalat un deficit în acest sens. Antreprenorii din IT declară că, în acest context, soluțiile la care se apelează în prezent sunt destul de costisitoare: fie se importă lideri din afara țării care costă, fie repatriază români care au lucrat în străinătate, fie se face o reconversie a liderilor din alte industrii (telecom, asigurări, etc).

O altă dificultate o reprezintă criza forței de muncă din IT: este o presiune mare pe resursa umană, este o accelerare atât de mare a creșterii salariilor în IT, încât, conform estimărilor respondenților, dacă se continuă pe acest trend, în următorii 3 ani de zile se vă ajunge la un cost per oră similar cu piața din afară, cu piața unde se livrează: se poate ajunge la un prag la care nu vă mai fi rentabil pentru clientul extern să cumpere din România. Conform respondenților, o primă dificultate constă în numărul prea mic al angajaților, comparativ cu cererea; a doua dificultate care ține de forța de muncă este aceea că, cea mai mare parte a angajaților nu sunt specializați, știu să facă câte puțin din toate; în acest context, a treia dificultate majoră constă în necesitatea pregătirii intense a angajaților, fiind nevoie de investiții susținute în training-ul oamenilor pentru a-i aduce la nivelul necesar, investiții continue și în creștere de la an la an; un al patrulea aspect semnalat se referă la faptul că, în facultățile de profil care pregătesc viitorii angajați din IT nu există pregătire și în soft skills sau business skills (necesare în activități precum analize de business, interacțiune cu clientul, management), pregătirea este exclusiv una tehnică.

O provocare importantă este trecerea dinspre partea de execuție spre partea de consultanță pentru IT, unde este vorba de mai puțină execuție, unde piața este marcată de o presiune mai scăzută a forței de muncă și unde valoarea adăugată este mult mai mare.

Investiția în dezvoltarea de produse – reprezintă o etapă firească pentru antreprenorii clujeni, dar riscantă din punctul de vedere al estimării succesului produselor respective pe anumite piețe: atunci când facem inovație pe un segment nou trebuie să construim piața, trebuie să o educăm. Este un efort foarte mare și sunt multe necunoscute. (antreprenor IT Cluj‑Napoca). Resursele necesare dezvoltării de produse pot fi problematice: capitalul ridicat, resurse umane foarte specializate și pregătite, timp alocat, costurile implicate de plasarea respectivelor produse pe piață (marketing, analize de piață, vânzări, etc.)

C. Principalele provocări

cu care se confrunta în prezent

companiile clujene din IT


Interviuri antreprenori din IT – Cluj‑Napoca

D. Inovarea în IT și piedicile

în calea inovării în IT

Ca direcții principale de inovare în zona de IT, au fost identificate câteva orientări:

• prima oportunitate de inovare este tot ce vizează tehnologii ”deep-tech”, în zonele complet noi, zonele care nu sunt încă abordate (”machine learning”, ”inteligență artificială”, ”blockchain”) unde inovarea ar aduce plus valoare.

• altă zonă de inovare este cea de îmbunătățire semnificativă a unor produse, tehnologii, procese deja existente.

• a treia perspectivă la nivelul inovării ar fi cea de îmbunătățire semnificativă la nivelul experienței consumatorului.

Orice soluție care simplifică viaţa, cred că în zona asta ar trebui să fie inovarea, iar plus valoarea ar trebui să fie chiar în zona asta de simplificare a vieții, în interacţiunea sau experienţa pe care o are consumatorul final cu oricare dintre soluțiile de IT pe care le livrăm, este o experiență care duce spre fericire, uşurinţă de folosire…. cred că deja putem vorbi despre inovaţie aici. (antreprenor IT Cluj‑Napoca)

Studiul a urmărit și să identifice câteva piedici în calea inovării. Din răspunsurile antreprenorilor locali din IT, s-au desprins câțiva factori:

• lipsă de viziune spre inovare a antreprenorilor dar și a angajaților

• lipsă de timp, antreprenorii sunt ocupați cu ”running the business”

• inovarea este scumpă

• nu sunt foarte multe organizații de tip venture capital care să finanțeze ideile inovative

• firmele care fac produse inovative o fac prin auto-finanțare, adică o parte din profit merge în dezvoltarea de produs, fapt care duce la anumite limitări în proces

• inovarea necesită o masă critică de specialiști

• inovarea ține și de o parte culturală și educativă, de modul în care școala a insistat pe creativitate sau nu

• deocamdată, pentru antreprenori, outsourcing-ul e safe (constant, stabil, predictibil, cererea încă mare), inovarea presupune risc, presupune eșecuri, este un test.

• în acest moment, firmele din IT sunt axate pe două direcții: ce vor/comandă clienții și pe ce vrea/cere piața. Inovarea totală ar fi un pas mai departe, ar presupune un circuit invers: compania creează și apoi educă clienții și piața, nevoia este generată ulterior.

• lipsa de cerere de produse de IT inovative în România

• lipsa de experiență de business, necesară pentru integrarea pe piață a un produs complet nou, pentru care nu a mai existat deloc experiență anterioară a consumatorului; odată cu crearea acestui produs trebuie educată și piața, ceea ce presupune un efort complex, îndelungat și riscant

Noi încercăm tot felul de abordări de câțiva ani pe partea de dezvoltare de produse. Nu merg aşa uşor. La dezvoltarea de produse ai nevoie de o piaţă, ai nevoie de o experiență de business, pe care noi nu o avem. Deci noi avem experienţă de IT la nivel global, avem experiență de a dezvolta software la nivel global, avem experienţă de a construi produse software, dar nu avem experienţă de business la nivel global, produsul trebuie integrat pentru a răspunde anumitor nevoi, da? În finanţe, în retail, în partea de automotive… (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)



• Consolidarea unui nucleu, a unui corp de angajați solid, cu o experiență mare în IT în toate zonele - procese, dezvoltare, soft, testare, project management. Experiența aceasta s-a format în ultimii 10-15 ani de outsourcing, rezultată din munca pe diferite proiecte, cu diferite firme din afară, o experiență globală, și cu atât mai valoroasă. Conform respondenților, clienții externi au educat resursa umană din Cluj și clujenii sunt recunoscuți ca specialiști de către clienți.

• Oportunitatea de a se dezvolta un antreprenoriat local/autohton în IT, spre deosebire de alte centre urbane din țară, unde prezența de la început a multi-naționalelor nu a făcut loc antreprenorilor locali, deoarece au absorbit majoritatea resursei umane în domeniu.

• Consolidarea unei structuri sănătoase de business în IT: multe companii medii și mici în continuă dezvoltare, este o piață descentralizată, nu monopolizată de câteva firme mari, o piață extrem de dinamică.

• Forța de muncă produsă de universitățile clujene, care duce la o continuă dezvoltare a oportunității de recrutare. Deschiderea mediului universitar spre provocările cu care se confruntă piața de IT și inițiative în zona alinierii la aceste provocări.

• IT‑ul a devenit un element de branding local, este o reputație bună a dezvoltatorilor din Cluj: se vinde mai bine IT‑ul și pentru că e din Cluj. Reputația primită de la brand‑ul de oraș este una foarte bună (antreprenor IT, Cluj‑Napoca).

• Elemente de infrastructură: poziționarea orașului, deschiderea spre Vest, inclusiv din punctul de vedere al conexiunilor de transport; piața de birouri care s-a dezvoltat în paralel cu mediul de business; dezvoltarea continuă a mediului universitar; municipiul ca pol de atracție pentru întreaga regiune.

• anumită etică de business care există la nivelul antreprenorilor din IT‑ul clujean.

Clujul a avut o șansă în perioada lui Funar, în care nu au venit multi‑naţionalele şi a apărut oportunitatea dezvoltării unui antreprenoriat local. Noi nu am fi putut porni o firmă mică dacă aveam o competiție dură din afară. În ’95‑’96, la fel, avem colegi care plecau în străinătate şi aveam colegi care plecau în Timișoara la Alcatel, la firmele de acolo, care au dezvoltat o specializare a lor, dar nu s‑au dezvoltat ca start‑upuri. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Avem deja masă critică. În momentul de faţă eu nu cred că lucrurile nu mai pot să dea înapoi, din punctul de vedere al industriei de servicii IT, deci avem o masă critică. O masă de angajați care contează la ora aceasta în România, despre care se vorbește, și care spune ceva despre Cluj. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

• Cererea foarte mare și competiția foarte mare pe piața de forță de muncă poate crea deficiențe în relația cu clienții.

• Colaborare insuficientă între domeniile de business.

• Numărul insuficient de middle-manageri.

• Numărul redus al consultanților din zona de IT.

• Număr redus de platforme asociative în domeniu, în special a celor care ar putea să susțină tinerii antreprenori; soluțiile care există, incubatoarele și acceleratoarele de afaceri sunt prea puține.

• Stagnarea ofertei de absolvenți din partea universităților clujene: numărul de absolvenți pe ultimul an a rămas relativ constant în condițiile în care cererea de forță de muncă a crescut de la an la an (estimările sunt de creștere a cererii cu 20% în fiecare an). Antreprenorii declară că nu reușesc să crească numeric firmele pe măsura cererii pe care o au.

F. Punctele slabe ale

IT-ului din Cluj

E. Punctele tari ale IT-ului din

Cluj


Interviuri antreprenori din IT – Cluj‑Napoca

În momentul de față, un punct slab ar fi că nu colaborăm îndeajuns între noi. Este însă o problemă de timp. Toți încercăm să facem lucrurile așa, în colțișorul nostru. Dacă toți cei mari din IT mâine şi‑ar vinde companiile și ar avea bani în bancă și n‑ar mai trebui să se gândească la ce fac, am sta la o poveste liniștiți. Am împărți, am face business‑uri împreună. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Cred că ar trebui să se dezvolte mai mult rolul acesta de consultant în zonă, ceea ce deja în București, cam există. Ca să existe un progres în organizație, sunt convins că trebuie să fie cineva din extern care vede lucrurile un pic mai transparent şi nu foarte specific organizației. Acesta ar fi rolul de consultant, acela pur, specific, al capitalistului, cel care poate să vadă mult mai bine complementaritatea între business‑uri, că e business local, că e business internațional, dar vine să își spună pe ce direcție să o iei, ca să câștigi și mai mult timp. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Competiția foarte mare pe piața de muncă creează un fel de self‑sufficient mentality a angajatului şi implicit a firmelor, iar firmele ajung la nivelul că nu mai înțeleg clientul. În sensul că începem să ne pierdem orientarea spre client, să ne pierdem orientarea spre o dezvoltare. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Câteva direcții principale:

• Specializarea mai mare a IT-ului pe anumite direcții și dezvoltarea pe domenii de nișă (augmented reality, big data, artificial intelligence, etc).

• Interacțiunea IT-ului cu alte business-uri.

• Specializarea intensă în zona tehnologică.

• Orientarea dinspre outsourcing spre dezvoltarea de produse; trecerea de la echipele foarte mari din outsourcing spre echipele de dezvoltare de produs unde resursele sunt foarte atent gestionate, unde este vorba de personal foarte specializat, oameni cu aptitudini înalt creative, mai puțini și mai greu de găsit; trecerea de la simpla livrare de outsourcing, unde totul este previzibil, unde costurile sau prețul pe oră este foarte clar, la fel și profitabilitatea la dezvoltarea de produs care presupune costuri de producție mai puțin previzibile, plasarea într-un context de piață și șanse de reușită mai puțin previzibile dar cu potențial mai ridicat decât la comandă. Este însă necesară conform respondenților obținerea unei valori adăugate scrierii de soft.

Oportunități sunt în zona de dezvoltare de produse, și de corelare cu celelalte business‑uri mature. Ar trebui să mergem să discutăm cu ei şi să facem lucruri împreună. Adică să mergem să facem companii noi de food‑tech, sau de logistică în zonele noi, sau pe banking. IT‑ul să se unească cu alte domenii. Şi să facem joint‑venture‑ul sau să facem în aşa fel încât să construim companiile de generație nouă de la zero. Care să fie complet digitalizate, cu modele de business complet noi, şi cu viziune globală. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Eu cred că dezvoltarea de produse vine prima dată din spiritul antreprenorial, în care există o caracteristică a acceptului la risc, sau îmbrățișăm riscul şi toți cei care investesc în produse sunt dispuși să investească în ceva în care, pe de o parte, sigur, au o viziune şi cred că vor aduce beneficii mai mari în următoarea perioadă. Dar este şi ceva ce să‑i reprezinte. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

D. Oportunități ale IT-ului din

Cluj



Văd o dezvoltare în viitor a nevoilor de IT, ingineri IT, o oportunitate care îţi permite să te dezvolţi în domeniu pe tehnologie şi în domeniul de IT, adică să evoluezi în procesele de software development, ceea ce e un mare lucru, pentru că e nevoie mare pe toate ramurile, deci nu mai vorbim de IT numai pentru calculatoare, ci vorbim de IT pentru telefon, pentru frigider, pentru becurile electrice, pentru orice. Deci nevoia e din ce în ce mai mare. Putem, încet, având capacitatea de a dezvolta, noi mai putem adăuga capacitatea de a inova sau de management a unui produs, de a face conexiunea cu o piață și cu nevoile unei piețe, putem să facem parteneriate și să dezvoltăm produse, ceea ce poate fi interesant, dar încă mai avem de lucru. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Antreprenorii clujeni intervievați au făcut următoarele prognoze cu privire la direcțiile în care se vă îndrepta IT-ul clujean în următorii 5 ani:

• Datorită crizei de resurse umane, salariile pe Cluj-Napoca vor crește în continuare, în medie cu 10%-12% pe an.

• Se va produce în continuare o orientare/ieșire spre orașele medii, unde costul forței de muncă ar fi cu aproximativ 20% mai scăzut.

• va crește valoarea creată de IT-ul clujean, undeva spre dublu.

• Se vor realiza exit-uri la nivel de produs dar și la nivel de companii de IT (exit-uri spre multinaționale.

• IT- ul se va specializa pe anumite domenii (farmaceutic, automotive, etc).

• Companiile mici de 10-15 angajați vor ajunge spre 100.

• Se va continua cu outsourcing deoarece rata profitabilității este încă la 18-28%, dar se va investi în paralel și în produse proprii.

• Perspectivele unei crize financiare în viitorul pe termen mediu nu îngrijorează neapărat, deoarece ar ”așeza”, ar ”face curățenie” pe piață.

Criza de resurse umane din Cluj este deja una reală. Pe procentul cu care cresc salariile în fiecare an se vede foarte clar. Pentru că piața este din ce în ce mai întinsă, nu există forță de muncă pe piață și atunci mecanic, se întâmplă aceste lucruri. O să fie o plafonare, la un moment dat. Sunt companii care au deschis în alte orașe. Unii au deschis la Târgu Mureş. Alții au deschis la Oradea. Deci dezvoltarea o să se facă pe orașele secundare. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Văd pe viitor o piață în care vor apărea specializări pe anumite segmente de nişă şi o piaţă în care vor apărea primele produse mai de succes. Nu văd un regres pe termen lung în acest domeniu. Văd o criză care vă așeza un pic lucrurile, văd o piață așezată undeva la 15‑20% mai jos decât e actual, dar aceasta nu ar fi pe termen lung o problemă. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

Un regres nu are cum să fie deoarece nevoia de soft la nivel global este în continuă creștere. Tehnologiile se schimbă foarte rapid. (antreprenor IT, Cluj‑Napoca)

H. IT-ul în Cluj peste 5 ani



La nivel național, domeniul IT reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu o pondere din ce în ce mai crescută în economia națională, depășind practic, împreună cu domeniul tehnologiilor comunicării, 6% din PIB. România se aliniază astfel, treptat, grupului select al statelor a căror economie este una determinată în mai mare măsură de inovativitate, creativitate și progres tehnologic.

Privind retrospectiv datele, observăm că dinamica acestui sector este ilustrată de creșterea accelerată a numărului de companii, în perioada 2011-2016 înregistrându-se cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic, iar programele de susținere ale domeniului noilor tehnologii vor conduce, cu siguranță, în următorii 3 ani la o dublare, practic a numărului de companii de IT. Până și creșterea numărului de companii IT în mediul rural, mai puțin atractiv pentru această piață, reprezintă un indicator al extinderii domeniului informatic, atrăgând tot mai mulţi antreprenori.

Creșterea ponderii start-upurilor în ansamblu pieței, prin dublarea numărului acestora în cei 6 ani de referință, ne indică și apariția pe piață a tinerilor antreprenori, promotorii de noi idei, noi soluții și o nouă atitudine în business, completând astfel companiile cu experiență care au crescut în ritm susținut în ultimii ani. Capacitatea acestor start-upuri de a rezista unei concurențe puternice constituie una din mizele pieței de IT, miză care suscită interesul tuturor specialiștilor, fiind una din premisele continuității cu succes a acestui domeniu.

Capacitatea de business dezvoltată de companiile de IT este reliefată și de dublarea cifrei totale de afaceri în 6 ani. O piață de aproape 5 miliarde de euro reprezintă, așa cum am spus, un segment important în orice calcul previzionist. Pe de altă parte, tendința resimțită de polarizare a pieței, prin aportul tot mai ridicat al marilor companii, trebuie ușor, ușor echilibrată de noi-veniții în piață și de segmentul median al companiilor, pentru a dezvolta un mediu concurențial sănătos, în care capacitatea creativă și inovativă să se contrapună puterii financiare.

În acord cu dimensiunile de mai sus, definitorii pentru sectorul de IT, numărul de angajați a evoluat în corelație, crescând la peste 101.000 mii angajați și reprezentând peste 2% din totalul corpului salarial. Fără a dispune de date concrete privind și numărul colaboratorilor în alt regim decât cel salarial, putem estima că programatorii și specialiștii IT reprezintă 3% din totalul salariaților români.

Toate aceste informații conturează dimensiunile unei piețe în expansiune, puternic racordată la fluxurile globale de business, acoperind cu produse și servicii practic totalitatea statelor dezvoltate ale lumii. Software-ul autohton sau creativitatea programatorilor români reprezintă de mult timp elemente centrale în orice prezentare a performanțelor economiei românești.

Care este, în tot acest tablou, poziția și amprenta Clujului? Dacă vom considera, practic, acest studiu drept o fotografie în mișcare realizată unui domeniu care crește cu mare viteză, Cluj-Napoca reprezintă tocmai exponentul principal al dinamismului pieței. Evoluând o perioadă în ritmul celorlalte hub-uri secundare de dezvoltare a sectorului informatic (Iași, Timișoara), Cluj-Napoca a reușit să decoleze și să câștige “ înălțime” în ultimii ani, ajungând la o amplitudine care îl poziționează ca și principal pol de business IT, după București.

Numărul de companii de IT a crescut în Cluj cu peste 75% față de 2011, mult peste media națională. Iar dacă vom lua în calcul și noile companii apărute în urma programelor guvernamentale de genul “Start-up Nation”, la această oră putem deja discuta despre dublarea acestui număr. Iar, ca altă caracteristică ce individualizează acest hub de IT, putem menționa ponderea mult mai mare a companiilor care care produc software la comandă (cod CAEN 6201) decât media națională. Procentul start-upurilor clujene este superior mediei naționale, lucru care ne arată infuzia de nou și toate atuu-rile asociate ei, pe care Cluj-Napoca le aduce acestui domeniu.

În termeni financiari, domeniul IT din Cluj, în perioada 2011-2016, a însemnat o multiplicare de aproape 4 ori a cifrei de afaceri agregate. Acest aspect a avut impact și asupra comunității, prin aportul major pe care acest domeniu îl are în susținerea directă și indirectă a dezvoltării orașului.

De asemenea, creșterea numărului de angajați din IT reprezintă un alt indicator care, pentru Cluj-Napoca, se situează la parametri superiori mediei naționale. Practic, în Cluj-Napoca, unul

Concluzii



dintre 8 clujeni de vârstă activă lucrează în IT. Mai mult decât o simplă categorie profesională, vorbim deja de o comunitate a programatorilor, prezentă activ atât în mediile virtuale, cât și în realitatea cotidiană, manifestându-și competența, creativitatea și civismul.

Deschiderea companiilor de IT clujene e una generală, cu produse și servicii care acoperă majoritatea domeniilor economice. Există, însă, domenii mai puțin explorate (ex. sectorul HORECA, Media & Entertainment), care pot constitui în timp o piață semnificativă. Deschiderea internațională e și ea una majoră, marea majoritate a companiilor de IT exportând în afara țării. Analiza surprinde procentul redus de produse oferite mediului local, alt aspect de care întreaga comunitate ar trebui să fie preocupată: cum integrăm mai bine un sector performant în viața comunității, profitând reciproc prin aceasta?

Într-un sector auto-perceput ca fiind inovativ, preocupările de viitor ale informaticienilor clujeni vizează domenii precum inteligența artificială, realitatea virtuală sau device-urile conectate, fiind practic similare cu tendințele globale din IT.

Cine sunt IT-iștii clujeni? În spatele cifrelor descoperim o comunitate tânără, echilibrată ca genuri, în care ponderea “alogenilor”, cei cu un alt background educațional decât informatica, este semnificativă, de aproape 20%. Perioada de integrare a acestora în companii este, în cele mai multe dintre cazuri, cuprinsă între 3 și 6 luni, iar durata medie de activitate în cadrul unei companii este de circa 4 ani. Motivațiile care stau în spatele migrării angajaților spre alte companii vizează atât dimensiunea salarială, cât și nevoia de noi provocări sau apariția unor noi oportunități.

Dar, dincolo de acest tablou optimist se pot întrezări și provocările inerente unei dezvoltări rapide și de amploare a acestui sector într-un oraș de nivel median, dacă ne raportăm la standarde globale. Decalajul dintre ritmul de dezvoltare al companiilor de IT și numărul de potențiali angajați pe care mediul universitar îi poate propune pieței muncii face să fie din ce în ce mai mult resimțită lipsa de forță umană calificată. De altfel, datele de sondaj ne indică tocmai acest aspect ca fiind principala provocare a domeniului.

În condițiile în care marile companii captează o tot mai mare pondere de IT-iști, fluctuația mare a forței de muncă, determinată de dezechilibrul dintre cererea de specialiști și capacitatea de a forma specialiști, se poate transforma într-un obstacol care împiedică dezvoltarea unei culturi organizaționale. Ponderea noilor angajați reprezintă 20% din total.

Desigur, apar soluții, fie de tipul reconversiei profesionale, companiile își asumă și acest rol, de formare de programatori, fie prin oferta generoasă de pachete salariale și de bonusuri pentru angajați, dar presiunile venite dinspre zona de business pot duce spre decizii de relocare a unor segmente de activitate în alte orașe, cu un mai mare potențial de specialiști.

Probabil una dintre întrebările pe care și le pun frecvent managerii din IT e și aceea a potențialului pe care municipiul Cluj-Napoca îl poate oferi acestui domeniu. Previziunile făcute de aceștia pentru următorul an ne indică faptul că, deși iau în calcul o creștere a cifrei de afaceri și a profitului cu circa 10%-20%, sunt reținuți în privința creșterii numărului de angajați, majoritatea estimându-l similar cu numărul angajaților din prezent.

Așadar, putem concluziona că, deși nu se situează cifric la nivelul capitalei țării, Cluj-Napoca e cel mai dinamic hub de IT pe o piață aflată și ea în plină expansiune, meritându-și atributele de imagine asociate, de oraș al programatorilor. Dar, dincolo de realitatea imediată, comunitatea de business din IT, împreună cu mediul universitar și comunitatea locală trebuie să anticipeze potențialul resurselor pe care sectorul de IT le poate găsi în Cluj-Napoca și să identifice soluții care să permită valorificarea acestui potențial.

41

MEMBRI ARIES TRANSILVANIA

copyright © ARIES Transilvania

Address: 14 Iosif Vulcan Street 400046, Cluj-Napoca

Phone: +40 742 083 888 E‑mail: [email protected]: www.agoraconsulting.ro

Address: Liberty Technology Park, 21 Garii Street, 3rd floor 400267, Cluj-Napoca

Phone: +40 364 410 806E‑mail: [email protected] Site: www.altran.com/ro/en/

Address: 63 Minerilor Street 400267, Cluj-Napoca

E‑mail: [email protected] Phone: +40 264 440 600 Site: www.arobs.com

Address: 111B Calea Turzii Street 400267, Cluj-Napoca

E‑mail: [email protected]: +40 264 443 330, Site: www.artprogram.ro

Address: 34 Traian Street, 5th Floor 400046, Cluj-NapocaPhone: +40 371 426 297E‑mail: [email protected]: www.altom.ro

Address: High-Technology Industrial Park 47 Taietura Turcului street 400046, Cluj-Napoca

Phone: +40 364 401 253E‑mail: [email protected] : www.ambo.ro

Address: 26 Colinei Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 740 551 863E‑mail: [email protected]: www.artdynasty.com

Address: 1A Eugen Ionesco Street 400267, Cluj-Napoca

E‑mail: [email protected] Phone: +40 264 403 662 Site: www.artsoft-consult.ro

Vă mulțumim pentru sprijinul, implicarea și încrederea acordată!

42


Studiul Pieței de IT în Cluj - Analiză Comparativă Națională

Address: 2B Pârâului Street Cluj‑NapocaPhone: +40 364 808 998E‑mail: [email protected]: www.arxia.com

Address: 18 Constantin Brancusi Cluj‑NapocaPhone: +40 374 900 200E‑mail: [email protected] Site: www.avangarde-software.com

Address: 19 Crisana Street Satu Mare

Phone: +40 361 086 115

Address: 21 Garii Street, Liberty Technology Park, Cluj-NapocaPhone: +40 264 554 430E‑mail: [email protected]; [email protected]: www.cds.ro

Address: 28 Varadia Street TimişoaraPhone: +40 256 706 057 E‑mail: [email protected] Site: https://avaelgo.ro

Address: 9 Eroilor Boulevard, Cluj‑Napoca

Phone: +4037 788 1060E‑mail: [email protected] : www.blugento.ro

Address: 4 Nicolae Titulescu Boulevard, Cluj‑Napoca

Phone: +04 064 414 610 E‑mail: [email protected]: www.brinel.com

Address: 4 Nicolae Titulescu Boulevard, Cluj‑Napoca

Phone: +40 264 41 41 23 E‑mail: [email protected] Site: www.centruldeinformatica.ro

43



Address: 30/8 Emil Racovita Street Cluj‑NapocaPhone: +40 745 625 528E‑mail: [email protected]: www.comknow.com

Address: 68 Plopilor Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 745 617 142E‑mail: [email protected]: http://craftingsoftware.com

Address: 17 Baba Novac Street Cluj‑Napoca

Phone: Tel: +40 744 479 479E‑mail: [email protected]: https://dualit.ro

Address: 62 Moților Street Cluj‑NapocaPhone: +40 364 101 203E‑mail: [email protected]: www.evozon.com

Address: 24 George V Bibescu Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 742 162 724 E‑mail: [email protected] Site: www.corebuild.eu

Address: 5 Brigadierilor Street Cluj‑Napoca Phone: +40 364 101 633 E‑mail: [email protected] Site : www.donauinvest.ro

Address: 27A Buna-Ziua Street Cluj‑NapocaPhone: +40 752 109 500 E‑mail: [email protected]: http://evercoder.com

Address: 11 Gheorghe Pop de Băsești Street Baia Mare

Phone: +40 362 802 044E‑mail: [email protected]: www.fidasolutions.com

44



Address: 106 Frunzisului Street Cluj‑NapocaPhone: +40 264 453 303E‑mail: [email protected]: www.fortech.ro

Address: 57A, Calea Dorobantilor Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 371 398 899E‑mail: [email protected]: www.hpm.ro

Address: 11 Buftea Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 364 881 355E‑mail: [email protected]: http://imprezzioglobal.com

Address: 146 Porii Street, Floresti, Cluj‑NapocaPhone: +40 744 332 116

Address: 75 Frunzisului Street Cluj‑Napoca Phone: +40 364 401033E‑mail: [email protected]: www.gebs.ro

Address: 3 Victor Fulicea Street Cluj‑Napoca Phone: +40 740 136 828 E‑mail: [email protected] Site : www.ikonsoft.eu

Address: 5 Magnoliei Street Baia MarePhone: +40 755 078 097 E‑mail: [email protected]: www.indecosoft.ro

Address: 163 Minerilor Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 728 276 287 E‑mail: [email protected]

45



Address: 19 Pitești Street Cluj‑NapocaPhone: +48 22 266 01 02E‑mail: [email protected] Site: www.lacan.com.pl

Address: 19-21 Macului Street Cluj‑NapocaPhone: +40 364 404 454E‑mail: [email protected]: www.lifeishard.ro

Address: 9 Brassai Street Cluj‑Napoca Phone: +40 733 900 580E‑mail: [email protected]: www.msg-systems.ro

Address: 18 Inau Street Cluj‑NapocaPhone: +40 264 414132E‑mail: [email protected]: www.polysoft.ro

Address: 87 Republicii Street Cluj‑Napoca Phone: +40 364 802 630E‑mail: cvs-Româ[email protected]: www.laitek.ro

Address: 14-16 Eroilor Street Cluj‑Napoca Phone: +40 740 980 765E‑mail: [email protected] : www.lola.tech

Address: 19-21 Constanța Street 400158 Cluj-NapocaPhone: +40 264 406 460Site: www.nttdata.com

Address: 19 Independentei Boulevard, Bistriţa

Phone: +40 730 502 622

46



Address: 1 Facliei Street OradeaPhone: +40 359 402 267 E‑mail: [email protected] Site: www.qubiz.com

Address: 70 21 Decembrie 1989 Boulevard Cluj‑NapocaPhone: +40 736 684 027E‑mail: [email protected]: www.crmrebs.ro

Address: 1 Szigligeti Ede Street OradeaPhone: +40 259 563 939 E‑mail: [email protected]: www.roetco.ro

Address: 24 Constanța Street Cluj‑NapocaPhone: +40 364 310 610E‑mail: [email protected]: www.sdl.com

Address: 47 Tăietura Turcului Street Cluj‑Napoca Phone: +40 264 233 789 E‑mail: [email protected] Site: www.railsoft.ro

Address: 21 Victor Babes Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 264 59 1136 E‑mail: [email protected] Site : www.recognos.ro

Address: 44-46 Henri Barbusse Street Cluj‑NapocaPhone: +40 744 679 530 E‑mail: [email protected]: informalschool.com

Address Cluj‑Napoca Phone: E‑mail: Site:

: 29 Frunzisului Street

+40 364 113 [email protected]


MEMBRI ŞI PARTENERI ARIES TRANSILVANIA

Address: 57 Republicii Street Cluj‑NapocaPhone: +40 364 401 400 E‑mail: [email protected] Site: www.softvision.ro

Address: 241C Calea Turzii Street Cluj‑NapocaPhone: +40 264 440 500E‑mail: [email protected]: www.transart.ro

Address: 334 Tomis Boulevard Constanța Phone: +40 241 543 711E‑mail: [email protected] / [email protected]: www.yuka.ro

Address: 1 Mihail Kogalniceanu Street Cluj‑NapocaPhone: +40 264 405 300Site: www.ubbcluj.ro

Address: 3 Ștefan Augustin Doinaș Cluj‑Napoca Phone: +40 732 793 531E‑mail: [email protected]: www.streamaxia.com

Address: 77 21st December 1989 Boulevard Cluj‑Napoca Phone: +40 264 599 351E‑mail: [email protected] : https://tss-yonder.com/

Address: 2 Stefan cel Mare Square Cluj‑NapocaPhone: +40 264 594 672Site: www.isjcj.ro

Address: 28 Memorandumului Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 264 401 200Site: www.utcluj.ro


MEMBRI ŞI PARTENERI ARIES TRANSILVANIA

Address: 3-5 Câmpul Pâinii Street Cluj‑NapocaPhone: +40 728 246 050E‑mail: [email protected]: www.academyplus.ro

Address: 3 Moțilot Street Cluj‑NapocaPhone: +40 264 591 516E‑mail: [email protected]: www.primariaclujnapoca.ro

Address: 22-26 Ferdinand Street Cluj‑NapocaPhone: +40 742 180 889E‑mail: [email protected] Site: www.startuptransilvania.ro

Address: 2 Mihai Viteazu Boulevard SibiuPhone: +40 269 220426E‑mail: ramona.candea@indsoft. ro Site: www.indsoft.ro

Address: 2 Unirii Square Cluj‑Napoca Phone: +40 747 196 681E‑mail: [email protected]: www.adizmc.ro

Address: 67-103 Donat Street Cluj‑Napoca

Phone: +40 264 58 40 37E‑mail: [email protected] : www.itim-cj.ro

Site: www.stplus.ro


Phone: +40 722 707 445

Soft Tech PLUS


Mulțumiri!

Dorim pe această cale să mulțumim membrilor echipei executive ARIES Transilvania pentru implicare si devotament și de asemenea Cătălinei Ciubotaru – Project Manager și Sorinei Mone, care au coordonat realizarea studiului.

În același timp, dorim să ne arătăm recunoștința pentru sprijinul și implicarea suplimentară în realizarea acestui material și a activităților noastre dedicate industriei IT&C locale și regionale către Primăria și Consiliul Local Clu-Napoca, AROBS Transilvania Software, NTT Data, Brinel, Evozon, Transart, Fortech, Indeco Soft, Softech Plus, precum și tuturor membrilor noștri.


www.clujbusiness.rois the platform created by the International Affairs and Foreign Investments Department within the Municipality of Cluj-Napoca in order to promote the city from a business perspective - its mature stakeholders, its business calendar, its plans for the future.

International Affairs and Foreign Investments Department, Cluj-Napoca City Hall

ContactAddress: 3 Motilor Street, Cluj-NapocaPhone: +40 264 591 273E-mail: [email protected]: www.clujbusiness.ro

Reconfigurarea traseului: în ce direcţie merge · Cel mai bun indicator în acest sens este...

Documents

Transcript of Reconfigurarea traseului: în ce direcţie merge · Cel mai bun indicator în acest sens este...