8/15/2019 Recenie: Viata pe un peron

1/2

Recenzie ”Via a pe un peron” de Octavian Palerț

”Via a pe un peron” – o carte despre singurătate i frică. O carte care scoateț ș

în eviden ă complexitatea naturii umane. Fiecare din noi vrea să se regăsească, să-ț

i găsească locul sub soare.ș

Octavian Paler în această carte, vorbe te despre pustietate, despre solitudineș

i a teptare. espre a teptarea acelui lucru ce duce la cunoa terea de sine, laș ș ș ș

cunoa terea lumii încon!urătoare, dar cel mai important la în elegerea acestora.ș ț

Persona!ul principa este un profesor de istorie, ce trece prin mai multe

experien e i se ciocne te cu o realitate insuportabilă în care oamenii poartă mă ti,ț ș ș ș

sunt reci i indiferen i. "ceastă realitate îi condi ionea#ă existen a. " tept$nd pe unș ț ț ț ș

 peron părăsit un tren care nu mai apare niciodată, el î i con tienti#ea#ă nimicnicia.ș ș%otodată, putem #ice că persona!ul s-a retras, ba c&iar, s-a ascuns, în acest peron

 pentru a se autoanali#a, pentru a în elege unele realită i ale vie ii.ț ț ț

Peronul este locul simbolic al a teptărilor. 'ocul care ne oferă o alegere - săș

mergem înainte sau să răm$nem pe loc. Pe acest peron misterios profesorul de

istorie înt$lne te un alt persona! plin de îndoieli i temeri, pe (leonora. Femeiaș ș

fugi-se i ea de o realitate denaturată în care îmbl$n#itorii au instaurat dictaturăș

asupra omului comun. e aici începe o lungă a teptare, de fapt o mare singurătate.ș

O singurătate în doi.

Paler, în special, tratea#ă singurătatea omului, pustiul, încercarea de găsire a

sinelui i lupta continuă cu sine în a teptare) depărtare de oameni, neputin a de aș ș ț

 pătrunde în cercuri sociale str$nse, în sensul în care în elegerea deplină ar fiț

 posibilă* ruperea de realitate, construirea unei lumi-minciună în încercarea

re#olvării misterului) fuga pe un peron pustiu, a teptarea trenului* fuga din fa aș ț

realită ii apăsătoare, pe care nu mai reu e te persona!ul, pe care nu mai reu escț ș ș ș

 persona!ele, să o în eleagă, să o accepte sau să facă parte din ea.ț

Paler î i începe cartea cu un citat) +odul în care un om î i acceptă destinulș ș

este mai important dec$t însu i destinul său. ubiectul căr ii este omul. Omul, înș ț

iposta#a fricii ce îi cuprinde întreaga fiin ă i îl controlea#ă, omul în iposta#aț ș

singurătă ii i a necesită ii continue a acesteia, în neputin a de a se integra într-oț ș ț ț

lume mai reală dec$t el însu i, în ruptura dintre el i alt om, al i oameni) mediulș ș ț

8/15/2019 Recenie: Viata pe un peron

2/2

 pustiu în care singur se scufundă în căutarea i a teptarea trenului. "cest tren nu eș ș

altceva dec$t o metaforă pentru în elegere sau acceptare a propriei persoane.ț

Persona!ul este un om ăierdut, un om părăsit, la fel ca i gara în care s-aș

refugiat pentru a scrie, pentru a a tepta, pentru a fi singur. Pentru a trăi ceea ceșsimte. Profesorul este un om neîmpăcat cu propria persoană, un om care nu se

simte comod în propria piele. (l î i recapitulea#ă via a sper$nd să găsească ceea ceș ț

a omis c$ndva sau, invers, să conclu#ione#e tot ce a fost p$nă la acest peron, iar 

odată ce va veni ”trenul”, el va începe un nou capitol în via a sa.ț

Fiecare din noi are nevoie de acel peron, unde să se ascundă pentru a medita,

 pentru a fi singur – acel loc unde să-i fie bine să răm$nă singur cu propria

 persoană.