1

CONSILIUL EUROPEI COMITETUL MINISTRILOR Recomandarea (2003)20 a Comitetului Mini�trilor c�tre statele membre privind noile modalit��i de tratare a delicven�ei juvenile �i rolul sistemului de justi�ie pentru minori (adoptat� de Comitetul Mini�trilor la 24 septembrie 2003, cu ocazia celei de-a 853-a reuniuni a Delega�ilor Mini�trilor) Comitetul Mini�trilor, în virtutea articolului 15.b al statutului Consiliului Europei, Considerând c� delicven�a juvenil� este perceput� ca un subiect de mare interes într-un anumit num�r de ��ri din Europa; Con�tient de faptul c�, în pofida stabilit��ii relative a procentului global de delicven�� juvenil�, natura �i nivelul ei de gravitate solicit� r�spunsuri noi �i metode noi de interven�ie; Considerând c� sistemul penal tradi�ional de justi�ie nu poate, ca atare, s� ofere solu�ii adecvate, având în vedere tratamentul tinerilor delicven�i ale c�ror nevoi educative �i sociale specifice difer� de cele ale adul�ilor; Convins c� m�surile luate în cazul delicven�ei juvenile ar trebui s� se bazeze pe o abordare multidisciplinar� �i multi-institu�ional� �i ar trebui astfel configurate încât s� trateze ansamblul de factori care au un rol în diferite sfere ale societ��ii: individual�, familial�, �colar� �i comunitar�; Considerând c� vârsta legal� a majoratului nu coincide în mod necesar cu o vârst� a maturit��ii, �i c� tinerii adul�i delicven�i ar trebui s� beneficieze de anumite r�spunsuri comparabile cu cele adaptate delicven�ilor minori; Considerând, mai departe, c� anumite categorii de tineri delicven�i, cum ar fi membrii minorit��ilor etnice, tinerele �i tinerii care ac�ioneaz� în grupuri, pot avea nevoie de programe specifice de interven�ie; Luând în considerare, printre altele, Recomandarea Consiliului Europei nr. R(87)20 privind reac�iile sociale fa�� de delicven�a juvenil�, nr. R(88)6 privind reac�iile sociale fa�� de comportamentul delicvent al tinerilor din familiile migrante �i Rec (2000)20 privind rolul interven�iei psihosociale precoce în prevenirea comportamentelor criminale; În lumina concluziilor celui de-al 10-lea Colocviu de criminologie privind tinerii delicven�i �i politica în materia criminologiei (1991); Luând în considerare Conven�ia european� a drepturilor omului, Conven�ia european� privind exercitarea drepturilor copiilor, Conven�ia Na�iunilor Unite referitoare la drepturile copiilor, Ansamblul de reguli minime ale Na�iunilor Unite privind administrarea justi�iei pentru minori (Regulile Beijing), Principiile directoare ale Na�iunilor Unite pentru prevenirea delicven�ei juvenile (Principiile directoare Riyad) �i Regulile Na�iunilor Unite pentru protec�ia minorilor priva�i de libertate;

2

Recomand� guvernelor statelor membre: - s� se inspire din principiile �i m�surile con�inute în aceast� recomandare pentru elaborarea legisla�iilor, politicilor �i practicilor lor, - s� aduc� prezenta recomandare �i expunerea ei de motive în aten�ia tuturor organismelor relevante, a media �i a publicului �i, - s� recunoasc� necesitatea de a stabili reguli europene privind sanc�iunile �i m�surile aplicate în comunitate �i reguli penitenciare europene specifice �i distincte pentru minori. I Defini�ii În sensul prezentei recomand�ri: - termenul „minori” desemneaz� persoanele care au atins vârsta responsabilit��ii penale dar nu au atins vârsta majoratului. Totodat� prezenta recomandare poate include, de asemenea, persoane cu vârste imediat inferioare sau superioare acestor vârste; - termenul „delicven��” desemneaz� acte ce apar�in dreptului penal. În anumite ��ri, el se aplic� �i comportamentelor antisociale �i/sau deviante susceptibile s� apar�in� dreptului administrativ sau civil; - „sistemul de justi�ie juvenil�” reprezint� componenta formal� a unui sistem mai larg de tratare a delicven�ei juvenile. În afara tribunalelor pentru copii, el înglobeaz� instan�ele sau organismele oficiale precum: poli�ia, procurorii �i juri�tii, serviciile de proba�iune �i penitenciarele. El lucreaz� în strâns� colaborare cu serviciile din domeniul s�n�t��ii, educa�iei, ac�iunii sociale �i protec�iei copiilor, de exemplu �i cu ONG-urile, cum ar fi: asocia�iile de ajutare a victimelor �i martorilor. II. O abordare mai strategic� 1. Principalele obiective ale sistemului de justi�ie juvenil� �i m�surile asociate ce vizeaz� delicven�a juvenil� ar trebui s� fie urm�toarele: - prevenirea primei delicven�e �i a recidivei; - (re)socializarea �i (re)inserarea delicven�ilor; - focalizarea asupra intereselor �i nevoilor victimelor. 2. Sistemul de justi�ie pentru minori trebuie s� fie considerat o component� a unei strategii mai largi de prevenire a delicven�ei juvenile, bazate pe structuri de proximitate �i care s� �in� cont de contextul general: mediul familial, �coal�, vecin�t��i, grup de prieteni în care delicven�a se produce. 3. Trebuie alocate resurse, în special pentru lupta împotriva infrac�iunilor grave, infrac�iunilor cu violen�e repetate �i împotriva celor legate de droguri �i alcool. 4. Trebuie adoptate m�suri mai adaptate �i eficiente pentru prevenirea primei delicven�e �i a recidivei tinerilor din minorit��ile etnice, a bandelor de tineri �i tinere �i ale minorilor care nu au atins înc� vârsta responsabilit��ii penale. 5. Tratamentul delicven�ilor minori trebuie realizat, în m�sura posibilului, pe baza probelor �tiin�ifice care s� indice ceea ce s-a întâmplat, cu cine �i în ce circumstan�e.

3

6. Pentru prevenirea discrimin�rii, autorit��ile publice ar trebui s� publice un studiu privind impactul poten�ial al noilor politici �i practici asupra tinerilor din minorit��ile etnice. III. Noi r�spunsuri 7. Ar trebui s� se continue dezvoltarea unei game de m�suri alternative în afara urm�ririlor judiciare clasice. Aceste m�suri ar trebui s� fac� parte dintr-o procedur� regulat�, s� respecte principiul propor�ionalit��ii, s� fie luate în interesul superior al minorului �i, în principiu, s� se aplice numai în cazul în care responsabilitatea este liber consim�it�. 8. Pentru a lupta împotriva infrac�iunilor grave, violente sau repetate comise de minori, statele membre ar trebui s� dezvolte o gam� mai larg� de m�suri �i sanc�iuni aplicate în comunitate, care s� fie novatoare �i mai eficiente (r�mânând propor�ionale). Aceste m�suri ar trebui s� vizeze direct comportamentul infrac�ional �i s� �in� cont de necesit��ile delicventului. Ele ar trebui s� asocieze �i p�rin�ii delicventului sau tutorele s�u legal (dac� nu sunt considera�i contra-productivi) �i, dac� este posibil, s� permit� medierea, repararea prejudiciilor cauzate �i desp�gubirea victimei. 9. Gradul de culpabilitate ar trebui s� reflecte mai bine vârsta �i maturitatea delicventului �i s� corespund� mai bine stadiului s�u de dezvoltare, m�surile de ordin penal fiind aplicate progresiv odat� cu dezvoltarea responsabilit��ii sale individuale. 10. P�rin�ii (sau tutorii legali) ar trebui încuraja�i s� devin� con�tien�i �i s�-�i asume responsabilitatea pentru comportamentul delincvent al tinerilor copii. Ace�tia ar trebui s� fie prezen�i la audierile de la tribunal (dac� acest lucru nu e considerat contraproductiv) �i, acolo unde este posibil, ar trebui s� li se ofere ajutor, sprijin �i îndrumare. În cazuri justificate, ar trebui s� li se cear� s� participe la consiliere psiho-social� sau s� urmeze cursuri de preg�tire pentru p�rin�i, s� urm�reasc� frecven�a copiilor la �coal� �i s� acorde asisten�� organismelor oficiale pentru executarea sanc�iunilor �i m�surilor luate de comunitate. 11. Pentru a �ine cont de prelungirea perioadei de tranzi�ie c�tre vârsta adult�, ar trebui s� fie posibil ca tinerii sub 21 de ani s� fie trata�i ca �i adolescen�ii �i s� fac� obiectul aceluia�i tratament dac� judec�torul estimeaz� c� ei nu sunt atât de maturi �i de responsabili de actele lor precum adul�ii veritabili. 12. Pentru a facilita intrarea lor în via�a profesional� ar trebui f�cut totul pentru ca tinerii delicven�i sub 21 de ani s� nu-�i prezinte antecedentele judiciare poten�ialilor angajatori, dac� natura postului permite acest lucru. 13. Trebuie dezvoltate instrumentele de evaluare a riscului de recidiv� pentru a putea adapta cu precizie natura, intensitatea �i durata interven�iilor fa�� de riscul de recidiv� �i de necesit��ile delicventului, f�r� a pierde niciodat� din vedere principiul propor�ionalit��ii. Dac� este cazul, organismele competente ar trebui încurajate s� schimbe informa�ii, respectând mereu legisla�ia referitoare la protec�ia datelor. 14. Ar trebui fixate termene scurte pentru diferitele faze ale procedurii penale, astfel încât s� se evite întârzierile, reac�ionând cel mai rapid posibil fa�� de delicven�a juvenil�. În toate cazurile, trebuie g�sit un echilibru just între m�surile de accelerare �i eficientizare a justi�iei �i exigen�ele unui proces. 15. În cazul în care delicven�ii sunt în arestul poli�iei, ar trebui s� se �in� cont de statutul de minor, de vârsta, nivelul lor de vulnerabilitate �i maturitate. Ar trebui s� fie informa�i, în cel mai scurt timp, astfel încât s� fie pe în�elesul lor, asupra drepturilor �i garan�iilor de care beneficiaz�. Dac� sunt interoga�i de poli�ie ar trebui, în principiu, s� fie înso�i�i de unul dintre p�rin�i/tutorii legali sau de un alt adult adecvat. Ar trebui s� aib�, de asemenea, dreptul la un

4

avocat �i un medic. Nu ar trebui �inut în custodia poli�iei mai mult de 48 de ore în total, timp care ar trebui �i mai mult redus pentru delicven�ii cei mai tineri. Deten�ia minorilor ar trebui supervizat� de autorit��ile competente. 16. Atunci când suspec�ii minori sunt plasa�i, ca o ultim� posibilitate, în deten�ie provizorie, aceasta nu trebui prelungit� mai mult de 6 luni pân� la începerea procesului. Aceast� perioad� ar putea fi prelungit� numai dac� un judec�tor neimplicat în investigarea cazului este de acord c� eventualele întârzieri ale procedurii sunt pe deplin justificate de circumstan�e excep�ionale. 17. În m�sura posibilului, ar trebui s� se recurg� în cazul suspec�ilor minori la alte solu�ii decât deten�ia provizorie, cum ar fi: plasamentul la rude, sau în alte forme de g�zduire. Deten�ia provizorie nu ar trebui niciodat� utilizat� ca o sanc�iune sau o form� de intimidare, ca substitut pentru protec�ia copilului sau ca m�sur� de îngrijire a s�n�t��ii mentale. 18. Pentru a decide oportunitatea plas�rii în deten�ie provizorie a unui tân�r suspect, evitându-se astfel ca acesta s� comit� noi infrac�iuni, tribunalele ar trebui s� fac� o evaluare aprofundat� a riscurilor, bazându-se pe informa�ii detaliate �i fiabile privind personalitatea �i situa�ia social� a celui interesat. 19. Minorii care fac obiectul unor m�suri privative de libertate ar trebui preg�ti�i în vederea eliber�rii lor din prima zi a deten�iei. O evaluare complet� a necesit��ilor �i riscurilor ar trebui s� fie primul pas al programului de reinser�ie, preg�tind întru totul delicventul pentru eliberare �i �inând cont într-o form� coordonat� de necesit��ile lui în ce prive�te preg�tirea, angajarea, veniturile, s�n�tatea, locuirea, supervizarea �i mediul social �i familial. 20. Ar trebui adoptat� o strategie progresiv� de (re)inser�ie f�cându-se apel la perioade de permisie scurte, în institu�ii în aer liber, la eliberarea condi�ionat� anticipat� sau la plasarea în unit��i de reinser�ie. Ar trebui investite resurse pentru organizarea reinser�iei dup� eliberare, reinser�ie care, în toate cazurile, ar trebui programat� �i realizat� în strâns� colaborare cu structurile exterioare spa�iului penitenciar. IV. Aplicarea 21. R�spunsurile la delicven�a juvenil� ar trebui g�site, coordonate �i aplicate prin parteneriate locale care s� regrupeze principalii actori publici: poli�ia, serviciile de proba�iune, de protec�ie a tinerilor �i de ac�iune social�, autorit��ile judiciare, �i cele din domeniul educa�iei, ocup�rii for�ei de munc�, s�n�t��ii �i locuin�ei cu sectorul asociativ �i cel privat. Aceste parteneriate ar trebui s� urm�reasc� un obiectiv comun, cu direc�ii clar definite �i:

- s� ofere o preg�tire ini�ial� �i continu�, - s� prevad�, finan�eze �i s� furnizeze servicii, - s� defineasc� norme �i s� urm�reasc� progresele realizate, - s� schimbe informa�ii (respectând legisla�ia privind protec�ia datelor �i secretul

profesional �i �inând cont de misiunea specific� organismelor în cauz�), - s� evalueze eficien�a ac�iunilor �i s� difuzeze bunele practici.

V. Drepturi �i garan�ii 22. Toate noile m�suri �i proceduri prev�zute de prezenta recomandare trebuie interpretate în ansamblul drepturilor �i garan�iilor enun�ate în instrumentele interna�ionale relevante.

5

VI. Monitorizare, evaluare �i difuzare a informa�iilor 23. Pentru a dispune de informa�ii pre�ioase privind eficien�a diferitelor tipuri de interven�ii, ar trebui alocate fonduri pentru o evaluare �tiin�ific� independent� a acestor interven�ii �i pentru comunicarea rezultatelor c�tre practicieni. 24. Pentru prevenirea oric�rei discrimin�ri fondate pe apartenen�a etnic� în sistemul justi�iei pentru minori �i pentru identificarea cazurilor în care se impun interven�ii culturale specifice, ar trebui adunate informa�ii �i/sau s� se cerceteze participarea �i tratamentul minorit��ilor etnice la fiecare nivel al justi�iei minorilor. 25. Pentru stoparea percep�iilor prea negative, informarea opiniei �i cre�terea încrederii marelui public, ar trebui elaborate strategii de informare privind delicven�a juvenil�, privind activitatea �i eficien�a justi�iei minorilor, prin diverse canale cum ar fi: televiziunea �i internetul, având grij� s� nu se comunice informa�ii cu caracter personal sau alte date susceptibile s� permit� identificarea unui delincvent sau a unei victime.