UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Ion Bumbu

RECICLAREA TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare

şi neutralizare a deşeurilor solide

Chişinău - 2007

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra Ecotehnie Management Ecologic şi Ingineria Apelor UNESCOCousteau

Prof univ dr hab Ion Bumbu

RECICLAREA TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare

şi neutralizare a deşeurilor solide

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Bumbu Ion Reciclarea tratarea şi depozitarea deşeurilor solide Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare şi neutralozare a deşeurilor solide Ion Bumbu Univ Teh a Moldovei Fac Urb şi Arh Catedra Ecotehnie Management Ecologic şi Ingineria Apelor UNESCOCousteau ndash Ch UTM 2007- 65p Bibliogr p65 (11 tit) ISBN

Chişinău UTM

2007

Creşterea standardului de viaţă a populaţiei este stracircns legată de generarea deşeurilor solide

Prezenta lucrare constituie o icircncercare de abordare integrată a problemelor de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare şi eliminare finală a deşeurilor solide avacircnd ca obiectiv identificarea metodelor de salubrizare a localităţilor care să asigure minimizarea riscului de poluare a mediului protecţia apelor subterane reducerea mirosurilor icircmpiedicarea răspacircndirii vectorilor de boli reducerea impactului asupra sănătăţii umane

Lucrarea este destinată studenţilor şi specialiştilor din domeniile Ingineriei mediului Ingineriei urbane Ingineriei apelor

Exprimăm mulţumiri lectorului superior Ludmila Vacircrlan care

a contribuit la apariţia acestei lucrări

Redactor responsabil profuniv drhab Ion Bumbu Recenzent profuniv dr Dumitru Ungureanu copy UTM 2007

3

Cuprins 1 Problema deşeurilor sub aspect economic şi ecologichelliphellip 4 2 Caracterizarea şi clasificarea deşeurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7

21 Deşeuri minierehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 22 Deşeuri din industria metalurgică şi energeticăhelliphelliphelliphelliphellip 8 23 Deşeuri de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 24 Deşeuri de construcţiihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 25 Deşeuri stradalehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 26 Deşeuri menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 27 Deşeuri agrozootehnicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1028 Deşeuri periculoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1029 Deşeuri radioactivehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113 Probleme de proiectare privind evacuarea valorificarea şi

neutralizarea deşeurilor solidehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 11

31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solidehellip 1332 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere 1533 Determinarea numărului necesar de autogunoierehelliphelliphellip 1934 Expertiza proiectelor de salubrizare icircn centrele populatehellip 214 Procedee de tratare a reziduurilor menajere solidehelliphelliphellip 23

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare)helliphelliphellip 2342 Arderea (incinerarea) reziduurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2843 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphellip 3044 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilorhelliphelliphelliphellip 315 Gestionarea integrală a reziduurilor menajerehelliphelliphelliphellip 356 Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a

reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4061 Procedeul Thomas (Multibacto)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4162 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suediahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4363 Procedeul mecanic bdquoTrisocrdquohelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4564 Procedeul Cechinihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4967 Instalaţia prototip din Bucureşti ndash Mililarihelliphelliphelliphelliphelliphellip 517 Gestionarea deşeurilor de la icircntreprinderile vinicolehelliphellip 53

71 Prelucrarea deşeurilor cu conţinut de tartraţi 6072 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţihelliphelliphellip 63

Bibliografiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 65

4

1 PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC

Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului iar reciclarea tratarea

şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane

Societatea umană are ca sursă primordială de existenţă munca icircn al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior icircn produse de nivel calitativ superior Pentru aceasta el are nevoie de energie Obligatoriu icircnsă din această activitate apar produse secundare inutile de cele mai multe ori toxice Aceste deşeuri noxe poluanţi pun icircn pericol prin acumulare nu numai activitatea creatoare de bunuri ci chiar confortul şi sănătatea speciei umane

Actualul flux de materiale este nedurabil datorită distrugerii ambientale extracţiei prelucrării şi depozitării deşeurilor Cererea de produse din lemn şi hacircrtie de exemplu continuă să se răsfracircngă asupra pădurilor avacircnd consecinţe ambientale grave Tăierile realizate pentru obţinerea produselor din lemn ameninţă peste 70 din pădurile virgine mari rămase pe planetă iar icircn multe părţi ale lumii plantaţiile forestiere cu o singură specie au icircnlocuit codrii seculari ceea ce a redus diversitatea speciilor făcacircnd necesară aplicarea insecticidelor Pădurile sănătoase asigură servicii vitale icircn cadrul ecosistemelor de pildă stăvilesc eroziunea acumulează apa pe care o furnizează icircn anotimpurile secetoase şi reglează regimul pluviometric Pădurile reprezintă habitatul unei game diverse de organisme vegetale şi animale găzduind peste 50 din speciile de pe glob

Unităţile miniere folosesc chimicale toxice ca cianură mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu Sterilul respectiv restul de minereu icircmbibat cu substanţe toxice care rămacircne după separarea metalului este descărcat adesea direct icircn lacuri sau racircuri cu consecinţe devastatoare Proporţii catastrofale au luat deversările industriale icircn racircul Rein icircn lacurile din America s-au acumulat munţi de deşeuri industriale şi doar măsurile excepţionale au permis ameliorarea situaţiei ecologice

Icircn 1983 icircn urma ruperii barajului de la Stebnic (Ucraina) icircn racircul Nistru au nimerit sute de mii m3 de ape toxice industriale Ca urmare a

5

acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vieţuitoarelor din racircul Nistru

Activitatea industrială din secolul XX a fost icircnsoţită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb zinc şi cupru emisiile industriale globale de plumb depăşesc acum nivelurile naturale de 27 de ori Impactul acestei poluări este grav ca urmare a contaminării cu metale grele de exemplu vegetaţia lipseşte pe o rază de 15 km icircn jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietică Expunerea la mercur larg răspacircndiră printre mineri măreşte riscul cancerului şi poate afecta rinichii şi sistemul nervos iar plumbul ndash o substanţă neuro toxică ndash este cunoscut şi prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor

Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate icircn locuri neamenajate iar un sfert din acestea sunt deversate icircn ocean Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale ambientale şi economice teribile icircn multe regiuni ale lumii Se spune că un sfert din populaţia Rusiei de exemplu trăieşte icircn zone unde poluarea depăşeşte de 10 ori nivelul admis Icircn Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deşeuri periculoase

Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om vieţuitoare şi mediu Deşeurile periculoase sunt formate icircn cea mai mare parte icircn industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto benzinării etc Chimia modernă a pus icircn folosinţă noi chimicale sintetice adesea cu consecinţe necunoscute care nu sunt atacirct de omniprezente pe cacirct sunt de persistente Produşii organici persistenţi (POP) printre care se numără pesticidele materiile plastice dioxina etcse menţin activ icircn mediu mulţi ani Deoarece se degradează icircncet POP se adună icircn ţesuturile grase cacircnd trec icircn lanţul alimentar provocacircnd perturbări icircn sistemele endocrin şi reproducător

Cele mai importante volume de deşeuri toxice icircn ţările UE revin Germaniei Franţei şi Angliei (42 mln tan) Rusiei icirci revin circa 20 mln tan iar celorlalte ţări ale Europei Centrale şi de Est (ECE) cacirct şi Noilor State Independente (NSI) ndash icircncă 10 mln tan

Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările

6

dezvoltate este foarte mare (430 ndash 800 kgan pe cap de locuitor) şi icircn continuă creştere Icircn ţările icircn curs de dezvoltare acest material este deversat adesea icircn locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare Icircn ţările industrializate deşeurile menajere solide de obicei sunt icircngropate sau incinerate avacircnd urmări ambientale De exemplu dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane iar prin putrezirea materiei organice se formează metan ndash un gaz de seră cu o capacitate de icircncălzire globală de 21 de ori mai mare decacirct al dioxidului de carbon

Doar icircn ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a icircnceput să scadă icircn ţările dezvoltate pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte datorită costurilor icircn continuă creştere a depozitelor de deşeuri

Azi icircn ţările dezvoltate se acumulează icircn jurul a 800 ndash 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual icircn R Moldova ndash 340 Chişinău ndash 400kg

Gestionarea corectă a deşeurilor care prin natura lor reprezintă atacirct o sursă de poluare cacirct şi un izvor de materii prime seculare trebuie realizată icircn mod integrat cu icircnţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate Icircn legătură cu aceasta tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte

- micşorarea cantităţii de deşeuri - evitarea poluării mediului Din experienţa altor ţări sndasha constatat că una din modalităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate este icircnlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile Icircn acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra Ecotehnie Management Ecologic şi Ingineria Apelor UNESCOCousteau

Prof univ dr hab Ion Bumbu

RECICLAREA TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare

şi neutralizare a deşeurilor solide

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Bumbu Ion Reciclarea tratarea şi depozitarea deşeurilor solide Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare şi neutralozare a deşeurilor solide Ion Bumbu Univ Teh a Moldovei Fac Urb şi Arh Catedra Ecotehnie Management Ecologic şi Ingineria Apelor UNESCOCousteau ndash Ch UTM 2007- 65p Bibliogr p65 (11 tit) ISBN

Chişinău UTM

2007

Creşterea standardului de viaţă a populaţiei este stracircns legată de generarea deşeurilor solide

Prezenta lucrare constituie o icircncercare de abordare integrată a problemelor de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare şi eliminare finală a deşeurilor solide avacircnd ca obiectiv identificarea metodelor de salubrizare a localităţilor care să asigure minimizarea riscului de poluare a mediului protecţia apelor subterane reducerea mirosurilor icircmpiedicarea răspacircndirii vectorilor de boli reducerea impactului asupra sănătăţii umane

Lucrarea este destinată studenţilor şi specialiştilor din domeniile Ingineriei mediului Ingineriei urbane Ingineriei apelor

Exprimăm mulţumiri lectorului superior Ludmila Vacircrlan care

a contribuit la apariţia acestei lucrări

Redactor responsabil profuniv drhab Ion Bumbu Recenzent profuniv dr Dumitru Ungureanu copy UTM 2007

3

Cuprins 1 Problema deşeurilor sub aspect economic şi ecologichelliphellip 4 2 Caracterizarea şi clasificarea deşeurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7

21 Deşeuri minierehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 22 Deşeuri din industria metalurgică şi energeticăhelliphelliphelliphelliphellip 8 23 Deşeuri de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 24 Deşeuri de construcţiihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 25 Deşeuri stradalehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 26 Deşeuri menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 27 Deşeuri agrozootehnicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1028 Deşeuri periculoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1029 Deşeuri radioactivehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113 Probleme de proiectare privind evacuarea valorificarea şi

neutralizarea deşeurilor solidehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 11

31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solidehellip 1332 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere 1533 Determinarea numărului necesar de autogunoierehelliphelliphellip 1934 Expertiza proiectelor de salubrizare icircn centrele populatehellip 214 Procedee de tratare a reziduurilor menajere solidehelliphelliphellip 23

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare)helliphelliphellip 2342 Arderea (incinerarea) reziduurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2843 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphellip 3044 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilorhelliphelliphelliphellip 315 Gestionarea integrală a reziduurilor menajerehelliphelliphelliphellip 356 Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a

reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4061 Procedeul Thomas (Multibacto)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4162 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suediahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4363 Procedeul mecanic bdquoTrisocrdquohelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4564 Procedeul Cechinihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4967 Instalaţia prototip din Bucureşti ndash Mililarihelliphelliphelliphelliphelliphellip 517 Gestionarea deşeurilor de la icircntreprinderile vinicolehelliphellip 53

71 Prelucrarea deşeurilor cu conţinut de tartraţi 6072 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţihelliphelliphellip 63

Bibliografiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 65

4

1 PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC

Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului iar reciclarea tratarea

şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane

Societatea umană are ca sursă primordială de existenţă munca icircn al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior icircn produse de nivel calitativ superior Pentru aceasta el are nevoie de energie Obligatoriu icircnsă din această activitate apar produse secundare inutile de cele mai multe ori toxice Aceste deşeuri noxe poluanţi pun icircn pericol prin acumulare nu numai activitatea creatoare de bunuri ci chiar confortul şi sănătatea speciei umane

Actualul flux de materiale este nedurabil datorită distrugerii ambientale extracţiei prelucrării şi depozitării deşeurilor Cererea de produse din lemn şi hacircrtie de exemplu continuă să se răsfracircngă asupra pădurilor avacircnd consecinţe ambientale grave Tăierile realizate pentru obţinerea produselor din lemn ameninţă peste 70 din pădurile virgine mari rămase pe planetă iar icircn multe părţi ale lumii plantaţiile forestiere cu o singură specie au icircnlocuit codrii seculari ceea ce a redus diversitatea speciilor făcacircnd necesară aplicarea insecticidelor Pădurile sănătoase asigură servicii vitale icircn cadrul ecosistemelor de pildă stăvilesc eroziunea acumulează apa pe care o furnizează icircn anotimpurile secetoase şi reglează regimul pluviometric Pădurile reprezintă habitatul unei game diverse de organisme vegetale şi animale găzduind peste 50 din speciile de pe glob

Unităţile miniere folosesc chimicale toxice ca cianură mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu Sterilul respectiv restul de minereu icircmbibat cu substanţe toxice care rămacircne după separarea metalului este descărcat adesea direct icircn lacuri sau racircuri cu consecinţe devastatoare Proporţii catastrofale au luat deversările industriale icircn racircul Rein icircn lacurile din America s-au acumulat munţi de deşeuri industriale şi doar măsurile excepţionale au permis ameliorarea situaţiei ecologice

Icircn 1983 icircn urma ruperii barajului de la Stebnic (Ucraina) icircn racircul Nistru au nimerit sute de mii m3 de ape toxice industriale Ca urmare a

5

acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vieţuitoarelor din racircul Nistru

Activitatea industrială din secolul XX a fost icircnsoţită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb zinc şi cupru emisiile industriale globale de plumb depăşesc acum nivelurile naturale de 27 de ori Impactul acestei poluări este grav ca urmare a contaminării cu metale grele de exemplu vegetaţia lipseşte pe o rază de 15 km icircn jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietică Expunerea la mercur larg răspacircndiră printre mineri măreşte riscul cancerului şi poate afecta rinichii şi sistemul nervos iar plumbul ndash o substanţă neuro toxică ndash este cunoscut şi prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor

Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate icircn locuri neamenajate iar un sfert din acestea sunt deversate icircn ocean Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale ambientale şi economice teribile icircn multe regiuni ale lumii Se spune că un sfert din populaţia Rusiei de exemplu trăieşte icircn zone unde poluarea depăşeşte de 10 ori nivelul admis Icircn Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deşeuri periculoase

Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om vieţuitoare şi mediu Deşeurile periculoase sunt formate icircn cea mai mare parte icircn industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto benzinării etc Chimia modernă a pus icircn folosinţă noi chimicale sintetice adesea cu consecinţe necunoscute care nu sunt atacirct de omniprezente pe cacirct sunt de persistente Produşii organici persistenţi (POP) printre care se numără pesticidele materiile plastice dioxina etcse menţin activ icircn mediu mulţi ani Deoarece se degradează icircncet POP se adună icircn ţesuturile grase cacircnd trec icircn lanţul alimentar provocacircnd perturbări icircn sistemele endocrin şi reproducător

Cele mai importante volume de deşeuri toxice icircn ţările UE revin Germaniei Franţei şi Angliei (42 mln tan) Rusiei icirci revin circa 20 mln tan iar celorlalte ţări ale Europei Centrale şi de Est (ECE) cacirct şi Noilor State Independente (NSI) ndash icircncă 10 mln tan

Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările

6

dezvoltate este foarte mare (430 ndash 800 kgan pe cap de locuitor) şi icircn continuă creştere Icircn ţările icircn curs de dezvoltare acest material este deversat adesea icircn locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare Icircn ţările industrializate deşeurile menajere solide de obicei sunt icircngropate sau incinerate avacircnd urmări ambientale De exemplu dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane iar prin putrezirea materiei organice se formează metan ndash un gaz de seră cu o capacitate de icircncălzire globală de 21 de ori mai mare decacirct al dioxidului de carbon

Doar icircn ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a icircnceput să scadă icircn ţările dezvoltate pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte datorită costurilor icircn continuă creştere a depozitelor de deşeuri

Azi icircn ţările dezvoltate se acumulează icircn jurul a 800 ndash 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual icircn R Moldova ndash 340 Chişinău ndash 400kg

Gestionarea corectă a deşeurilor care prin natura lor reprezintă atacirct o sursă de poluare cacirct şi un izvor de materii prime seculare trebuie realizată icircn mod integrat cu icircnţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate Icircn legătură cu aceasta tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte

- micşorarea cantităţii de deşeuri - evitarea poluării mediului Din experienţa altor ţări sndasha constatat că una din modalităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate este icircnlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile Icircn acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

Creşterea standardului de viaţă a populaţiei este stracircns legată de generarea deşeurilor solide

Prezenta lucrare constituie o icircncercare de abordare integrată a problemelor de proiectare a sistemelor de evacuare valorificare şi eliminare finală a deşeurilor solide avacircnd ca obiectiv identificarea metodelor de salubrizare a localităţilor care să asigure minimizarea riscului de poluare a mediului protecţia apelor subterane reducerea mirosurilor icircmpiedicarea răspacircndirii vectorilor de boli reducerea impactului asupra sănătăţii umane

Lucrarea este destinată studenţilor şi specialiştilor din domeniile Ingineriei mediului Ingineriei urbane Ingineriei apelor

Exprimăm mulţumiri lectorului superior Ludmila Vacircrlan care

a contribuit la apariţia acestei lucrări

Redactor responsabil profuniv drhab Ion Bumbu Recenzent profuniv dr Dumitru Ungureanu copy UTM 2007

3

Cuprins 1 Problema deşeurilor sub aspect economic şi ecologichelliphellip 4 2 Caracterizarea şi clasificarea deşeurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7

21 Deşeuri minierehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 22 Deşeuri din industria metalurgică şi energeticăhelliphelliphelliphelliphellip 8 23 Deşeuri de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 24 Deşeuri de construcţiihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 25 Deşeuri stradalehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 26 Deşeuri menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 27 Deşeuri agrozootehnicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1028 Deşeuri periculoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1029 Deşeuri radioactivehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113 Probleme de proiectare privind evacuarea valorificarea şi

neutralizarea deşeurilor solidehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 11

31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solidehellip 1332 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere 1533 Determinarea numărului necesar de autogunoierehelliphelliphellip 1934 Expertiza proiectelor de salubrizare icircn centrele populatehellip 214 Procedee de tratare a reziduurilor menajere solidehelliphelliphellip 23

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare)helliphelliphellip 2342 Arderea (incinerarea) reziduurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2843 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphellip 3044 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilorhelliphelliphelliphellip 315 Gestionarea integrală a reziduurilor menajerehelliphelliphelliphellip 356 Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a

reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4061 Procedeul Thomas (Multibacto)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4162 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suediahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4363 Procedeul mecanic bdquoTrisocrdquohelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4564 Procedeul Cechinihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4967 Instalaţia prototip din Bucureşti ndash Mililarihelliphelliphelliphelliphelliphellip 517 Gestionarea deşeurilor de la icircntreprinderile vinicolehelliphellip 53

71 Prelucrarea deşeurilor cu conţinut de tartraţi 6072 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţihelliphelliphellip 63

Bibliografiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 65

4

1 PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC

Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului iar reciclarea tratarea

şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane

Societatea umană are ca sursă primordială de existenţă munca icircn al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior icircn produse de nivel calitativ superior Pentru aceasta el are nevoie de energie Obligatoriu icircnsă din această activitate apar produse secundare inutile de cele mai multe ori toxice Aceste deşeuri noxe poluanţi pun icircn pericol prin acumulare nu numai activitatea creatoare de bunuri ci chiar confortul şi sănătatea speciei umane

Actualul flux de materiale este nedurabil datorită distrugerii ambientale extracţiei prelucrării şi depozitării deşeurilor Cererea de produse din lemn şi hacircrtie de exemplu continuă să se răsfracircngă asupra pădurilor avacircnd consecinţe ambientale grave Tăierile realizate pentru obţinerea produselor din lemn ameninţă peste 70 din pădurile virgine mari rămase pe planetă iar icircn multe părţi ale lumii plantaţiile forestiere cu o singură specie au icircnlocuit codrii seculari ceea ce a redus diversitatea speciilor făcacircnd necesară aplicarea insecticidelor Pădurile sănătoase asigură servicii vitale icircn cadrul ecosistemelor de pildă stăvilesc eroziunea acumulează apa pe care o furnizează icircn anotimpurile secetoase şi reglează regimul pluviometric Pădurile reprezintă habitatul unei game diverse de organisme vegetale şi animale găzduind peste 50 din speciile de pe glob

Unităţile miniere folosesc chimicale toxice ca cianură mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu Sterilul respectiv restul de minereu icircmbibat cu substanţe toxice care rămacircne după separarea metalului este descărcat adesea direct icircn lacuri sau racircuri cu consecinţe devastatoare Proporţii catastrofale au luat deversările industriale icircn racircul Rein icircn lacurile din America s-au acumulat munţi de deşeuri industriale şi doar măsurile excepţionale au permis ameliorarea situaţiei ecologice

Icircn 1983 icircn urma ruperii barajului de la Stebnic (Ucraina) icircn racircul Nistru au nimerit sute de mii m3 de ape toxice industriale Ca urmare a

5

acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vieţuitoarelor din racircul Nistru

Activitatea industrială din secolul XX a fost icircnsoţită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb zinc şi cupru emisiile industriale globale de plumb depăşesc acum nivelurile naturale de 27 de ori Impactul acestei poluări este grav ca urmare a contaminării cu metale grele de exemplu vegetaţia lipseşte pe o rază de 15 km icircn jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietică Expunerea la mercur larg răspacircndiră printre mineri măreşte riscul cancerului şi poate afecta rinichii şi sistemul nervos iar plumbul ndash o substanţă neuro toxică ndash este cunoscut şi prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor

Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate icircn locuri neamenajate iar un sfert din acestea sunt deversate icircn ocean Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale ambientale şi economice teribile icircn multe regiuni ale lumii Se spune că un sfert din populaţia Rusiei de exemplu trăieşte icircn zone unde poluarea depăşeşte de 10 ori nivelul admis Icircn Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deşeuri periculoase

Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om vieţuitoare şi mediu Deşeurile periculoase sunt formate icircn cea mai mare parte icircn industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto benzinării etc Chimia modernă a pus icircn folosinţă noi chimicale sintetice adesea cu consecinţe necunoscute care nu sunt atacirct de omniprezente pe cacirct sunt de persistente Produşii organici persistenţi (POP) printre care se numără pesticidele materiile plastice dioxina etcse menţin activ icircn mediu mulţi ani Deoarece se degradează icircncet POP se adună icircn ţesuturile grase cacircnd trec icircn lanţul alimentar provocacircnd perturbări icircn sistemele endocrin şi reproducător

Cele mai importante volume de deşeuri toxice icircn ţările UE revin Germaniei Franţei şi Angliei (42 mln tan) Rusiei icirci revin circa 20 mln tan iar celorlalte ţări ale Europei Centrale şi de Est (ECE) cacirct şi Noilor State Independente (NSI) ndash icircncă 10 mln tan

Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările

6

dezvoltate este foarte mare (430 ndash 800 kgan pe cap de locuitor) şi icircn continuă creştere Icircn ţările icircn curs de dezvoltare acest material este deversat adesea icircn locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare Icircn ţările industrializate deşeurile menajere solide de obicei sunt icircngropate sau incinerate avacircnd urmări ambientale De exemplu dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane iar prin putrezirea materiei organice se formează metan ndash un gaz de seră cu o capacitate de icircncălzire globală de 21 de ori mai mare decacirct al dioxidului de carbon

Doar icircn ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a icircnceput să scadă icircn ţările dezvoltate pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte datorită costurilor icircn continuă creştere a depozitelor de deşeuri

Azi icircn ţările dezvoltate se acumulează icircn jurul a 800 ndash 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual icircn R Moldova ndash 340 Chişinău ndash 400kg

Gestionarea corectă a deşeurilor care prin natura lor reprezintă atacirct o sursă de poluare cacirct şi un izvor de materii prime seculare trebuie realizată icircn mod integrat cu icircnţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate Icircn legătură cu aceasta tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte

- micşorarea cantităţii de deşeuri - evitarea poluării mediului Din experienţa altor ţări sndasha constatat că una din modalităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate este icircnlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile Icircn acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

3

Cuprins 1 Problema deşeurilor sub aspect economic şi ecologichelliphellip 4 2 Caracterizarea şi clasificarea deşeurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 7

21 Deşeuri minierehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 22 Deşeuri din industria metalurgică şi energeticăhelliphelliphelliphelliphellip 8 23 Deşeuri de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 24 Deşeuri de construcţiihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 8 25 Deşeuri stradalehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 26 Deşeuri menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 9 27 Deşeuri agrozootehnicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1028 Deşeuri periculoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 1029 Deşeuri radioactivehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 113 Probleme de proiectare privind evacuarea valorificarea şi

neutralizarea deşeurilor solidehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 11

31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solidehellip 1332 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere 1533 Determinarea numărului necesar de autogunoierehelliphelliphellip 1934 Expertiza proiectelor de salubrizare icircn centrele populatehellip 214 Procedee de tratare a reziduurilor menajere solidehelliphelliphellip 23

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare)helliphelliphellip 2342 Arderea (incinerarea) reziduurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 2843 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphellip 3044 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilorhelliphelliphelliphellip 315 Gestionarea integrală a reziduurilor menajerehelliphelliphelliphellip 356 Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a

reziduurilor menajerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4061 Procedeul Thomas (Multibacto)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4162 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suediahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4363 Procedeul mecanic bdquoTrisocrdquohelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4564 Procedeul Cechinihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 4967 Instalaţia prototip din Bucureşti ndash Mililarihelliphelliphelliphelliphelliphellip 517 Gestionarea deşeurilor de la icircntreprinderile vinicolehelliphellip 53

71 Prelucrarea deşeurilor cu conţinut de tartraţi 6072 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţihelliphelliphellip 63

Bibliografiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 65

4

1 PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC

Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului iar reciclarea tratarea

şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane

Societatea umană are ca sursă primordială de existenţă munca icircn al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior icircn produse de nivel calitativ superior Pentru aceasta el are nevoie de energie Obligatoriu icircnsă din această activitate apar produse secundare inutile de cele mai multe ori toxice Aceste deşeuri noxe poluanţi pun icircn pericol prin acumulare nu numai activitatea creatoare de bunuri ci chiar confortul şi sănătatea speciei umane

Actualul flux de materiale este nedurabil datorită distrugerii ambientale extracţiei prelucrării şi depozitării deşeurilor Cererea de produse din lemn şi hacircrtie de exemplu continuă să se răsfracircngă asupra pădurilor avacircnd consecinţe ambientale grave Tăierile realizate pentru obţinerea produselor din lemn ameninţă peste 70 din pădurile virgine mari rămase pe planetă iar icircn multe părţi ale lumii plantaţiile forestiere cu o singură specie au icircnlocuit codrii seculari ceea ce a redus diversitatea speciilor făcacircnd necesară aplicarea insecticidelor Pădurile sănătoase asigură servicii vitale icircn cadrul ecosistemelor de pildă stăvilesc eroziunea acumulează apa pe care o furnizează icircn anotimpurile secetoase şi reglează regimul pluviometric Pădurile reprezintă habitatul unei game diverse de organisme vegetale şi animale găzduind peste 50 din speciile de pe glob

Unităţile miniere folosesc chimicale toxice ca cianură mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu Sterilul respectiv restul de minereu icircmbibat cu substanţe toxice care rămacircne după separarea metalului este descărcat adesea direct icircn lacuri sau racircuri cu consecinţe devastatoare Proporţii catastrofale au luat deversările industriale icircn racircul Rein icircn lacurile din America s-au acumulat munţi de deşeuri industriale şi doar măsurile excepţionale au permis ameliorarea situaţiei ecologice

Icircn 1983 icircn urma ruperii barajului de la Stebnic (Ucraina) icircn racircul Nistru au nimerit sute de mii m3 de ape toxice industriale Ca urmare a

5

acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vieţuitoarelor din racircul Nistru

Activitatea industrială din secolul XX a fost icircnsoţită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb zinc şi cupru emisiile industriale globale de plumb depăşesc acum nivelurile naturale de 27 de ori Impactul acestei poluări este grav ca urmare a contaminării cu metale grele de exemplu vegetaţia lipseşte pe o rază de 15 km icircn jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietică Expunerea la mercur larg răspacircndiră printre mineri măreşte riscul cancerului şi poate afecta rinichii şi sistemul nervos iar plumbul ndash o substanţă neuro toxică ndash este cunoscut şi prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor

Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate icircn locuri neamenajate iar un sfert din acestea sunt deversate icircn ocean Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale ambientale şi economice teribile icircn multe regiuni ale lumii Se spune că un sfert din populaţia Rusiei de exemplu trăieşte icircn zone unde poluarea depăşeşte de 10 ori nivelul admis Icircn Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deşeuri periculoase

Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om vieţuitoare şi mediu Deşeurile periculoase sunt formate icircn cea mai mare parte icircn industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto benzinării etc Chimia modernă a pus icircn folosinţă noi chimicale sintetice adesea cu consecinţe necunoscute care nu sunt atacirct de omniprezente pe cacirct sunt de persistente Produşii organici persistenţi (POP) printre care se numără pesticidele materiile plastice dioxina etcse menţin activ icircn mediu mulţi ani Deoarece se degradează icircncet POP se adună icircn ţesuturile grase cacircnd trec icircn lanţul alimentar provocacircnd perturbări icircn sistemele endocrin şi reproducător

Cele mai importante volume de deşeuri toxice icircn ţările UE revin Germaniei Franţei şi Angliei (42 mln tan) Rusiei icirci revin circa 20 mln tan iar celorlalte ţări ale Europei Centrale şi de Est (ECE) cacirct şi Noilor State Independente (NSI) ndash icircncă 10 mln tan

Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările

6

dezvoltate este foarte mare (430 ndash 800 kgan pe cap de locuitor) şi icircn continuă creştere Icircn ţările icircn curs de dezvoltare acest material este deversat adesea icircn locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare Icircn ţările industrializate deşeurile menajere solide de obicei sunt icircngropate sau incinerate avacircnd urmări ambientale De exemplu dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane iar prin putrezirea materiei organice se formează metan ndash un gaz de seră cu o capacitate de icircncălzire globală de 21 de ori mai mare decacirct al dioxidului de carbon

Doar icircn ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a icircnceput să scadă icircn ţările dezvoltate pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte datorită costurilor icircn continuă creştere a depozitelor de deşeuri

Azi icircn ţările dezvoltate se acumulează icircn jurul a 800 ndash 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual icircn R Moldova ndash 340 Chişinău ndash 400kg

Gestionarea corectă a deşeurilor care prin natura lor reprezintă atacirct o sursă de poluare cacirct şi un izvor de materii prime seculare trebuie realizată icircn mod integrat cu icircnţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate Icircn legătură cu aceasta tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte

- micşorarea cantităţii de deşeuri - evitarea poluării mediului Din experienţa altor ţări sndasha constatat că una din modalităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate este icircnlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile Icircn acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

4

1 PROBLEMA DEŞEURILOR SUB ASPECT ECONOMIC ŞI ECOLOGIC

Deşeurile apar ca rezultat al activităţii omului iar reciclarea tratarea

şi depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice şi ecologice ale societăţii contemporane

Societatea umană are ca sursă primordială de existenţă munca icircn al cărei proces omul transformă materii prime sau produse de nivel calitativ inferior icircn produse de nivel calitativ superior Pentru aceasta el are nevoie de energie Obligatoriu icircnsă din această activitate apar produse secundare inutile de cele mai multe ori toxice Aceste deşeuri noxe poluanţi pun icircn pericol prin acumulare nu numai activitatea creatoare de bunuri ci chiar confortul şi sănătatea speciei umane

Actualul flux de materiale este nedurabil datorită distrugerii ambientale extracţiei prelucrării şi depozitării deşeurilor Cererea de produse din lemn şi hacircrtie de exemplu continuă să se răsfracircngă asupra pădurilor avacircnd consecinţe ambientale grave Tăierile realizate pentru obţinerea produselor din lemn ameninţă peste 70 din pădurile virgine mari rămase pe planetă iar icircn multe părţi ale lumii plantaţiile forestiere cu o singură specie au icircnlocuit codrii seculari ceea ce a redus diversitatea speciilor făcacircnd necesară aplicarea insecticidelor Pădurile sănătoase asigură servicii vitale icircn cadrul ecosistemelor de pildă stăvilesc eroziunea acumulează apa pe care o furnizează icircn anotimpurile secetoase şi reglează regimul pluviometric Pădurile reprezintă habitatul unei game diverse de organisme vegetale şi animale găzduind peste 50 din speciile de pe glob

Unităţile miniere folosesc chimicale toxice ca cianură mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu Sterilul respectiv restul de minereu icircmbibat cu substanţe toxice care rămacircne după separarea metalului este descărcat adesea direct icircn lacuri sau racircuri cu consecinţe devastatoare Proporţii catastrofale au luat deversările industriale icircn racircul Rein icircn lacurile din America s-au acumulat munţi de deşeuri industriale şi doar măsurile excepţionale au permis ameliorarea situaţiei ecologice

Icircn 1983 icircn urma ruperii barajului de la Stebnic (Ucraina) icircn racircul Nistru au nimerit sute de mii m3 de ape toxice industriale Ca urmare a

5

acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vieţuitoarelor din racircul Nistru

Activitatea industrială din secolul XX a fost icircnsoţită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb zinc şi cupru emisiile industriale globale de plumb depăşesc acum nivelurile naturale de 27 de ori Impactul acestei poluări este grav ca urmare a contaminării cu metale grele de exemplu vegetaţia lipseşte pe o rază de 15 km icircn jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietică Expunerea la mercur larg răspacircndiră printre mineri măreşte riscul cancerului şi poate afecta rinichii şi sistemul nervos iar plumbul ndash o substanţă neuro toxică ndash este cunoscut şi prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor

Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate icircn locuri neamenajate iar un sfert din acestea sunt deversate icircn ocean Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale ambientale şi economice teribile icircn multe regiuni ale lumii Se spune că un sfert din populaţia Rusiei de exemplu trăieşte icircn zone unde poluarea depăşeşte de 10 ori nivelul admis Icircn Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deşeuri periculoase

Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om vieţuitoare şi mediu Deşeurile periculoase sunt formate icircn cea mai mare parte icircn industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto benzinării etc Chimia modernă a pus icircn folosinţă noi chimicale sintetice adesea cu consecinţe necunoscute care nu sunt atacirct de omniprezente pe cacirct sunt de persistente Produşii organici persistenţi (POP) printre care se numără pesticidele materiile plastice dioxina etcse menţin activ icircn mediu mulţi ani Deoarece se degradează icircncet POP se adună icircn ţesuturile grase cacircnd trec icircn lanţul alimentar provocacircnd perturbări icircn sistemele endocrin şi reproducător

Cele mai importante volume de deşeuri toxice icircn ţările UE revin Germaniei Franţei şi Angliei (42 mln tan) Rusiei icirci revin circa 20 mln tan iar celorlalte ţări ale Europei Centrale şi de Est (ECE) cacirct şi Noilor State Independente (NSI) ndash icircncă 10 mln tan

Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările

6

dezvoltate este foarte mare (430 ndash 800 kgan pe cap de locuitor) şi icircn continuă creştere Icircn ţările icircn curs de dezvoltare acest material este deversat adesea icircn locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare Icircn ţările industrializate deşeurile menajere solide de obicei sunt icircngropate sau incinerate avacircnd urmări ambientale De exemplu dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane iar prin putrezirea materiei organice se formează metan ndash un gaz de seră cu o capacitate de icircncălzire globală de 21 de ori mai mare decacirct al dioxidului de carbon

Doar icircn ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a icircnceput să scadă icircn ţările dezvoltate pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte datorită costurilor icircn continuă creştere a depozitelor de deşeuri

Azi icircn ţările dezvoltate se acumulează icircn jurul a 800 ndash 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual icircn R Moldova ndash 340 Chişinău ndash 400kg

Gestionarea corectă a deşeurilor care prin natura lor reprezintă atacirct o sursă de poluare cacirct şi un izvor de materii prime seculare trebuie realizată icircn mod integrat cu icircnţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate Icircn legătură cu aceasta tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte

- micşorarea cantităţii de deşeuri - evitarea poluării mediului Din experienţa altor ţări sndasha constatat că una din modalităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate este icircnlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile Icircn acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

5

acestei catastrofe ecologice a pierit majoritatea vieţuitoarelor din racircul Nistru

Activitatea industrială din secolul XX a fost icircnsoţită de transferarea către ambient a milioane de tone de plumb zinc şi cupru emisiile industriale globale de plumb depăşesc acum nivelurile naturale de 27 de ori Impactul acestei poluări este grav ca urmare a contaminării cu metale grele de exemplu vegetaţia lipseşte pe o rază de 15 km icircn jurul vechilor topitorii din fosta Uniune Sovietică Expunerea la mercur larg răspacircndiră printre mineri măreşte riscul cancerului şi poate afecta rinichii şi sistemul nervos iar plumbul ndash o substanţă neuro toxică ndash este cunoscut şi prin faptul că afectează dezvoltarea intelectuală a copiilor

Depozitarea necondiţionată a deşeurilor industriale constituie o problemă globală Aproape două treimi din deşeuri sunt depozitate icircn locuri neamenajate iar un sfert din acestea sunt deversate icircn ocean Tratarea cu neglijenţă a reziduurilor industriale are urmări medicale ambientale şi economice teribile icircn multe regiuni ale lumii Se spune că un sfert din populaţia Rusiei de exemplu trăieşte icircn zone unde poluarea depăşeşte de 10 ori nivelul admis Icircn Statele Unite circa 40 000 amplasamente au fost catalogate ca locuri cu deşeuri periculoase

Dezvoltarea industrială şi ridicarea standardelor de viaţă a unei părţi a populaţiei a impus utilizarea unor substanţe chimice periculoase pentru om vieţuitoare şi mediu Deşeurile periculoase sunt formate icircn cea mai mare parte icircn industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto benzinării etc Chimia modernă a pus icircn folosinţă noi chimicale sintetice adesea cu consecinţe necunoscute care nu sunt atacirct de omniprezente pe cacirct sunt de persistente Produşii organici persistenţi (POP) printre care se numără pesticidele materiile plastice dioxina etcse menţin activ icircn mediu mulţi ani Deoarece se degradează icircncet POP se adună icircn ţesuturile grase cacircnd trec icircn lanţul alimentar provocacircnd perturbări icircn sistemele endocrin şi reproducător

Cele mai importante volume de deşeuri toxice icircn ţările UE revin Germaniei Franţei şi Angliei (42 mln tan) Rusiei icirci revin circa 20 mln tan iar celorlalte ţări ale Europei Centrale şi de Est (ECE) cacirct şi Noilor State Independente (NSI) ndash icircncă 10 mln tan

Deşeurile solide menajere de asemenea provoacă o gamă de probleme specifice Cantitatea de deşeuri solide produsă de ţările

6

dezvoltate este foarte mare (430 ndash 800 kgan pe cap de locuitor) şi icircn continuă creştere Icircn ţările icircn curs de dezvoltare acest material este deversat adesea icircn locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare Icircn ţările industrializate deşeurile menajere solide de obicei sunt icircngropate sau incinerate avacircnd urmări ambientale De exemplu dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane iar prin putrezirea materiei organice se formează metan ndash un gaz de seră cu o capacitate de icircncălzire globală de 21 de ori mai mare decacirct al dioxidului de carbon

Doar icircn ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a icircnceput să scadă icircn ţările dezvoltate pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte datorită costurilor icircn continuă creştere a depozitelor de deşeuri

Azi icircn ţările dezvoltate se acumulează icircn jurul a 800 ndash 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual icircn R Moldova ndash 340 Chişinău ndash 400kg

Gestionarea corectă a deşeurilor care prin natura lor reprezintă atacirct o sursă de poluare cacirct şi un izvor de materii prime seculare trebuie realizată icircn mod integrat cu icircnţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate Icircn legătură cu aceasta tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte

- micşorarea cantităţii de deşeuri - evitarea poluării mediului Din experienţa altor ţări sndasha constatat că una din modalităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate este icircnlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile Icircn acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

6

dezvoltate este foarte mare (430 ndash 800 kgan pe cap de locuitor) şi icircn continuă creştere Icircn ţările icircn curs de dezvoltare acest material este deversat adesea icircn locuri din apropierea oraşelor sau pe raza unor periferii aglomerate unde face să prolifereze şobolanii şi insectele transmiţătoare de diferite boli parazitare Icircn ţările industrializate deşeurile menajere solide de obicei sunt icircngropate sau incinerate avacircnd urmări ambientale De exemplu dacă nu sunt căptuşite bine gropile de gunoi permit scurgeri descendente care contaminează sursele de apă subterane iar prin putrezirea materiei organice se formează metan ndash un gaz de seră cu o capacitate de icircncălzire globală de 21 de ori mai mare decacirct al dioxidului de carbon

Doar icircn ultimii ani viteza de creştere a cantităţilor de deşeuri pe cap de locuitor a icircnceput să scadă icircn ţările dezvoltate pe de o parte datorită campaniilor de informare a populaţiei (conştientizarea necesităţii reducerii refolosirii şi reciclării) şi pe de altă parte datorită costurilor icircn continuă creştere a depozitelor de deşeuri

Azi icircn ţările dezvoltate se acumulează icircn jurul a 800 ndash 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor anual icircn R Moldova ndash 340 Chişinău ndash 400kg

Gestionarea corectă a deşeurilor care prin natura lor reprezintă atacirct o sursă de poluare cacirct şi un izvor de materii prime seculare trebuie realizată icircn mod integrat cu icircnţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate Icircn legătură cu aceasta tendinţele actuale privind abordarea problemei deşeurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte

- micşorarea cantităţii de deşeuri - evitarea poluării mediului Din experienţa altor ţări sndasha constatat că una din modalităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate este icircnlocuirea taxelor fixe cu taxele pe unitate de volum sau masă Această măsură va stimula şi recuperarea de la populaţie a materialelor reciclabile Icircn acest context va apărea o tendinţă normală de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate va necesita introducerea colectării separate a deşeurilor de la populaţie Materialele utile din deşeuri reprezintă o sursă valoroasă care nu trebuie irosită

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

7

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale

Preocupările la nivel global privind eliminarea finală a deşeurilor şi conceptul unei societăţi durabile sunt din ce icircn ce mai pregnante Există un consens general privind resursele limitate ale planetei şi creşterile continue ale costurilor gestiunii deşeurilor

2 CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Icircn literatura de specialitate noţiunea de deşeu este prezentă sub

diverse denumiri deşeuri solide urbane şi industriale reziduuri menajere stradale şi industriale gunoi menajer şi stradal rebuturi refuzuri etc

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe recuperabile şi irecuperabile iar după origine pot fi grupate de asemenea icircn două subgrupe rebuturi şi reziduuri

Rebut poate fi o maşină un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct

Reziduuri sunt materiile prime materiale sau produse care sunt respinse icircn cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj comerţ ramuri industriale agroalimentare etc)

Ca aspect fizic reziduurile pot fi solide lichide sau gazoase Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se

clasifică astfel deşeuri miniere deşeuri din industria metalurgică şi energetică deşeuri de producţie deşeuri din construcţii deşeuri stradale deşeuri menajere deşeuri agrozootehnice deşeuri periculoase deşeuri radioactive

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

8

21 Deşeuri miniere Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de

flotaţie Ele sunt constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu formarea de H 2 SO 4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din zonele icircnvecinate

22 Deşeuri din industria metalurgică şi energetică Deşeurile din industria metalurgică şi energetică sunt reprezentate

prin zguri cenuşă nămoluri prafuri Aceste deşeuri pot conţine metale grele la care se adaugă sulfuri şi

cloruri solubile care pot polua uneori intens mediul icircnconjurător De asemenea praful foarte fin poate produce o poluare intensă a solurilor din jur Cenuşa şi zgura pot fi reciclate icircn domeniul construcţiilor

23 Deşeuri de producţie Deşeuri de producţie icircn cantităţi mai mari se formează icircn industria

de extracţie a materialelor de construcţie industria alimentară şi a băuturilor industria forestieră etc Deşeurile din industria chimică textilă de prelucrare a lemnului şi a sticlei sunt parţial reciclate icircn calitate de materie primă Reziduurile toxice sunt dirijate spre icircnhumare icircn poligoane special organizate

24 Deşeuri din construcţii Deşeurile din construcţii reprezintă materialele provenite din

demolarea şi din resturile de materiale rămase de la şantierele de construcţii civile şi industriale Efectul major al acestor deşeuri este asupra solurilor care sunt transformate icircn soluri desfundate iar icircn zonele de depozitare icircn soluri antropice Foarte puţine materiale de acest gen pot fi reciclate

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

9

25 Deşeuri stradale Deşeurile stradale sunt deşeurile colectate din zonele stradale

specifice activităţii cotidiene populaţiei sau rezultate din depunerea de materiale solide icircn aceste spaţii sau sunt deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi Mai frecvent ele pot fi reprezentate prin hacircrtie plastic resturi ceramice şi sticle resturi alimentare metale pietriş nisip praf Aceste deşeuri pot fi transportate la rampele de depozitare controlată şi folosite ca material inert de acoperire intermediară

26 Deşeuri menajere Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele

populaţiei Icircn Republica Moldova acestea sunt reprezentate prin deşeuri alimentare (35 ndash 45) hacircrtie carton (20 ndash28) ţesături (4-7) sticlă (3-6) metale (aluminiu fier 17-23) materiale plastice (15-20) piele gumă (1-3) lemn (1-2) piatră ceramică (1-2) alte deşeuri (1-2) Volumul total al deşeurilor menajere acumulate pe teritoriul Republicii Moldova constituie circa 25 mln m3 (2004) Suprafaţa depozitelor ocupate de deşeuri menajere constituie circa 1304 ha numărul lor fiind de 1747 Din numărul total numai 670 sunt autorizate

Principalul parametru de evaluare cantitativă a deşeurilor menajere este reprezentat de cantitatea de deşeuri pe locuitor Pentru Republica Moldova acest parametru variază icircntre 03-04 tlocan

După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri

- compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei) - combustibile (lemn cauciuc materiale plastice) - inerte (materiale de construcţii ceramică) - reciclabile (hacircrtie sticlă materiale plastice metale) Reziduurile menajere reprezintă o sursă importantă de răspacircndire a

infecţiilor prin numărul mare de agenţi patogeni pe care le conţin Icircn prezent cea mai mare parte din aceste deşeuri este depusă icircn

depozite şi numai o mică cantitate (asymp20) este prelucrată prin reciclare şi compostare

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

10

Managementul deşeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de vedere al schimbării mentalităţii populaţiei pentru a considera unele deşeuri menajere ca sursă de materii prime secundare

27 Deşeuri agrozootehnice Deşeurile agrozootehnice sunt reprezentate prin resturi vegetale şi

dejecţii animaliere Unele dintre ele au o largă icircntrebuinţare ca combustibil cum sunt cocenii şi paiele iar dejecţiile animaliere reprezintă un important icircngrăşămacircnt agricol Icircn stare proaspătă icircnsă dejecţiile animaliere prezintă un pericol atacirct pentru mediu cacirct şi pentru culturile care se vor dezvolta pe teritoriile tratate cu aceste reziduuri

Neutralitatea reziduurilor zootehnice se poate realiza prin metoda compostării iar icircn ultimul timp se utilizează icircndepărtarea acestora cu ajutorul apei şi apoi tratarea comună a reziduurilor solide şi lichide icircn staţii de epurare a apelor uzate

28 Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase cuprind substanţe toxice care pot produce

efecte negative asupra mediului icircnconjurător şi sănătăţii populaţiei exceptacircnd deşeurile radioactive Aceste deşeuri provin icircn cea mai mare parte din industria chimică rafinării industria metalurgică ateliere auto unităţi medicale Sunt reprezentate prin compuşi metalici solvenţi organici halogeni acizi compuşi organofosforici fenoli cianuri eteri vopsele pesticide reziduuri de spital

Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite icircn agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor Aceste pesticide sunt concentrate icircn plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale

O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens icircn agricultură Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinacircnd plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

11

Deşeurile periculoase sunt depozitate separat iar managementul lor depinde de experienţa şi specificul fiecărei ţări

29 Deşeuri radioactive Deşeurile radioactive rezultă din numeroase activităţi industriale

medicale şi de cercetare Cele mai mari cantităţi rezultă din activitatea de producere a energiei electrice extracţia şi prelucrarea minereului radioactiv

Reziduurile radioactive sunt tratate diferenţiat icircn funcţie de radionuclizii pe care icirci conţin

Reziduurile care conţin radionuclizi cu viaţa scurtă şi activitate redusă şi al căror pericol nu e prea mare sunt colectate şi păstrate icircn containere speciale ecranate corespunzător pacircnă la depăşirea timpului de icircnjumătăţire după care pot fi icircndepărtate

Radionuclizii care conţin radionuclizii cu viaţă lungă şi activitate mare şi deosebit de periculoase sunt tratate icircn vederea reducerii volumului fie cu substanţe puternic oxidante fie incinerate icircn crematorii cu circuit icircnchis pentru a nu polua atmosfera După tratare sunt icircnglobate icircn blocuri compacte de sticlă ceramică plumb şi icircndepărtate icircn locuri speciale denumite cimitire radioactive

3 PROBLEME DE PROIECTARE PRIVIND EVACUAREA

VALORIFICAREA ŞI NEUTRALIZAREA DEŞEURILOR SOLIDE

Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea

(diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilă izvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

12

servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transport construcţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilor prezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologici Operaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

13

Fig 1 Sistem de colectare a reziduurilor menajere la canalizare Fig 2 Schema transportului pneumatic al reziduurilor menajere 31 Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor solide

La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenului pentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinarea volumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normele medii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală de reziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosesc următoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor de reziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităţilor metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea de reziduuri menajere se determina după formula

Qzi =NtimesIm 0001 [tzi] unde

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

14

Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi) Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kgloczi) N ndash numărul de locuitori O imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirct şi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare se poate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelor sunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitatea deşeurilor descărcate Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri si provenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinată cantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timp de cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreşte cantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţirea cantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitatea medie anuală a reziduurilor (Ma) adică 12

Ma=Σ Ms 433 [tan] 1

unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajere Acumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fi determinată şi prin aplicarea formulei

Ma = A + B + C + D

unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajere B ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiile

obşteşti C ndash volumul anual al gunoiului de pe străzi D ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderile

industriale Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculat

folosind formula corespunzătoare Bunăoară mărimea A se calculează prin formula

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

15

A = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircn

blocurile locative cu diferit grad de salubritate n1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu grad

diferit de salubritate

B = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn

unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide la fiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socială

n1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderi

C = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessn

unde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzile cu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoare

Cantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere 32 Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentă

Pentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

16

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

17

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

2NZ n = mdash CV unde n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sau

platformei de precolectare (fig5) situate icircn afara blocului locativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatar Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zile V ndash volumul pubelei sau containerului icircn l

C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

18

(C=08)

Figura 5 Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cu pereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit din beton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

MnZK N =

CV unde Z C V ndash vezi mai sus

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

19

Mn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) a deşeurilor icircn urbe sector cartier

K - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125) 33 Determinarea numărului necesar de autogunoiere Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea de

colectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se mai folosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehicule icircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare de mare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2 Numărul de autovehicule necesare pentru transportarea

reziduurilor menajere se determină folosind relaţia Q

N = (buc) 8pc

icircn care N ndash numărul de autovehicule bucăţi

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

20

Q ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportată msup3

p ndash productivitatea autovehiculului msup3h c ndash coeficientul de utilizare a parcului = 08 8 ndash numărul de ore icircntr-un schimb Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel G P = (msup3h) T unde G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehiculului T ndash durata unui parcurs icircn ore

Gu T = (msup3)

γ icircn care Gu ndash icircncărcătura utila a autovehiculului γ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3 Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdesc

icircn care plinm

dtv

= ndash este durata parcursului de la ultimul punct de

precolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa de neutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn ore

golm

dtv

= ndash durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ore d ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă la

locul de descărcare km dacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primul

punct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmh vacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

ppdtv

= ndash timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre punctele de

precolectare ore

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

21

d ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh

(8-10 kmh) Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază de

obicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare

34 Expertiza proiectelor de salubrizare in centrele populate Proiectul de salubrizare poate fi separat sau sub formă de

compartiment al proiectului de sistematizare şi reconstrucţie a centrului populat Schema expertizei acestor proiecte constă din cacircteva etape

1 Controlul materialelor prezentate Aici este importantă prezenţa tuturor componentelor proiectului sistemului general de salubrizare fisa explicativă materialele grafice şi anexele

Fişa explicativă trebuie să conţină caracteristica deplină a condiţiilor naturale a ansamblului de sistematizare şi construcţie a dezvoltării economice a stării sanitare şi epidemiologice a centrului populat Icircn fisă se includ toate calculele referitoare la cantitatea reziduurilor solide şi lichide ce se formează icircn centrul populat la numărul necesar de pubele şi containere de transport platforme de precolectare şi rampe de depozitare controlată

Materialul grafic include planul general şi cel situaţional al centrelor populate schiţe şi desene ale instalaţiilor pentru neutralizarea şi valorificarea reziduurilor orarul de mişcare a autotransportului

Anexele includ materialele pe baza cărora a fost elaborat proiectul au fost coordonate toate problemele cu organizaţiile şi departamentele cointeresate Schema generală de salubrizare de regulă se elaborează pe baza hotăracircrilor primăriei

2 Familiarizarea cu documentele legislative icircn vigoare pe baza cărora se face expertiza proiectului

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

22

3 Familiarizarea cu datele de paşaport ale proiectului denumirea instituţia de proiectare autorii anul elaborării

4 Caracteristica centrului populat (numărul populaţiei starea fondului locativ şi salubritatea acestuia numărul instituţiilor obşteşti icircntreprinderilor industriale de alimentaţie publică de deservire comunală suprafaţa totala a trotuarelor şi a părţilor carosabile a drumurilor)

5 Argumentarea sistemului de salubrizare de evacuare a reziduurilor solide şi lichide

6 Stabilirea modalităţii de realizare practică a principiilor sistemului integrat de salubrizare

7 Controlul calculelor privind cantitatea reziduurilor solide ce se formează pe teritoriu Aici se utilizează normativele medii de acumulare a reziduurilor prezentate in NRC 20701 - 89 rdquoUrbanistica Planificarea şi construcţia străzilor urbane şi ruralerdquo (tab31)

8 Se controlează calculele numărului de pubele şi containere de transport special necesar pentru acumularea şi evacuarea reziduurilor solide

9 Se stabilesc metodele organizate de tratare valorificare şi neutralizare a reziduurilor lichide şi solide Aici este necesar de a stabili şi metodele de lichidare a gunoiştilor neautorizate

Normele acumulării reziduurilor icircn centrele populate

Tabelul 31

Reziduurile comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor comunale la 1

locuitor kg l

Solide - de la blocurile locative dotate cu apeduct canalizaţie icircncălzire centrală şi gazificarehelliphelliphellip - de la alte blocuri locative helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip - cantitatea totală de reziduuri solide icircn urbe inclusiv clădirile publice helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Lichide din latrine (icircn lipsa canalizaţiei)helliphelliphellip Gunoiul de pe 1msup2 al icircnvelişului dur al străzilor pieţelor şi parcurilorhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

190-250 300-450

280-300

____

5-15

900-1000 1100-1500

1400-1500 2000-3500

8-20

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

23

10Curăţenia teritoriului şi străzilor periodicitatea şi căile de efectuare

4 PROCEDEE DE TRATARE A REZIDUURILOR MENAJERE SOLIDE

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere pacircnă acum au fost studiate cercetate experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume

bull fermentarea (compostarea) parţială sau icircn masă avacircnd ca subprodus principal compostul pentru agricultură

bull arderea (incinerarea) avacircnd ca subprodus principal energia termică sau electrică

bull piroliza (degazarea sau degradarea termică) avacircnd ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid

bull reducerea chimica şi biologică avacircnd ca subprodus etanolul sau gazul metan

Este important de a se putea stabili care din cele patru procedee (fermentarea incinerarea piroliza şi reducerea chimică) vor sta la baza icircnfiinţării unor unităţi industriale capabile de a trata icircn condiţii ecologice şi de eficienţă economică 500-1000 tzi de materii organice solide

41 Tratarea deşeurilor prin fermentare (compostare) Depozitarea şi neutralizarea rezidiurilor menajere prin compostare

este considerată cea mai veche metodă chiar dacă icircn faza incipientă operaţia era făcută la o scară redusă reziduurile fiind icircmprăştiate icircn stare brută icircn cacircmp cu scopul principal de neutralizare Icircn prezent locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poartă denumirea de rampe sau hale iar depozitarea reziduurilor după modul icircn care se asigură protecţia mediului icircnconjurător poartă denumirea de depozitare simplă sau depozitare controlată

Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă icircn descărcarea simplă neorganizată a gunoaielor pe maidane icircn diverse gropi foste cariere sau alte terenuri fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului icircnconjurător Acest sistem de depozitare a fost icircn

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

24

trecut cel mai larg folosit pentru că este cel mai ieftin mai comod dar nu şi cel mai igienic Substanţele organice existente icircn componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi icircnmulţire a tot felul de infecţii muşte rozătoare cacircini vagabonzi etc de la care se poate icircmbolnăvi populaţia Acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca periculos pentru igiena publică

Depozitarea controlată a deşeurilor (fig78) cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor icircn condiţii igienice icircntr-un compost stabil utilizabil ca amendament icircn agricultură

Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii

Figura 7 Rampa de depozitare controlată a deşeurilor solide de la

Ţacircnţăreni

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

25

Figura 8 Modul de organizare a rampelor de depozitare controlată a

reziduurilor menajere 1 ndash autogunoieră 2 ndash cacircntar basculă 3 ndash grup de exploatare (portar cantaragiu buldozerist) 4 ndash şopron remiză 5 ndash depozit carburanţi 6 ndash WC 7 ndash tractor pe şenile cu lamă buldozer 8 ndash drum de acces la rampă

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la

simpla depozitare controlată pacircnă la instalaţiile perfecţionate de mare productivitate icircn care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă icircn flux continuu cu culturi speciale de bacterii Compostul obţinut este comerciabil Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele căpătacircnd răspacircndire icircn Italia Elveţia Franţa

Compostarea amestecului de deşeuri solide cu nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate este o idee promiţătoare concretizată icircn

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

26

instalaţia Biostabilizatorrdquo (fig 9) unde sub acţiunea unor culturi speciale de bacterii se instalează fermentarea aerobă timp de 24 ore la temperaturi pacircnă la 70-80degC

Icircn aceste condiţii sunt distruşi germenii patogeni iar compostul după maturizare icircn halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fără nici un pericol Acesta reprezintă un amendament echilibrat după conţinutul elementelor nutritive de potasiu fosfor şi azot

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

a) Icircnainte de icircnceperea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate icircn studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (icircndiguiri impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic drenarea terenului şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc) Icircnsă ca primă operaţie se decopertează stratul vegetal care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere

b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate icircn straturi cu o grosime de cca 15-20 m utilizacircnd diferite metode de umplere (fig 10)

c) După operaţiile de icircmprăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel tacircrziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă nisip sau pămacircnt)

d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decacirct după ce temperatura stratului precedent rezultată din fermentaţia aerobă a scăzut pacircnă la valoarea temperaturii solului natural

e) Compactarea trebuie făcută icircn aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă icircnsă de a evita golurile mari de aer care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare

f) Rampele de depozitare trebuie să fie icircmprejmuite cu garduri demontabile Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar cantaragiu şi buldozerist

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

27

Figura 9 Schema de compostare a amestecului de deşeuri solide şi nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate Biostabilizatorrdquo

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

28

Figura 10 Metode de umplere a gropilor de deşeuri

42 Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere Arderea (incinerarea) reziduurilor menajere este o metodă termică

de eliminare (denocizare) a acestora prin oxidarea completă la temperaturi icircnalte a materiilor organice prin folosirea de regulă a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate De la simple instalaţii de incinerare (fig 11) s-a ajuns ca icircn prezent să existe icircn lume peste 1000 de uzine moderne de ardere a reziduurilor menajere

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

29

Icircn ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25 din volumul

reziduurilor Productivitatea celor mai mari uzine ajunge pacircnă la 2500 tzi Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85 iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 01 m 2 Spre deosebire de incineratoarele vechi noile uzine de ardere a reziduurilor menajere utilizează o metodă tehnică numită ardere icircn masărdquo

Figura 11 Schema instalaţiei de incinerare a reziduurilor Folosirea procedeelor de ardere icircn masărdquo este acum admisă şi de

organizaţiile ce se ocupă cu protecţia mediului icircnconjurător pentru că s-a constatat că icircn condiţiile funcţionării incineratoare icircn mod curent şi cu o ardere completă degajarea substanţelor toxice este redusă şi se icircncadrează icircn limitele admise

Este cu mult mai bine dacă se realizează şi o selectare premergătoare arderii pentru excluderea arderii acelor componente care produc gaze nocive (dioxina) cum este cazul maselor plastice precum şi a celor materiale care icircngreunează arderea cum sunt materiile organice care pot fi folosite icircn alte scopuri (producerea de compost)

Dar icircn afara dioxinei care constituie un pericol pentru sănătate icircn gazele de evacuare ale uzinelor de ardere a reziduurilor menajere se mai găsesc şi alte substanţe nocive ca acizii clorhidric şi fluorhidric oxid de sulf şi particule de compuşi de zinc şi plumb

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

30

Pentru excluderea gazelor evacuate icircn timpul arderii reziduurilor menajere se mai foloseşte arderea suplimentară (rearderea) a componentelor combustibile nearse Aceasta se realizează cu ajutorul gazelor naturale icircn prezenţa catalizatorului şi absorbanţilor de hidrocarburi Icircn plus se mai folosesc şi cicloane electrofiltre aparate de spălare precum şi sisteme umede de curăţirea gazelor Toate acestea scumpesc simţitor instalaţiile de incinerare a reziduurilor De aceea se poate aprecia că nici cele mai moderne uzine de ardere a gunoaielor nu rezolvă total problema rentabilizării şi motivării investiţiilor

43 Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza ca şi incinerarea reprezintă un proces termic de tratare a

reziduurilor menajere prin care se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi icircn special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi icircn absenţa oxigenului

Icircn practică acest procedeu este denumit şi degazare Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice ceea ce face ca după piroliza reziduurilor acestea să se transforme icircn substanţe combustibile gazoase lichide şi solide

Ca metodă de tratare şi valorificare a reziduurilor menajere piroliza este icircncă icircn faza iniţială de aplicare Icircn SUA şi icircn Japonia s-au construit instalaţii de piroliză (fig12) icircn care se icircncălzesc reziduurile menajere la cca 700 degC icircntr-un recipient ermetic spre a se obţine următorii patru compuşi

- gaz comparabil cu gazul de iluminat - o parte condensabilă de hidrocarburi - cărbune solid din care se pot extrage uleiuri - metale şi sticlă care pot fi recuperate fără alterări icircnsemnate Componentele gazoase de piroliză sunt formate icircn principal din

H 2 CO CO 2 CH 4 NH 3 şi au o putere calorică mai mică de 3000 kcalm 3 N

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

31

Figura 12 Schema unei instalaţii de piroliză a deşeurilor solide Gazele care se formează icircn timpul pirolizei sunt supuse unei

spălări icircn atmosfera umedă icircn scopul eliberării parţiale a componentelor gazelor toxice

Caracteristicile procedeului de piroliză sunt următoarele - se reduce volumul reziduurilor la 40 faţă de 10-20 icircn cazul

incinerării - proporţia gazelor de piroliză ajunge pacircnă la 20 din cantitatea

gazelor care rezultă la incinerarea reziduurilor ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor

- 13 din energia conţinută icircn reziduurile netratate este disponibilă sub formă de gaz pentru utilizări ulterioare

- piroliza are avantajul că produsele obţinute pot fi stocate deşi combustibilii găzoşi au anumite limite de icircnmagazinare

44 Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor Reducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau

transformarea icircn energie a acestora constă icircn conversia materiilor organice (celuloză amidon şa) icircn etanol sau biogaz (metan)

Datorită simplităţii tehnologiei de bază se apreciază că intr-un viitor apropiat prin conversia materiilor biologice (alge) şi a

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

32

reziduurilor organice se vor putea alimenta centrale electrice cu puteri cuprinse icircntre 100-1000 MW

Icircn acest scop Uniunea Europeană efectuează studii şi experimentări pentru a găsi noi metode de producţie a substanţelor chimice prin procedee fotochimice şi fotobiologice precum şi sisteme sintetice bazate pe cunoaşterea aprofundată a proceselor biologice de fotosinteză

Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite icircn prezent icircn multe ţări de pe glob ţin să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă icircn metan denumit şi biogaz

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice El se produce pe cale naturală pe fundul bălţilor şi lacurilor ieşind la suprafaţă sub formă de bule de CH 4 de aceea icircn popor el mai poartă denumirea de gaz de baltă sau gaz de gunoaie deoarece se formează şi icircn timpul fermentării gunoaielor

Metoda de fermentare biotermică a reziduurilor la icircnceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice şi apoi la reziduurile menajere

Această metodă este destul de veche şi se aplică cu succes icircn ţările cu populaţii mari din Asia (China India)

Prin valorificarea reziduurilor agrozootehnice existente icircn Republica Moldova s-ar produce energie care ar acoperi icircn icircntregime necesităţile de energie ale agriculturii Prin amestecarea reziduurilor menajere cu macirclurile de la staţiile de epurare a apelor uzate se pot obţine 400-600 m 3 N de biogaz la 1 t de acest amestec cu o putere calorică de 2500-4500 kcalm 3 N

Instalaţiile pentru valorificarea complexă a reziduurilor menajere icircmpreună cu nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate (fig13 14 15) nu sunt foarte complicate şi pot fi executate icircn icircntregime de către uzinele din ţara noastră

Cercetările existente arată că folosindu-se această metodă reziduurile pot fi valorificate icircn totalitate practic devenind o sursă importantă de materii prime şi a unei ramuri noi de producere a energiei deoarece icircn afară de biogaz după terminarea fermentării rezultă şi un produs solid care icircn cazul arderii are o putere calorică de

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

33

2500-3500 kcalkg deci superioară lihniţilor inferiori folosiţi icircn cea mai mare parte icircn centralele electrice

Figura 13 Scheme ale unor instalaţii de producere a biogazului icircn

mediul rural Aceste instalaţii au un viitor mai eficient icircn localităţile rurale

astfel reducacircndu-se simţitor aducerea de combustibili din zone icircndepărtate

O posibilitate de mare eficienţă a acestor instalaţii este şi aceea că icircn jurul lor se pot construi sere ce pot fi alimentate cu icircngrăşămacircnt natural mult mai bun ca cel sintetic din reziduurile rămase de la fermentare iar icircncălzirea lor se poate face fie prin arderea acestor reziduuri fie arzacircnd biogaz rezultat de la fermentare

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

34

Figura 14 Schema de proiect a unei instalaţii de producere a

biogazului de tip rural După ultimele statistici icircn etapa actuală omenirea consumă anual

asymp9 000 000 000 t combustibil convenţional din care consumul de petrol cărbune şi gaze se menţine icircncă la 84

Din acest calcul sumar rezultă că pentru a asigura consumul actual de combustibil pe tot globul este suficient transformarea icircn gaz metan a doar circa 5 din cantitatea de biomasă anuală

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

35

Figura 15 Vedere generală asupra unei instalaţii moderne de

producere a biogazului din nămolurile decantate de la apele menajere Deocamdată construirea unor asemenea instalaţii necesită

investiţii icircnsemnate dar oricacirct de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor nucleare şi nu prezintă pericol posibil pentru omenire ca acestea Un alt avantaj este că această biomasă se regenerează icircn fiecare an pe cacircnd combustibilul nuclear oricacirct de lungă durată ar avea icircn exploatare el este totuşi epuizabil

5 GESTIONAREA INTEGRALĂ A REZIDUURILOR

MENAJERE

Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv icircndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune ca management adecvat al deşeurilor un sistem integrat de reciclare a acestora bazat pe un număr mare de tehnologii

Icircncă icircn secolul XIX au apărut preocupări pentru rezolvarea complexă a reziduurilor menajere atacirct din punct de vedere ecologic privind salubrizarea localităţilor şi a mediului icircnconjurător cacirct şi sub aspect economic Aceste preocupări urmăresc reducerea cheltuielilor de evacuare transport şi neutralizare a reziduurilor menajere şi mai

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

36

ales recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile pe care le conţin (metale hacircrtie plastic sticlă materie organică etc) precum şi a unor subproduse ce pot rezulta prin prelucrarea reziduurilor menajere (energie termică sau electrică compost carburanţi gazoşi lichizi sau solizi materie furajeră)

La compostarea şi arderea reziduurilor menajere se urmăresc şi probleme de valorificare icircnsă scopul principal al acestor procedee este neutralizarea iar valorificarea produsului obţinut (compostul energia termică etc) reprezintă numai un scop secundar La aceste procedee avem de a face şi icircn continuare cu anumite materii reziduale (zgură materiale reziduale de la compostare)

Icircn ultimul deceniu asistăm la o evoluţie accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor icircn domeniul salubrizării cu referire fie la colectarea evacuarea neutralizarea şi depozitarea sau revalorificarea deşeurilor de la producătorii menajeri industriali sau comerciali

Revalorificarea ( reciclarea) reziduurilor ca un procedeu nou de neutralizare a acestora are drept scop principal valorificarea integrală fără rămăşiţe reziduale

Din punct de vedere tehnic la stabilirea tipurilor de instalaţii mijloace şi maşini cerinţele de bază sunt icircn general următoarele

1) construcţie simplă şi durabilă 2) instalaţii de acţionare icircnchise (acoperite) 3) dirijare icircn fluxul a materiilor 4) utilajul şi piesele să fie cu o mai mare rezistenţă corozivă şi

uzură mecanică 5) este de dorit prelucrarea comună a materiilor solide şi lichide

(la obţinerea compostului) 6) reziduurile care sunt transportate zilnic la uzină trebuie

cacircntărite pe cacircntare basculă corespunzătoare Icircn genere pentru dimensionarea instalaţiilor de valorificare a

reziduurilor menajere trebuie luată icircn calcul acea perioadă de timp cacircnd uzina primeşte cea mai mare cantitate de reziduuri

Spaţiul anterior al buncărelor de stocare trebuie să fie echipat cu instalaţii de aspiraţie pentru a preveni pătrunderea icircn exterior a prafului şi a mirosului uracirct degajate de la descărcarea vehiculelor de transport

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

37

Icircn instalaţiile noi realizate icircn ultima perioadă pentru descărcarea buncărelor sunt utilizate macarale graifăr automatizate cu programare astfel un singur operator icircn funcţie de necesitate poate să conducă simultan mai multe macarale

Icircn interiorul uzinei deşeurile sunt transportate cu benzi transportoare de cauciuc cu icircnserare textilă avacircnd lăţimea de 1-2 m a căror capacitate poate fi modificată prin schimbarea vitezelor de transport Cel mai frecvent icircnălţimea stratului este de 30-40 cm

Icircn cazul distanţelor scurte de transport sunt utilizate şi transportoare cu vibraţii cacirct şi transportoare elicoidale

Pentru transportul pe verticală sunt utilizate elevatoare cu cupe benzi transportoare cu ecluze cremaliere sau benzi transportoare cu carcase

Pregătirea materiilor prime pentru compostare are scopul de a accelera reacţiile biochimice care au loc icircn procesul de descompunere Icircn procesul de pregătire trebuie asigurată separarea prealabilă la maximum posibil a materiilor care nu se descompun şi a celor care pot fi utilizate direct ca materii prime (fier sticlă materii plastice etc)

Una dintre cele mai importante operaţii ale fazei de pregătire o constituie ciuruirea avacircnd ca scop sortarea după granulaţie a materiilor care urmează a fi prelucrate

Ciururile sunt instalaţiile de bază ale uzinelor de compost şi asigură icircn general efectuarea următoarelor operaţii

- separarea prealabilă a materialelor cu granulaţie fină - ciuruirea posterioară a deşeurilor mărunţite cu scopul de

separare de cele nefăracircmiţabile - ciuruirea posterioară a deşeurilor maturizate care nu se

descompun sau se descompun greu - ciuruirea compostului final cu scopul de a obţine un compost

de calitate mai bună După ciuruirea prealabilă se recomandă ca materiile care pot fi

utilizate ca materii prime cacirct şi materiile străine să fie separate astfel preicircntacircmpinacircnd icircncărcarea inutilă a instalaţiilor de sfăracircmare cu acestea

Pentru operaţia de ciuruire posterioară a deşeurilor sfăracircmate sunt utilizate ciururi cu tambur rotativ sau ciururi oscilante cu mărimea orificiilor de 25-40 mm

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

38

Pentru extragerea materiilor fieroase din deşeuri sunt utilizate

diverse tipuri de separatoare magnetice Soluţia cea mai des aplicată este montarea cilindrilor magnetici icircn tamburul superior de acţionare a benzii de transport Aceştia sunt montaţi icircn majoritatea cazurilor icircn drumul de cădere a materiilor de pe bandă astfel că icircn timpul transportului materiile feroase se lipesc de tambur iar cele nemagnetizate vor cădea imediat După rotirea cilindrului la 180ordm la atingerea zonei nemagnetice vor cădea şi materiile fieroase (fig 16)

Pentru extragerea fierului sunt utilizate şi benzi magnetice Aceasta reprezintă de fapt o scurtă bandă magnetică transportor montată deasupra benzii principale de transport a deşeurilor Icircn partea de mijloc a benzii magnetice sunt montaţi nişte magneţi puternici Banda magnetică extrage fierul din deşeurile transportate dedesubtul ei şi icircn procesul rotirii icircn zona nemagnetică icircl va arunca (fig 17)

Fierul separat este presat icircn baloturi şi transportat la icircntreprinderile respective pentru valorificare

Figura 16 Magnet cilindric pentru separarea fierului

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

39

Figura 17 Bandă magnetică pentru separarea fierului a) amplasarea longitudinală b) amplasarea transversală

Materiile dure (pietre sticle ceramică metale nefieroase etc)

chiar şi icircn formă sfăracircmată icircnrăutăţesc calitatea compostului Prin ciuruire din aceste materii pot fi eliminate numai cele cu dimensiuni relativ mari Datorită acestui fapt a fost necesară realizarea unor instalaţii cu ajutorul cărora să fie extrase şi fracţiunile mai mărunte nedorite ale acestor materii dure O astfel de instalaţie este buncărul de separare icircn care materiile sfăracircmate sunt aruncate afară printr-un orificiu Conform legilor balistice reziduurile cu diferite greutăţi şi formă sunt aruncate la diverse distanţe căzacircnd icircn diferite compartimente ale buncărului Cel mai departe ajung materiile dure cu greutatea specifică mai mare şi cel mai aproape cad cele mai uşoare (fig18)

Pentru separarea materiilor dure sunt utilizate şi alte tipuri de instalaţii icircnsă icircn nici una din acestea nu s-a reuşit separarea completă a materiilor dure

Pentru sfăracircmare sunt utilizate diferite instalaţii de sfăracircmare-măcinare folosite şi icircn alte domenii industriale icircnsă au fost construite şi instalaţii speciale

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

40

Figura 18 Instalaţii pentru separarea materiilor dure a) buncăr de separare b) separator aruncător c) separator cu bandă icircnclinată a ndash substanţe organice (uşoare) b ndash materii grele 1 ndash rotor 2 ndash bandă de transport 3 ndash placă de lovire 4 ndash cilindru 5 ndash bandă de separare icircnclinată cu mişcare icircnceată

6 INSTALAŢII ŞI TEHNOLOGII DE VALORIFICARE

COMPLEXĂ A REZIDUURILOR MENAJERE Preocupările pentru valorificarea cacirct mai complexă a reziduurilor

menajere fac să apară tot mai frecvent diferite tehnologii şi instalaţii complexe care separă şi pregătesc aproape toate componentele şi energia potenţială existente icircn aceste reziduuri pentru a fi valorificate sub diverse forme

Printre firmele străine care au realizat instalaţii şi tehnologii mai cunoscute sunt bdquoFlăktrdquo din Suedia bdquoBiroul minerilorrdquo din SUA icircmpreună cu firmele bdquoSOCETArdquo din Franţa şi bdquo ADAROrdquo din Spania

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

41

firma bdquo Cechinirdquo din Italia precum şi instalaţii de tip Thomas (Multibacto) construite de firmele bdquoFertiliardquo icircn Italia şi bdquoWartmannrdquo icircn Grecia

61 Procedeul Thomas (Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazează pe faptul că reziduurile depuse icircn turnul de maturizare sacircnt mişcate şi aerisite incontinuu cu nişte braţe rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul său Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime icircncărcate icircn celulele de maturizare să fie prelucrate cu anumite bacterii speciale Datorită acestei propuneri procedeul se numeşte Multibacto Icircn turnul de maturizare construit de firma italiană Fertilia se folosesc de asemenea substanţe de altoire Această instalaţie este cunoscută sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrat că descompunerea are loc destul de rapid şi fără adaos de bacterii dacă materiile prime au o compoziţie corespunzătoare şi sunt icircn continuă mişcare şi aerisire (fig 19) Turnul de maturizare Thomas reprezintă o construcţie etajată cu dia-metrul de 55 ndash 7m Numărul etajelor este 7mdash10 Pe un ax montat icircn centrul turnului se fixează la fiecare etaj 4 braţe rotative care mişcă şi amestecă continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paleţii montaţi pe braţe au formă de plug şi prin poziţionarea lor corespunză-toare materiile prime sunt mişcate la fiecare etaj alternativ din exte-rior spre interior şi invers Prin orificiile existente icircn pardoseală la fiecare etaj materiile prime cad din etajul superior icircn cel imediat in-ferior Materiile prime icircncărcate la etajul superior aflacircndu-se icircn continuă mişcare şi amestecare ajung la nivelul inferior icircn 24 h Pentru aducerea aerului proaspăt respectiv pentru evacuarea gazelor degajate la peretele lateral al turnului sunt racordate două sisteme de conducte Aerul proaspăt este asigurat fie prin tiraj natural fie forţat cu ventilatoare

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

42

Fig 19 Schema tehnologică a procedeului Thomas (Multibacto) a ndash aer b mdash sticlă cauciuc c mdash materiale plastice textile materii străine dure e mdash piatră sticlă 1 mdash buncăr de sortare 2 mdash separator magnetic 3 mdash bandă de sortare 4 mdash ciur de sfăracircmare (Raspel) 5 mdash separator de materii dure 6 mdash bazin de stocare de ape uzate eu amestecător 7 mdash turn de maturizare S mdash ciuruire posterioară

Avantajul procedeului constă icircn faptul că mişcarea şi amestecarea

continuă a materiilor prime icircncărcate cacirct şi sistemul de aerisire icircnglobat asigură descompunerea intensivă şi rapidă a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obţine un compost proaspăt după 24 h Execuţia icircnchisă şi etajată a icircntregului sistem favorizează amplasarea uzinei pe un teren relativ mic fiind mai uşor realizabilă

Icircn astfel de turnuri este admisă folosirea numai a reziduurilor fine icircntrucacirct cele fibroase lungi prin icircnfundarea orificiilor sau icircnfăşurarea pe braţele rotative pot provoca deranjamente icircn funcţionare respectiv vor mări foarte mult forţa necesară rotirii braţelor

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

43

Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu icircl constituie

tocmai deranjamentele enunţate Instalaţii de acest tip cunoscute icircn Europa sunt icircn Italia

(Verona) Elveţia (Turgi) şi icircn Grecia (Saloniki 250 000 locuitori 1966)

62 Instalaţii de tip Flaumlkt din Suedia

Icircn localitatea Lovsta de lacircngă Stocholm icircn Suedia a fost

construită o instalaţie de tip Flaumlkt icircn valoare de 3 milioane lire sterline care prin procedeul uscat recuperează materialele refolosibile din reziduurile menajere

Capacitatea instalaţiei (cu posibilitate de dezvoltare) este de 125 tone pe oră reziduuri menajere sau 50000 tone pe an icircncărcătura fiind icircnjumătăţită icircntr-o instalaţie de incinerare cu capacitatea de 35 tone pe zi aflată icircn apropiere

Instalaţia Flaumlkt este bazată pe sistemul de separare cu aer uscat folosind diferenţele de densitate a materialelor constituente (fig20)

Reziduurile menajere nesortate se aduc icircn saci de hacircrtie sau de material plastic şi se introduc cu saci cu tot icircn mod uniform icircntr-un prim dezintegrator care deschide sacii fără să fragmenteze prea mult reziduurile Urmează un ciur cilindric rotativ care basculează reziduurile menajere din care separă obiectele de dimensiuni mari Un separator cu aer icircn zig-zag cu curentul de aer ascendent şi cu viteza controlată transportată fracturile uşoare icircn sus icircn timp ce materialele grele se depun icircn partea inferioară Sistemul dispune de un bdquocuţit cu aerrdquo adică aer cu viteză mare care separă materialele uşoare de componentele grele la care tind să adere

Din sortatorul de aer fracţiunea uşoară care constă icircn principal din hacircrtie şi materiale plastice umede trece icircn continuare printr-un ciclon un dezintegrator secundar şi un ciur cilindric pentru separare

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

44

Figura 20 Schema instalaţiei tip FLAumlKT 1 ndash buncăr de recepţie

2 ndash transportor cu bandă 3- măcinare primară 4 ndash ciur rotaţie 5 ndash transportator cu bandă 6 ndash tambur de alimentare 7 ndash sortator vertical cu aer 8 ndash ciclon 9 ndash container 10 ndash ventilator 11 ndash transportator cu bandă 12 ndash tambur magnetic 13 ndash măcinare secundară 14 ndash ciur rotativ 15 ndash transportator cu bandă 16 ndash separator cu bandă electromagnetică

Ciururile rotative şi perforate din acest sistem sunt curăţate de

depuneri prin agitare cu zale alergătoare După aceea reziduurile menajere trec către aşa-numitul bdquocapăt

din spaterdquo al instalaţiei care prelucrează constituenţii din hacircrtie icircn vederea utilizării ca materie primă la fabricarea hacircrtiei Pentru aceasta se folosesc diferite metode pentru ca hacircrtia să devină uscată şi sterilă Aerul uscat folosit pentru acest tratament termic este racordat icircn procesul tehnologic pentru economisirea energiei

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

45

Materialele plastice sacircnt uscate cu ajutorul căldurii furnizată uscătorului şi pot fi separate de fibrele de hacircrtie icircntr-un separator cu aer Ele se pot utiliza ca materie primă la fabricarea materialelor plastice noi deoarece conţin sub 30 impurităţi

Instalaţia poate separa 23 din conţinutul de materiale plastice din reziduurile menajere

Fracţiunea grea cade din sortatorul primar pe o bandă transportoare Conţinutul de metale fieroase din amestec este reţinut de un transportor electromagnetic Fracţiunea grea nemagnetică trece printr-un alt ciur cilindric icircn care sunt extrase resturile alimentare sticlă şi alte materiale necombustibile

Icircn acelaşi timp fracţiunea grosieră din ciurul cilindric este separată icircn constituenţii săi icircntr-un sortator cu aer orizontal

Această instalaţie de la Lovsta este amplasată icircn apropierea reţelei de drumuri iar la intrare are o secţie de cacircntărire

Este izolată fonic iar mirosurile sacircnt evitate prin depozitarea rezi-duurilor menajere icircntr-un siloz Emisiile de praf sacircnt reduse prin folo-sirea litrelor cu saci 0

63 Procedeul mecanic bdquoTRISOC Acest procedeu a fost realizat pe baza cercetărilor efectuate de

trei societăţi Biroul Minelor din SUA SOCEA din Franţa ADARO din Spania şi este un procedeu mecanic complet fiind prevăzut şi cu prepararea de compost pentru agricultură

Complexul icircntregii staţii cuprinde patru linii tehnologice de prelucrare a reziduurilor menajere care funcţionează simultani şi anume linia Trisoc linia Combusoc linia de compostare şi linia de incinerare (fig21)

Linia Trisoc este situată icircn amonte de linia de compostare şi are o capacitate de 12 tone de reziduuri pe oră Aici se execută operaţiile de separare a elementelor uşoare hacircrtie carton materiale plastice cacircrpe etc de fierul vechi diferitele minerale substanţe fermentabile resturile de piele textile grele lemn cauciuc etc pe de altă parte se realizează şi separarea hacircrtiei de materialele plastice

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

46

Linia de separare şi de recuperare a materialelor refolosibile cu-

prinde un dispozitiv de tăiere (tocătorul) cu un randament de 12 t pe oră şi cu o putere de 100 CP avacircnd 2 rotoare prevăzute fiecare cu 8 şiruri de tije semirigide care strivesc (toacă) reziduurile menajere o hotă de aspiraţie cu diametrul Oslash 500 mm care antrenează fracţiunile uşoare de la banda de extracţie două cicloane de separare pentru fracţiunile uşoare pe de o parte iar pe de altă parte pentru peliculele de material plastic un filtru decantor de praf pentru reţinerea particulelor antrenante de fracţiunile uşoare un ventilator centrifugal de aspiraţie de 60 CP care asigură depresiunea necesară aspirării fracţiunii uşoare un astfel de sistem permite reicircntoarcerea icircn partea superioară a ciclonului a cca 80dego din hacircrtia şi cartoanele conţinute icircn reziduurile menajere plasticul icircn folii şi textilele un tambur destrămător care preia fracţia uşoară umezită şi o destramă cu dinţii unui arbore interior care se roteşte cu peste 100 rotmin prin destrămare hacircrtia făracircmiţată iese prin găurile tamburului icircn timp ce plasticul şi textilele care nu se destramă nici umezite icircşi continuă drumul şi se separă la capătul tamburului benzi transportoare şi separatoare electromagnetice pentru sepa-rarea fierului

Linia Combusoc Această linie este derivată din linia Trisoc si utilizează următoarele elemente dispozitivul de tăiere de 12 th hota de aspiraţie ciclonii de separare a fracţiunilor uşoare şi tamburul epu-rator pentru diverse impurităţi La ieşirea din tamburul epurator frac-ţiunea uşoară (hacircrtie + materiale plastice) este tratată icircntr-un dispozitiv cu cuţite care produce combustibilul sub formă de fulgi numit Combusoc

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

47

Figura 21 Liniile de recuperare ndash TRICOC şi COMBUSOC 1 ndash pacirclnie de alimentare cu reziduuri 2 ndash bandă vibratoare 3 ndash bandă transportoare pentru alimentarea morii 4 ndash moară 5 ndash bandă transportoare 6 ndash bandă de alimentare a cilindrului 7 ndash cilindru de hacircrtie şi ventilator 8 ndash sac pentru hacircrtie 9 ndash icircmpingător 10 ndash ciur (tromel) de separare 11 ndash bandă sub tromelul de separare 12 ndash bandă transportatoare 13 ndash tromel de măcinare 14 ndash bandă sub tromel pentru recuperarea hacircrtiilor 15 ndash bazin de recuperare a hacircrtiilor 16 ndash bandă sortatoare a tromeului de măcinare 17 ndash bandă pentru reciclare 18 ndash ciclon plastic şi ventilator 19 ndash sac pentru plastic 20 ndash presă pentru plastic şi sortaj 21 ndash pacirclnie de alimentare a morii 22 ndash preparator de pastă de hacircrtie 23 ndash bandă de alimentare a presei

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

48

Pentru a răspunde diferitelor cerinţe de comercializare ca transportul pe distanţe mari şi stocarea unor cantităţi mari produsul combusoc fulgi poate fi filtrat dacircnd naştere astfel produsului Combusoc granule

Caracteristicile generale ale combustibilului Combusoc sunt următoarele

Combusoc fulgi densitate aparentă 01mdash015 putacircnd ajunge la 030 prin compactere granulometria 05mdash3 cm Combusoc granule beţişoare cilindrice cu diametrul de 10 mm si lungimea de 10mdash50 mm densitatea icircn vrac mdash 060

Puterea calorică a produsului Combusoc este cuprinsă icircntre 4000 şi 5000 kcalkg ceea ce-1 situează icircn racircndul combustibililor acceptabili

bull Linia de compostare După ce echipamentele Trisoc au eliminat cca 20mdash25 din produse icircn scopul recuperării lor linia de compostare tratează 50 t de produse practic condiţionate pentru realizarea unui compost excelent icircntrucacirct este lipsit de materialele plastice şi cacircrpele uşoare dăunătoare compostului Echipamentul de la compostare este alcătuit din

o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile mena-jere după ce au trecut prin linia Trisoc sau provenind direct din rampa de evacuare a reziduurilor orăşeneşti un cilindru biologic rotativ cu diametrul de 35 m şi lungimea de 24 m icircn care se produc sfacircşierea şi fermentarea reziduurilor menajere şi icircn care acestea staţionează timp de 2mdash4 zile un tambur mdash grătar la extremitatea cilindrului pentru separarea compostului de corpurile nedorite (respinse) un dispozitiv de separare balistică care extrage corpurile rele (cioburi de sticlă capsule etc) care mai sacircnt conţinute icircn compost un dispozitiv de măcinare pentru afacircnare cu o putere de 60 CP ce condiţionează mărimea granulelor din compost diferite benzi transportoare

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

49

bull Linia de incinerare cu o capacitate de 45 th cu un dublu rol incinerarea reziduurilor menajere netratate de linia de compos-tare (sau ca bdquoauxiliar al acestora) distrugerea substanţelor evacuate de Trisoc şi de la linia de compostare Această linie de incinerare are două părţi esenţiale incinerarea propriu-zisă cuprinzacircnd o pacirclnie cu jgheab de scurgere care primeşte reziduurile menajere şi substanţele bdquorefuzate de Trisoc şi de compostare un cuptor cu grătar mobil de tipul AlbertimdashFonsar un dispozitiv de extracţie cu baie de apă pentru extinderea şi extragerea zgurii şi a fierului vechi diferite benzi transportoare desprăfuirea gazelor care icircmpiedică poluarea mediului icircnconju-rător şi care cuprinde un turn de condiţionarea fumului un filtru electric care epurează gazele sub 0250 gm adaos la 7 CO2 un coş de fum icircnălţimea de 29 metri

64 Procedeul CECHINI Procedeul Cechini din Italia este unul din procedeele cele mai

complete ce se utilizează la scară industrială icircn cadrul uzinelor de reciclare a reziduurilor menajere din Roma Procedeul este conceput pentru recuperarea totală a reziduurilor menajere Aşa după cum rezultă din figura 22 prin acest procedeu se poate obţine

mdash recuperarea metalelor fieroase mdash recuperarea hacircrtiei şi cartoanelor mdash prepararea de hrană pentru animale mdash obţinerea compostului pentru agricultură mdash recuperarea energiei termice prin incinerare Rezultă deci că instalaţia de tip Cechini permite o valorificare

completă a reziduurilor menajere (fig 22) Trierea automată a reziduurilor este realizată printr-o succesiune

de site (ciururi) rotative unde sacircnt introduse fără o măcinare prealabilă

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

50

Figura 22 Diagrama tehnologică a procedeului Cechini O primă sortare grosieră reţine elemente cu o dimensiune pacircnă la

80 mm denumite bdquosemi-groase şi care conţin o importantă cantitate de hacircrtie şi plastic

Aceste semigrosiere sunt deferizate cu ajutorul unor electromagneţi şi trecute prin separatoare pneumatice rotative care asigură foliile restul fiind dirijat spre incinerator

Produsele de dimensiuni inferioare sub 80 mm care au trecut la traversarea celui de-al doilea ciur sunt ciuruite din nou iar elementele fine (inferioare dimensiunii de 20 mm) sunt dirijate spre compostare aşa că fracţiile superioare constituie materialul de bază pentru fabricarea unui aliment pentru animale

Linia de tratare a hacircrtiilor este prevăzută cu un dispozitiv special de reducere a maselor plastice pentru ca acestea să poată fi eliminate prin cernere Eliminarea plasticelor restante şi altor materiale nedorite se face icircn faza umedă printr-un hidropulber elastic folosit icircn tehnica fabricării hacircrtiei

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

51

Hacircrtia şi cartonul separate sunt balotate şi apoi transformate icircn pastă cu ajutorul unor utilaje speciale Fibra rezultată este purificată icircngroşpată omogenizată şi din nou icircngroşată pacircnă la un conţinut de 40 parte uscată

Produsul final este livrat la fabricile de hacircrtie unde este trans-format icircn acelaşi mod ca şi alte tipuri de hacircrtie recuperată

Resturile alimentare fructele vegetalele etc sunt separate spălate şi sterilizate icircn autoclave conform regulilor sanitare

Produsul sterilizat şi omogenizat este uscat purificat măcinat şi ambalat Acest produs final are o valoare nutritiva foarte mare fiind utilizat pentru hrana animalelor icircn principal a vitelor

Materialele fieroase separate sacircnt deţinute şi curăţate icircntr-un cuptor rotativ pentru a fi eliminate etichetele şi alte resturi din metal După aceea se presează icircn baloturi de 150 kg şi se trimit la oţelării

65 Instalaţia prototip din Bucureşti mdash Militari Icircncepacircnd din anul 1986 icircn incinta staţiei de incinerare a reziduuri-

lor menajere din Bucureşti-Militari s-a trecut la realizarea unei insta-laţii prototip care fie icircn paralel fie icircn completarea staţiei de incinerare asigură valorificarea complexă a reziduurilor menajere (fig2324)

Ca şi la staţia de incinerare cercetarea proiectarea si execuţia sunt realizări proprii romacircneşti care ţin cont de caracteristicile reziduurilor menajere existente Cunoscacircndu-se că ponderea materiilor organice din reziduurile menajere indigene este mare (50mdash60) iniţial s-a considerat necesar a se construi o instalaţie de compostare a acestora care să lucreze icircn paralel cu staţia de incinerare Icircntre timp s-au studiat şi analizat şi alte posibilităţi astfel că icircn cadrul acestui complex se preconizează realizarea următoarelor tehnologii şi linii de valorificare

mdash selecţionarea materialelor fieroase şi neferoase

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

52

Figura 23 Schema staţiei pilot de valorificare a reziduurilor

menajere Bucureşti ndash Militari 1 ndash transportor cu raclezi 2 ndash transportor cu bandă 3 ndash transportor orizontal 4 ndash separator electromagnetic 5 ndash ciur vibrator 6 ndash transportor 7 ndash aeroseparator 8 ndash separator pentru metalele neferoase 9 ndash transportor 10 ndash incinerator 11 ndash moară 12 ndash presă 13 ndash omogenizator 14 ndash transportor 15 ndash turn de fermentare 16 ndash depozit compost 17 ndash presă de balotat fier

mdash extragerea hacircrtiei şi a foliilor din plastic

mdash- compostarea materiilor organice mdash incinerarea refuzurilor Obiectele componente ale staţiei pilot de cercetare sunt icircn principal

următoarele mdash buncăr de primire şi recepţie a reziduurilor menajere mdash extractor cu bandă cu plăci metalice mdash transportori orizontali mdash separatori electromagnetici pentru fier mdash separator electric pentru metale nefieroase mdash ciur vibrator pentru separarea fracţiilor pe dimensiuni mdash bandă elatoare de cauciuc mdash aeroseparatori verticali pentru separarea maculaturii şi foliilor de

plastic mdash transportori icircnclinaţi pentru refuzuri mdash transportori icircnclinaţi pentru materiale organice supuse

compostării

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

53

mdash turn de fermentare compost mdash moară pentru măcinarea materialului compostabil mdash linie de sortare compost compusă din ciur vibrator moară

separator electromagnetic

Figura 24 Schema generală de funcţionare a unei instalaţii de valorificare complexă a reziduurilor menajere

Staţia pilot este un bdquomodulrdquo care a fost dimensionat pentru a trata o cantitate de 5 toră reziduri menajere ceea ce corespunde unei localităţi cu cca 50000 locuitori

7 GESTIONAREA DEŞEURILOR DE LA INDUSRIA

VINICOLĂ Vinificaţia este un domeniu de activitate economica cu tradiţii

bogate icircn Republica Moldova şi ocupă un loc de frunte icircn industria alimentara a republicii Vinurile moldoveneşti sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune din lume

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

54

Pe teritoriul tării noastre sunt situate peste 150 de icircntreprinderi de prelucrare primara şi secundară a producţiei vinicole amplasate preponderent icircn mediul rural din centrul şi sudul republicii Unele din acestea au fost construite icircn prima jumătate a secolului al XX-lea deşi această ramura a economiei naţionale are tradiţii de veacuri

In categoria icircntreprinderilor de producere a vinului sunt incluse fabricile de prelucrare primară a vinului (fig25) de producere a vinurilor spumante a coniacului de producere a mustului şi icircntreprinderile care se ocupă de cupajare şi decuvaj

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin dar şi costisitor deoarece numai 70 de materie primă este folosită pentru producerea vinului Restul 30 sunt pierdute definitiv şi volumul total al acestor pierderi sub forma de deşeuri este de cca 200 mii tonean Anume deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu compuşi de cianuri cu metale grele (fiercupruetc) care se formează la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea populaţieiRealizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deşeurilor cu un avantaj economic considerabil uneori acesta fiind mai mare dacit cel obţinut icircn urma producerii vinului Deşeurile principale ale procesului de vinificaţie sunt

- ciorchinii - tescovina - drojdiile - precipitatele de bentonite si cleiuri - precipitatele albastrului de Berlin - precipitatele alcoolizate - precipitatele producerii mustului - tartratul - borhotul de drojdie - borhotul de coniac

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

55

Figura 25 Schema procesului tehnologic de prelucrare primară a

vinurilor 1 ndash descărcarea strugurilor 2 ndash zdrobirea şi desciorchinarea 3 ndash descărcarea ciorchinilor 4 ndash fermentarea mustului 5 ndash tescovina 6 ndash sită 7 ndash presarea tescovinei 8 ndash mărunţirea 9 ndash separarea 10 ndash descărcarea tescovinei 11 ndash depozitarea vinului 12 ndash finisarea şi răcirea vinului 13 ndash cupajarea 14 - depozit pentru precipitat 15 ndash materie primă patru distilare 16 ndash filtrarea sub presiune 17 ndash spălarea sticlelor de icircmbuteliat 18 ndash decuvajul 19 ndash secţia distilare 20 ndash coloană de epurare 21 ndash borhot 22 ndash alcool 23 ndash tartru

Ciorchinii sunt bogaţi icircn substanţe minerale (pacircnă la 24)si

compuşi ai azotului (pacircnă la 2 ) de aceea ei se icircntrebuinţează ca amendament in agricultura

Tescovina de struguri se obţine după presarea boabelor precum şi după tescuirea boştinei fermentate Acestea prezintă deşeuri compacte

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

56

formate din coajă seminţe urme de lichide (must lichid) iar uneori şi din ciorchini

In tescovina uscată sunt 40-65 de seminţe ce conţin 12-22 de uleiuri Separarea lor de tescovină poate fi efectuată la o instalaţie speciala de serie OBC-2cu o productivitate de 2 tone oră (fig 26)

Figura 26 Separatorul de seminţe de struguri OBC ndash 2

I ndash făracircmiţător de bulgări IIIII ndash cutiile sitelor IV ndash ventilator După separarea seminţelor de tescovină proaspăta acestea trebuie

să fie uscate imediat icircn caz contrar fiind umede vor putrezi Figura 27 reprezintă Schema instalaţiei de uscat cu tambur ce

asigura procesul de uscare prin metoda de contact icircntr-un curent de gaze fierbinţi (600-1000 ordmC) La sfacircrşitul procesului de uscare gazele utilizate au temperatura de 90-100ordmC Aceasta exclude probabilitatea de oxidare şi conservează calităţile nutritive ale seminţelor

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

57

Figura 27 Schema procesului tehnologic de uscare a tescovinei

(1-4) de separare a seminţelor de struguri (5-8) şi obţinere a făinii furajere (9-15)

Pentru obţinerea uleiului de calitate icircnaltă se folosesc seminţe

proaspete bine păstrate din tescovină nefermentata Seminţele uscate şi apoi mărunţite sunt supuse presării triple la

prese hidraulice sau cu şnec La prelucrarea seminţelor prin presare din 1 tonă se obţin 110 kg

ulei Uleiul de struguri obţinut prin presare poate fi folosit la

obţinerea uleiului fiert icircn industria de producere a lacurilor vopselelor icircn industria farmaceutică şi cosmetică Acest ulei este utilizat şi la prepararea conservelor şi icircn producerea margarinului (Italia Franţa) Uleiul de struguri de icircnaltă calitate obţinut din seminţe proaspete prin presare se vinde icircn Franţa ca ulei dietetic

71 Tehnologii de valorificare a deşeurilor de la

icircntreprinderile vinicole Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ din seminţele de

struguri care poate fi folosit cu scopuri medicinale a fost elaborată graţie cercetărilor doc T Lupaşcu de la Institutul de Chimie al ASM

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

58

Tehnologia de obţinere a cărbunelui activ include făracircmiţarea şrotului pacircnă la fracţiuni de 3-5 mm apoi este adus la umiditatea de 10-20 si prăjit icircn pirolizor la o temperatură de 450-500 ordmC icircntr-o atmosferă reducătoare după aceea prelucrarea continuă icircn activator la temperatura de 800-900 ordmC Din activator cărbunele activ fierbinte este transportat icircn refrigerent unde este răcit şi transportat icircn buncărul de icircmpachetare (fig28)

Figura 28 Schema instalaţiei pentru obţinerea cărbunelui activ din

seminţe de struguri 1 ndash buncăr 2 ndash alimentator cu şnec 3 ndash pirolizor 4 ndash dozator 5 ndash supraicircncălzitor cu abur 6 ndash activator 7 ndash refrigerent 8 ndash scruber 9 ndash ajutaj de postcombustie 10 ndash icircncălzitor electric

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

59

Făina furajera se prepară după separarea seminţelor de struguri din tescovina Resturile ce rămacircn după separarea seminţelor sunt uscate şi apoi măcinate pacircnă la obţinerea fainii de nutreţ

Figura 29 Schema granulatorului de făină furajeră 1 ndash buncăr

2 ndash dozator cu şnec 3 ndash amestecător 4 ndash presă 5 ndash coloană de răcire 6 ndash ventilator 7 ndash ciclon

Compoziţia chimica a acestui nutreţ valoros se caracterizează prin

următorii indici (icircn recalculată icircn substanţă uscată) proteina brută - 1065 proteina coagulată - 158 celuloză - 1866 lipide - 447 substanţe exlactive ce nu conţin azot - 5988 calciu - 106 potasiu - 129 fosfor - 022 cenuşă - 589

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

60

Drojdiile care rămacircn după filtrarea borhotului pot fi de asemenea utilizate ca nutreţ pentru vite atacirct icircn forma uscată cacirct şi icircn formă umedă In prezent icircnsă drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor icircntreprinderi fără oarecare cacircştig pentru producătorii de vin

72 Prelucrarea deşeurilor ce conţin compuşi ai acidului

tartric Compuşii acidului tartric sunt cele mai importante substanţe

extrase din deşeurile vinificaţiei care se utilizează pe larg icircn industria alimentară farmaceutică electrotehnică etc

Acidul tartric este un acid din grupa acizilor graşi El reprezintă un dioxid dibazic cu formula C4H6O6

Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape

1 ndash separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială care se efectuează icircn condiţiile icircntreprinderilor de vinificaţie 2 ndash obţinerea si epurarea acidului tartric procese efectuate la icircntreprinderi specializate

Icircn practica de vinificaţie există mai multe metode de separare şi epurare a tartraţilor icircn dependenţă de tipul deşeurilor ce conţin compuşi tartrici (boştina dulce sedimentul de drojdie tartratul de potasiu borhotul de coniac)

După cum demonstrează schema din figura 30 exista trei metode de separare a tartraţilor sub forma tartratului de var din boştina dulce metoda icircn flux metoda neicircntreruptă şi metoda de decantare

La neutralizarea zemii de difuziune prin metoda de decantare sunt respectate aceleaşi cerinţe ca şi la metoda cu flux neicircntrerupt După neutralizare tartratul de var este limpezit timp de 4-5 ore După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat asupra sedimentului de tartrat de var se toarnă o noua porţie de zeama de difuziune destinată pentru neutralizare Acest proces se repetă de 2 ndash 3 ori

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

61

Lichidul rămas ce conţine zahar după decantare este icircndepărtat la fermentare cu distilarea ulterioara a alcoolului

Figura 30 Schema clasificării principalelor tipuri de deşeuri cu

compuşi ce conţin tartraţi şi metodele de epurare a acestora Pentru obţinerea tartratului de var din sedimentele de drojdie cea

mai raţionala metodă este folosirea borhotului rămas icircn urma distilării sedimentelor de drojdie

Compuşii tartrici pot fi dizolvaţi şi cu ajutorul acizilor minerali sau a sodei Tratarea cu acizi minerali este mai ieftina şi are un randament mai mare de obţinere a tartratului de var pe cacircnd cea cu sodă din punct de vedere tehnologic este mai simplă necesită o calificare mai joasa şi este mai puţin periculoasă (fig 31)

Tehnologia de extracţie a acidului tartric bazata pe schimbul de ioni (fig32) din materia primă cu un conţinut mic de acizi tartrici este una dintre cele mai bune La baza tehnologiei date se află soluţia de acid tartric pe anionit sub formă de hidroxil care se separă uşor de acizii prezenţi sub formă liberă Acidul tartric de pe anionit este desorbit prin prelucrarea lui cu soluţie de acid clorhidric icircn continuare fiind prelucrat cu lapte de var este precipitat sub formă de tartrat de calciu

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

62

Figura 31 Schema tehnologică de obţinere şi epurare a acidului

tartric 18 ndash reactoare 2 ndash filtru Nitsche 3510 ndash aparate de evaporare 4 ndash decantor 511 ndash cristalizatoare 7 ndash centrifugă 12 ndash pompă

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

63

Figura 32 Schema staţiei schimbătoare de ioni pentru separarea

acidului tartric din borhotul de coniac 1 ndash filtre de cationit 2 ndash filtre de anionit 3 ndash rezervor 4 ndash rezervor cu acid clorhidric 5 ndash dozator 6 ndash reactor 78 ndash rezervor cu alcaliu de sodiu 9 ndash rezervor intermediar 10 ndash hidroclon 11 ndash colector de tartrat de var 12 ndash uscarea tartratului de var 13 ndash pompă

73 Neutralizarea sedimentelor ce conţin cianoferaţi

Excesul de metale icircn vin influenţează caracteristicile organoleptice totodată fierul este cauza unui gust metalic şi tulburării vinului cuprul dă gust amar zincul dă un gust foarte neplăcut

Cantitatea icircnaltă de compuşi ai fierului icircn vin este rezultatul dizolvării chimice a suprafeţelor neprotejate la icircntreprinderile de prelucrare primara şi păstrare a vinului care sunt confecţionate cu utilizarea oţelurilor slab aliate

Conţinutul maximal de fier icircn vinul pentru comercializare nu trebuie sa fie mai mare de 3-5 mgl icircn vinurile albe şi 7-8 mgl icircn vinurile roşii de calitate superioară deşi normele sanitare permit conţinutul lui pacircnă la 15 mgl

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

64

Totodată cantitatea reala a fierului la icircntreprinderile vinicole poate atinge valori de 20-30 mgl sau mai mari iar a cuprului de 25-5 mgl

Icircnlăturarea excesului de compuşi ai metalelor grele se poate efectua prin două metode metoda de absorbţie şi metoda chimico-reagentă

Tehnologia de absorbţie este de perspectivă deşi din cauza unui sir de factori nu a căpătat o dezvoltare suficientă

Institutul de Viticultură şi Vinificaţie a propus pentru utilizare icircn aceste scopuri a bentonilului activat prin prelucrare cu soluţie de acid clorhidric

Utilizarea demetalizarii prin metoda absorbţiei a vinurilor brute exclude necesitatea utilizării hexacianofieratului şi icircnlătură problema formarii deşeurilor greu utilizabile

Metoda chimico-reagentă de demetalizare a vinurilor brute se bazează pe utilizarea hexacianofieratului de potasiu si este legată de formarea sedimentului albastru de Berlin

K4[Fe(CN)6] + 4Fe3+ rarr Fe4[Fe(CN)6]3 + 4K1+ Conform acestei ecuaţii la sedimentarea 1 mg de ioni de Fe3+ se

formează 38 mg de albastru de Berlin Doza de hexacianofierat de potasiu utilizat trebuie sa asigure sedimentarea fierului icircn proporţie de 90 La sedimentarea fierului cu o concentraţie de 40 mgl şi mai mare prelucrarea se face icircn două sau mai multe etape

Cantitatea totală a sedimentului format ajunge pacircnă la 4 din volumul vinului prelucrat sau la fiecare 1000 decalitri de vin se obţin asymp40 decalitri de sedimente Anual la icircntreprinderile de vinificaţie din Republica Moldova se acumulează de la 500 pacircnă la 1500 tone de sediment ce conţine albastru de Berlin icircn cantitate de pacircnă la 9

Deoarece pacircnă icircn prezent nu a fost găsită o metodă raţională de neutralizare a sedimentelor ce conţin cianofieraţi unica soluţie este de a modifica tehnologia tradiţională din viticultură şi vinificaţie de a evita utilizarea oţelurilor slab aliate şi a trece la utilizarea utilajelor din aliaje inoxidabile de a micşora sau a evita utilizarea sulfatului de cupru şi a compuşilor de arsen

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document

65

Bibliografie

1 Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajere

stradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992 2 Bold O V Mărăcineanu Managementul deşeurilor solide

urbane Bucureşti Editura Tehnica 2003 3 Calitatea mediului (Culegeri de acte normative) Chişinău

Cartier SRL 1999 4 Clasificatorul Statistic al deşeurilor al Republicii Moldova

Chişinău 1997 5 Ghid ecologic Chişinău Editura bdquoContinental Gruprdquo 2004 6 Duca Gh Covaliova O Covaliov V Jaloncovschi A Auditul

ecologic Chişinău Şearec-Com SRL 2001 7 Feher Gyula Evacuarea şi valorificarea reziduurilor menajere

Bucureşti Editura Tehnică 1982 8 Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediului

Chişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998 9 Ionescu CS Depozite de deşeuri Elemente de proiectare a

sistemului de etanşare-drenaj Bucureşti Editura HGA2000 10 Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbane

Bucureşti Editura Tehnica 2002 11 Programul Naţional de valorificare a deşeurilor de

producţie şi menajere Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr78-80 din 8 iulie 2000

1. httplibraryutmmd
2. 2008-03-21T134115+0200
3. Chisinau RM
4. Biblioteca UTM
5. I attest to the accuracy and integrity of this document