XI Constructor Lucr Hidrotehnice
-
Upload
alexandernc -
Category
Documents
-
view
304 -
download
6
description
Transcript of XI Constructor Lucr Hidrotehnice
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. la OMEN nr. din
CURRICULUMpentru
CLASA a XI a
INVATAMANT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
CONSTRUCTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE
Domeniul de pregătire de bază:CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Domeniul de pregătire profesională generală:CONSTRUCŢII CĂI FERATE, DRUMURI, PODURI ŞI LUCRĂRI
HIDROTEHNICE
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
AUTORI:
IOANA ZLĂTOIANU prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bucureşti
CORINA KNAPEK prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad
COORDONARE C.N.D.I.P.T.:
CARMEN RĂILEANU – inspector de specialitate
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a
Invăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii
Calificarea: Constructor lucrări hidrotehniceDomeniul de pregătire de bază: CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICEDomeniul de pregătire profesională generală: CONSTRUCŢII CĂI FERATE, DRUMURI, PODURI ŞI LUCRĂRI HIDROTEHNICE
I. Pregătire practicăModulul I. Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice
Total ore: 245 din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 175
Modulul II. Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor Total ore: 245 din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 175
Modulul III. Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice Total ore: 245 din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 175
Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică-CDLModulul IV. Reparaţii la construcţiile hidrotehnice
Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore/an
Notă:1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE PRELUCRAREA MATERIALELOR
PLANURI ŞI SECŢIUNI PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE
ELEMENTE DE SUPRASTRUCTURĂ
PLANURI ŞI SECŢIUNI PENTRU CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
EXECUŢIA INFRASTRUCTURII CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURĂ LA CONSTRUCŢII
HIDROTEHNICE
LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LA CONSTRUCŢII
HIDROTEHNICE
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE DE
GOSPODĂRIREA APELOR
4
Modulul I: EXECUŢIA INFRASTRUCTURII CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE
1. Notă introductivă
Modulul “Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări hidrotehnice”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ, din care:
70 ore – laborator tehnologic 175 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” vizează dobândirea de
competenţe specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice
5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
EXECUŢIA INFRASTRUCTURII CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Execută lucrări pregătitoare pentru construcţii hidrotehnice Lucrări pregătitoare de recunoaştere Lucrări pregătitoare în vederea executării terasamentelor: defrişarea, scarificarea, decaparea stratului vegetal, scoaterea rădăcinilor, drenarea amprizei lucrării, trasarea lucrărilor terasiere Utilaje specifice lucrărilor pregătitoare: ferăstrău mecanic, buldozer, excavator, gredere, screpere, screpere elevatoare, tractoare cu echipamente tăietoare, extractoare
Selectează uneltele şi utilajele necesare pentru o lucrare dată
Aplică corect succesiunea operaţiilor pregătitoare pentru o lucrare de terasamente
Execută lucrări pregătitoare construcţiilor, aflat într-o echipă de lucru
Precizarea tipurilor de lucrări pregătitoare în vederea execuţiei terasamentelor
Stabilirea utilajelor necesare executării unei lucrări specifice terasamentelor
Descrierea în succesiune logică a tehnologiilor de execuţie a lucrărilor pregătitoare
Rezultatul învăţării 2:Execută lucrări de săpături pentru construcţii hidrotehnice Metode de lucru : metoda de lucru în
tranşee, lucru cu două sau trei buldozere alăturate
Procedee de excavare : finisarea taluzurilor, excavaţii pe versanţi, excavaţii întinse, acoperirea cu pământ a tranşeelor
Utilaje de săpat - tipuri de excavatoare , gredere, dragline, screpere etc.
Scheme de lucru cu screperele: schema de deplasare în elipsă, scheme de deplasare în opt, scheme de deplasare în spirală, schema de lucru în bucle bilaterale, schema de deplasare în zig-zag
Tipuri de lucrări: săparea pământului, transportul pământului, taluzarea rambleelor şi a debleelor, executarea şanţurilor şi a rigolelor.
Aplică metoda de lucru adecvată tipului de lucrare
Execută operaţiile de excavare Calculează volumul escavat Identifică şi localizează utilajele de săpat Aplică o schemă de lucru cu screperele Execută în etape operaţii ale lucrărilor de
săpare, desfăşurate într-o formaţie de lucru
Descrierea procedeelor de execuţie a săpăturilor cu buldozerul
Specificarea metodelor de lucru Reprezentarea schemelor de lucru pentru
săpături executate cu screperele Prezentarea calculului volumului escavat
Rezultatul învăţării 3: Aplică metodele de fundare pentru construcţii hidrotehnice Sistemul de fundare prin aşezarea construcţiei Alege sistemul de fundare în situaţii date Prezentarea sistemului de fundare în situaţii
6
direct pe terenul de fundare, în situaţii date . Sisteme de fundare pentru elemente de construcţii date : tuburi, conducte, epiuri, gabioane, traverse de colmatare, apărări de maluri .
Metode de fundare directă sub apă : fundarea pe umpluturi cu materiale naturale; fundarea prin punerea betonului în operă direct sub apă
Soluţii de fundare indirectă : fundaţii pe piloţi; fundaţii pe coloane; fundaţii pe chesoane
Identifică sistemele de fundare pentru elemente de construcţii date
date Identificarea sistemele de fundare pentru elemente de construcţii date Descrierea succesiunii operaţiilor pentru lucrări de fundare directă sub apă. Enumerarea operaţiilor pentru lucrări de fundare indirectă
Rezultatul învăţării 4: Alege soluţia optimă constructivă de execuţie a batardourilor Tipuri de batardouri : batardouri frontale,
laterale şi perimetrale . Categorii de batardouri din punct de
vedere structural :batardouri din pământ (materiale locale ),batardouri din blocuri mari, batardouri din pământ şi palplanşe, batardouri din celule de palplanşe autostabile
Identifică şi localizează tipurile de batardouri
Execută batardouri utilizând soluţia constructivă optimă
Prezentarea tipurilor de batardouri Precizarea modului de execuţie a batardourilor
Rezultatul învăţării 5: Aplică lucrări de etanşare pentru construcţii hidrotehnice , în condiţii date Tipuri de lucrări de etanşare: - etanşări cu
palplanşe, - etanşări cu ecrane de etanşare sub noroi argilos (bentonitic ) .
Tipuri de palplanşe: palplanşe din lemn; palplanşe din metal; palplanşe din beton armat.
Condiţii date în care se etanşează construcţiile hidrotehnice
Identifică şi localizează tipuri de lucrări de etanşare.
Aplică tehnologia de etanşare pentru condiţii date
Prezentarea tipurilor de lucrări de etanşare Descrierea modului de execuţie a etanşărilor cu palplanşe Indicarea tehnologiei de etanşare în condiţii date
Rezultatul învăţării 6: Execută lucrări de impermeabilizare prin injecţii Condiţii specifice date : injectarea rocilor în
funcţie de natura lor şi a fisurilor; injectarea nisipurilor şi a pietrişurilor; injectarea straturilor de suprafaţă.
Alege soluţii constructive adecvate de injectare a lucrărilor subterane
Identifică scopul injectării lucrărilor subterane
Prezentarea lucrărilor de impermeabilizarepentru condiţii date Alegerea soluţiilor constructive adecvate la lucrări subterane
7
Scopul injectării lucrărilor subterane : umplerea golurilor rămase între beton şi rocă, deasupra bolţii cămăşuielii; legătura intimă între beton şi rocă; precomprimarea cămăşuielii din beton; îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-chimice ale rocii; reducerea coeficientului de permeabilitate al rocii;legătura dintre blindaj şi beton sau rocă, în cazul blindajelor metalice
Aplică lucrarea de impermeabilizare fără condiţia de consolidare
Argumentarea soluţiei alese pentru impermeabilizare
8
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Tehnologia şi utilajele de execuţie a lucrărilor pregătitoare pentru construcţii1.1. Lucrări pregătitoare în vederea executării terasamentelor : defrişarea, scarificarea, decaparea stratului vegetal, drenarea amprizei lucrării, trasarea lucrărilor terasiere, săparea pământului , transportul pământului, taluzarea rambleelor şi a debleelor, executarea şanţurilor şi a rigolelor1.2.Tehnologii de execuţie a lucrărilor pregătitoare în vederea executării terasamentelor cu precizarea echipamentelor de protecţie şi a utilajelor specifice fiecărei lucrări : ferăstrău mecanic, buldozer, excavator, gredere, screpere, screpere elevatoare, tractoare cu echipamente tăietoare, extractoare1.3. Metode de lucru: metoda de lucru în tranşee, lucru cu două sau trei buldozere alăturate1.4.Procedee de excavare : finisarea taluzurilor, excavaţii pe versanţi, excavaţii întinse, acoperirea cu pământ a tranşeelor.1.5.Scheme de lucru cu screperele: schema de deplasare în elipsă, scheme de deplasare în opt, scheme de deplasare în spirală, schema de lucru în bucle bilaterale, schema de deplasare în zig-zag2. Metodele de fundare pentru construcţii hidrotehnice2.1. Alegerea sistemelor de fundare prin aşezarea construcţiei direct pe terenul de fundare, în situaţii date: structura construcţiei poate urmări deformaţiile terenului de fundare şi rezistenţele fizico-mecanice ale terenului de fundare depăşesc acţiunile pe care le va exercita construcţia . 2.2.Executarea fundaţiei pentru elemente de construcţii date : tuburi, conducte, epiuri, gabioane, traverse de colmatare, apărări de maluri . 2.3.Executarea fundaţiilor direct sub apă: fundarea pe umpluturi cu materiale naturale; fundarea prin punerea betonului în operă direct sub apă 2.4. Executarea fundaţiilor indirecte: fundaţii pe piloţi; fundaţii pe coloane; fundaţii pe chesoane3. Soluţii optime constructive de execuţie a batardourilor3.1. Caracteristicile tipurilor de batardouri : batardouri frontale, laterale şi perimetrale .3.2. Execuţie batardouri4. Tehnologia lucrărilor de impermeabilizare şi etanşare 4.1.Tipuri de lucrări de etanşare şi impermeabilizare: - etanşări cu palplanşe, - etanşări cu ecrane de etanşare sub noroi argilos (bentonitic ). injectarea rocilor în funcţie de natura lor şi a fisurilor; injectarea nisipurilor şi a pietrişurilor; injectarea straturilor de suprafaţă.4.2.Executarea etanşării şi impermeabilizării construcţiilor hidrotehnice pentru un caz dat
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică în special pe şantier la agentul economic.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- documentaţie de specialitate ( manuale, auxiliare curriculare elaborate, planuri de situaţie, pliante, broşuri, cataloage, normative, proiecte de specialitate, materiale informative pe suport electronic, Standarde Naţionale, Europene şi Internaţionale specifice domeniului)- fişe de documentare- fişe de lucru- machete- folii retroproiector, - retroproiector - videoproiector
9
- CD-uri - utilaje specifice pentru lucrări de terasamente, scule, dispozitive şi mijloace de măsurare specifice domeniului .- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de terasamente) selectate de pe şantierele agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează (în timpul lecţiilor-vizită )
6. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului „Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice”
trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de documentare;- navigare pe Internet în scopul documentării;- vizionări de materiale video (casete video, CD – uri) specifice domeniului;- exerciţii de identificare a elementelor - exerciţii practice de identificare a tehnologiei şi a utilajelor pentru lucrările pregătitoare de
construcţii - exerciţii aplicative şi practice de corelare a noţiunilor studiate cu o lucrare în desfăşurare pe
şantierul agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor- completarea şi discutarea fişelor de documentare privind lucrările de săpătură şi excavare
pentru construcţii hidrotehnice) studiate- exerciţii de corelare cu materiale, utilaje, unelte şi dispozitive adecvate unei lucrări
date/diverse aplicaţii- exerciţii aplicative de selectare a metodelor de fundare- exerciţii practice de execuţie batardouri
10
- exerciţii practice de executare a operaţiilor simple în cadrul unei lucrări de impermeabilizare a unei construcţii hidrotehnice împreună cu o echipă de lucru
- exerciţii practice de execuţie a unei lucrări date cu respectarea tehnologiei de lucru pe etape- exerciţii practice de verificare a lucrării executate (verificări cote, dimensiuni, folosirea
mijloacelor de măsurare, verificarea etanşeităţii şi impermeabilizării )- întocmirea unor documente simple (caiet de practică) referitoare la activităţile desfăşurate
(lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului - partea aplicativă) la agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare
specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţăriib. finală
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
11
1. C. Oproiu, N. Ioan, C.Păun, - Utilajul şi tehnologia construcţiilor hidrotehnice, manual, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
2. S. Dorobanţu, E.Negoescu, - Utilajul şi tehnologia lucrărilor de căi de comunicaţii, manual, Editura Didactică şi Pedagogică, bucureşti, 1987
3. D. Pleşoianu, V. Ceauşescu – Maşini, utilaje, instalaţii pentru construcţii şi terasamente, manual, EDP, Bucureşti, 1979
4. R. Bădărău, P. Stoian, - Cartea lucrătorului de drumuri, Editura Tehnică, Bucureşti5. S. Dorobanţu ş.a., - Drumuri .Calcul şi proiectare, Editura Tehnică, Bucureşti, 19806. I.C.C.E.R.C – Instrucţii tehnice pentru proiectarea, executarea şi întreţinerea
drumurilor de şantier, Bucureşti, 19867. I.C.C.E.R.C. – Buletinul construcţiilor vol. 5-6, Bucureşti, 19948. C.Diaconu, D. Lăzărescu, V. Popescu, S. Marcoci, - Hidrotehnică şi gospodărirea
apelor, manual, EDP, Bucureşti, 1982
12
Modulul II: LUCRĂRI HIDROTEHNICE DE GOSPODĂRIREA APELOR
1. Notă introductivă
Modulul “Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor”face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări hidrotehnice”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ, din care:
70 ore – laborator tehnologic 175 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Planuri şi secţiuni pentru căi de comunicaţie Planuri şi secţiuni pentru construcţii hidrotehnice Execuţia lucrărilor de construcţii hidrotehnice de gospodărirea apelor
13
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
LUCRĂRI HIDROTEHNICE DE GOSPODĂRIREA APELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Execută grafic la scară profile longitudinale de căi de comunicaţii şi lucrări de construcţii hidrotehnice Elementele specifice profilului longitudinal :
planul de referinţă, diferenţă de nivel, cotele proiectului în axă, cotele terenului, distanţa dintre punctele caracteristice, distanţa cumulată, indicarea grafică şi schematică a aliniamentelor, kilometrii, hectometrii şi repere.Scări de reprezentare: 1: 10, 1: 20, 1: 50, 1: 100, 1: 200.
Identifică elementele specifice ale profilelor longitudinale ale căilor de comunicaţie şi ale construcţiilor hidrotehnice
Reprezintă profilele longitudinale ale căilor de comunicaţie şi ale construcţiilor hidrotehnice
Citeşte şi descrie elementele specifice profilelor longitudinale
Identificarea elementelor specifice ale profilelor longitudinale pentru căi de comunicaţie şi construcţii hidrotehnice
Reprezentarea profilelor longitudinale ale căilor de comunicaţie şi ale construcţiilor hidrotehnice
Rezultatul învăţării 2: Execută grafic la scară secţiuni transversale de căi de comunicaţii şi lucrări de construcţii hidrotehnice Elemente specifice secţiunilor
transversale :linia terenului natural, panta fundaţiei, taluzurile, platforma, coronament, banchete, îmbrăcăminţi, nuclee, fundaţie, pinteni .
Tipuri de secţiuni transversale : în rambleu, în debleu, mixt .
Scări de reprezentare: 1: 10, 1: 20, 1: 50, 1: 100, 1: 200.
Identifică elementele specifice ale secţiunilor transversale
Localizează tipurile de secţiuni transversale
Reprezintă la scară secţiunile transversale ale lucrărilor de căi de comunicaţie şi de construcţii hidrotehnice
Alege scara de reprezentare pentru un drum (mărită sau micşorată în funcţie de tipul de reprezentare)
Prezentarea elementelor specifice ale secţiunilor transversale
Precizarea tipurilor de secţiuni transversale.
Reprezentarea la scară a secţiunilor transversale ale lucrărilor de căi de comunicaţie şi de construcţii hidrotehnice .
Rezultatul învăţării 3:Prezintă elemente specifice şi detalii ale unui plan de ansamblu pentru căi de comunicaţii şi lucrări de construcţii hidrotehnice Elemente specifice ale lucrărilor de construcţii
hidrotehnice: infrastructura şi suprastructura . Elemente specifice ale planului de ansamblu : înscrierea în relief şi în planul de situaţie, linii de cotă şi cotări, axul lucrării, linia terenului, fundaţia, nucleul, corpul construcţiei, racorduri .
Aplică etapele de execuţie ale planului de ansamblu pentru căi de comunicaţie şi construcţii hidrotehnice
Realizează masurători pe teren şi le transpune grafic pentru căi de comunicaţie şi construcţii hidrotehnice
Caracterizarea infrastructurii şi suprastructurii construcţiilor hidrotehnice
Descrierea etapelor de execuţie a planului de ansamblu pentru căi de comunicaţie şi construcţii hidrotehnice
14
Detalii : ecranul barajului pe fundaţie în zona amonte, nucleul barajului, asamblări de plăci din beton armat la grinzi de rezemare, modul de asamblare a două plăci ale ecranului, grătar, conducte de aducţiune, conducte de evacuare, de irigaţii, ziduri de sprijin, podeţe, stabilopozi
Alege aparatul topografic corespunzător măsurării distanţelor şi diferenţelor de nivel
Realizarea detaliilor pentru căi de comunicaţie şi lucrări hidrotehnice
Alegerea aparatelor corespunzătore măsurării distanţelor şi diferenţelor de nivel
Rezultatul învăţării 4: Descrie tehnologia de execuţie a construcţiilor hidrotehnice pentru navigaţie Categorii de construcţii pentru navigaţie Tipuri de lucrări de construcţii hidrotehnice pe
căile navigabile Condiţii de deplasare ale navelor şi tipuri de
construcţii portuare Elementele componente ale nodurilor
hidrotehnice
Localizează tipurile de lucrări de construcţii hidrotehnice pe căile de navigaţie cu scopul amenajării luciului de apă astfel încât să îndeplinească condiţiile de deplasare a navelor
Localizează tipurile de construcţii portuare executate cu scopul realizării unor zone staţionare de încărcare – descărcare a navelor, precum şi de adăpostire.
Localizează elementele constructive componente ale nodurilor hidrotehnice care asigură trecerea (traversarea) diferenţelor de nivel dintre două tronsoane ale unei căi navigabile .
Compararea tipurilor de lucrări de construcţii hidrotehnice pe căile de navigaţie, cu scopul amenajării luciului de apă astfel încât să îndeplinească condiţiile de deplasare a navelor
Identificarea categoriilor de construcţii pentru navigaţie
Precizarea tipurilor de construcţii portuare executate cu scopul realizării unor zone staţionare de încărcare – descărcare a navelor, precum şi de adăpostire
Descrierea elementelelor constructive componente ale nodurilor hidrotehnice care asigură trecerea (traversarea) diferenţelor de nivel dintre două tronsoane ale unei căi navigabile .
Rezultatul învăţării 5: Aplică lucrări de regularizare a albiilor pe tipuri de lucrăriPrincipalele categorii de lucrări de regularizare a cursurilor de apă: - lucrări de amenajare a albiilor cursurilor de apă prin protecţii biologice;- apărări de mal; - lucrări de rectificare a albiei minore Tipuri de lucrări de protecţie biologicăCondiţii tehnico – economiceTipuri de apărări de malTipuri de lucrări de rectificare a albiei minore
Condiţii tehnico-economice
Identifică şi localizează principalele categorii de lucrări de regularizare a cursurilor de apă.
Execută tipuri de lucrări de amenajare pentru stabilizarea malurilor.
Execută lucrările de rectificare a albiei minore care acţionează asupra curentului de apă.
Caracterizarea principalelor categorii de lucrări de regularizare a cursurilor de
apă . Prezentarea tipurilor de lucrări de amenajare
prin protecţie biologică, care asigură stabilizarea malurilor şi reduc efectele mecanice ale apei şi respectă condiţiile tehnico-economice
Prezentarea tipurilor de lucrări de apărări de mal, care asigură întărirea malurilor albiei
15
minore, fără modificarea traseului acestora Executarea tipurilor de lucrări de rectificare a
albiei minore, care acţionează asupra curentului de apă
Rezultatul învăţării 6: Execută sub coordonare lucrări de îndiguiri Elemente de alcătuire ale digurilor . Elemente caracteristice digului: protecţia
taluzurilor, măsuri de combatere a infiltraţiilor prin fundaţia digului, drenarea taluzului interior
Elemente de alcătuire a îndiguirilor: zonă interioară, zonă exterioară
Scheme de amenajare bazate pe îndiguiri
Tipuri de lucrări de apărare a digurilor în perioadele de viituri
Identifică şi localizează elementele digurilor
Identifică şi localizează elementele indiguirilor
Aplică scheme de amenajare bazate pe indiguiri
Realizează asocierea lucrărilor de apărare a digurilor în perioada de viitură cu metodele de intervenţie rapidă.
Prezentarea principalelor elemente de alcătuire şi caracterizare a digurilor de apărare contra inundaţiilor, care asigură închiderea căii de pătrundere a apei.
Specificarea elementelor de alcătuire ale îndiguirilor şi a schemelor de amenajare bazate pe îndiguiri care asigură împiedicarea pătrunderii apei în lunca unei albii şi asigură punerea în valoare a terenului din acea incintă
Descrierea lucrărilor de apărarea digurilor în perioadele de viitură, în condiţiile asigurării unei supravegheri atente şi continue şi a posibilităţii de intervenţie rapidă.
Rezultatul învăţării 7: Urmăreşte sistemul de alimentare cu apă şi canalizare , a lucrărilor de irigaţii şi desecăriSistemul de alimentare cu apă : captarea apei, corectarea calităţii apei, aducţiunea apei, înmagazinarea apei, reţeaua de distribuţieCerinţe de calitate pentru apă . Sistemul de canalizare : bazinul de canalizare, reţeaua de canalizare. Treptele de funcţionare ale staţiilor de epurare: treapta întâi : epurarea mecanică; treapta a doua : epurarea biologică .Tipuri de lucrări de construcţii hidroameliorative : irigaţii, desecăriMetode de udare pentru irigaţiiElementele unui sistem de desecare Cauzele excesului de umiditate
Identifică şi localizează elementele de alcătuire ale unui sistem de alimentare cu apă
Identifică şi localizează sistemul de canalizare şi evacuare a apelor uzate
Identifică tipurile de lucrări hidroameliorative
Reprezintă elementele sistemelor de desecare
Precizarea şi caracterizarea elementelor de alcătuire a unui sistem de alimentare cu apă, respectând normativele care cuprind categoriile de cerinţe de calitate pentru apă .
Prezentarea elementelor sistemului de canalizare, care asigură colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate .
Explicarea modului de alcătuire şi funcţionare a staţiilor de epurare, respectând treptele de funcţionare, diferenţiate după tipul procesului de îndepărtare a reziduurilor
Specificarea tipurilor de lucrări hidroameliorative.
Prezentarea reţelelor de distribuţie a apei
16
într-un sistem de irigaţii, după metodele de udare aplicate pentru asigurarea accesului apei în sol .
Reprezentarea elementelor unui sistem de desecare, în mod diferenţiat, în funcţie de cauzele excesului de umiditate .
17
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
A. Planuri şi profile 1. Elementele specifice profilului longitudinal al căilor de comunicaţie şi al construcţiilor hidrotehnice
1.1 Planul de referinţă, profile longitudinale1.2 Diferenţă de nivel, cotele proiectului în axă, cotele terenului, distanţa dintre punctele
caracteristice, distanţa cumulată1.3 Indicarea grafică şi schematică a aliniamentelor, kilometrii, hectometrii şi repere 1.4 Scări de reprezentare: 1: 10, 1: 20, 1: 50, 1: 100, 1: 200.
2. Elemente de desen specifice pentru reprezentarea profilelor transversale a căilor de comunicaţie şi a construcţiilor hidrotehnice
2.1. Elemente specifice secţiunilor transversale, reguli de trasare şi reprezentare a căilor de comunicaţie şi a construcţiilor hidrotehnice .
2.2. Tipuri de secţiuni transversale: în rambleu, în debleu, mixt . 2.3. Secţiuni, scări de reprezentare, profile transversale.3. Planuri de ansamblu şi de detaliu pentru construcţii hidrotehnice
Elemente de desen specifice ale lucrărilor de construcţii hidrotehnice Elemente specifice ale planului de ansamblu pentru construcţii hidrotehniceSecţiuni, detalii pentru căi de comunicaţie şi construcţii hidrotehnice
B. Elemente ale construcţiilor hidrotehnice, tipuri şi tehnologii specifice de realizare 1. Căi de navigaţie
1.1. Categorii de construcţii pentru navigaţie1.2 Tipuri de lucrări de construcţii hidrotehnice pe căile navigabile1.3 Condiţii de deplasare ale navelor şi tipuri de construcţii portuare1.4 Elementele componente ale nodurilor hidrotehnice
2. Lucrări de regularizarea cursurilor de apă.2.1. Principalele categorii de lucrări de regularizare a cursurilor de apă:
- lucrări de amenajare a albiilor cursurilor de apă prin protecţii biologice; - apărări de mal;
- lucrări de rectificare a albiei minore2.%2%. Tipuri de lucrări de protecţie biologică2.3.Condiţii tehnico-economice :costuri reduse din execuţie şi de întreţinere2.4.Tipuri de apărări de mal2.5.Tipuri de lucrări de rectificare a albiei minore : *lucrări cu caracter provizoriu; *lucrări de rectificare cu caracter definitiv
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
- documentaţie de specialitate ( manuale, auxiliare curriculare elaborate, planuri de situaţie, profile longitudinale şi transversale ale căilor de comunicaţie, pliante, broşuri, cataloage, normative, proiecte de specialitate, materiale informative pe suport electronic, Standarde Naţionale, Europene şi Internaţionale specifice domeniului)- fişe de documentare
18
- fişe de lucru- machete- folii retroproiector, - retroproiector - videoproiector- CD-uri - utilaje specifice pentru lucrări de construcţii hidrotehnice de gospodărirea apelor, scule, dispozitive şi mijloace de măsurare specifice domeniului .- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de gospodărirea apelor) selectate de pe şantierele agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează .
6. Sugestii metodologice Conţinuturile programei modulului „Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor” trebuie să
fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor ” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Lucrări hidrotehnice
de gospodărirea apelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de documentare;- navigare pe Internet în scopul documentării;- vizionări de materiale video (casete video, CD – uri) specifice domeniului;- exerciţii practice de identificare pe planurile de situaţie a elementelor specifice- exerciţii practice de identificare pe documentaţii date spre studiu, a elementelor profilelor
longitudinale şi profilelor transversale (în rambleu, în debleu şi mixte) - exerciţii aplicative de selectare a sculelor, utilajelor necesare pentru lucrări la căile de
comunicaţie sau construcţie hidrotehnică (zid de spijin, îndiguire, drum etc)
19
- exerciţii practice de executare a operaţiilor simple în cadrul lucrărilor în desfăşurare (şantiere în lucru ale agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor) împreună cu echipa de lucru cu respectarea echipamentului de lucru/protecţie
- exerciţii practice de execuţie a unei lucrări date (amenajarea albiilor cursurilor de apă, apărări de mal, înierbarea, consolidarea malurilor, ridicarea digurilor, irigaţii, desecări, stropirea prin aspersiune, etc) cu respectarea tehnologiei de lucru pe etape
- exerciţii practice de verificare a lucrării executate şi dacă aceasta corespunde planurilor- folosirea mijloacelor de măsurare- întocmirea unor documente simple (caiet de practică) referitoare la activităţile desfăşurate
(lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului-partea aplicativă ) la agentul economic.Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare
specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
20
8. Bibliografie
C.DIACONU,D.LĂZĂRESCU V.POPESCU, S. MARCOCI
Hidrotehnică şi gospodărirea apelor. Manual. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
S.DOROBANŢU, colectiv Utilajul şi tehnologia lucrărilor de căi de comunicaţii Manual. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995
D. EUGEN “Regularizări de râuri”, EDP, Bucureşti, 1984CORNELIU LEONTE, Elemente de construcţii. Editura Alfa 2006xxxxxxxxx Legislaţie privind calitatea în construcţii,volumul I-III.
Editura Matrixrom 2008M. Lateş, E.Zaharescu Stabilitatea malurilor şi taluzurilor, Editura Ceres, 1977M. Teodorescu, N. Rotaru Alimentări cu apă, Editura UTCB, 1981V.D.Hâncu Căi navigabile, Editura UTCC, 1999I.A. Manoliu “Regularizări de râuri şi căi de comunicaţie pe apă”, EDP,
Bucureşti, 1984
21
Modulul III: EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURĂ LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
1. Notă introductivă
Modulul “Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări hidrotehnice”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ, din care:
70 ore – laborator tehnologic 175 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” vizează
dobândirea de competenţe specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Elemente de suprastructură Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice
22
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURĂ LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Identifică elementele componente pentru suprastructura unui drum Părţile componente ale unui drum:calea (partea carosabilă), acostamente Sistem rutier: îmbrăcăminte, strat de bază, strat de fundaţie, substrat de nisip Materiale utilizate pentru suprastructura drumului
Localizează în teren elementele specifice ale unui drum
Identifică şi localizează alcătuirea unui drum rutier
Enumerarea elementelor drumului Prezentarea sistemului rutier Descrierea materialelor necesare pentru
amenajarea drumurilor
Rezultatul învăţării 2: Identifică elementele componente pentru suprastructura unui pod Suprastructura unui pod: calea propriu-zisă, structura de rezistenţă a podului Materiale utilizate pentru suprastructura unui pod
Identifică şi localizează, pe tipuri de materiale, suprastructura podurilor
Identifică şi localizează în teren părţile componente ale unui pod
Explicarea, pe tipuri de materiale, a suprastructurii podurilor (pod din beton şi pod metalic)
Identificarea şi urmărirea detaliilor elementelor componente ale suprastructurii unui pod
Rezultatul învăţării 3: Identifică elementele specifice ale suprastructurii căii în curbă Elementele specifice în curbă: supraînălţarea căii, curbele de tranziţie, supralărgirea căii în curbă Tehnologii de lucru: deplasarea firului interior, ridicarea firului exterior
Localizează în teren, elementele suprastructurii căii în curbă
Descrierea elementelor căii în curbă Prezentarea succintă a elementelor
specifice ale suprastructurii căii ferate în curbă şi a tehnologiei de realizare
Rezultatul învăţării 4: Identifică modul de realizare (execuţie) a barajelor Baraje: din beton, din materiale locale Tipuri de baraje de greutate Elementele principale ale barajului de greutate Condiţii specifice : terenuri de fundare stâncoase, pentru văi cu raportul 4H<3,5 în condiţii geomorfologice normale, factori de ergonomie. Tipuri de baraje cu contraforţi : baraje
Identifică şi localizează în teren, tipurile de baraje
Identifică şi localizează elementele de alcătuire a barajelor, pe tipuri de baraje
Prezentarea principalelor tipuri de baraje Analizarea elementelor de alcătuire a
barajelor, pe tipuri de baraje Justificarea tehnologiei de execuţie a
barajelor funcţie de condiţiile specifice Explicarea soluţiei constructive de retenţie
a apei în barajul arcuit, ţinând seama de calcule tehnico-economice şi condiţiile specifice
23
evidate; baraje cu contraforţi-ciupercă; baraje cu plăci din beton armat; baraje cu bolţi din beton armat; baraje cu cupole multiple Tipuri de baraje din materiale locale : baraje din piatră , baraje din pământ Soluţii de etanşare : ecran, nucleu, mască, diafragmă Elemente de alcătuire: coronamentul, înălţimea totală de siguranţă, paramentul (taluzul) amonte, paramentul (taluzul) aval cu berme, înclinarea taluzurilor, elementul de etanşare, stratul suport, corpul barajului (prisma de rezistenţă)Rezultatul învăţării 5: Identifică modul de realizare (execuţie) a prizelor de apă şi a stăvilarelor Tipuri de priză de apă Tipuri de prize cu nivel liber Tipuri de prize de mare presiune (adâncime) Tipuri de stavile Consideraţii tehnico-economice
Identifică şi localizează în teren tipurile de priză de apă şi stăvilare
Specificarea tipurilor de priză de apă şi a stăvilarelor
Descrierea modului de realizare a prizelor de apă
Prezentarea modului de construire a stavilelor
Rezultatul învăţării 6: Identifică modul de execuţie a aducţiunilor de apă Tipuri de aducţiuni de apă: canale de aducţiune propriu-zise, galerii hidrotehnice, conducte de aducţiune Elementele caracteristice ale canalelor de aducţiune Tipuri de conducte de aducţiune Elementele galeriilor hidrotehnice: traseul galeriei, secţiunea transversală, căptuşeli de impermeabilizare şi de rezistenţă
Identifică şi localizează în teren tipurile şi elementele aducţiunilor de apă
Precizarea tipurilor de aducţiuni de apă Descrierea elementelor caracteristice ale
canalelor de aducţiune după criterii specifice
Prezentarea elementelor caracteristice ale galeriilor hidrotehnice după criterii specifice
Specificarea modului de realizare şi de utilizare a conductelor de aducţiune
24
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:A.Elemente de suprastructură a căilor de comunicaţie1.Suprastructura drumului 1.1.Părţile componente ale unui drum: calea( partea carosabilă), acostamente1.2.Sistem rutier: îmbrăcăminte, strat de bază, strat de fundaţie, substrat de nisip 1.3.Materiale utilizate pentru suprastructura drumului1.4.Elementele specifice: supraînălţarea căii, curbele de tranziţie, supralărgirea căii în curbă
2. Suprastructura podului2.1. Suprastructura unui pod: calea propriu-zisă, structura de rezistenţă a podului2.2.Materiale utilizate la suprastructura podului
B.Elemente de suprastructura construcţiilor hidrotehnice3. Baraje de greutate3.1.Elementele principale ale barajului de greutate 3.2.Tipuri de baraje de greutate3.3.Condiţii specifice : terenuri de fundare stâncoase, pentru văi cu raportul 4H<3,5 în condiţii geomorfologice normale, factori de ergonomie.
4.Baraje cu contraforţi4.1.Tipuri de baraje cu contraforţi : baraje evidate; baraje cu contraforţi-ciupercă; baraje cu plăci din beton armat; baraje cu bolţi din beton armat; baraje cu cupole multiple4.2 Condiţii tehnico economice pentru barajele cu contraforţi
5.Baraje din materiale locale5.1. Tipuri de baraje din materiale locale: baraje din piatră; baraje din pământ5.2.Soluţii de etanşare a barajelor din materiale locale : ecran, nucleu, masca, diafragma.5.3.Elemente de alcătuire: coronamentul, înălţimea totală de siguranţă, paramentul (taluzul) amonte, paramentul (taluzul) aval cu berme, înclinarea taluzurilor, elementul de etanşare, stratul suport, corpul barajului (prisma de rezistenţă)
6. Prize de apă şi stăvilare6.1. Tipuri de prize de apă: după natura utilizării; după natura curgerii apei în aducţiune; după regimul hidraulic de scurgere la intrarea în priză.6.2. Tipuri de prize cu nivel liber: prize de râu fără baraj; prize de râu cu baraj6.3. Tipuri de prize de mare presiune (adâncime): prize de mal; prize în corpul barajului; prize de albie6.4. Tipuri de stavile6.5. Consideraţii tehnico-economice: scopul utilizării stavilei, greutatea, mărimea, debitele de evacuare, înălţimea de retenţie
7.Aducţiuni de apă 7.1.Tipuri de aducţiuni de apă : canale de aducţiune propriu-zise; galerii hidrotehnice; conducte de aducţiune.7.2.Elementele caracteristice ale canalelor de aducţiune: traseul canalului, secţiunea transversală, lucrări de impermeabilizare, căptuşeli, lucrări de artă pe canale. 7.3.Tipuri de conducte de aducţiune : conducte metalice, conducte din tuburi de azbociment, conducte din material plastic, conducte din poliesteri armaţi, conducte din beton.
25
7.4.Elemente caracteristice ale galeriilor hidrotehnice: traseul galeriei, secţiunea transversală, căptuşeli de impermeabilizare şi de rezistenţă.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- documentaţie de specialitate ( manuale, auxiliare curriculare elaborate, planuri de situaţie, profile longitudinale şi transversale ale căilor de comunicaţie, pliante, broşuri, cataloage, normative, proiecte de specialitate, materiale informative pe suport electronic, Standarde Naţionale, Europene şi Internaţionale specifice domeniului)- fişe de documentare- fişe de lucru- machete- folii retroproiector, - retroproiector - videoproiector- CD-uri - utilaje specifice pentru lucrări de suprastructură la construcţii hidrotehnice, scule, dispozitive şi mijloace de măsurare specifice domeniului .- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de suprastructură) selectate de pe şantierele agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează .
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
26
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice ”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de descriere a suprastructurii lucrărilor de drumuri pe o documentaţie dată - exerciţii practice de identificare a materialelor suprastructurii pentru drumuri şi autostrăzi- activităţi de rezolvare a fişelor de lucru- exerciţii aplicative şi practice de corelare a noţiunilor studiate privind lucrările de
suprastructură care se execută pentru drumuri şi autostrăzi cu tehnologia de execuţie a lucrărilor (cu documentare în cadrul unei lucrări în desfăşurare pe şantierul agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor)
- completarea şi discutarea fişelor de documentare privind lucrările de suprastructura podurilor - exerciţii aplicative de selectare a sculelor, utilajelor necesare pentru un baraj din materiale
locale - exerciţii practice de identificare pe teren a etapelor lucrărilor la executarea barajelor din beton
(vizită la agentul economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor sau la obiective realizate de alţi agenţi economici)
- aplicaţii practice :execuţia unor lucrări simple în cadrul lucrărilor de montare a aducţiunilor de apă împreună cu echipa de lucru (pe şantierele agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor sau la obiective realizate de alţi agenţi economici)
- exerciţii aplicative de analiză a tehnologiilor de execuţie a lucrărilor la barajele din beton/faze de execuţie (folosind documentaţii puse la dispoziţie)
- întocmirea unor documente simple (caiet de practică) referitoare la activităţile desfăşurate (lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului-partea aplicativă) la agentul economic.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare
specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare;
27
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
Ion Stafie, Radu Turcanu Suprastructuri pentru căi ferate moderne, Editura Martixrom 2005
Legislaţia în construcţii EVALUAREA STĂRII DE SIGURANŢĂ A BARAJELOR, Editura Matrixrom, 2008
Ştefan Vicoleanu Controlul proceselor de executie la poduri din beton armat cu grinzi simplu rezemate
Adrian Popovici Baraje pentru acumulări de apă- vol.I, Editura Tehnică 1992Legislaţie privind calitatea în construcţii, volumul I-III. Editura MatrixRom 2008
Petru Rapisca, Materiale de construcţii. Editura Matrixrom 2006V. Boboc, colectiv Drumuri – Terasamente. Editura “Gh.Asachi”, Iaşi 2000G. Lucaci, colectiv Construcţia drumurilor.Editura Tehnică , Bucureşti 2000G. Guciuman Suprastructura şi întreţinerea drumurilor, Partea I. Rotaprint
I.P.Iasi, 1991.P. Răileanu, colectiv Fundaţii, vol. I si II, U.T. Iaşi, 1991S. Vicoleanu Controlul calităţii proceselor de execuţie la lucrări de drumuri,
Editura MatrixRom, Bucureşti, 2006
28
Stagiu de pregătire practică – CDL
Modulul IV: REPARAŢII LA CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE
1. Notă introductivă
Modulul “Reparaţii la construcţiile hidrotehnice” face parte din stagiul de pregătire practică necesar dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări hidrotehnice”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:
150 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum. Modulul “Reparaţii la construcţiile hidrotehnice” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Prelucrarea materialelor Lucrări de întreţinere şi reparaţii la lucrări hidrotehnice
29
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
REPARAŢII LA CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Organizează locul de muncăMateriale: pietriş, nisip, ciment, apă, platbandă
din oţel g =1,5mm, şuruburi, piuliţe, ipsos, varSDV-uri:ladă, lopată, găleată, sapă, dreptar, bidinea, mistrie, metru, boloboc, cancioc, şpaclu, menghină de banc, ciocan, daltă, dorn, cheie fixă, cofraj de inventar, mai, drişcă etc.
Aprovizionează un loc de muncă cu materiale necesare
Ordonează materialele la locul de muncă Pregăteşte SDV-urile necesare unei lucrări
date Amenajează un loc de muncă pentru o
lucrare dată
Aprovizionarea unui loc de muncă cu materiale necesare
Pregătirea SDV-urile necesare unei lucrări date
Amenajarea locului de muncă
Rezultatul învăţării 2: Prelucrează materialele Criterii de sortare: dimensiuni, calitate Dozare - reţetă pentru beton , reţetă pentru pasta
de ipsos-var Operaţii tehnologice la: montare cofraj, turnare
beton, compactare, nivelare
Sortează materiale pe tipuri respectând criteriile de sortare date
Prepară materialele conform dozajului Execută operaţiile de cofrare, betonare,
compactare, nivelare, precizând corect etapele procesului tehnologic
Sortarea materialelor Dozarea/măsurarea componentelor Prepararea materialelor Punerea betonului în operă Repararea fisurilor şi a denivelărilor
Rezultatul învăţării 3: Identifică defecte şi deteriorări la construcţii hidrotehnice Tipuri de defecte şi deteriorări la construcţii
hidrotehnice Cauzele producerii avariilor la construcţii
hidrotehnice
Identifică defectele şi deteriorările construcţiilor hidrotehnice precizând tipurile acestora
Precizarea tipurilor de defecte şi deteriorări pentru construcţii hidrotehnice
Explicarea deteriorărilor şi avariilor, în funcţie de cauzele avariilor la construcţiile hidrotehnice
Rezultatul învăţării 4: Alege tipul de lucrare de întreţinere, reparare sau restabilire (refacere) pentru construcţiile hidrotehnice
Tipuri de lucrări de întreţinere şi reparaţii : reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere curente, lucrări de reparaţii, lucrări de restabilire
Lucrări de restabilire (refacere) pe tipuri de construcţii hidrotehnice:
Respectă NTSM privind echipamentul de protecţie
Alege metoda de consolidare Aplică lucrări de întreţinere curentă Utilizează materialele necesare consolidării Execută o lucrare de reabilitare a unui
Precizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a construcţiilor hidrotehnice
Argumentarea, făcând conexiuni logice, a alegerii lucrărilor de reparaţii în condiţii date
Prezentarea modului de realizare a
30
-lucrări de restabilire a barajelor de pământ;-lucrări de restabilire a barajelor din anrocamente;-lucrări de restabilire a barajelor din lemn;-lucrări de restabilire a barajelor din beton. -lucrări de refacere la canalele de aducţiune Condiţii date: deficienţe de execuţie, deficienţe
de exploatare, legătură defectuoasă între terasamente şi terenul de fundare, terenul de fundare compresibil, infiltraţiile, etc
baraj în cadrul unei echipe de lucru lucrărilor de restabilire (refacere ) în funcţie de tipul construcţiilor hidrotehnice
Executarea unor lucrări simple de reparaţie într-o formaţie de lucru
31
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:A. Prelucrarea materialelor
1. Prepararea şi turnarea betoanelor1.1. Materiale pentru betoane1.2. Sortarea materialelor1.3. Dozarea volumetrică a materialelor componente ale betonului
1.4. Prepararea mecanizată a betonului 1.5. SDV-uri folosite la punerea în operă a betonului
1.6. Operaţii tehnologice privind punerea în operă a betonului: cofrare, turnare, compactare, nivelare1.7. Punerea în operă a betonului
B. Lucrări de întreţinere şi reparaţii la lucrări hidrotehnice
1. Defecte şi degradări la construcţii hidrotehnice1.1. Condiţii date: deficienţe de execuţie, deficienţe de exploatare, legătură defectuoasă între
terasamente şi terenul de fundare, terenul de fundare compresibil, infiltraţiile, tasarea mai mare a nucleului în comparaţie cu tasarea corpului barajului, compactarea insuficientă a terasamentelor în corpul barajului
1.2. Cauzele producerii defectelor şi degradărilor : infiltrarea apei în fundaţie, degradarea materialelor, ape din precipitaţii şi viituri, crăpături şi avarii
2. Întreţinerea construcţiilor hidrotehnice2.1. Tipuri de lucrări de întreţinere şi reparaţii : reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări
de întreţinere curente, lucrări de reparaţii ale barajelor din materiale locale, lucrări de reparaţii la construcţii din beton,
2.2. Lucrări de restabilire a construcţiilor hidrotehnice pentru : baraje din pământ, baraje din anrocamente, baraje din lemn ale prizelor de apă, baraje din beton, canale de aducţiune.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
- documentaţie de specialitate ( manuale, auxiliare curriculare elaborate, planuri de situaţie, profile longitudinale şi transversale ale căilor de comunicaţie, pliante, broşuri, cataloage, normative, proiecte de specialitate, materiale informative pe suport electronic, Standarde Naţionale, Europene şi Internaţionale specifice domeniului)- fişe de documentare- fişe de lucru- machete- folii retroproiector, - retroproiector - videoproiector- CD-uri - utilaje specifice pentru lucrări de reparaţii la construcţii hidrotehnice, scule, dispozitive şi mijloace de măsurare specifice domeniului .
32
- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de reparaţii) selectate de pe şantierele agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează .
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Reparaţii la construcţiile hidrotehnice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Reparaţii la construcţiile hidrotehnice ” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform Metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de 2 ani, aprobată prin OMECTS nr.3168 din 03.02.2012.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Reparaţii la construcţiile hidrotehnice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
-exerciţii de identificare a elementelor specifice lucrărilor hidrotehnice pe o documentaţie dată
-exerciţii practice de organizare a locului de muncă funcţie de lucrarea care trebuie executată-exerciţii practice de pregătire şi punere în operă a materialelor funcţie de lucrarea care
trebuie executată-exerciţii de identificare a defectelor şi degradărilor specifice construcţiilor hidrotehnice -exerciţii de corelare a efectelor produse de defectele şi degradările apărute la construcţiile
hidrotehnice şi lucrările de întreţinere şi reparaţii care se execută specific -exerciţii de corelare a efectelor produse de defectele şi degradările apărute la diferite tipuri
de baraje şi tehnologia lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi consolidare specifică acestora -activităţi de rezolvare a fişelor de lucru-exerciţii aplicative şi practice de corelare a noţiunilor studiate cu o lucrare în desfăşurare pe
şantierul agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor
33
-completarea şi discutarea fişelor de documentare privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi consolidare a construcţiilor hidrotehnice studiate
-exerciţii de corelare a defectelor, degradărilor barajelor, aducţiunilor şi a cauzelor care le produc (studiu aplicativ pe documentaţii date)
-exerciţii aplicative de selectare a sculelor, utilajelor necesare pentru o lucrare de întreţinere/ reparare/ consolidare curentă funcţie de tehnologia de execuţie
-activitate de documentare privind lucrările de întreţinere, reparaţii/consolidare a barajelor sau altor lucrări hidrotehnice pe un şantier în desfăşurare al agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor
-întocmirea unor documente simple (caiet de practică) referitoare la activităţile desfăşurate (lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului-partea aplicativă) la agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare
specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
34
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
C. OPROIU, N.IOAN, C.PĂUN
Utilajul şi tehnologia construcţiilor Hidrotehnice, manual, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
CORNELIU LEONTE, Elemente de construcţii. Editura Alfa 2006Legislaţie privind calitatea în construcţii,volumul I-III, Editura Matrixrom 2008
PETRU RAPISCA, Materiale de construcţii. Editura Matrixrom 2006Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii.Volumele 1-7, Editura MatrixRom 2007Normativ pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice
D. STEMATIU Controlul calităţii proceselor de execuţie la hidrotehnice, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2006
I.C.C.E.R.C. Hidroconstrucţia
Instrucţii tehnice pentru proiectarea, executarea şi întreţinerea lucrărilor hidrotehnice, Bucureşti 1986
35