Realizarea unui sistem de sprijin pentru lucr ările ...arpmdj.anpm.ro/upload/35072_memoriu...

Realizarea unui sistem de sprijin pentru lucrările hidrografice pe

Dunăre în scopul asigurării adâncimilor minime de navigare

MEMORIU DE PREZENTARE AL PROIECTULUI

Beneficiar

Program European de Cooperare

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi

aprilie 2011

2

CUPRINS

I. DENUMIREA PROIECTULUI........................................................................................................................ 4 II. TITULAR ............................................................................................................................................. 4

III. DESCRIEREA PROIECTULUI.................................................................................................................. 5 III.1 REZUMATUL PROIECTULUI................................................................................................................ 5 III.2 JUSTIFICAREA PROIECTULUI............................................................................................................ 6 III.3 PLANŞE REPREZENTÂND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI INCLUSIV ORICE SUPRAFA ŢĂ DE TEREN

SOLICITAT Ă PENTRU A FI FOLOSIT Ă TEMPORAR ( PLANURI DE SITUA ŢIE ŞI AMPLASAMENTE) .................................. 7

III.4 FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI ( PLANURI, CL ĂDIRI , ALTE STRUCTURI , MATERIALE DE CONSTRUCŢIE

ETC.) ....................................................................................................................................................... 7

III.4.1 PROFILUL ŞI CAPACIT ĂŢILE DE PRODUCŢIE .................................................................................... 7

III.4.2 DESCRIEREA INSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT........................ 7 III.4.3 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE ALE PROIECTULUI , ÎN FUNC ŢIE DE SPECIFICUL INVESTI ŢIEI ,

PRODUSE ŞI SUBPRODUSE OBŢINUTE, MĂRIMEA, CAPACITATEA............................................................................ 7 III.4.4 MATERIILE PRIME , ENERGIA ŞI COMBUSTIBILII UTILIZA ŢI , CU MODUL DE ASIGURARE A ACESTORA....... 7 III.4.5 RACORDAREA LA REŢELELE UTILITARE EXISTENTE ÎN ZON Ă............................................................ 14 III.4.6 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI ÎN ZONA AFECTATĂ DE EXECUŢIA

INVESTI ŢIEI ............................................................................................................................................ 14

III.4.7 CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMB ĂRI ALE CELOR EXISTENTE ............................................................ 14 III.4.8 RESURSELE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE ŞI FUNC ŢIONARE................................................. 14

III.4.9 METODE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE ............................................................................................ 14

III.4.10 PLANUL DE EXECUŢIE CUPRINZÂND FAZA DE CONSTRUCŢIE , PUNEREA ÎN FUNC ŢIUNE, EXPLOATARE,

REFACERE ŞI FOLOSIRE ULTERIOAR Ă............................................................................................................ 14 III.4.11 RELAŢIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PLANIFICATE .......................................................... 14 III.4.12 DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE..................................... 15

III.4.13 ALTE ACTIVIT ĂŢI CARE POT AP ĂREA CA URMARE A PROIECTULUI

III.4.14 ALTE AUTORIZAŢII CERUTE PENTRU PROIECT ............................................................................. 15 III.5 LOCALIZAREA PROIECTULUI............................................................................................................. 15 III.5.1 DISTANŢA FA ŢĂ DE GRANI ŢE PENTRU PROIECTELE CARE CAD SUB INCIDEN ŢA CONVENŢIEI PRIVIND

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRA NSFRONTIERĂ .......................................................... 15 III.5.2 HĂRŢI , FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFO RMAŢII PRIVIND CARACTERISTICILE

FIZICE ALE MEDIULUI , ATÂT NATURALE CÂT ŞI ARTIFICIALE , ŞI ALTE INFORMA ŢII ........................................ 16

III.5.2.1 FOLOSINŢELE ACTUALE ŞI PLANIFICATE ALE TERENULUI ATÂT PE AMPLASAMENT CÂT ŞI PE ZONE

ADIACENTE ACESTUIA................................................................................................................................. 17 III.5.2.2 POLITICI DE ZONARE SI DE FOLOSIRE A TERENULUI .................................................................. 17 III.5.2.3 AREALELE SENSIBILE ............................................................................................................. 17 III.5.2.4 DETALII PRIVIND ORICE VARIANT Ă DE AMPLASAMENT CARE A FOST LUATĂ ÎN CONSIDERARE ............. 20 III.6.3 CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTEN ŢIAL .................................................................................. 21

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALA ŢII PENTRU RE ŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUAN ŢILOR ÎN MEDIU 22

IV.1. PROTECŢIA CALIT ĂŢII APELOR ........................................................................................................ 22

IV.1.1. SURSELE DE POLUANŢI PENTRU AP Ă, POLUANŢI ............................................................................. 22 IV.2. PROTECŢIA AERULUI ...................................................................................................................... 22 IV.2.1. SURSELE DE POLUANŢI PENTRU AER , POLUANŢI ............................................................................. 22 IV.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRA ŢIILOR .......................................................................... 23 IV.4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIA ŢIILOR ................................................................................................ 23

IV.4.1 SURSELE DE RADIAŢII ................................................................................................................. 23 IV.4.2 AMENAJĂRILE ŞI DOT ĂRILE PENTRU PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIA ŢIILOR ............................................ 23

IV. 5. PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI ........................................................................................... 23

IV.5.1 SURSELE DE POLUANŢI PENTRU SOL , SUBSOL ŞI APE FREATICE ......................................................... 23 IV.5.2 LUCRĂRILE ŞI DOT ĂRILE PENTRU PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI ................................................ 24

IV.6. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE ........................................................................... 24 IV.6.1 I NDICAREA AREALELOR SENSIBILE CE POT FI AFECTATE DE PROIECT................................................. 24

3

IV.6.2 LUCRARILE, DOTARILE SI MASURILE PENTRU PROTECTIA BIODIVERSITA TII , MONUMENTELOR NATURII SI

ARIILOR PROTEJATE .................................................................................................................................. 25 IV.7. PROTECŢIA A ŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC .......................................... 25

IV.7.1 I DENTIFICAREA OBIECTIVELOR DE INTERES PUBLIC SAU A A LTOR ZONE ASUPRA CĂRORA EXISTĂ INSTITUIT

UN REGIM DE RESTRICŢIE .......................................................................................................................... 25 IV.7.2 LUCRĂRI , DOTĂRI ŞI M ĂSURI PENTRU PROTECŢIA A ŞEZĂRILOR UMANE................................................. 25

IV.8. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT...................................................................... 25 IV.9. GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE................................................ 25

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI......................................................................................... 25

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADR ĂRII PROIECTULUI , DUP Ă CAZ , ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE

NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLA ŢIA COMUNITAR Ă ............................................................................... 26 VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER..................................................................................... 26

VII.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ŞI LOCALIZ ĂRII ACESTUIA ..............ERROR!

BOOKMARK NOT DEFINED . VII.2 ORGANIZAREA DE ŞANTIER SI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI .....................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED . VII.3. SECURITATEA MUNCII................................................................................................................... 27 VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAR EA INVESTI ŢIEI , ÎN CAZ DE

ACCIDENTE ŞI / SAU LA ÎNCETAREA ACTIVIT ĂŢII , ÎN M ĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMA ŢII SUNT

DISPONIBILE ............................................................................................................................................ 27

IX. ANEXE............................................................................................................................................ 28

4

Prezentul memoriu de prezentare s-a întocmit cu respectarea conţinutului cadru prezentat în

Anexa nr. 5 a Ordinului nr. 135/2010 emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

I. Denumirea proiectului

« Realizarea unui sistem de sprijin pentru lucrările hidrografice pe Dunăre în scopul

asigurării adâncimilor minime de navigare »

II. Titular

II.1 Numele companiei

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos

II.2 Adresa postală : strada Portului, nr. 32, Galaţi, Cod poştal : 800025

II.3 Telefon : 0236 460812/460353/460016 ; Fax : 0236 460847 ;

E-mail : [email protected] Pagină web : www.afdj.ro

II.4 Persoane de contact :

Director general : Florin Uzumtoma Responsabil pentru protecţia mediului : Melania Boşcăneanu

5

III. Descrierea proiectului

III.1 Rezumatul proiectului

Proiectul urmăreşte realizarea unei reţele de borne geodezice de sprijin, care va fi amplasată în România, pe malul românesc al Dunării, de la kilometrul 1075 până la kilometrul 375 (Călăraşi) ; apoi între kilometrul 375 şi kilometrul 134 pe ambele mauluri ale fluviului şi pe braţele secundare ale acestuia (Borcea şi M ăcin), dar şi în Delta Dunării pe cele trei braţe principale: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe. De asemena borne vor f i plantate şi pe canalele Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari. Această reţea de borne va fi utilizată pentru monitorizarea dinamicii albiei fluviului şi care va furniza date precise pentru producerea hăr ţii electronice de navigaţie. Harta electronică de navigaţie (ENC) conţine date şi informaţii despre toate toate obiectele ce pot fi identificate de-a lungul Dunăr ii (ostroave, insule, poduri, baraje, ecluze, cabluri supra şi subterane, porturi şi construcţii portuare, drumuri, căi ferate, staţii hidrometrice, semnalizare plutitioare şi costieră, curbe batimetrice, etc.)

De asemenea realizarea reţelei de borne geodezice va fi necesară pentru măsurătorile topo-hidrografice desfăşurate pe Dunăre în vederea monitorizării adâcimilor minime pentru navigare.

În vederea identificării celor mai bune locaţii s-a efectuat preliminar o evaluare a situaţiei existente a sistemului de mire hidrometrice cu bornele sale martor aferente, a bornelor reţelei naţionale de nivelment de înaltă precizie, a bornelor reţelei nationale geodezice şi a reţelei naţionale de puncte GPS de clasă B, ce se află amplasate de-a lungul cursului principal al Dunării, braţe secundare (Bala, Borcea, Măcin, braţele Deltei Dunăr ii), într-o bandă de cca. 20 km în interior. Identificarea acestora permite alegerea celei mai bune metode de determinare a coordonatelor şi de asemenea, permite utilizarea Reţelei de sprijin a Dunării, de către beneficiar.

S-au analizat de asemenea, în secţiunea A, datele istorice privind problematica studiului, informaţiile existente şi modul în care acestea au fost utilizate de-a lungul timpului.

Suplimentar sunt necesare informaţii de natură topografică care să poziţioneze exact propunerile de amplasare, geotehnică privind adâncimea optimă de implantare a bornei, hidrologică privind posibilitatea inundării locaţiei şi stabilitatea acesteia în condiţii de umiditate maximă şi juridică privind posibilitatea legală de amplasare a bornelor pe locaţia respectivă sau cel puţin identificarea teritoriului administrativ pe care sunt propuse aceste locaţii.

Acest din urmă aspect permite identificarea primăriei, ca deţinător principal al terenului (imobil), care va deveni responsabilă pentru protecţia ansamblului de borne geodezice conform legii 7/1996 a Cadastrului General şi Publicităţii Imobiliare, respectiv art.11, al. 2 “Deţină torii de imobile sunt obligaţi să permită accesul specialiştilor pentru executarea lucrărilor de cadastru general, să admită, în condiţiile legii, amplasarea, pe sol sau pe construcţii, a semnelor şi semnalelor geodezice şi să asigure protecţia şi conservarea acestora” Pentru ca Primăriile teritoriilor administrative în care sunt amplasate bornele să capete această responsabilitate în temeiul Legii 7 mai sus amintite, trebuie ca bornele să fie amplasate pe teren public aflat în administrarea acestora.

În vederea amplasării bornelor s-au efectuat şi analizat mai multe studii precum: studii topografice (colectare de hărţi şi date, studii geotehnice, studii de impact asupra mediului, analiza accesului, analiza posibilităţilor de determinare şi construcţie, proiect tehnic de execuţie, stabilirea metodologiei de determinare a coordonatelor).

Bornele vor avea coordonate în câteva sisteme de proiecţie şi anume: sistemul STEREO 70 (sistemul naţional), proiecţie UTM, sistemul de proiecţie al tărilor vecine şi sistemul ETRS 89 care este foarte asemănător cu WGS 84.

Cel mai important aspect al proiectului, îl reprezintă o mai bună siguranţă a navigaţiei pe Dunăre, ceea ce va determina o creştere a traficului indiferent de tipul acestuia.

6

III.2 Justificarea proiectului

Acest proiect este destinat să pună în valoare efortul financiar al proiectului din programul

PHARE 2005, care a fost destinat realizării hăr ţilor electronice de navigaţie (Electronic Navigation Chart - ENC). Prin acel proiect au fost achiziţionate douţ seturi de aparaturţ pentru pentru culegerea şi prelucrarea datelor şi editarea hărţilor electronice de navigaţie în standard european Inland ECDIS. Este necesară realizarea unui sistem modern de măsuratori pentru determinarea cu precizie a morfologiei albiei fluviului, informaţii care vor fi folosite la realizarea hărţilor de navigaţie.

Harta electronică de navigaţie (ENC) conţine date şi informaţii despre toate obiectele ce pot fi identificate de-a lungul Dunării (ostroave, insule, poduri, baraje, ecluze, cabluri supra şi subterane, porturi şi construcţii portuare, drumuri, căi ferate, staţii hidrometrice, semnalizare plutitioare şi costieră, curbe batimetrice, etc.) şi vor fi poziţionate în hartă utilizând coordonate geografice precise. Coordonatele folosite pentru poziţionarea în hartă sunt coordonate geografice, pe elipsoidul WGS 84.

Scopul proiectului este de a realiza o reţea de borne geodezice de sprijin, de-a lungul sectorului românesc al Dunării, canalul Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari, care va f i utilizată pentru monitorizarea dinamicii albiei f luviului şi care va furniza date precise pentru producerea hărţii electronice de navigaţie.

Realizarea în teren a reţelei de borne geodezice de sprijin şi determinarea coordonatelor geodezice (planimetrice şi altimetrice) într-un sistem unitar, rezultate din măsurătorile specifice de geodezie de înalta precizie.

Obiectivul specific al acestui proiect este de a realiza o reţea de borne geodezice de sprijin pentru lucrările topo-hirdografice pe Dunăre, în vederea monitorizării adâncimilor minime de navigare. Realizarea acestei reţele este necesară şi pentru îmbunatăţirea activităţilor de întreţinere a şenalului (semnalizare plutitioare, costieră, masurători topo-hidrografice, dragare).

Reţeaua de borne geodezice care urmează a fi realizată de-a lungul Dunării, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie de talia reţelei geodezice naţionale - să fie adoptată de Reţeaua Geodezică Naţională de triangulaţie - să fie adoptată de Reţeaua Naţională de puncte GPS - să fie adoptată de Reţeaua Naţională de Nivelment de Înalta Precizie

Fiecare bornă va avea coordonate în urmatoarele sisteme de proiecţie: - sistemul naţional STEREO 70, elipsoid Krassovski şi sistem de referinţă Marea Neagră Sulina

şi Marea Neagră Constanţa 1975. - Proiecţie UTM, elipsoid WGS 84 şi coordonate geografice (elipsoidale) şi în sistemul de

proiecţie al ţărilor vecine (Serbia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina – necesar pentru comparare şi schimb de date).

De asemenea, vor avea coordonate în sistemul ETRS 89 (European Terrestrial Reference System 1989) – elipsoid GRS 80 (practic identic cu WGS 84). Este un sistem de referinţă standard pentru ţările europene-propus de EUREF şi EuroGeographics. Coordonate în sistem ETRS 89 vor fi obţinute prin conectarea la Reţeaua Geodezică Naţională (GPS)- Clasa A sau/şi Clasa B (din zona nord-dunăreană).

Obiectivul principal al acestui proiect este de a contribui la îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei pe fluviul Dunărea, respectând recomandările Comisiei Dunării de la Budapesta şi având în vedere creşterea traficului de mărfurilor şi de călători preconizat pentru următorii 10-15 ani. În conformitate cu obligaţiile pe care le au toate ţările r iverane Dunării, este necesară realizarea unui sistem modern de măsurători pentru determinarea cu precizie a morfologiei albiei fluviului, informaţii care vor f i folosite la realizarea hărţilor de navigaţie.

7

III.3 Plan şe reprezentând limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice

suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

Schiţele rezultate, planurile de situaţie, hărţile de acces şi alte documente referitoare la locaţiile

bornelor sunt incluse în volumele grafice ce descriu f iecare locaţie.

III.4 Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de

construcţie etc.)

S-a analizat posibilitatea utilizării de borne prefabricate dar şi posibilitatea de construire la faţa locului. Dat fiind timpul de uscare a betonului, de ordinul a mai multor zile, construirea la faţa locului a fost imediat exclusă optându-se pe o soluţie cu prefabricate şi transport la locaţie pe apă.

Este preferabilă utilizarea cofrajelor metalice dat fiind că numarul bornelor este suficient de mare. Înainte de turnarea betonului se va monta ţeava metalică d=110 mm conform detaliilor. Se va încastra pe o faţă laterală marca cu datele de identificare pentru fiecare bornă în parte. Bulonul bornei va fi montat ulterior în golul creat de ţeava metalică.

III.4.1 Profilul şi capacităţile de producţie

Nu este cazul în cadrul acestui proiect.

III.4.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Nu este cazul în cadrul acestui proiect.

III.4.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului, în funcţie de specificul

investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea

Nu este cazul

III.4.4 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a

acestora

Având în vedere diversitatea solului de-a lungul Dunării, s-au avut în vedere trei tipuri diferite de sol pentru fiecare în parte elaborându-se soluţii tehnice ce diferă doar prin adâncimea de plantare .

S-a analizat posibilitatea utilizării de borne prefabricate dar şi posibilitatea de construire la faţa locului.

Astfel, se vor executa ca prefabricate :

a. borna martor Vol=0,4 mc ; G=975 kg b. borna azimutală Vol=0,06 mc ; G=150 kg

c borna referinţă Vol=0,06 mc ; G=150 kg

Modelul bornei este prezentat în fig.1, iar în figurile 2, 3 şi 4 sunt descrise caracteristicile şi dimensiunile celor trei tipuri de borne. Modul de încastrare şi dimensiunile pentru bulonul metalic sunt descrise în fig. 5.

8

Fig. 1 Model bornă

9

Fig. 2 Caracteristici şi dimensiuni pentru borna azimutală (de orientare) (O)

10

Fig. 3 Caracteristici şi dimensiuni pentru borna de referinţă (R)

11

Fig. 4 Caracteristici şi dimensiuni pentru borna martor (M)

12

Fig. 5 Modul de încastrare şi dimensiuni pentru bulonul metalic

13

Execuţia prefabricată a bornelor se va realiza la un poligon de prefabricate conform proiectului de detaliu din figurile B-11, B-12 şi B-13. Este preferabilă utilizarea cofrajelor metalice dat fiind că numarul bornelor este suficient de mare. Înainte de turnarea betonului se va monta ţeava metalică d=110 mm conform detaliilor. Se va încastra pe o faţă laterală marca cu datele de identificare pentru fiecare bornă în parte. Bulonul bornei va f i montat ulterior în golul creat de ţeava metalică. După turnare prefabricatul va putea fi manipulat doar după stanţarea marcii de beton prevăzute în caietul de sarcini.

Pregătirea materialelor pentru turnare a plăcii de beton armat pentru protecţie se va face în locaţia fiecărei borne.

− Se va pregăti în saci de polietilenă 40-50 kg amestecul de agregate şi ciment (beton uscat) conform mărcii prevăzute în caietul de sarcini pentru placa de beton armat de protecţie. Se va avea în vedere că pentru o placă este nevoie de cca.230 kg de beton uscat.

− Se va fasona oţelul beton conform planşei de detalii, grupându-se armătura pentru câte o placă.

Transportul materialelor se va realiza:

− cu acces pe uscat se va face cu mijloace auto, având grijă ca la încarcare să se pună cantităţile necesare de borne (pe tipuri), betonul uscat şi armătura fasonată suficiente pentru amplasamentele programate a f i executate.

− cu acces pe apă se va face cu gabara de 100 t dotată cu rampe. Se va încărca cu materiale necesare (borne pe tipuri, beton uscat şi armatura) suficiente pentru amplasamentele programate. Se va îmbarca de asemenea şi un buldoexcavator. Având în vedere că montarea bornelor cu transport pe apă va fi pe o perioadă mai îndelungată pentru personalul muncitor se vor asigura condiţii de cazare şi masă. Transportul gabarei va fi asigurat de un remorcher corespunzător (65-150 CP).

Montarea bornelor se face în amplasamentele stabilite anterior şi presupune următoarele etape:

− Săpătura pentru îngroparea bornelor se va executa mecanizat şi manual conform proiectului de detaliu pentru fiecare amplasament în parte.

− Poziţionarea bornei se face cu ajutorul buldoexcavatorului utilizându-se un sistem de preluare pe verticală a bornei. Se va menţine în poziţie verticală pe perioada executării umpluturii compactate în jurul bornei.Verticala va f i verif icată cu f irul cu plumb.

− Montarea armăturii,cofrarea şi turnarea betonului monolit la placa de beton armat pentru protecţie. Se va utiliza cupa buldoexcavatorului pentru prepararea şi transportul betonului proaspăt.

Modul de lucru utilizat pentru amplasarea bornelor în locaţie nu necesită o suprafaţă de lucru mare. După cum a fost descris mai sus, bornele ajung la locaţie turnate, după care vor fi preluate şi transportate de un buldoexcavator. Pregătirea materialelor necesare se va face pe locaţia respectivă şi va ocupa un spaţiu mic pe sol, deoarece betonul proaspăt se va prepara în cupa buldoexcavatorului, iar celelalte materiale vor fi depozitate astfel încât să ocupe cât mai puţin spatiu.

Durata foarte redusă necesară executării lucrărilor de construcţie pentru fiecare bornă în parte (o zi cel mult) determină un nivel scăzut de noxe emise. Aşadar, nu va fi afectat mediul înconjurător.

Astfel, pentru montarea fiecărei borne este necesară o suprafaţă de maximum 15 m², ceea ce reprezintă o suprafaţă nesemnificativă. Această suprafaţă de 15 m² va fi utilizată astfel: 3 m² vor fi necesari pentru săparea locaşului unde va fi plantată fiecare bornă, iar restul de 12 m² vor fi folosiţi pentru preparerea betonului necesar plantării bornei şi depozitării materialelor utilizate în acest scop. Astfel, suprafaţa folosită pentru activităţile de pregătire/montare borne este nesemnificativă, deci rezultă faptul că mediul nu va f i afectat.

Legăturile între cele trei borne (M , O, R) s-au realizat prin metoda radierii, astfel cele trei puncte unde vor fi amplasate bornele, au fost radiate dintr-un punct de coordonate cunoscute.

14

Radierea topografică reprezintă metoda topografică prin care, dintr-un punct de coordonate cunoscute se pot radia (măsura), alte puncte noi.

Menţionăm că legătura dintre borne nu se va face prin cabluri sau senzori. În ceea ce priveşte întreţinerea zonelor aflate între cele trei locaţii ale bornelor afirmăm că aceasta nu este necesară.

Forţa de muncă necesară pentru montarea bornelor este: 1 maistru şi 3 muncitori, iar productivitatea estimată este un amplasament (3 borne - M,O,R) într-o perioadă de 8 ore.

III.4.5 Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Nu este cazul

III.4.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei

S-a avut în vedere ca amplasamentele alese pentru montarea bornelor să f ie stabilite pe cât posibil în teren public sau în incinta ori pe teritoriul unor instituţii publice (Ocolul Silvic, AFDJ, Apele Române, etc). Pentru realizarea proiectului va fi folosit, în f iecare locaţie aleasă, o suprafaţă nesemnificativă (mică) de teren, necesară montării bornelor geodezice. Ţinând cont de cele menţionate mai sus, terenul ales pe care se vor amplasa bornele nu va fi afectat şi nu vor f i necesare lucrări de refacere a amplasamentului.

III.4.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Transportul materialelor se va face prin acces auto, pe drumurile existente de-a lungul cursului Dunarii, cat si pe apa cu ajutorul unei gabare dotata cu rampe. In cadrul organizarii activitatilor privind transportul si montarea bornelor pe locatiile alese nu va fi necesara realizarea de noi cai de acces sau modificarea celor existente.

III.4.8 Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Nu este cazul

III.4.9 Metode folosite în construcţie

Nu se folosesc metode deosebite pentru construcţiile ce urmează a f i realizate.

III.4.10 Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Orizontul de timp ales pentru realizarea analizei financiare este de 17 ani, conform

recomandărilor din ghid şi în concordanţă cu domeniul în care se implementeaza proiectul. Perioada de analiză este compusă din perioada în care se face investiţia (2 ani) şi perioada operaţională, de viaţă a proiectului, de 15 ani.

III.4.11 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul este individualizat pentru realizarea unei reţele de borne geodezice de sprijin, pentru lucrările topo-hidrografice în vederea monitorizarii adancimilor minime de navigare, realizării hartii

15

electronice de navigatie imbunatatirea activitatilor de intretinere a senalului, siguranţa mai bună a traficului. Proiectul nu se află în relaţie cu alte proiecte existente sau planificate pe teritoriul României.

III.4.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Nu a fost necesară analiza unor alternative, scopul acestui proiect fiind de a realiza o reţea de

borne geodezice de sprijin, de-a lungul sectorului românesc al Dunării, canalul Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari, care va fi utilizată pentru monitorizarea dinamicii albiei fluviului şi care va furniza date precise pentru producerea hărţii electronice de navigaţie.

III.4.13 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport a energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)

Nu este cazul.

III.4.14 Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Nu este cazul

III.5 Localizarea proiectului

Proiectul se desfăşoară pe teritoriul României, de-a lungul cursului Dunării, de la Baziaş pâna la

Sulina pe o lungime de 1075 kilometri. Au fost alese 144 locaţii de bază, care sunt situate atât pe cursul Dunării, pe braţele secundare cât şi în Delta Dunării. De asemenea au fost stabilite locaţii de plantare a bornelor geodezice şi pe canalul Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari.

III.5.1 Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei

privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră Poziţiile stabilite ale bornelor se află în imediata apropiere a graniţei României cu Serbia,

Bulgaria, Moldova şi Ucraina, însă nu poate fi vorba de un impact de mediu transfrontier. Prin activităţile specifice montării şi transportului bornelor geodezice, proiectul nu intră sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.

16

III.5.2 H ărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale cât şi artificiale, şi alte informaţii

Fig. 6 Hartă 1:100000 cu căile de comunicaţii, puncte geodezice vechi si distribuţia locaţiilor bornelor

Fig. 7 Malul Dunării la KM 800 Fig. 8 Malul Dunării la KM 557

Schiţele rezultate, fotografiile locaţiilor, planul de situaţie, hărţile de acces şi alte documente referitoare la locaţii sunt incluse în volumele grafice ce descriu f iecare locaţie în parte.

17

III.5.2.1 Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi pe zone adiacente acestuia

Lucrările se desfăşoară numai pe terenul ales pe care se vor amplasa bornele, iar la momentul realizării proiectului nu se cunosc intenţiile acestuia privind folosinţele planificate ale terenului în

această zonă.

III.5.2.2 Politici de zonare şi de folosire a terenului

Nu este necesară implementarea unor politici de zonare şi de folosire a terenului

III.5.2.3 Arealele sensibile

Reţeaua Europeană de arii protejate NATURA 2000 este o reţea ecologică de arii speciale de

conservare, având drept scop menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii şi tipuri de habitate naturale în arealul lor.

Legislaţia naţională în baza căreia a fost instituită Reţeaua Europeană de arii protejate NATURA 2000:

- Legea nr. 462/18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a f lorei şi faunei sălbatice;

- Legea nr. 13/1993 prin care România a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.

Directivele UE şi convenţiile internaţionale transpuse în legislaţia naţională: - Directiva “ Păsări ” - 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice; - Directiva “ Habitate” - 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi

a faunei sălbatice; - Convenţia de la Berna - 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din

Europa. Obligaţiile şi restricţiile impuse într-un sit Natura 2000 sunt:

• evitarea acţiunilor care ar putea afecta în mod semnificativ speciile şi habitatele pentru care a fost desemnată zona ca sit Natura 2000;

• stabilirea măsurilor necesare de conservare, implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management;

• nu există restricţii, atâta vreme cât activităţile de orice fel desfăşurate în zonă nu pun în pericol habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat situl.

Factorii poluanţi proveniţi din activităţile antropice, precum şi procesele naturale de degradare a anumitor componente ale mediului, constituie riscuri majore, care pot compromite pe termen lung valoarea economică, culturală, ecologică şi turistică a acestei zone. Pe lângă reducerea până la eliminare a factorilor poluanţi prin adoptarea unor politici de mediu corespunzătoare la nivelul factorilor de decizie locali, judeţeni şi centrali, este necesară instituirea unor măsuri de protecţie sporită a acelor zone naturale şi construite, care reprezintă elemente de o valoare deosebită.

În acest sens, adoptarea Legii 5/2000 privind aprobarea PATN - secţiunea III - arii protejate, reprezintă un important pas în procesul de adoptare a unei strategii de protecţie şi reabilitare a mediului.

Cadrul legal a fost completat şi îmbogăţit în ultimii ani, în afara Legii protecţiei mediului 137/1995 şi Legii apelor nr. 107/1996, fiind promovate o serie de acte normative care creează premisele asigurării protejării ariilor naturale protejate: OG 43/2000 privind proiecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, precum şi Legea nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice. Astfel au fost desemnate de-a lungul Dunăr ii o serie de arii de protecţie de interes comunitar,

18

dar şi arii de protecţie speciale (tabelul 1 şi 2).

Tabelul 1 – Arii de protecţie de interes comunitar (numele ariei protejate şi codul acesteia) - Natura 2000

Nr.

crt. Numărul ariei Numele ariei Judeţele pe care se găseşte

1 ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei Ialomiţa, Brăila, Constanţa

2 ROSCI0012 Braţul Măcin Brăila, Constanţa, Tulcea

3 ROSCI0022 Canaralele Dunării Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa

4 ROSCI0039 Ciuperceni-Desa Dolj

5 ROSCI0043 Comana Giurgiu

6 ROSCI0044 Corabia-Turnu Măgurele Olt, Teleorman

7 ROSCI0045 Coridorul Jiului Dolj

8 ROSCI0060 Dealurile Agighiolului Tulcea

9 ROSCI0065 Delta Dunării Tulcea, Constanţa, Galaţi

10 ROSCI0066 Delta Dunării-zona marit imă Tulcea

11 ROSCI0067 Deniz Tepe Tulcea

12 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea Constanţa

13 ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-Slobozia Giurgiu, Teleorman

14 ROSCI0131 Olteniţa-Moşiştea-Chiciu Călăraşi

15 ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Galaţi

16 ROSCI0139 Pădurea Breana-Roşcani Galaţi

17 ROSCI0149 Pădurea Eseşchioi-Lacul Bugeac Constanţa

18 ROSCI0206 Porţile de Fier Caraş-Severin, Mehedinţi

Tabelul 2 – Arii speciale de protecţie (numele ariei protejate şi codul acesteia – conform Natura 2000)

Nr.


1 ROSPA0002 Allah Bair-Capidava Constanţa

2 ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei Brăila, Ialomiţa, Constanţa

3 ROSPA0009 Beştepe-Mahmudia Tulcea

4 ROSPA0012 Braţul Borcea Ialomiţa, Călăraşi

19

5 ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre Dolj

6 ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova Constanţa, Ialomiţa

7 ROSPA0021 Ciocăneşt i-Dunăre Călăraşi

8 ROSPA0022 Comana Giurgiu

9 ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre Olt, Dolj

10 ROSPA0024 Confluenţa Olt-Dunăre Olt, Teleorman

11 ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier Mehedinţi, Caraş-Severin

12 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razelm-

Sinoe

Constanţa, Tulcea, Galaţi

13 ROSPA0038 Dunăre-Olteniţa Giurgiu, Călăraşi

14 ROSPA0039 Dunăre-Ostroave Constanţa, Călăraşi

15 ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin Constanţa, Brăila, Tulcea

16 ROSPA0046 Gruia-Gârla Mare Mehedinţi

17 ROSPA0073 Măcin-Niculiţel Tulcea

18 ROSPA0080 Munţii Almajului-Locvei Mehedinţi, Caraş-Severin

În afara elementelor cuprinse în Legea nr. 5/2000 şi care corespund unor categorii UICN, mai trebuie avute în vedere şi alte categorii precum: peisaje, arii de protecţie hidrogeologică în jurul lacurilor limitrofe Dunăr ii, instituirea de zone economice ecologice agricole, în lungul ramurilor Canalului Dunăre-Marea Neagră şi, respectiv, industriale în spaţiul cuprins de braţele Canalului Dunăre-Marea Neagră. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a implementa reţeaua NATURA 2000, o reţea pan-europeană pentru conservarea naturii, în scopul protejării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, conform prevederilor Directivei Păsări (79/49/EEC) şi Directivei Habitate (92/43/EEC). Începând cu Programul CORINE, s-a încetăţenit în Europa termenul de habitat care, stricto senso, înseamnă loc de viaţă, adică mediul abiotic în care trăieşte un organism sau o biocenoză distinctă. Acest mediu este un geotop, căruia îi corespunde un ecotop. Iar acest ecotop, transformat de biocenoză, este un biotop. În această accepţiune este definit habitatul în lucrările clasice de biologie şi ecologie, inclusiv în unele dicţionare. Dar, în accepţiunea care i s-a dat în programul CORINE şi apoi în celelalte sisteme de clasificare ce au urmat, prin habitat s-a înţeles, de fapt, un ecosistem, adică un ,,habitat” stricto senso şi biocenoza corespunzătoare care îl ocupă. În clasif icarea PALAEARCTIC HABITATS tipului de habitat, menţionat mai sus, îi corespund 18 tipuri de habitate. În ceea ce priveşte caracterizarea habitatelor, trebuie precizat că pentru descrierea „locului de viaţă” (habitatul în sens strict) s-a folosit termenul de staţiune.

Biocenozele au putut fi caracterizate doar prin compoziţia, structura şi specificul ecologic al fitocenozei deoarece, până în prezent, datele referitoare la zoocenoză şi microcenoză sunt relativ puţine şi disparate.

1 Comunităţi litorale şi halofile 4 Păduri 11 Comunităţi marine 41 Păduri temperate de foioase cu frunze 12 Braţe de mare şi ţărmuri 42 Păduri temperate de conifere 15 Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile 44 Păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştină 16 Dune şi plaje de nisip litorale 5 Mlaştini şi terenuri înml ăştinate

20

2 Ape continentale (non-marine) 51 Mlaştini de turbă înalte (tinoave) 22 Ape stătătoare dulcicole 53 Vegetaţie de margini de ape 23 Ape stătătoare saline şi salmastre 54 Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraie 3 Tufări şuri şi paji şti 6 Grohotişuri, stâncării şi nisipuri 31 Lande şi tufărişuri temperate continentale 34 Stepe şi pajişti xerice calcicole 61 Grohotişuri 35 Pajişti xerice silicicole 62 Stânci continentale şi roci la zi 36 Pajişti alpine şi subalpine 63 Vegetaţie chionofilă 37 Pajişti umede şi comunităţi de ierburi 64 Dune de nisip continentale înalte (buruieni subalpine) 65 Peşteri 38 Pajişti mezofile 8 Terenuri agricole şi peisaje artificiale 87 Comunităţi ruderale

Habitatele naturale şi seminaturale, întâlnite la nivel naţional caracterizează mediul acvatic, terestru şi subteran: • habitate acvatice - habitate marine, costiere şi de apă dulce; • habitate terestre - habitat de pădure, de pajişti şi tufărişuri, habitat de turbării şi mlaştini, habitat de stepă şi silvostepă; • habitate subterane - habitat de peşteră. Numărul habitatelor existente se ridică la 357, încadrate în 7 clase, respectiv 24 de subclase ale sistemului de clasificare PALAEARCTIC HABITATS.

Un număr de 173 de habitate corespund la 62 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar, a căror conservare necesită desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC) (Anexa 1, Directiva Habitate).

Pe teritoriul României au fost identificate: • Specii de interes comunitar • Specii de interes naţional

- specii de interes comunitar sunt cele care necesită desemnarea de arii speciale de conservare (SAC) şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (SPA); - specii de interes naţional sunt acele specii de interes naţional care necesită o strictă protecţie.

III.5.2.4 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

Investiţiile care se realizează prin acest proiect nu necesită variante suplimentare de

amplasament. Selecţia locaţiilor în forma preliminară a fost realizată după criteriile următoare:

• în funcţie de condiţiile locale şi necesităţile de navigaţie (semnalizare şi de întreţinere a

şenalului); • în funcţie de posibilităţile de acces şi de stabilitate a zonei • în funcţie de puterea semnalului DGPS;

În stabilirea sistemului de poziţionare a locaţiilor s-a ţinut cont de:

a) Amplasarea bornelor să f ie cu impact minim asupra mediului în special amplasamentele care sunt în interiorul Siturilor Natura 2000.

21

b) Condiţiile locale – s-a urmărit alegerea locaţiei în funcţie de: vegetaţie (tip vegetaţie, pădure, plantaţie, sălbatic), vizibilitate (către calea navigabilă şi către accesul dinspre uscat), natura terenului (înalt sau jos), zona populată (port, oraş, tip aşezare, clădiri izolate);

c) Determinarea legăturii între posibila locaţie şi elementele de infrastructură a căii navigabile existente (indicatori kilometrici, semnale costiere, faruri, geamanduri, etc.), elemente care reglementează condiţiile de trafic pentru fiecare sector.

d) să fie amplasată pe teren stabil – fundamentat din punct de vedere geologic, geofizic şi geodinamic ;

e) să nu fie amplasată în zonă inundabilă – fundamentat hidrologic ; f) să permită accesul de pe uscat şi apă – topografia căilor de comunicaţie către bornă; g) să permită „legarea” cu reţeaua existentă din zona adiacentă (triangulaţie de ordinul I, II, III si

IV ; nivelment de înaltă precizie, borne de staţii GPS permanente, mire hidrometrice, etc.); h) în măsura posibilităţilor să fie amplasate în zone populate, locuite ceea ce conduce la o

siguranţă în timp; i) să permită efectuarea lucrărilor topografice şi hidrografice;

Celelalte conditii, cum ar fi: acces atat de pe uscat cat si de pe apa, evitarea proprietatilor

particulare, a zonelor dens populate, a habitetelor prioritare, a zonelor inundabile, distantele intre amplasamentele bornelor, au fost respectate cat mai riguros posibil.

III.6.3 Caracteristicile impactului potenţial

Soluţia pentru menţinerea echilibrului între activităţile economice şi conservarea naturii este

utilizarea unui proces de management eficient. Directiva Habitate propune diverse tipuri de măsuri de management pentru zonele Natura 2000:

Măsuri proactive, cum ar fi:

- elaborarea de planuri de management care să fie integrate în strategiile de dezvoltare locală; - măsuri economice, precum cele oferite de Uniunea Europeană, care prevăd asigurarea de fonduri externe pentru management.

Măsuri de conservare, cum ar fi: - proiecte de reconstrucţie ecologică; - obligativitatea pentru activităţile economice noi de a realiza studiul de evaluare a impactului de mediu care să ateste compatibilitatea cu obiectivele de conservare a naturii.

Directiva Habitate specifică în mod clar că desemnarea zonelor Natura 2000 nu conduce la stoparea dezvoltării economice. Cu toate acestea, activităţile de dezvoltare trebuie să se desfăşoare în spiritul dezvoltării durabile.

Beneficiarul trebuie să cunoască din timp şi să îşi asume responsabilităţile privind respectarea normelor legale privind nivelul emisiilor de poluanţi, obligativitatea monitorizării acestora şi întocmirea planului de management de mediu, cu proceduri conforme standardelor Uniunii Europene. Asumarea acestor responsabilităţi înclude în final achiziţia echipamentelor şi utilajelor care să permită aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) şi implicit asigurarea conformării cu legislaţia în vigoare, garanţia protecţiei factorilor de mediu.

Este cunoscut că dezvoltarea economică presupune promovarea în egală măsură a protecţiei factorilor de mediu în general, a ariilor protejate în mod special, dar şi a noilor investiţii. Trebuie găsite şi aplicate soluţii viabile, echilibrate, care să permită coexistenţa noilor investiţii şi a ariilor protejate, în condiţii minime de risc.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, a fost însuşită şi legislaţia care să permită asigurarea

22

echilibrului dintre creşterea factorului economic prin noi investiţii şi protecţia factorilor de mediu, ca o garanţie a dezvoltării durabile.

Desfăşurarea lucrărilor de montare a bornelor nu va avea ca efect modificări notabile ale factorilor de mediu (sol, subsol, aer, apă, peisaj).

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu va conduce la poluarea excesivă a mediului, efectele negative cauzate factorilor de mediu reducându-se la arealul propriu şi în imediata vecinătate a acestuia.

Este redusă posibilitatea ca sănătatea şi confortul locuitorilor din vecinătate să fie afectate semnificativ.

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru re ţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

IV.1. Protecţia calităţii apelor

IV.1.1. Sursele de poluanţi pentru apă, poluanţi

În perioada de construcţie a bornelor, sursele posibile de poluare a apelor sunt reprezentate de: - scurgerile accidentale de combustibil de la vehiculele utilizate; - deversări accidentale produse de manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă

diverse tipuri de materiale în apropierea cursurilor de apă. Manipularea şi punerea în operă a materialelor de construcţii (beton, agregate etc) determină

emisii specifice fiecarui tip de material şi fiecarei operaţii de construcţie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri etc.

Se apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul autovehiculelor şi de la manipularea şi punerea în operă a materialelor) care ajung direct sau indirect în apele de suprafaţă sunt în cantităţi nesemnificative şi nu modifică încadrarea în categorii de calitate a apei.

În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciază că aceasta va fi foarte redusă sau chiar nulă.

IV.2. Protecţia aerului

Execuţia lucrărilor de montare a bornelor poate avea un impact asupra calităţii atmosferei din

zonele de lucru. Ea constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, o sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (cu precădere motorina). IV.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi

Principalele surse de poluare a aerului specifice execuţiei lucrăr ii pot fi reprezentate de

manipularea materialelor şi de transportul personalului şi materialelor. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele de lucru depind, în principal, de următorii

factori: - consumul de carburanţi; - puterea motorului; - capacitatea utilajului şi vârsta motorului/utilajului; - aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante - particule materiale în suspensie şi

sedimentabile);

23

- distanţele parcurse (substanţe poluante - particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa de rulare).

Natura temporară a lucrărilor de construcţie determină cantităţile de noxe emise, apreciindu-se astfel că poluarea specifică activitatilor efectuate este redusă şi poate fi neglijată.

Poluanţii emişi în atmosferă, caracteristici arderii interne a combustibililor fosili în motoarele vehiculelor sunt reprezentaţi de un complex de substanţe anorganice şi organice sub formă de gaze şi de particule, conţinând: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan, mici cantităţi de amoniac, compuşi organici volatili nonmetanici, particule încarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).

Având în vedere că sursele de poluare asociate activităţilor care se vor desfăşura sunt surse libere, deschise şi au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale sau asemanatoare şi ţinând cont de faptul că aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din funcţionarea mijloacelor de transport este foarte restrânsă, nu se poate pune problema unui impact semnificativ asupra calităţii aerului.

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Este una din rezultantele activităţilor desfăşurate în cadrul transportului şi montării bornelor, care nu va avea un impact semnificativ nici în perioada de construcţie, nici în perioada de exploatare.

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu sunt probleme privind radiaţiile nici în perioada de construcţii–montaj nici în perioada de exploatare.

IV.4.1 Sursele de radiaţii

Nu există surse de radiaţii pe suprafaţa amplasamentului, de care să fie necesar a se ţine seama

pentru realizarea noului proiect.

IV.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor

Deoarece amplasamentul nu deţine surse de radiaţii, nu vor fi necesare dotări pentru protecţia

împotriva radiaţiilor.

IV. 5. Protecţia solului şi a subsolului

Efectuarea lucrărilor de construcţie a bornelor implică manipularea unor cantităţi foarte reduse

de substanţe poluante pentru sol şi subsol, în categoria acestor substanţe fiind incluşi carburanţii şi materialele de construcţie.

IV.5.1 Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

Principalii poluanţi ai solului şi subsolului proveniţi din activităţile de construcţie a bornelor ar putea fi reprezentaţi în special de pierderile de produse petroliere care pot apărea în timpul funcţionăr ii autovehiculelor utilizate.

Prin executarea excavaţiilor necesare montării se pot induce modif icări stucturale în profilul de sol. Acviferele se situează la o adâncime mai mare în subsol, decât adâncimea până la care sunt realizate săpăturile pentru plantarea bornelor. Astfel, nu se înregistrează nici perforarea prin săpare a

24

acviferelor şi nici scurgerea de substanţe petroliere de la autovehiculele folosite în procesul de transport şi montare a bornelor geodezice.

IV.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului

Pentru preîntâmpinarea unor efecte negative reziduale asupra stratului de sol şi a subsolului, la sfârşitul activităţilor se va realiza o curăţire minuţioasă a suprafeţelor afectate, iar acolo unde vor fi evidenţiate impregnări de substanţe contaminante se vor efectua raclăr i, materialul raclat urmând a fi colectat şi transportat la un depozit de deşeuri industriale anume desemnat.

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Prin executarea lucrărilor de excavare se poate determina prejudicierea în diferite grade a

vegetaţiei din zona de lucru şi din împrejurimile acestuia. Impactul prognozat asupra biodiversităţii se estimează că va f i minor şi se datorează lucrărilor de

excavare şi transport al materialelor necesare construcţiei bornelor, dar şi prafului, zgomotului şi vibraţiilor produse de utilaje şi de mijloacele de transport.

Precizăm faptul că în primul memoriu de prezentare trimis, la pag. 22, pct. 4, “Calculul procentelor ocupate de fiecare bornă în parte în arealul fiecărei arii protejate de interes comunitar” prezent în Anexa 2, se va modifica astfel:

- conform prezentului memoriu care este completat în conformitate cu Ordinul 135/2010, Anexa 5, nu va mai exista Anexa 2, iar tabelul ce conţine informaţiile referitoare la „Calculul procentelor ocupate de fiecare bornă în parte în arealul fiecărei arii protejate”, este prezentat în cadrul capitolului IX – ANEXE, în Tabelul 4.

Acest efect se poate resimţi şi în zonele imediat învecinate, anticipându-se că intensitatea emisiilor de praf, ca şi nivelul zgomotului se vor încadra în normele în vigoare şi în limitele concentraţiilor maxime admisibile.

În timpul realizării investiţiei se impune o atenţie deosebită la funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport.

Pentru reducerea la minim sau pentru anihilarea dereglărilor previzibile, ca şi pentru grăbirea refacerii echilibrului ecologic în zona potenţial afectată, se propune respectarea unor măsuri de prevenţie care se referă la faptul că la alegerea acestor amplasamente să se evite locurile de cuibărit şi reproducere şi potecile de adăpat, iar lucrările de montare a bornelor să se efectueze, pe cât posibil, în perioadele din an când nu este afectată perioada de cuibăr it a păsărilor din zonele de strictă protecţie, când populaţiile faunistice îşi refac efectivele, asigurându-se astfel funcţionarea normală a ecosistemelor şi menţinerea calităţii acestora.

Prin numărul foarte mic de vehicule utilizate şi prin prezenţa pe o perioadă de timp foarte redusă, cantităţile de poluanţi care ar putea ajunge în cursurile de apă prin deversarea accidentală a unor cantităţi reduse de combustibili, uleiuri sau materiale de construcţii, nu vor afecta ecosistemele acvatice.

Cu privire la potenţialul impact asupra ecosistemelor terestre, se apreciază că acesta va fi foarte redus, în condiţiile în care lucrările de construcţie pentru fiecare bornă se desfăşoară într-un interval de timp foarte scurt, utilizându-se minimul de personal şi vehicule, iar arealul ocupat de fiecare bornă este de asemenea foarte mic.

IV.6.1 Indicarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Nu există areale sensibile care sa poată fi afectate de acest proiect.

25

IV.6.2 Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate Nu sunt considerate necesare lucrări pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate.

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Locaţiile de amplasare a bornelor sunt situate de-a lungul cursului Dunării, pe braţele secundare, ăn Delta Dunării (pe braţele principale) şi pe canalele Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari. Nu există obiective de interes public care să poată fi afectate în această zonă.

IV.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public sau a altor zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie

În situația existentă, amplasamentele bornelor nu impun regimuri de restricție pentru așezările

umane sau alte obiective de interes public.

IV.7.2 Lucrări, dotări şi măsuri pentru protecţia aşezărilor umane Nu vor fi necesare lucrăr i speciale pentru protecţia aşezărilor umane. IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Deoarece proiectul presupune montarea unor borne geodezice (bornele sunt aduse la locaţia respectivă deja construite), nu vor rezulta deşeuri în urma activităţilor desfăşurate.

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Nu este cazul.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Conform celor prezentate anterior, impactul activităţilor de montare a bornelor în zona locuibile este nesemnificativ, exceptând implicaţiile generate de lucrăr ile de excavare, încărcare şi transport ale diferitelor materiale.

Impactul asupra florei şi faunei va fi diminuat prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile în prezent, atât pentru diminuarea/eliminarea emisiilor de praf rezultat din activităţile specifice, cât şi prin realizarea programelor de reconstrucţie ecologică finale.

Pentru diminuarea impactului produs de praf, zgomot, vibraţii rezultate în urma activităţilor desfăşurate, se vor aplica măsuri eficiente, inclusiv umectarea căilor de acces. În timpul realizării investiţiei, se impune o atenţie deosebită la funcţionarea autovehiculelor, utilajelor şi instalaţiilor utilizate, dar şi monitorizarea încadrării emisiilor de pulberi în prevederile legale la limita cu zonele învecinate. Prin această supraveghere, se urmăreşte evitarea oricăror forme de poluare şi de perturbare a proceselor fiziologice de fotosinteză şi respiraţie a plantelor din zonă.

26

Deoarece efectele negative asupra biodiversităţii sunt datorate în special prafului mineral şi zgomotului produs de utilaje, se impune ca măsură specială reţinerea şi diminuarea efectelor acestora prin măsuri tehnologice speciale: - folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea proiectată; - utilizarea de autovehicule şi echipamente performante, care să nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului, precum şi pentru reducerea la minim a efectelor agenţilor poluanţi asupra mediului, se consideră necesare o serie de acţiuni, dintre care menţionăm: - utilajele din fluxul de excavare, încărcare şi transport vor fi menţinute în stare bună de funcţionare; - operaţiunile de întreţinere a utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora se va face la unităţi de profil sau numai în locurile special amenajate în acest scop şi de către personal instruit, astfel încât să prevină împrăştierea produselor petroliere; - se va evita poluarea solului cu produse petroliere (carburanţi, uleiuri); - deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorif ica conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

M ăsurile şi recomandările vor fi preluate de către beneficiar, în vederea aplicării şi utiliz ării celor mai bune tehnici disponibile, care să asigure un nivel minim de zgomot, vibraţii şi praf, astfel ca efectele asupra biodiversităţii din zonele perimetrale să fie minime/excluse, mai ales că acestea fac parte din reţeaua ecologică Natura 2000.

VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară

Prin conţinutul său proiectul nu susține şi nu cuprinde lucrări necesare realizării unui obiectiv

cu potențial impact negativ semnificativ asupra mediului.

Reglementările din legislaţia de mediu în vigoare la această dată în ţara noastră şi anume: � Ordonanţa de urgenţă nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului care abrogă Legea Protecţiei Mediului , nr. 137/1995 aprobată cu modificăr i şi completări prin Legea 265/2006;

� Ordinul MMP nr. 135/2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

� Ordinul 756/1997 privind aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; � Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 426/2001, modificată de OUG 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007;

VII. Lucr ări necesare organizării de şantier

În ceea ce priveşte lucrările necesare organizării de şantier pentru proiectul propus, afirmăm că acestea nu sunt necesare în cadrul proiectului.

27

VII.1. Securitatea muncii

În timpul lucrărilor prevăzute a fi efectuate în cadrul proiectului pot apărea trei mari categorii de accidente.

Prima categorie de accidente potenţiale se referă la cele care se produc în mod curent pe şantierele de construcţii, cauzele acestora fiind de regulă indisciplina şi nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normativelor de protecţia muncii, inclusiv neutilizarea echipamentelor de protecţie. Acest tip de accidente pot produce invaliditatea sau pierderi de vieţi. Cu toate acestea, ele au efecte cu caracter limitat asupra mediului, atât în timp cât şi ca spaţiu. De asemenea, pot avea şi efecte economice negative prin pierderi de materiale şi întârzierea lucrăr ilor.

Creşterea volumului de trafic rutier în zonă poate creşte riscul producerii unor accidente de circulaţie, nici această categorie de accidente neproducând impact asupra mediului, chiar dacă poate produce invaliditate sau pierderi de vieţi omeneşti.

A treia categorie de accidente potenţiale este legată de posibilitatea apariţiei unor fenomene meteorologice extreme (vânturi puternice, furtuni). La elaborarea proiectului s-au avut în vedere:

- Decretul 400/1981; - Legea nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii, modificată prin Decretul nr. 49/1969; - Norme republicane de protecţia muncii, elaborate de Ministerul Sănătăţii (ed. 1975).

VIII. Lucr ări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile După terminarea lucrărilor, utilajele utilizate vor fi transportate de executant în afara zonelor de lucru. Pe perioada montajului bornelor se vor crea locuri de muncă pentru locuitorii zonei, iar după terminarea lucrăr ilor se va îmbunătăţii navigaţia pe Dunăre, prin siguranţa mai mare a traficului. Accesul în zonele de amplasare se va realiza din drumurile existente, atât pentru execuţie cât şi pentru exploatare. Beneficiarul va urmări ca executantul lucrăr ilor de construcţii-montaj să predea locurile sale de muncă, curate.

Prin proiect se doreşte realizarea unei reţele de borne geodezice amplasate de-a lungul Dunării , în vederea monitorizării adâncimilor minime de navigare. Perioada de analiză este compusă din perioada în care se face investiţia (2 ani) şi perioada operaţională, de viaţă a proiectului de 15 ani.

28

IX. ANEXE Tabelul 1. Cotele medii(m) ale malului stîng al albiei minore a Dunării şi debitele de apă(m3/s)

care inundă malul albiei minore în dreptul mirelor hidrometric e.

Nr. cr. Secţiunea Poziţia Cota medie Cota etiaj Nivel mira Debitul de km (m) MNS (m) MNS (cm) apa (m3/s) 1. Gruia 851.0 35.88 29.11 677 11700 2. Cetate 810.7 33.63 27.80 583 10200 3. Calafat 794.6 31.24 26.66 458 8200 4. Bistreţ 725.0 29.0 23.91 509 9000 5. Bechet 679.0 27.5 22.08 542 9700 6. Corabia 629.5 25.7 20.12 558 10600 7. Turnu Măgurele 597.0 24.0 19.12 488 9700 8. Zimnicea 553.6 21.8 16.25 555 10100 9. Giurgiu 492.8 20.0 13.07 693 13100 8. Olteniţa 429.7 16.0 10.02 596 11100 9. Călăraşi 365.0 13.2 7.45 575 11700 10. Cernavodă-Feteşti 300.0 10.5 4.88 562 11800 11. Harsova 252.6 8.5 3.10 540 10400 12. Braila 168.4 5.5 1.06 444 8500 13. Galaţi 150.5 5.0 0.86 414 8000 13. Isaccea 103.7 4.0 0.63 337 8800 14. Tulcea 71.6 3.5 0.56 290 9000

30

Tabelul 2. Cotele (m) asigurate de 1 si 10 % ale nivelurilor Dun ării în regim natural şi îndiguit.

31

Tabelul 3. Caracteristicile hidromorfologice în dreptul punctelor de locaţie ale bornelor.

Numar locatie borne

Denumi-rea pun-

ctului locatiei bornei

Distanta fata de Marea

Neagra (km)

Cota niv elu

-lui minim al apei

(m) MNS

Cota medie

a malu-

lui inun-dabil Zmal (m)

MNS

Cota niv elu-

lui maxim al apei

(m) MNS

Cota coro-

namen-tului

digului (m)

MNS

Caracteristica morfologica a malului Dunarii

149 Constanta -0.60 1.6 2.20 Faleza betonata 148 Navodari-

Midia Drum pietruit, in jur teren in ierbat

147 Navodari-

Ecluze Mal din umplutura, inierbat

146 Ovidiu Mal canal Poarta Alba-Navodari,

inierbat 145 Ovidiu Teren clisos, inierbat

144 Agigea Drum cu tufaris in jur 143 Cumpana Mal de umplutura consolidat,

inierbat cu tufaris

142 Valul Traian

Teren fragmentat cu roca, inierbat

141 Poarta Alba Mal consolidat cu piatra, inierbat

140 Medgidia Depozit de material excavat, inierbat

139 Mircea Voda

Sol vegetal, inierbat

138 Saligni 136 Socol 1073+600 66.95 - 72.05 - Mal plat jos clisos neinundabil 135 Pojejena 1064 66.65 - 71.85 - Mal plat jos clisos neinundabil 134 Moldova

Noua 1053 66.52 71.8

Platforma portuara

133 Moldova

Noua 1043 66.26 - 71.6

- Mal inalt cu panta abrupta clisos,

neinundabil 132 Coronin 1038 66.00 - 71.25 - Mal stancos terasat 131 Sichevita 1029 66.53 - 70.58

- Mal terasat stancos neinundabil

130 Berzasca 1023 65.21 - 70.3

- Mal jos cu panta mica, neinundabil

129 Berzasca 1016 64.85 72.0 70.15

- Mal inalt terasat clisos, neinundabil

128 Svinita 1007+200 64.59 - 69.95

- Mal inalt terasat clisos consolidat neinundabil

127 Svinita 998+800 64.23 - - Mal inalt in panta clisos,

32

neinundabil

126 Svinita 990+7007 64.10 - 69.77

- Mal inalt in panta consolidat, neinundabil

125 Dubova 976 63.68 - 69.65

- Mal inalt clisos in panta consolidat neinundabil

124 Eselnita 960+500 63.37 - 69.62

- Mal inalt stancos neinundabil

123 Eselnita 960+800 63.23 - 69.59

- Mal inalt clisos in panta

neinundabil 122 Orsova 952.5 - 69.5

- Platforma betonata neinundabila

116 Burila Mare 899+800 37.67 - 44.04

- Platforma portuara

115 Burila Mare 896+500

Mal Plat jos clisos cu tufaris 115 Burila Mare 885 35.72 - 43.4

- Mal plat jos clisos cu tufaris,

neinundabil 114 Burila Mare 879 35.5 - 43.0

- Mal inalt clisos in panta, inierbat si

neinundabil 113 Gogosu 871+500 34.36 - 42.0

- Mal jos clisos in panta neinundabil

112 Gogosu 861+150 32.84 - 41.8

- Mal jos clisos in panta neinundabil

110 Gruia 851 28.07 36.2 38.2

38.31

Mal plat clisos, cu tufaris, inundabil

108 Garla Mare 840 27.76 35.6 37.9

38.3

Mal jos clisos in panta, cu tufaris, inundabil

107 Vrata 833 27.51 35.52 37.64

37.72

Mal clisos, impadurit, inundabil

106 Salcia 821+400 27.18 35.0 37.13 37.26

Mal clisos cu tufaris, inundabil

105 Cetate 811 26.96 34.7 36.84

37.0

Mal clisos, cutufaris, inundabil

104 Calafat 802 25.9 34.0 36.36

36.7


103 Calafat, Fantana, Babalupa

795 25.2 33.5

35.98 36.5 Platforma portuara 102 Calafat 783+800 24.59 32.74 34.92

35.43


101 Calafat 778 24.68 32.85 35.08

35.6

Mal clisos cu tufaris, inundabil

100 Ciuper- cenii Noi

771 24.47 32.58 34.71

35.24

Mal clisos, cu tufaris, inundabil

99 Desa 762 24.20 32.24 34.24 34.76 Mal clisos cu tufaris, inundabil 98 Poiana

Mare 752

33

97 Rast 738+500 23.56 31.44 33.13

33.66


96 Negoi 729 23.20 31.0 32.5

33.03


95 Bistret 719+500 22.9 30.6 31.97 32.5 Mal de lunca nisipos cu tufaris 94 Carna 712+500 22.58 30.14 31.69 32.31 Mal de lunca cu tufaris 93 Gighera 696 92 Ostroveni 685

91-1 Bechet 679 21.49 28.56 30.74 31.65 90 Calarasi 674+400 21.24 28.2 30.53 31.5 Mal clisos, impadurit, inundabil 89 Ianca 661 20.63 21.5 29.84 30.73 Mal de lunca clisos, impadurit 88 Grojdi-bobu 652 20.12 26.94 29.27

30.08

Mal de lunca clisos, impadurit

87 Orlea 643 19.35 6.08 28.41 29.12 Mal de lunca clisos, impadurit 86 Corabia 629+900 19.05 25.74 8.05 28.73 Mal de lunca clisos cu tufaris 85 Garcov 619 18.83 25.5 27.76 28.43 Mal de lunca clisos cu tufaris 84 Islaz 605 18.51 25.14 27.33 28.0 Mal de lunca clisos cu tufaris 83 Turnu

Magurele 597 18.29 24.9 27.03

27.7

Platforma portuara

82 Ciuperceni 590 17.57 24.44 26.54 27.22 Mal de lunca clisos cu tufaris 81 Seaca 579 17.05 24.12 26.18 26.88 Mal de lunca clisos cu tufaris 80 Suhaia 567+500 79 Nasturelu 553 15.26 23.0 24.96 25.7 Platforma portuara 78 Nasturelu 547 14.91 22.66 24.69 25.43 Mal de lunca clisos cu copaci 77 Pietrosani 535 14.22 21.98 24.14

24.89

Mal de lunca clisos-nisipos cu

tufaris 76 Gaujani 524 13.58 21.36 23.64 24.39 Mal de lunca clisos cu padure 75 Vedea 512 12.89 20.67 23.1 23.85 Mal de lunca clisos cu copaci 74 Vedea 502 12.31 20.11 22.65 23.4 Mal de lunca clisos cu tufaris 73 Giurgiu 492+200 11.79 19.6 22.24 23.0 Platforma portuara 72 Gostinu 479 11.15 18.73 21.45 22.11 Mal de lunca clisos cu tufaris 71 Gostinu 476 11.01 18.56 21.26 21.92 Mal de lunca clisos cu tufaris 70 Prundu 464 10.56 17.93 20.68

21.28


tufaris 69 Prundu 457 10.14 17.37 20.16 20.71 Mal de lunca clisos cu tufaris 68 Chirnogi 449 9.66 16.72 19.55

20.05

Mal de lunca clisos cu tufaris

67 Chirnogi 437 9.23 16.13 19.0 19.44 Mal de lunca clisos cu tufaris 66 Chirnogi 430 8.91 15.7 18.6 19.0 Platforma portuara 65 Oltenita 423+500 8.61 15.3 18.25

18.66

Mal de lunca clisos-nisipos cu tufaris

64 Chiselet 412 8.13 14.67 17.7

18.13


tufaris 63 Dorobantu 401 7.65 14.04 17.15

17.6


tufaris 62 Ciocanesti 394 7.39 13.7 16.85 17.3 Mal de lunca clisos cu padure 61 Ciocanesti 387 7.09 13.3 16.5 16.97 Mal de lunca clisos-nisipos cu

34

tufaris

60 Calarasi bac

374 6.48 12.5 15.8

16.3

Mal de platforma pietruita

59 Calarasi parc

95 (364.8)

6.08 13.25 15.1

16.0

Mal de lunca clisos inundabil

58 Ostrov 366 6.09 11.9

10.3 16.0 Mal de lunca clisos-nisipos cu

tufaris, inundabil 57 Lipnita 353 5.56 11.6 14.9 15.3 Mal clisos inundabil 56 Lipnita 346-348 5.27 11.4 14.6

15.1

Mal de lunca clisos cu padure, inundabil

55 Oltina 337 4.83 11.1 14.1 14.6 Mal clisos cu tufaris, inundabil 54 Unirea 67 Mal nisipos argilos 53 Borcea 53 Mal nisipos argilos 52 Fetesti 43 Mal clisos nisipos 51 Bordusani 30 Silt argilos nisipos 50 Bordusani 21 Silt argilos nisipos 49 Facaieni 15 Silt argilos nisipos 47 Borcea 329 46 Rasova 319 4.49 11.0 13.8

14.3

Mal clisos-nisipos cu tufaris,

inundabil 45-1 Rasova 312 3.19 10.1 12.5

12.7

Mal de lunca cu tufaris, inundabil

42 Cernavo-

da 299 2.8 10.0 12.23

12.5

Platforma portuara inundabila

41 Seimeni 292 2.74 9.8 12.0

12.3

Mal de lunca cu tufaris, inundabil

40 Topalu 279 2.56 9.4 11.6

11.8

Mal clisos tufaris, inundabil

39 Ghindarasti 262

Argila siltica cafeniu galbuie cu concretiuni carbonatice si resturi

vegetale 38 Harsova 258+400 2.34 8.9 11.0

11.3

Mal clisos cu tufaris,

inundabil 37-1 Harsova 252

Argila siltica cafeniu galbuie cu concretiuni carbonatice si resturi

vegetale 36 Harsova 239 2.05 8.15 9.97

10.5

Mal de lunca clisos, impadurit,

Inundabil 34 Stancuta 225 1.59 7.5

9.7

9.9

Mal de lunca clisos impadurit, inundabil

33 Stancuta 216 1.34 7.2

9.3

9.5

Mal de lunca clisos cu tufaris, inundabil

32 Stancuta 208+100 1.09 6.9 8.9

9.1

Mal de lunca clisos impadurit,

inundabil 31 Gropeni 196 0.96 6.6

8.7

9.0


35

30-1 Tichilesti 189+500 Argila slab siltica compacta 30 Chiscani 181 0.77 6.4 8.5 8.7 Mal de lunca clisos inundabil

24-1 Braila 170 0.48 6.0 8.07 8.3 Platforma portuara Traseul Dunării maritime

23 Galati 153 0.38 5.3 7.61 7.70 Platforma portuara 22 Grindu 139.8 0.36 5.0

7.3 7.6 Mal de lunca clisos impadurit,

inundabil 21 Luncavita 127.8 0.33 4.8 6.9

7.2

Mal de lunca clisos impadurit,

inundabil 20 Isaccea

Mila 57 105

Argila slab nisipoasa 19 Samova

Mila 46-57 103.7 0.28 4.3 6.19

6.4


Traseul braţului Măcin

29 Garliciu 74 1.72 7.70 9.83

10.03


28 Ostrov 64 1.49 7.38 9.5

9.71

Mal de lunca clisos

Inundabil 27 Pecenea-

ga 51 1.28 7.1 9.21

9.42

Mal de lunca clisos

inundabil 26 Br.Macin-

Turcoaia 36 1.04 6.76 8.7

9.08


25 Macin 14 0.69 6.28 8.36

8.59

Mal de lunca clisos cu tufarias, inundabil

Braila 1 0.48 6.0 8.07 8.3 Platforma portuara

Traseul bratului Chilia 18 Samova 46

Mal clisos de lunca erodabil si

inundabil 17 Pardina 83 -0.05 3.26 3.98

4.17


16 Chilia

Veche 68 2.6

2.9

4.0

Mal jos de lunca clisos cu tufaris, inundabil

15 Brat

Chilia-Chilia Veche

45 -0.15 4.2

2.9

3.05

Platforma portuara neinundabila

14 Chilia Veche-Km33

34.6 -0.12 2.0 2.2

3.06

Mal jos de lunca impadurit, inundabil

13 Brat

Chilia-C.A.Roseti

22 -0.20 1.5 1.6

3.3

Mal jos de lunca clisos inundabil

12 C.A.Roseti 7 Mal de lunca clisos inundabil 11 Tulcea 72.8 -0.014 4 4.7

6.2

Platforma portuara

neinundabila 11_1 Tulcea 68.5 -0.05 3.7 3.8 6.6 Mal jos de lunca clisos inundabil

36

Traseul braţului Sulina

10 Maliuc 59.4 -0.15 3.8 4.3

4.7


9 Maliuc 48.2 -0.18 3.6 3.9

4.9

Mal de lunca protejat cu piatra inundabil

8 Maliuc 38.9 -0.21 3.0 3.25

4.0

Mal de lunca protejat cu pereu din piatra, inundabil

7-1 Crisan 25.9 -0.25 2.3 2.1

3.5

Mal de lunca protejat cu pereu de piatra neinundabil

7 Crisan 22.6 -0.26 2.5 2.3 3.8 Platforma portuara neinundabila 6-1 Sulina 13.0 -0.29 2.0 1.9

-


6 Sulina 11.7 -0.29 1.4 1.25

-


5 Sulina Hm28 -0.33 1.1 1.35

1.5

Mal de lunca protejat cu dig de beton

5-1 Sulina

gura Hm 69.4 -0.35 1.2 1.15

1.6

Tarm acumulativ nisipos inundabil

Traseul braţului Sf. Gheorghe

4 Mahmudia 86 -0.14 3.2 3.43

4.2

Mal jos de lunca clisos inundabil

3 Murighiol 53.8 -0.17 2.25 2.85

3.2

Mal de lunca clisos Inundabil

2 Sf.Gheorghe 28.8 -0.26 1.4 1.9

-

Mal de lunca clisos cu nisip, erodabil

Inundabil 1-2 Sf.Gheorghe

Km 13+800 14.3 -0.31 1.3 1.4

-

Mal de lunca clisos cu nisip, inundabil

37

Tabelul 4. Calculul procentelor ocupate de fiecare bornă în parte în arealul fiecărei arii protejate de interes comunitar

Rezervatii Suprafata (ha)

Numar locatie

Nume locatie Suprafata locatie

(m2)

Procente pe fiecare locatie

(%)

Suma totala a locatiilo

r aferente unui sit

(m2)

Procente in total (%)

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

580.000,00 1 Sfantu Gheorghe 3 0,0000000517

75 0,0000012931

1-2 Sfantu Gheorghe-Km13+800 3 0,0000000517 2 Sfantu Gheorghe 3 0,0000000517 3 Murighiol 3 0,0000000517 4 Mahmudia 3 0,0000000517 5 Sulina 3 0,0000000517 5-1 Sulina Gura 3 0,0000000517 6 Sulina 3 0,0000000517 6-1 Sulina 3 0,0000000517 7 Crisan 3 0,0000000517 7-1 Crisan 3 0,0000000517 8 Maliuc 3 0,0000000517 9 Maliuc 3 0,0000000517 10 Maliuc 3 0,0000000517 11 Tulcea 3 0,0000000517 11-1 Tulcea 3 0,0000000517 12 C.A.Rosetti 3 0,0000000517 13 Brat Chilia-C.A.Rosetti 3 0,0000000517 14 Chilia Veche-Km33 3 0,0000000517 15 Brat Chilia-Chilia Veche 3 0,0000000517 16 Chilia Veche 3 0,0000000517 17 Pardina 3 0,0000000517 18 Samova 3 0,0000000517

38

19 Samova Mila 46-57 3 0,0000000517 20 Isaccea Mila 57 3 0,0000000517

Situri de importanta locala

Numar sit Nume sit

Suprafata (ha)

Numar locatie Nume locatie

Suprafata locatie

(m2)


(%)


r aferente unui sit

(m2) Procente in

total (%)

ROSCI0006 Balta Mica a Brailei 17.529,00 24-1 Braila 3 0,0000014663 27 0,0000131965

20.460,00 30 Chiscani 3 0,0000014663

(14.993,00 m2) 31 Gropeni 3 0,0000014663

32 Stancuta 3 0,0000014663 33 Stancuta 3 0,0000014663 34 Stancuta 3 0,0000014663 36 Harsova 3 0,0000014663 37-1 Harsova 3 0,0000014663 38 Harsova 3 0,0000014663 ROSCI0012 Bratul Macin 10.303,00 29 Garliciu 3 0,0000029118 24 0,0000232942 36 Harsova 3 0,0000029118 37-1 Harsova 3 0,0000029118 38 Harsova 3 0,0000029118 25 Macin 3 0,0000029118 28 Ostrov 3 0,0000029118 27 Peceneaga 3 0,0000029118 26 Brat Macin-Turcoaia 3 0,0000029118

ROSCI0022 Canaralele Dunarii 26.064,00 47 Borcea 3 0,0000011510 51 0,0000195672

53 Borcea 3 0,0000011510 59 Calarasi Parc 3 0,0000011510 60 Calarasi Bac 3 0,0000011510 54 Unirea 3 0,0000011510

39

42 Cernavoda 3 0,0000011510 39 Ghindaresti 3 0,0000011510 36 Harsova 3 0,0000011510 37-1 Harsova 3 0,0000011510 38 Harsova 3 0,0000011510 56 Lipnita 3 0,0000011510 57 Lipnita 3 0,0000011510 55 Oltina 3 0,0000011510 58 Ostrov 3 0,0000011510 45-1 Rasova 3 0,0000011510 46 Rasova 3 0,0000011510 41 Seimeni 3 0,0000011510 40 Topalu 3 0,0000011510 ROSCI0039 Ciuperceni-Desa 200,00 101 Calafat 3 0,0001500000 24 0,0012000000 102 Calafat 3 0,0001500000 103 Calafat-Fantana Babalupa 3 0,0001500000 104 Calafat 3 0,0001500000 100 Ciupercenii Noi 3 0,0001500000 99 Desa 3 0,0001500000 98 Poiana Mare 3 0,0001500000 97 Rast 3 0,0001500000 ROSCI0043 Comana 24.963,00 69 Prundu 3 0,0000012018 6 0,0000024036

70 Prundu 3 0,0000012018

ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele 7.024,00 86 Corabia 3 0,0000042711 12 0,0000170843

85 Garcov 3 0,0000042711 84 Islaz 3 0,0000042711 83 Turnu Magurele 3 0,0000042711 ROSCI0045 Coridorul Jiului 71.394,00 91-1 Bechet 3 0,0000004202 15 0,0000021010 95 Bistret 3 0,0000004202 90 Calarasi 3 0,0000004202 94 Carna 3 0,0000004202 93 Gighera 3 0,0000004202

40

ROSCI0065 Delta Dunarii 450.542,00 12 C.A.Rosetti 3 0,0000000666 78 0,0000017312 13 Brat Chilia-C.A.Rosetti 3 0,0000000666 16 Chilia Veche 3 0,0000000666 15 Brat Chilia-Chilia Veche 3 0,0000000666 14 Chilia Veche-Km33 3 0,0000000666 7 Crisan 3 0,0000000666 7-1 Crisan 3 0,0000000666 22 Grindu 3 0,0000000666 20 Isaccea Mila 57 3 0,0000000666 21 Luncavita 3 0,0000000666 4 Mahmudia 3 0,0000000666 10 Maliuc 3 0,0000000666 9 Maliuc 3 0,0000000666 8 Maliuc 3 0,0000000666 3 Murighiol 3 0,0000000666 17 Pardina 3 0,0000000666 1 Sfantu Gheorghe 3 0,0000000666 1-2 Sfantu Gheorghe-Km13+800 3 0,0000000666 2 Sfantu Gheorghe 3 0,0000000666 5 Sulina 3 0,0000000666 5-1 Sulina Gura 3 0,0000000666 6 Sulina 3 0,0000000666 6-1 Sulina 3 0,0000000666 11 Tulcea 3 0,0000000666 11-1 Tulcea 3 0,0000000666 23 Galati 3 0,0000000666

ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea 12,00 144 Agigea 3 0,0025000000 3 0,0025000000

ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-Slobozia 5.813,00 76 Gaujani 3 0,0000051608 18 0,0000309651

75 Vedea 3 0,0000051608 74 Vedea 3 0,0000051608 79 Nasturelu 3 0,0000051608 78 Nasturelu 3 0,0000051608

41

77 Pietrosani 3 0,0000051608

ROSCI0131 Oltenita-Mostistea-Chiciu 11.930,00 64 Chiselet 3 0,0000025147 15 0,0000125733

61 Ciocanesti 3 0,0000025147 62 Ciocanesti 3 0,0000025147 63 Dorobantu 3 0,0000025147 65 Oltenita 3 0,0000025147 ROSCI0206 Portile de Fier 115.665,80 129 Berzasca 3 0,0000002594 42 0,0000036312 130 Berzasca 3 0,0000002594 133 Moldova Noua 3 0,0000002594 134 Moldova Noua 3 0,0000002594 135 Pojejena 3 0,0000002594 131 Sichevita 3 0,0000002594 136 Socol 3 0,0000002594 125 Dubova 3 0,0000002594 123 Eselnita 3 0,0000002594 124 Eselnita 3 0,0000002594 122 Orsova 3 0,0000002594 126 Svinita 3 0,0000002594 127 Svinita 3 0,0000002594 128 Svinita 3 0,0000002594

Arii de protectie speciala

Numar arie Nume arie

Suprafata (ha)

Numar locatie Nume locatie

Suprafata locatie

(m2)


(%)


r aferente unui sit

(m2) Procente in

total (%)

ROSPA0002 Allah Bair-Capidava 11.645,00 41 Seimeni 3 0,0000025762 6 0,0000051524

40 Topalu 3 0,0000025762

ROSPA0005 Balta Mica a Brailei 17.529,00 24-1 Braila 3 0,0000014663 27 0,0000131965

20.460,00 30 Chiscani 3 0,0000014663

42

(14.993,00 m2) 31 Gropeni 3 0,0000014663

32 Stancuta 3 0,0000014663 33 Stancuta 3 0,0000014663 34 Stancuta 3 0,0000014663 36 Harsova 3 0,0000014663 37-1 Harsova 3 0,0000014663 38 Harsova 3 0,0000014663 ROSPA0011 Blahnita 45.286,30 114 Burila Mare 3 0,0000006625 21 0,0000046372 115 Burila Mare 3 0,0000006625 115 Burila Mare 3 0,0000006625 116 Burila Mare 3 0,0000006625 112 Gogosu 3 0,0000006625 113 Gogosu 3 0,0000006625 110 Gruia 3 0,0000006625 ROSPA0012 Bratul Borcea 13.097,00 50 Bordusani 3 0,0000022906 21 0,0000160342 51 Bordusani 3 0,0000022906 49 Facaieni 3 0,0000022906 52 Fetesti 3 0,0000022906 47 Borcea 3 0,0000022906 53 Borcea 3 0,0000022906 54 Unirea 3 0,0000022906

ROSPA0013

Calafat-Ciuperceni-Dunare 28.981,00 101 Calafat 3 0,0000010352 21 0,0000072461

102 Calafat 3 0,0000010352 103 Calafat-Fantana Babalupa 3 0,0000010352 104 Calafat 3 0,0000010352 100 Ciupercenii Noi 3 0,0000010352 99 Desa 3 0,0000010352 98 Poiana Mare 3 0,0000010352

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova 7.406,00 36 Harsova 3 0,0000040508 12 0,0000162031

37-1 Harsova 3 0,0000040508

43

38 Harsova 3 0,0000040508 49 Facaieni 3 0,0000040508

ROSPA0021 Ciocanesti-Dunare 904,10 61 Ciocanesti 3 0,0000331822 6 0,0000663643

62 Ciocanesti 3 0,0000331822

ROSPA0022 Comana 24.963,00 69 Prundu 3 0,0000012018 6 0,0000024036

70 Prundu 3 0,0000012018

ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare 40.730,90 89 Ianca 3 0,0000007365 15 0,0000036827

91-1 Bechet 3 0,0000007365 90 Calarasi 3 0,0000007365 93 Gighera 3 0,0000007365 92 Ostroveni 3 0,0000007365

ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare 14.984,92 86 Corabia 3 0,0000020020 15 0,0000100101

85 Garcov 3 0,0000020020 87 Orlea 3 0,0000020020 84 Islaz 3 0,0000020020 83 Turnu Magurele 3 0,0000020020

ROSPA0026

Cursul Dunarii-Bazias-Portile de Fier 10.124,40 125 Dubova 3 0,0000029631 42 0,0000414839

123 Eselnita 3 0,0000029631 124 Eselnita 3 0,0000029631 122 Orsova 3 0,0000029631 126 Svinita 3 0,0000029631 127 Svinita 3 0,0000029631 128 Svinita 3 0,0000029631 129 Berzasca 3 0,0000029631 130 Berzasca 3 0,0000029631 133 Moldova Noua 3 0,0000029631 134 Moldova Noua 3 0,0000029631 135 Pojejena 3 0,0000029631 131 Sichevita 3 0,0000029631

44

136 Socol 3 0,0000029631

ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie 500.334,00 12 C.A.Rosetti 3 0,0000000600 75 0,0000014990

13 Brat Chilia-C.A.Rosetti 3 0,0000000600 14 Chilia Veche-Km33 3 0,0000000600 15 Brat Chilia-Chilia Veche 3 0,0000000600 16 Chilia Veche 3 0,0000000600 7 Crisan 3 0,0000000600 7-1 Crisan 3 0,0000000600 22 Grindu 3 0,0000000600 20 Isaccea Mila 57 3 0,0000000600 21 Luncavita 3 0,0000000600 4 Mahmudia 3 0,0000000600 8 Maliuc 3 0,0000000600 9 Maliuc 3 0,0000000600 10 Maliuc 3 0,0000000600 3 Murighiol 3 0,0000000600 17 Pardina 3 0,0000000600 1 Sfantu Gheorghe 3 0,0000000600 1-2 Sfantu Gheorghe-Km13+800 3 0,0000000600 2 Sfantu Gheorghe 3 0,0000000600 5 Sulina 3 0,0000000600 5-1 Sulina 3 0,0000000600 6 Sulina 3 0,0000000600 6-1 Sulina 3 0,0000000600 11 Tulcea 3 0,0000000600 11-1 Tulcea 3 0,0000000600 ROSPA0038 Dunare-Oltenita 5.951,08 69 Prundu 3 0,0000050411 18 0,0000302466 70 Prundu 3 0,0000050411 66 Chirnogi 3 0,0000050411 67 Chirnogi 3 0,0000050411 68 Chirnogi 3 0,0000050411 65 Oltenita 3 0,0000050411

45

ROSPA0039 Dunare-Ostroave 16.224,00 42 Cernavoda 3 0,0000018491 33 0,0000203402

55 Oltina 3 0,0000018491 58 Ostrov 3 0,0000018491 45-1 Rasova 3 0,0000018491 46 Rasova 3 0,0000018491 47 Borcea 3 0,0000018491 53 Borcea 3 0,0000018491 59 Calarasi Parc 3 0,0000018491 60 Calarasi Bac 3 0,0000018491 55 Unirea 3 0,0000018491

ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin 18.759,00 29 Garliciu 3 0,0000015992 24 0,0000127939

36 Harsova 3 0,0000015992 37-1 Harsova 3 0,0000015992 38 Harsova 3 0,0000015992 25 Macin 3 0,0000015992 28 Ostrov 3 0,0000015992 27 Peceneaga 3 0,0000015992 26 Brat Macin-Turcoaia 3 0,0000015992

ROSPA0046 Gruia-Garla Mare 2.756,20 108 Garla Mare 3 0,0000108846 9 0,0000326537

110 Gruia 3 0,0000108846 107 Vrata 3 0,0000108846

ROSPA0051 Iezerul Calarasi 2.877,00 59 Calarasi Parc 3 0,0000104275 6 0,0000208551

60 Calarasi Bac 3 0,0000104275 ROSPA0074 Maglavit 3.562,60 101 Calafat 3 0,0000084208 15 0,0000421041 102 Calafat 3 0,0000084208 103 Calafat-Fantana Babalupa 3 0,0000084208 104 Calafat 3 0,0000084208 105 Cetate 3 0,0000084208

ROSPA0090 Ostrovu Lung-Gostinu 2.488,50 71 Gostinu 3 0,0000120555 12 0,0000482218

72 Gostinu 3 0,0000120555

46

69 Prundu 3 0,0000120555 70 Prundu 3 0,0000120555 ROSPA0108 Vedea-Dunare 22.874,40 76 Gaujani 3 0,0000013115 21 0,0000091806 73 Giurgiu 3 0,0000013115 74 Vedea 3 0,0000013115 75 Vedea 3 0,0000013115 78 Nasturelu 3 0,0000013115 79 Nasturelu 3 0,0000013115 77 Pietrosani 3 0,0000013115

47

Figura 1. Harta coastei Deltei Dunării cu linia bornelor morfologice instalate în anul 1962.

48

Figura 2. Tipuri de borne plantate de ISPIF în lungul malurilor Dun ării pe coronamentele digurilor de

aparare împotriva inundaţiilor.

49

Figura 3. S istemul planurilor de referinţă altimetrică în bazinul hidrografic al Dunării

Marea Baltică Kronstad

Marea Adriatic ă Triest

Marea Neagră Constanţa

Marea Neagră Sulina

Marea Neagră Odesa

Marea Neagră Varna

22.0 cm

24.9 cm

20.3 cm

22.4 cm

19.6 cm

45.2 cm

67.6 cm

87.2 cm

50

Figura 4. Vedere generală a amplasamentului maregrafului din portul Constanţa.

Figura 5. Vedere generală a amplasamentului maregrafului de la Sulina.

51

Figura 6. Profilul vertical în lungul sectorului românesc al Dunării indicând liniile malurilor şi coronamentelor digurilor, precum şi

nivelurile maxime cu asigurare de 1 si 10 % în regim natural şi îndiguit.

52

Figura 7. Profilul vertical în lungul bra ţului Chilia indicând liniile malurilor şi coronamentelor digurilor, precum şi oglinda apei

corespunzătoare nivelurilor la Tulcea de 450, 400, 300, 200, 100 şi 0 cm, în cote absolute faţă de planul de referinţă Marea Neagră

Sulina.

53

Figura 8. Profilul vertical în lungul bra ţelor Tulcea şi Sulina indicând liniile malurilor şi coronamentelor digurilor, precum şi

oglinda apei corespunzătoare nivelurilor la Tulcea de 450, 400, 300, 200, 100 şi 0 cm, în cote absolute faţă de planul de referinţă

Marea Neagră Sulina.

54

Figura 9. Profilul vertical în lungul bra ţelor Tulcea şi Sfântu Gheorghe indicând liniile malurilor şi coronamentelor digurilor,

precum şi oglinda apei corespunzătoare nivelurilor la Tulcea de 450, 400, 300, 200, 100 şi 0 cm, în cote absolute faţă de planul de

referin ţă Marea Neagră Sulina.

55

Figura 10.

56

ATLAS DE PUNCTE GEODEZICE

Vol. 1: Dunărea maritimă, Braţele Chilia şi S fântul Gheorghe

Vol. 2: Băl ţile Brăilei şi Ialomi ţei, Braţele Măcin, Borcea şi Bala, Canalul Dunare - Marea Neagră

Vol. 3: Sectorul româno-bulgar întreţinut de România

Vol. 4: Sectorul româno-bulgar întreţinut de Bulgaria

Vol. 5: Sectorul româno-sârb întreţinut în comun

Vol. 6 : Harti ale cailor de comunicatii

57

X. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare ini ţială autoritatea competentă pentru protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul va fi completat cu:

a) Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (STEREO 70) ale amplasamentului proiectului

Proiectul urmăreşte realizarea unei reţele de borne geodezice de sprijin, care va fi amplasată în România, pe malul românesc al Dunării, de la kilometrul 1075 – Baziaş, până la kilometrul 375 (Călăraşi); apoi între kilometrul 375 şi kilometrul 134 pe ambele mauluri ale fluviului şi pe braţele secundare ale acestuia (Borcea şi M ăcin), dar şi în Delta Dunării pe cele trei braţe principale: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe. De asemena borne vor fi plantate şi pe canalele Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari.

În conformitate cu obligaţiile pe care le au toate ţările riverane Dunării, este necesară realizarea unui sistem modern de măsurători pentru determinarea cu precizie a morfologiei albiei fluviului, informaţii care vor f i folosite la realizarea hărţilor de navigaţie.

Această reţea de borne va fi utilizată pentru monitorizarea dinamicii albiei fluviului şi care va furniza date precise pentru producerea hăr ţii electronice de navigaţie. De asemenea realizarea reţelei de borne geodezice va fi necesară pentru măsurătorile topo-hidrografice desfăşurate pe Dunăre în vederea monitorizării adâcimilor minime pentru navigare.

Bornele vor avea coordonate în câteva sisteme de proiecţie şi anume: sistemul STEREO 70 (sistemul naţional), proiecţie UTM, sistemul de proiecţie al tărilor vecine şi sistemul ETRS 89 care este foarte asemănător cu WGS 84.

Cel mai important aspect al proiectului, îl reprezintă o mai bună siguranţă a navigaţiei pe Dunăre, ceea ce va determina o creştere a traficului indiferent de tipul acestuia.

Tabel Coordonatele tuturor bornelor în proiecţie STEREO 70

Borna M Borna R Borna O Numar locatie Nume locatie

x y x y x y 1 Sfantu Gheorghe 386203.593 864028.218 386174.182 964078.751 386142.149 864128.783

1-2 Sfantu Gheorghe-Km13+800 393218.818 854638.015 393271.126 854664.176 393320.932 854688.995

2 Sfantu Gheorghe 392390.699 844992.847 392417.433 844936.046 392440.361 844884.121 3 Murighiol 399978.641 837518.947 399978.485 837395.581 399959.997 837297.589 4 Mahmudia 406276.785 823058.538 406227.161 823101.446 406170.235 823191.654 5 Sulina 417016.459 867178.298 417096.349 867258.118 417017.702 867307.785

5-1 Sulina Gura 417865.745 869264.371 417854.360 869178.855 417779.590 869195.302 6 Sulina 419078.099 855423.830 419115.190 855586.269 419174.892 855744.029

6-1 Sulina 417917.165 854358.529 417953.748 854449.098 417950.901 854281.350 7 Crisan 417701.736 844730.826 417709.792 844873.772 417708.595 844684.006

7-1 Crisan 417645.353 841814.125 417649.543 841960.325 417642.217 841657.067 8 Maliuc 417610.377 828420.618 417630.547 828519.275 417551.921 828316.183 9 Maliuc 416367.144 819355.569 416320.693 819349.643 416343.511 819281.085

10 Maliuc 417545.193 808837.113 417570.734 808929.652 417596.608 809011.934 11 Tulcea 417268.240 797584.240 417210.513 797637.327 417165.984 797650.567

11-1 Tulcea 418336.143 801195.548 418348.090 801274.550 418385.733 801343.071

58

12 C.A.Rosetti 434238.429 865692.099 434189.501 865729.267 434162.769 865657.919 13 Brat Chilia-C.A.Rosetti 444229.066 855795.925 444219.875 855849.601 444210.944 855894.742 14 Chilia Veche-Km33 447055.720 845042.310 447026.618 845091.530 447087.345 845047.448 15 Brat Chilia-Chilia Veche 445114.140 835460.089 445126.477 835552.261 445122.900 835504.950 16 Chilia Veche 436368.960 816387.230 436424.060 816432.050 436457.630 816462.790 17 Pardina 427860.870 810005.360 427895.570 810045.350 427925.500 810074.410 18 Samova 421914.965 785740.683 421913.230 785793.795 421897.990 785837.273 19 Samova Mila 46-57 422390.880 780168.801 422398.265 780254.324 422381.594 780334.406 20 Isaccea Mila 57 426305.477 770848.392 426255.263 770756.142 426274.547 770898.035

21 Luncavita 431907.294 760488.983 431784.576 760547.915 431793.228 760629.726

22 Grindu 439672.605 749932.346 439774.063 750036.127 439709.100 749987.935

23 Galati 440590.347 738186.096 440557.932 738134.985 440471.504 738136.603

24-1 Braila 423418.876 734021.263 423403.960 734031.921 423373.892 734039.842

25 Macin 419679.568 745991.757 419740.862 746009.957 419797.889 745993.798

26 Brat Macin-Turcoaia 382112.508 747945.894 382171.333 747942.854 382144.596 747919.480

27 Peceneaga 394506.324 747294.014 394444.497 747279.840 394395.574 747267.278

28 Ostrov 406457.644 750159.745 406351.343 750207.914 406412.319 750232.553

29 Garliciu 368780.088 742812.712 368845.422 742856.282 368723.960 742774.513

30 Chiscani 414306.379 731205.509 414355.808 731176.956 414333.678 731149.659

30-1 Tichilesti 406626.759 731116.521 406663.422 731125.436 406622.408 731020.362

31 Gropeni 400595.080 728510.053 400475.384 728238.190 400619.309 728241.669

32 Stancuta 390055.167 728476.285 390115.812 728475.229 389997.211 728459.433

33 Stancuta 382618.255 727582.335 382578.236 727556.530 382515.850 727529.541

34 Stancuta 375578.316 724010.294 375515.153 724017.502 375533.834 723955.034

36 Harsova 364735.389 728389.505 364652.518 728450.978 364770.470 728483.937

37-1 Harsova 357691.276 733369.223 357715.875 733419.409 357737.538 733388.208

38 Harsova 354788.812 739260.956 354736.219 739297.730 354915.055 739258.781

39 Ghindaresti 351286.590 741069.145 351226.755 741087.437 351350.825 741082.089

40 Topalu 337383.906 746001.430 337332.387 746031.136 337283.610 745991.910

41 Seimeni 326858.459 745052.909 326780.708 744962.795 326804.506 745159.400

42 Cernavoda 321039.328 741233.461 321111.413 741234.136 321106.206 741283.592

45-1 Rasova 310314.140 735734.778 310301.983 735666.524 310374.209 735765.852

46 Rasova 308834.271 728889.728 308842.806 728866.478 308823.435 728959.977

47 Borcea 306060.273 720511.721 306038.759 720440.229 305994.666 720474.871

49 Facaieni 345492.668 730862.884 345538.588 730930.863 345580.104 731004.598

50 Bordusani 340000.240 730715.651 339989.209 730768.059 340058.505 730783.635

51 Bordusani 333347.615 733260.460 333290.767 733253.021 333232.898 733244.099

52 Fetesti 323703.732 726957.180 323653.160 726936.684 323615.317 726893.369

53 Borcea 317964.174 719928.072 317976.988 719875.289 317963.435 719990.362

54 Unirea 309500.187 708324.784 309494.976 708269.042 309529.851 708375.625

55 Oltina 302381.148 715017.390 302296.620 714934.505 302340.949 714974.866

56 Lipnita 300341.553 704015.671 300301.305 703936.171 300367.587 704076.868

57 Lipnita 297440.447 700638.536 297464.114 700695.380 297478.505 700752.046

58 Ostrov 293180.286 687788.539 293167.083 687853.668 293220.652 687742.682

59

59 Calarasi Parc 301524.481 686389.856 301534.470 686336.541 301532.046 686444.438

60 Calarasi Bac 295276.232 682111.001 295228.420 682090.199 295248.352 682056.775

61 Ciocanesti 296003.016 670538.954 296144.035 670412.348 296042.430 670468.100

62 Ciocanesti 296850.023 663930.388 296837.179 663807.852 296872.143 664041.827

63 Dorobantu 295442.749 657842.226 295518.278 657753.333 295618.687 657648.006

64 Chiselet 293296.115 647892.619 293382.018 647976.623 293467.201 648060.012

65 Oltenita 288438.840 637657.378 288443.508 637726.923 288451.650 637797.981

66 Chirnogi 286189.746 631508.032 286199.010 631633.494 286200.843 631758.100

67 Chirnogi 285849.531 624814.221 285845.462 624942.721 285840.254 625080.762

68 Chirnogi 283788.533 613260.318 283780.135 613362.816 283763.404 613490.846

69 Prundu 282553.080 605500.031 282593.521 605637.348 282627.965 605774.528

70 Prundu 275991.119 589003.325 279749.553 599247.339 276094.144 589095.914

71 Gostinu 275948.754 588968.786 276043.164 589046.015 276104.680 589107.585

72 Gostinu 272719.871 586782.297 272742.941 586696.376 272822.991 586590.303

73 Giurgiu 264003.676 578092.391 263995.489 578057.960 263987.200 578025.942

74 Vedea 257229.229 572320.300 257156.579 572248.109 257082.274 572184.081

75 Vedea 250758.341 565048.237 250868.186 565155.041 250948.683 565249.649

76 Gaujani 244426.910 556904.028 244497.394 556898.447 244553.090 556892.568

77 Pietrosani 240546.373 547101.527 240579.005 547172.502 240627.129 547236.500

78 Nasturelu 237149.585 535366.063 237203.714 535447.229 237258.492 535544.223

79 Nasturelu 236667.808 529163.041 236632.122 529261.978 236647.748 529216.494

80 Suhaia 242854.424 517303.996 243890.479 517369.681 243914.837 517477.596

81 Seaca 243556.427 507220.316 243531.520 507418.683 507294.566 507423.942

82 Ciuperceni 248087.790 497765.296 248181.735 497703.812 248083.892 497650.290

83 Turnu Magurele 245982.329 491509.799 246010.133 491566.285 245972.763 491556.530

84 Islaz 245843.123 483322.276 245928.868 483355.920 246006.813 483409.763

85 Garcov 249243.4413 471150.5498 249168.694 471257.770 249105.833 471355.048

86 Corabia 252513.01159 461186.86926 252509.797 461344.427 252507.122 461494.812

87 Orlea 246541.097 449152.876 246619.570 449274.422 246680.110 449398.714

88 Grojdibodu 244794.021 441041.669 244829.026 441137.261 244852.200 441254.135

89 Ianca 244195.523 432186.424 244139.898 432299.187 244080.153 432413.479

90 Calarasi 249354.793 421515.728 249333.140 421649.254 249312.353 421749.725

91-1 Bechet 250429.847 415865.992 250418.498 415995.519 250402.574 416159.885

92 Ostroveni 252000.235 410266.715 251975.911 410354.943 251960.876 410421.279

93 Gighera 257063.823 401143.833 257048.724 401221.621 257043.643 401290.872

94 Carna 257362.612 385981.137 257407.930 386052.409 257333.164 386072.466

95 Bistret 261454.431 379680.294 261446.760 379796.743 261422.005 379899.155

96 Negoi 262872.656 370732.873 262902.777 370711.631 262960.060 370697.835

97 Rast 263390.419 362636.749 263374.988 362528.218 263487.489 362597.354

98 Poiana Mare 258560.930 349338.100 258531.686 349266.106 258490.743 349158.794

99 Desa 258628.044 339588.545 258601.083 339697.424 258567.069 339810.103

100 Ciupercenii Noi 261236.953 331860.370 261218.760 331963.910 261204.679 332066.742

101 Calafat 266182.428 327138.118 266220.281 327206.681 266116.091 327218.804

102 Calafat 271364.527 328736.922 271281.910 328709.250 271195.525 328689.631

60

103 Calafat-Fantana Babalupa 279754.515 334532.007 279741.129 334494.112 279778.487 334571.700

104 Calafat 281318.708 341188.377 281184.500 341157.285 281270.618 341264.376

105 Cetate 289135.919 342954.483 289195.131 342903.906 289093.076 343003.950

106 Salcia 292468.312 333590.026 292416.238 333683.152 292331.271 333804.643

107 Vrata 298832.354 323961.379 298751.291 324071.148 298674.451 324178.876

108 Garla Mare 319728.399 303202.884 319772.818 303189.565 319822.880 303174.318

110 Gruia 309685.597 315706.613 309763.025 315691.837 309840.272 315708.451

112 Gogosu 315065.797 308061.239 315005.274 308091.910 314930.027 308122.580

113 Gogosu 322041.491 302168.618 321977.169 302145.550 321911.028 302174.691

114 Burila Mare 329054.442 300385.811 328989.750 300424.416 328933.002 300473.242

115 Burila Mare 333963.441 298910.167 333951.287 298852.597 333935.026 298784.226

115 Burila Mare 338308.236 306778.269 338267.377 306704.409 338175.121 306688.588

116 Burila Mare 341202.256 308291.348 341165.784 308221.076 341113.926 308141.012

122 Orsova 360730.616 296230.615 360711.048 296240.400 360694.277 296251.583

123 Eselnita 357018.068 290135.454 357018.070 290197.943 357020.301 290258.202

124 Eselnita 353899.835 286056.466 354038.592 286056.054 353949.019 286043.103

125 Dubova 345289.115 280360.310 345308.270 280398.370 345338.250 280414.040

126 Svinita 335268.338 273042.689 355231.083 272985.163 335218.274 272920.863

127 Svinita 340004.939 267778.067 339988.469 267723.789 340039.301 267716.955

128 Svinita 346867.945 264611.976 346803.971 264619.292 346739.081 264618.377

129 Berzasca 353150.790 259410.520 353173.121 259300.597 353194.379 259218.702

130 Berzasca 355265.910 253348.840 355188.130 253200.520 355161.640 253130.590

131 Sichevita 355691.205 247508.270 355715.833 247638.826 355731.842 247707.799

132 Coronin 356345.936 239139.437 356463.844 239053.272 356512.032 238998.907

133 Moldova Noua 360197.683 236210.662 360288.865 236164.421 360350.469 236135.883

134 Moldova Noua 367671.825 231092.425 367683.114 230807.234 367732.034 230774.292

135 Pojejena 370748.423 219821.305 370726.392 219749.266 370724.662 219666.625

136 Socol 374387.492 214612.385 374504.483 214595.966 374568.788 214591.540

138 Saligny 313372.722 746207.815 313312.245 746300.861 313428.166 746029.007

139 Mircea Voda 312070.994 755162.106 312164.689 755089.544 312095.885 754929.252

140 Medgidia 310627.554 763258.582 310609.199 763104.553 310678.366 763269.927

141 Poarta Alba 307766.934 770657.752 307619.739 770746.434 307616.367 770896.405

142 Valu Traian 299446.364 775218.080 299546.154 775252.030 299040.117 775293.694

143 Cumpana 294993.056 783732.247 294922.467 783669.541 294925.077 783829.531

144 Agigea 295324.548 789342.061 295330.705 789258.477 295329.450 789421.606

145 Ovidiu 312357.509 777216.189 312109.998 777680.767 311846.471 777340.819

146 Ovidiu 312928.330 784016.036 313884.160 784132.515 313955.640 784230.233

147 Navodari - Ecluze 319671.824 789038.525 319807.151 789144.933 319723.732 789130.997

148 Navodari - Midia 324408.348 793308.549 324240.515 793079.330 324414.681 793111.516

149 Constanta 304034.084 792742.224 303971.010 792704.052 304096.219 792699.128

61

b) Numele şi codul ariei de interes comunitar

Au fost desemnate de-a lungul Dunării o serie de arii de protecţie de interes comunitar, dar şi arii de protecţie speciale (tabelul 1 şi 2). Aceste sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabelul 1 – Arii de protecţie de interes comunitar (numele ariei protejate şi codul acesteia) - Natura

2000

Nr.


1 ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei Ialomiţa, Brăila, Constanţa

2 ROSCI0012 Braţul Măcin Brăila, Constanţa, Tulcea

3 ROSCI0022 Canaralele Dunării Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa

4 ROSCI0039 Ciuperceni-Desa Dolj

5 ROSCI0043 Comana Giurgiu

6 ROSCI0044 Corabia-Turnu Măgurele Olt, Teleorman

7 ROSCI0045 Coridorul Jiului Dolj

8 ROSCI0060 Dealurile Agighiolului Tulcea

9 ROSCI0065 Delta Dunării Tulcea, Constanţa, Galaţi

10 ROSCI0066 Delta Dunării-zona marit imă Tulcea

11 ROSCI0067 Deniz Tepe Tulcea

12 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea Constanţa

13 ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-Slobozia Giurgiu, Teleorman

14 ROSCI0131 Olteniţa-Moşiştea-Chiciu Călăraşi

15 ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Galaţi

16 ROSCI0139 Pădurea Breana-Roşcani Galaţi

17 ROSCI0149 Pădurea Eseşchioi-Lacul Bugeac Constanţa

18 ROSCI0206 Porţile de Fier Caraş-Severin, Mehedinţi

62

Tabelul 2 – Arii speciale de protecţie (numele ariei protejate şi codul acesteia – conform Natura

2000)

Nr.


1 ROSPA0002 Allah Bair-Capidava Constanţa

2 ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei Brăila, Ialomiţa, Constanţa

3 ROSPA0009 Beştepe-Mahmudia Tulcea

4 ROSPA0012 Braţul Borcea Ialomiţa, Călăraşi

5 ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre Dolj

6 ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova Constanţa, Ialomiţa

7 ROSPA0021 Ciocăneşt i-Dunăre Călăraşi

8 ROSPA0022 Comana Giurgiu

9 ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre Olt, Dolj

10 ROSPA0024 Confluenţa Olt-Dunăre Olt, Teleorman

11 ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier Mehedinţi, Caraş-Severin

12 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razelm-

Sinoe

Constanţa, Tulcea, Galaţi

13 ROSPA0038 Dunăre-Olteniţa Giurgiu, Călăraşi

14 ROSPA0039 Dunăre-Ostroave Constanţa, Călăraşi

15 ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin Constanţa, Brăila, Tulcea

16 ROSPA0046 Gruia-Gârla Mare Mehedinţi

17 ROSPA0073 Măcin-Niculiţel Tulcea

18 ROSPA0080 Munţii Almajului-Locvei Mehedinţi, Caraş-Severin

c) Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona

proiectului Odată cu înfiinţarea reţelei ecologice Natura 2000, au fost desemnate de-a lungul Dunării

o serie de arii de protecţie de interes comunitar, dar şi arii de protecţie speciale (SCI şi SPA). Astfel, cele peste care se suprapune proiectul propus, sunt amintite în cele ce urmează. În cadrul capitolului IX. ANEXE , prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar sunt prezentate în Tabelul 5.

În cadrul proiectului propus, un număr de 22 de borne se suprapun pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi implicit cu reţeaua ecologică Natura 2000, care cuprinde în această regiune două situri incluse în lista ariilor protejate Natura 2000 şi anume: ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie.

63

ROSCI0065 Delta Dunării Situl este de tipul SPA (Arie de Protecţie Specială), se încadrează în Rezervaţia Biosferei

Delta Dunării, având o suprafaţă de 450,542 ha. Pe cuprinsul acestuia se întâlnesc două regiuni biogeografice şi anume: stepică şi pontică. Situl se desfăşoară pe curpinsul a două judeţe, Tulcea – 93% din suprafaţa totală a sitului şi Constanţa - 7%.

1. Tipuri de habitate

Cod Habitate 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 6260 * Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare 1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi

nisipoase 1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530 * Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 2110 Dune mobile embrionare (în formare) 2130 * Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri) 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 Depresiuni umede intradunale 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea unif lorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 1150 * Lagune costiere 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 40C0 * Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

64

2. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie 2633 Mustela eversmannii 2635 Vormela peregusna 1335 Spermophilus citellus 1355 Lutra lutra 1356 Mustela lutreola

3. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie 1188 Bombina bombina 1219 Testudo graeca 1220 Emys orbicularis 1298 Vipera ursinii 1993 Triturus dobrogicus

4. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie 1124 Gobio albipinnatus 1130 Aspius aspius 1134 Rhodeus sericeus amarus 1145 Misgurnus fossilis 1146 Sabanejewia aurata 1149 Cobitis taenia 1157 Gymnocephalus schraetzer 1160 Zingel streber 2522 Pelecus cultratus 1159 Zingel zingel 2491 Alosa pontica 2511 Gobio kessleri 2555 Gymnocephalus baloni 4120 Alosa tanaica 2011 Umbra krameri

5. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie 1060 Lycaena dispar 1084 Osmoderma eremita 4064 Theodoxus transversalis 1037 Ophiogomphus cecilia 1089 Morimus funereus 4027 Arytrura musculus 4028 Catopta thrips

65

4030 Colias myrmidone 4045 Coenagrion ornatum

6. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie 1428 Marsilea quadrifolia 1516 Aldrovanda vesiculosa 2253 Centaurea jankae 2255 Centaurea pontica 4067 Echium russicum

7. Alte specii importante de floră şi faună

Bufo bufo Hyla arborea Pelobates fuscus Pelobates syriacus Rana ridibunda Triturus vulgaris Acrocephalus arundinaceus Acrocephalus paludicola Acrocephalus scirpaceus Anas clypeata Anas crecca Anas penelope Anas querquedula Anser erythropus Aquila clanga Aquila pomarina Ardea purpurea Ardeola ralloides Asio otus Aythya ferina Aythya fuligula Aythya marila Aythya nyroca Botaurus stellaris Buteo buteo Buteo lagopus Carduelis spinus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Ciconia ciconia Circus aeruginosus Circus macrourus Circus pygargus Clangula hyemalis Cuculus canorus Cygnus cygnus Dendrocopos major Dendrocopos minor Dendrocopos syriacus Egretta alba Egretta garzetta Emberiza melanocephala Emberiza schoeniclus Falco naumanni Falco peregrinus Falco vespertinus Gallinago gallinago Gallinula chloropus Himantopus himantopus Ixobrychus minutus Lanius collurio Limosa lapponica Limosa limosa Mergus albellus Merops apiaster Miliaria calandra Numenius arquata Numenius phaeopus Nycticorax nycticorax Oenanthe oenanthe Oriolus oriolus Pelecanus crispus Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo sinensis

66

Phalacrocorax pygmeus Philomachus pugnax Platalea leucorodia Plectrophenax nivalis Plegadis falcinellus Porzana parva Porzana porzana Rallus aquaticus Remiz pendulinus Scolopax rusticola Sterna albifrons Tringa erythropus Tringa glareola Tringa ochropus Turdus iliacus Turdus merula Upupa epops Vanellus vanellus Carassius auratus auratus Carassius carassius Chalcalburnus chalcoides mento Esox reichertii Leuciscus borysthenicus Leuciscus idus Neogobius syrman Perca fluviatilis Sander lucioperca Sander volgensis Silurus soldatovi Umbra krameri Vimba vimba Bagrada stolata Crypsinus angustatus Geotomus elongatus Geotomus punctulatus Leprosoma inconspicuum Melanocoryphus tristrami Melanocoryphus tristrami Melanocoryphus tristrami Melanocoryphus tristrami Melanocoryphus tristrami Menaccarus arenicola Ochetostethus nanus Odontoscelis fuliginosa Odontoscelis hispidula Pachybrachius fracticollis Pachybrachius fracticollis Paramysis intermedia Paramysis kessleri Pterocuma pectinatum Saga pedo Sciocoris homalonotus Stagonomus bipunctatus Stibaropus henkei Tholagmus flavolineatus Canis aureus Erinaceus concolor concolor Lepus europaeus Micromys minutus Mus spicilegus Mustela erminea aestiva Mustela nivalis Neomys anomalus Sorex araneus Alyssum borzaeanum Anacamptis pyramidalis Artemisia arenaria Asperula setulosa Astrodaucus littoralis Cakile maritima ssp. euxina Camphorosma monspeliaca Carex secalina Centaurium spicatum Ceratophyllum demersum Convolvulus lineatus Convolvulus persicus Corispermum marschallianum Crambe maritima Eryngium maritimum Euphorbia paralias Frankenia hirsuta Groenlandia densa Heliotropium curassavicum Hottonia palustris Limonium meyeri Lindernia procumbens Medicago marina Melilotus arenaria Merendera sobolifera Myriophyllum spicatum Nuphar lutea Nymphaea alba

67

Onosma arenaria Orchis coriophora ssp. fragrans Orchis laxiflora ssp. elegans Orchis morio Petunia parviflora Phragmites australis Plantago cornuti Polygonum amphibium Polypogon monspeliensis Potentilla pedata Ranunculus aquatilis Ruppia cirrhosa Ruppia maritima Saccharum strictum Salvinia natans Scolymus hispanicus Silene thymifolia Stachys maritima Syrenia montana Trapa natans Zannichellia prodani Zygophyllum fabago Coronella austriaca Eremias arguta Lacerta agilis Podarcis taurica

Descrierea generală a sitului

O caracteristică importantă este şi aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime şi 817 000 km² bazin hidrografic, are o desfăşurare latitudinală, de la influenţe uşor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această poziţie a Dunării, cu drenarea prin afluenţii săi, a două formaţiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii şi Carpaţii, are influenţe uneori până la determinare, a regimului hidrologic în zona de vărsare, adică asupra deltei. Dacă la această caracteristică a bazinului Dunăr ii luăm în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continentală extinsă) şi dinamica apei (maree, seişe, curenţi, valuri), vom descifra mai uşor procesele de consolidare şi evoluţie, în timp, a teritoriului deltaic. Faţă de condiţiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunăr ii în Marea Neagră s-au întrunit cel puţin patru condiţii şi anume: existenţa golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platforma continentală (şelful) care are adâncimi de câţiva metri la ţărm şi se adânceşte treptat spre povârnişul continental până la 180 – 200 m pe o distanţă de 180 km; amplitudinea mică a mareelor, între 9 – 11 cm; curenţi litorali care aduc material aluvionar din ţărmul nord-vestic şi îl blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabilă de aluviuni transporate de Dunăre.

Aceste condiţii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadrată atât la forma triunghiulară cât şi la cea barată (prin cordonul iniţial Jibrieni-Letea-Caraorman). Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartiţiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversităţii ridicate a florei şi faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziţia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi inf luenţele refugiilor estice, mai pronunţate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influenţă a avut şi specificul genezei Deltei Dunării. Se ştie că aceasta şi-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre şi terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune palearctică (ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina), subregiunea euromediteraneană.

68

Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, şi anume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveşte Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparţinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor pelagice (P. Bănărescu, N. Boşcaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, f luvio-marine şi costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenţă din cele mediteraneene şi estice.

Calitatea şi importanţă sitului Delta Dunării, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o

biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare despecii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri silvice, piscicole şi agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii de plante şi animale.

Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranţă mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici teritorial.Până acum au fost inventariate

1642 specii de plante şi 3768 specii de animale, dintre care circa 1530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo.

Dintre amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsăr ile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţăr i), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).

Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură). Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol.

69

Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)

ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie Este un sit de tip SPA (Arie de Protecţie Specială Avifaunistică), se suprapune peste

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, având o suprafaţă de 512380,6 ha. În cuprinsul acestui sit se întâlnesc două regiuni biogeografice mari, cea stepică şi pontică. Situl se deafăşoară pe cuprinsul a trei judeţe: Tulcea – 89.3%, majoritatea ariei fiind situată în cadrul acestui judeţ, Constanţa – 9.7% şi Galaţi - 1%.

1. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Cod Specie A402 Accipiter brevipes A097 Falco vespertinus A229 Alcedo atthis A154 Gallinago media A042 Anser erythropus A002 Gavia arctica A090 Aquila clanga A001 Gavia stellata A404 Aquila heliaca A189 Gelochelidon nilotica A089 Aquila pomarina A135 Glareola pratincola A029 Ardea purpurea A075 Haliaeetus albicilla A024 Ardeola ralloides A092 Hieraaetus pennatus A060 Aythya nyroca A131 Himantopus himantopus A021 Botaurus stellaris A022 Ixobrychus minutus A396 Branta ruficollis A338 Lanius collurio A133 Burhinus oedicnemus A339 Lanius minor A403 Buteo rufinus A180 Larus genei A138 Charadrius alexandrinus A176 Larus melanocephalus A196 Chlidonias hybridus A177 Larus minutus A031 Ciconia ciconia A157 Limosa lapponica A030 Ciconia nigra A246 Lullula arborea A080 Circaetus gallicus A242 Melanocorypha calandra A081 Circus aeruginosus A068 Mergus albellus A082 Circus cyaneus A073 Milvus migrans A083 Circus macrourus A159 Numenius tenuirostris A084 Circus pygargus A023 Nycticorax nycticorax A231 Coracias garrulus A533 Oenanthe pleschanka A037 Cygnus columbianus bewickii A071 Oxyura leucocephala A038 Cygnus cygnus A094 Pandion haliaetus A238 Dendrocopos medius A020 Pelecanus crispus A429 Dendrocopos syriacus A019 Pelecanus onocrotalus A236 Dryocopus martius A393 Phalacrocorax pygmeus A027 Egretta alba A170 Phalaropus lobatus

70

A026 Egretta garzetta A151 Philomachus pugnax A379 Emberiza hortulana A234 Picus canus A511 Falco cherrug A034 Platalea leucorodia A098 Falco columbarius A032 Plegadis falcinellus A095 Falco naumanni A140 Pluvialis apricaria A103 Falco peregrinus A120 Porzana parva A119 Porzana porzana A190 Sterna caspia A121 Porzana pusilla A193 Sterna hirundo A464 Puffinus yelkouan A191 Sterna sandvicensis A132 Recurvirostra avosetta A307 Sylvia nisoria A195 Sterna albifrons A167 Xenus cinereus Alte specii importante de floră şi faună Specia Arytrura musculus

Descrierea generală a sitului

Complexul lacustru Razim-Sinoe este înglobat în unitatea geografică a Deltei Dunării, fiind reprezentat pe teritoriul judeţului Constanţa prin lacurile Sinoe, Istria, Nuntaşi-Tuzla. Complexul lacustru este mărginit de mai multe grinduri marine, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Grindul Saele. În sit sunt incluse şi ruinele celei mai vechi dintre cetăţile de epocă greacă din Dobrogea, Cetatea Histria. Complexul lacustru Razim-Sinoe este constituit ca arie protejată, prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei Delta Dunării.

Calitatea şi importanţă sitului Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor se prezintă următoarea situaţie a efectivului de păsări: Categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 97 b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare

(Bonn): 151 c) număr de specii periclitate la nivel global: 17 Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor speciilor: Pelecanus crispus Larus melanocephalus Ay ţya nyroca Himantopus himantopus Falco vespertinus Glareola pratincola Phalacrocorax pygmeus Pelecanus onocrotalus Gelochelidon nilotica Platalea leucorodia Plegadis falcinellus Ixobrychus minutus

71

Egretta garzetta Charadrius alexandrinus Nycticorax nycticorax Chlidonias hybridus Egretta alba Circus aeruginosus Recurvirostra avosetta Ardea purpurea Ardeola ralloides Botaurus stellaris Sterna albifrons Asio flammeus Porzana porzana Coracias garrulus Haliaeetus albicilla Alcedo atţis Sterna hirundo Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus Phalacrocorax carbo Gelochelidon nilotica Tringa totanus Larus minutus Phalaropus fulicarius Sterna caspia Tringa nebularia Sterna sandvicensis Vanellus vanellus Philomachus pugnax Larus canus Recurvirostra avosetta Gallinago gallinago Himantopus himantopus Calidris alba Charadrius alexandrinus Anas crecca Puffinus yelkouan Calidris temminckii Aquila pomarina Arenaria interpres Phalaropus lobatus Chlidonias leucopterus Larus genei Charadrius hiaticula Pluvialis apricaria Charadrius dubius Tringa stagnatilis Anser fabalis Tringa eryţropus Anas querquedula Limosa limosa Tringa ochropus Larus ridibundus Anas acuta Numenius arquata Larus cachinnans Calidris minuta Larus fuscus Anas clypeata Lymnocryptes minimus Calidris alpina Mergus serrator Calidris ferruginea Limicola falcinellus Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: Anser eryţropus Falco columbarius Aquila clanga Netta rufina Branta ruficollis Ayţya ferina Phalacrocorax pygmeus Ayţya fuligula Cygnus cygnus Anser anser Egretta alba Anas strepera Mergus albellus

72

În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind şi un sit RAMSAR.

d) Precizarea dacă proiectului propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru

managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar Proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar dar datele care se vor obţine după implementarea proiectului vor fi utile administratorilor/custozilor acestor arii în elaborarea/actualizarea planurilor de management a ariilor protejate. e) Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar

În ceea ce priveşte estimarea impactului proiectului propus asupra mediului putem afirma următoarele:

Prin executarea lucrăr ilor de excavare se poate determina prejudicierea în diferite grade a vegetaţiei din zona de lucru şi din împrejurimile acestuia.

Impactul prognozat asupra biodiversităţii se estimează că va fi minor şi se datorează lucrărilor de excavare şi transport al materialelor necesare construcţiei bornelor, dar şi prafului, zgomotului şi vibraţiilor produse de utilaje şi de mijloacele de transport.

Acest efect se poate resimţi şi în zonele imediat învecinate, anticipându-se că intensitatea emisiilor de praf, ca şi nivelul z gomotului şi vibraţiilor se vor încadra în normele în vigoare şi în limitele concentraţiilor maxime admisibile.

Pentru reducerea la minim sau pentru anihilarea dereglărilor previzibile, ca şi pentru grăbirea refacerii echilibrului ecologic în zona potenţial afectată, se propune respectarea unor măsuri de prevenţie care se referă la faptul că la alegerea acestor amplasamente să se evite locurile de cuibărit şi reproducere şi potecile de adăpat, iar lucrările de montare a bornelor să se efectueze, pe cât posibil, în perioadele din an când nu este afectată perioada de cuibăr it a păsărilor din zonele de strictă protecţie, când populaţiile faunistice îşi refac efectivele, asigurându-se astfel funcţionarea normală a ecosistemelor şi menţinerea calităţii acestora. Prin respectarea acestor măsuri se urmăreşte un grad de afectare cât mai mic posibil asupra tuturor ecosistemlor deltaice prezente în apropierea amplasamentului bornelor.

Cu privire la potenţialul impact asupra ecosistemelor terestre, se apreciază că acesta va fi foarte redus, în condiţiile în care lucrările de construcţie pentru fiecare bornă se desfăşoară într-un interval de timp foarte scurt, utilizându-se minimul de personal şi vehicule, iar arealul ocupat de fiecare bornă este de asemenea foarte mic.

Realizarea unui sistem de sprijin pentru lucr ările ...arpmdj.anpm.ro/upload/35072_memoriu...

Documents

Transcript of Realizarea unui sistem de sprijin pentru lucr ările ...arpmdj.anpm.ro/upload/35072_memoriu...