REALIZAREA UNEI CENTRALE ELECTRICE DE …apmcj-old.anpm.ro/files/ARPM...

MCO 14/10 1

Investitia: REALIZAREA UNEI CENTRALE ELECTRICE DE CONDENSATIE

ECHIPAT CU CICLU COMBINAT DE 400 MW

Beneficiar: S.C. SMART ELECTRIC DESIGN S.R.L. BUCURESTI, SECTOR 1, STR. GRIGORE MORA NR.24

- APRILIE 2011 -

MCO 14/10

2

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul S ii, nr. K28/6, CP 440182 Satu Mare, Satu Mare, România Tel./Fax: +40 261/758881

LISTA DE SEMN TURI

DIRECTOR, RESPONSABIL PROIECT,

ING. Francisc GY RI ING.EC. Ana - Maria GY RI

CERC. T. ING. Sorin PANAITE

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

MCO 14/10

3

DEFINI II I ABREVIERI

CCCC- Centrala electrica de condensatie cu ciclu combinat TG – Turbina cu gaz TA – Turbina cu abur ITA- Instalatia turbinei cu abur CA – Cazan auxiliar ITG – Instalatia turbinei cu gaz TR – Turn de racire HRSG - Cazanul recuperator de abur (Gas Heat Recovery System ) GE – Generator electric DLN – Arzator cu NOx redus (Dry Low NOx) IPPC – Prevenirea i Controlul Integrat al Polu rii SPA- Arie de Protectie Speciala Avifaunistica SCI – Sit de importanta comunitar BREF- Document de referinta (Reference Document ) LCP – Instalatii Mari de Ardere (Large Combustion Plants) BAT- Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) HG- Hotarare Guvernamentala OM – Ordinul Ministrului SEN – Sistemul Energetic National UE – Uniunea Europeana IED – Directiva privind emisiile industriale DCS - Sistem Distribuit de Conducere. Preluare prin DCS a func iilor de automatizare, astfel încât TG s fie condus integral prin DCS. POT – Procentul de ocupare al terenului CUT – Coeficientul de utilizare al terenului Ip – Indici de poluare Ic – Indici de calitate IPG – Indicele de poluare global Nb- Nota de bonitate VLE – Valoarea limita de emisie CMA – Concentratia maxima admisa


MCO 14/10

4

1. INFORMA II GENERALE

1.1. INFORMA II DESPRE TITULARUL PROIECTULUI Titularul proiectului pentru care se realizeaz prezentul raport privind impactul asupra mediului, este S.C. SMART ELECTRIC DESIGN S.R.L., Înregistrat la Registrul Comer ului sub nr. J40/6044/02.04.2008, cod de înregistrare fiscal RO 23640670, cu sediul în Bucuresti, Sector 1, str. Grigore Mora nr. 24. Num rul de telefon, de fax i adresa de e-mail, adresa paginii de internet:

Tel/Fax: +4 0261-839.707; +4 0261-839.604 e-mail: [email protected] Web adress: www.holrom.ro

Numele persoanelor de contact Director general: ing. Andrei DINGA – tel. +4 0261-839.706, [email protected]

ef protec ia mediului: Raul BURA – tel. +4 0261-839.706, [email protected]

Autorul Proiectului: S.C. WINDEXPERT S.R.L. Bucuresti , strada Grigore Mora 13 , cod postal 011885 Tel: (+4) 031 805 36 36 ; (+4) 031 805 34 23 Fax: (+4) 031 410 01 91 e-mail: office at windexpert.ro web: www.windexpert.ro

1.2. INFORMA II DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI I AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU Autorul raportului privind impactul asupra mediului, este S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare, având sediul în municipiul Satu Mare, B-dul Sanatatii, nr. K28/6, cod postal 440182, tel/fax 0261 758881, CUI 7831554 înregistrat la Oficiul Registrului Comer ului cu nr. J30 / 650/ 1995. Adresa e-mail: [email protected]

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

„REALIZAREA UNEI CENTRALE ELECTRICE DE CONDENSATIE ECHIPAT CU CICLU COMBINAT DE 400 MW”

Amplasamentul Centralei Electrice de Condensatie cu Ciclu Combinat, denumita pe scurt CCCC (inclusiv organizarea de antier aferent ) este în interiorul incintei Parcului industrial apar inând SC HOLROM SRL, din localitatea Vetis, intravilan.


MCO 14/10

5

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI I DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA

1.4.1. AMPLASAMENTUL

1.4.1.1. Amplasamentul proiectului Localitatea : - Vetis Jude ul: - Satu Mare Ampasamentul CCCC, este pe un teren in zona parcului industrial din comuna Vetis, judetul Satu Mare, in suprafata de 75.150 mp, identificat prin nr. Topo 1344/32, din c.f. nr.1313, Vetis. Accesul în perimetru se face din drumul na ional DN 19, Satu Mare- Carei si drumul de acces in incinta Parcului Industrial.

Conform extraselor de carte funciar terenul pe care se va amplasa CCCC, are categoria de folosin a curti cu constructii si este in proprietatea privata a S.C. HOLROM S.R.L.

Elemente de delimitare a obiectivului cu urm toarele coordonate STEREO:

DESCRIERE PUNCT Nr. Punct 100 1

coordonate X= 701461.038 Y= 335305.980 Z= 125.632 Nr. Punct 101

coordonate X= 701519.662 Y= 335172.429 Z= 123.525 Nr. Punct l02

coordonate X= 701437.426 Y= 335224.247 Z= 121.803 materializare Tarus lemn

Acces la punct Pe drumul de acces.


MCO 14/10

6

Din punct de vedere hidrologic cel mai apropiat curs de apa este raul Somes care se afla la o distanta aproximativa de 750 m fata de malul stâng al râului. Bazin hidrografic: Some – cod bazin: II.I.00.00.00.00.0 Lungimea cursului de apa: 3760 hm Suprafa a bazinului de colectare a apelor: 15740 km2

Cota terenului la izvor: 1280 mdM Cota terenului la v rsare: 119 mdM Hectometru obiectiv pe malul stâng al cursului de apa raul Somes: 3580 hm Panta medie: 3%0 Coeficient de sinuozitate: 2,12

1.4.1.2. Descrierea proiectului si constructia

Descrierea proiectului Conceptul selectat pentru noua central termoelectric pe baz de Ciclu combinat va cuprinde: o turbin cu gaz ( clas - F (TG) în intervalul de putere de 260-285 MWe), un cazan recuperator de abur (HRSG) i o turbin cu abur (TA) în intervalul de putere de 145-155 MW.

Puterea net a ciclului combinat puterea este de aproximativ 400-450 MWe.

Turbina de abur va func iona în condensa ie 100%. Sistemul de r cire va fi în circuit închis, cu turn cu tiraj for at.

Conceptul de baz al centralei termoelectrice este alc tuit din dou cicluri de producere a energiei. Primul ciclu apare în turbinele cu gaz. Aerul este comprimat si apoi introdus în camerele de ardere cu ajutorul unui compresor centrifugal. Aici, gazele naturale în amestec cu aerul sunt arse i produc gaze de ardere cu parametrii (temperatur i presiune) ridica i, care se extind printr-o turbin . Turbina ac ioneaz atât compresorul de aer cât i un generator electric.

Cel de-al doilea ciclu este un ciclu de abur. Gazele de ardere fierbin i e apate din turbinele cu gaz sunt introduse într-un recuperator de c ldur unde energia termic con inut în gazele de ardere este folosit pentru a genera abur de înalt presiune. Acest cazan recuperator este cu circula ie natural , cu trei nivele de presiune.

Sistemul de control se bazeaz pe un sistem DCS . Sistemul de conducere DCS va con ine toate echipamentele hardware i software, toate licen ele de operare i echipamentele anexe pentru a asigura comanda integrat i supravegherea blocului la nivel global din camera de comand .


MCO 14/10

7

Centrala termoelectric cu ciclu combinat va fi prev zut cu toate dot rile necesare pentru o func ionare normal i pentru activit ile de mentenan i între inere.

Modelul conceptual al instala iei propuse i al procesului ce va fi utilizat pentru generarea energiei electrice în ciclu combinat este prezentat in Figura de mai jos

Principalele sisteme i echipamente ale ciclului combinat sunt: - o instala ie de turbine cu gaze (TG),cu func ionare pe gaze naturale - un cazan recuperatar, cu recuperarea c ldurii sub form de abur, la trei nivele de

presiune, cu supraînc lzire intermediar - o turbina cu abur în condensa ie, - un sistem de condensa ie cu r cire cu ap - turn de r cire cu tiraj for at - un sistem de alimentare cu gaze naturale - Instala ie de tratare chimic pentru producerea apei demineralizate necesare

grupului de condensa ie. - Instala ia de tratare ape uzate - Instala ii electrice - Instala ii de automatizare i control

Tehnologia presupune, urm toarele:

- alimentarea cu combustibil- gaz natural - arderea combustibilului-gaz natural in turbina cu gaz - comprimarea si alimentarea cu aer a arderii - destinderea gazelor de ardere in turbina cu gaz cu producere energie mecanica - transformarea energiei mecanice in energie electrica de generator de curent electric;


MCO 14/10

8

- evacuarea gazelor de ardere în recuperator de c ldur ; - utilizarea energiei termice con inut în gazele de ardere pentru a genera abur de

înalt presiune; - destinderea aburului in turbina cu abur cu producere de energie mecanica - condensarea aburului mort in condensator si reutilizarea acestuia in turbina cu abur; - transformarea energiei mecanice produse de turbina cu abur in energie electrica de

generator de curent electric; - evacuarea gazelor de ardere ; - distributia energiei in sistemul energetic national ; - aprovizionarea cu ap potabil , tehnologic i pentru incendii - tratarea chimic a apei brute; - recircularea apelor de racire ; - epurarea si evacuarea apei uzate; - automatizarea proceselor - colectarea, depozitarea i valorificarea de eurilor rezultate din activitate. Constructia Se propune construirea a 33 de corpuri de cladiri cu diverse functiuni: corpuri ce adapostesc diverse echipamente necesare producerii energiei electrice, depozite, birouri, camere de control. Se propun urmatorii parametri urbanistici:

POT=20.97% CUT=0.23 Hmax=24,38m

Suprafata ocupata la sol a cladirilor este 12307.28 m2. Suprafata construita desfasurata a cladirilor este 13779.64 m2. Constructia proiectata se incadreaza la categoria «C» de importanta (cf. HGR nr. 766 /1997) si la Clasa «I» de importanta (cf. Normativului P100 /2006).

Lucrarile de constructii care se vor realiza pe amplasament, sunt: preg tire teren,

turi, realizare instalatii, turnare beton în cofraje, realizare cladiri, montare utilaje.

In stabilirea planului general au fost luate in considerare urmatoarele aspecte, bazate pe configuratia si caracteristicile terenului care urmeaza sa fie ocupat:

- In sala masini se vor amplasa turbina cu gaze si generatorul, precum si turbina cu abur, generatorul si echipamentele auxiliare aferente turbinei cu abur.

- In sala masini va fi un singur pod rulant aferent turbinei cu gaze si celei cu abur

- Cazanul recuperator va fi amplasat in interior

- Transformatoarele principale vor fi amplasate in exterior


MCO 14/10

9

- In sala masini a fost lasat spatiu suficient pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta si reparatii capitale

- Optimizarea circuitelor de legatura dintre echipamente, precum si a circuitelor de legatura cu utilitatile

- Spatiu disponibil pentru inlocuirea rotoarului generatorului

- Racordul la SEN

- Drumuri si porti de acces pe amplasament

- Acces catre /de la cladiri pe drum asfaltat

- Drumuri in incinta centralei

- Spatiu pentru statii electrice, camera de comanda, cladirea administrativa, depozite, ateliere, etc.

- Spatii pentru parcare

- Cerinte si echipamente pentru protectia la incendiu

- Evacuare apei uzate, industriale, pluviale si menajere

- Turnul de racire va fi orientat in functie de directia vantului si cu distante corespunzatorare fata de cladirile si structurile din jur.

1.4.2. NECESITATEA I OPORTUNITATEA PROIECTULUI

Procesul de liberalizare a pie ei de energie electric i posibilit ile oferite prin exploatarea unor grupuri energetice cu o înalt competitivitate i eficien în cadrul Uniunii Europene impune studierea posibilit ilor de îmbun ire a modului în care cererea de energie electric este satisf cut . Integrarea României în structurile Comunit ii Economice Europene i armonizarea cu politica energetic comunitar , implic pe lâng concuren , competitivitate tehnico–economic , siguran în func ionare i o aten ie deosebit acordat protec iei mediului înconjur tor.

România este membr semnatar a tratatului Comunit ii Sud - Est europene, care are rolul de a crea o zon sigur de alimentare cu energie electric la grani a Uniunii Europene, dar rolul i de a securiza un culoar de acces c tre UE a resurselor energetice din surse precum Marea Caspic , Orientul Mijlociu, Nordul Africii.

Pia a regional , în care România va juca un rol important, va reprezenta un pas important în vederea integr rii pe pia a energetic a UE i este de a teptat s furnizeze oportunit i superioare în comer ul liber i marketing.

Proiectul propus prezint o serie de avantaje, respectiv:

creeaz posibilitatea func ion rii eficiente economic a produc torului de energie electric pentru a deveni competitiv pe pia a liberalizat de energie electric ;

utilizeaz infrastructura existent i utilit ile din zon ;


MCO 14/10

10

asigur încadrarea func ion rii noii centrale în limitele admise de Uniunea Europeanã pentru emisiile poluante;

asigur servicii tehnologice de sistem.

Ciclurile combinate fac parte din cele mai avansate tehnologii de producere a energiei electrice, disponibile în prezent în vederea asigur rii unei energii eficiente, fiabile i economice.

Aceste cicluri combinate de producere a energiei electrice pot atinge, în condi ii optime, o eficien termic net de 60%, la arderea gazului natural. Impactul lor asupra mediului pe kWh este cel mai redus dintre toate tehnologiile existente în prezent.

Ciclurile combinate, de o înalt eficien , integreaz tehnologia avansat a turbinelor cu gaz i ciclurile fiabile cu abur, cu cele mai noi turbine cu abur i cazane recuperatoare (HRSG), multi-presiune.

Eficienta termic a ciclurilor combinate este superioar altor sisteme conven ionale de generare a energiei electrice. Cele mai eficiente cicluri de generare a energiei electrice sunt cele cu cazane recuperatoare, f ardere suplimentar , cu componente pre-proiectate i care au i cea mai mic investi ie.

Echipamentele standard ale ciclurilor combinate sunt prefabricate în vederea minimaliz rii timpului i costului de instalare. Toate echipamentele majore (generatorul turbinei cu gaz, cazanul recuperator i generatorul turbinei de abur) sunt livrate asamblate, având componentele deja testate.

Emisiile de substan e poluante evacuate în atmosfer se vor încadra în VLE prev zute de Directiva privind emisiile industriale– Directiva IED 2010/75/UE privind emisiile industriale, Directiva 2001/80/CE din 23 octombrie 2001 (LCP) privind limitarea emisiilor în atmosfer a anumitor poluan i provenind de la instala ii de ardere de dimensiuni mari si în legisla ia na ional prin H.G.nr.440/2010, privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere.


MCO 14/10

11

1.4.3. FUNCTIONARE Sistemele de cicluri combinate asigur flexibilitatea în operare, atât în regim de baz cât i în regim de sarcin medie, cu porniri zilnice. Echipamentele ciclurilor combinate pot fi

pornite rapid, în general ajungând la dou treimi din puterea centralei electrice, în mai pu in de 60 de minute. Disponibilitatea ridicat (cca. 94% pentru 8.230 ore de func ionare pe an) este asigurat printr-o exploatare performant i o activitate de mentenan sus inut . Centrala de cogenerare cu ciclu combinat (turbine cu gaz i turbin cu abur) de la Vetis va produce energie electric cu costuri sc zute i randamente semnificative. Energia produs va fi vânduta pe pia a liberalizat de energie. Num rul de ore de func ionare anual va fi de 8.000 ore, cu o eficien a a centralei electrice de 56,62 %, i o disponibilitatea anual total de aproximativ 94 %. Centrala electric este proiectat pentru a avea o durat de via de minim 20 de ani.

1.4.4. DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE La luarea deciziei de închidere a activit ii desf urate în sursa pentru producerea energiei electrice se va avea în vedere derularea urm toarelor activit i: Activit i preliminare pentru preg tirea instala iilor i echipamentelor; Încetarea activit ii de producere a energiei electrice ; Activit i de conservare a unor echipamente (turbina, cazan auxiliar, recuperatorul de abur, motoare electrice, ventilatoare, robinete i alte arm turi,etc.);

Activit i de demontare utilaje i echipamente din cadrul centralei electrice care pot fi valorificate;

Activit i de dezafectare; Activit i de demolare; Activit i de cur are i ecologizare a amplasamentului.

Închiderea instala iei se va face dup un proiect ce va ine cont de destina ia ulterioar a terenului. Activit ile de demontare, dezafectare i închidere a instalatiei se vor realiza numai dup ob inerea actelor de reglementare necesare. Planul de refacere si folosire ulterioara, trebuie sa includa minim urmatoarele: - planuri ale tuturor conductelor si rezervoarelor subterane; - orice masura de precautie specifica necesara pentru asigurarea faptului ca

demolarea cladirilor sau a altor structuri nu cauzeaza poluare in aer, apa sau sol; - eliminarea, sau acolo unde este cazul, spalarea conductelor si a rezervoarelor si

golirea completa de continut potential periculos; - eliminarea tuturor substantelor potential daunatoare de pe amplasament; - colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor menajere si industriale; - eliminarea tuturor substantelor periculoase, daca nu s-a stabilit ca este acceptabil a

se lasa astfel de obligatii viitorilor proprietari; - testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de

activitate si necesitatea remedieri in vederea redarii zonei intr-o stare satisfacatoare; - masuri pentru reconstructia ecologica a terenului afectat istoric prin activitatile

desfasurate pe amplasament.


MCO 14/10

12

1.5. DURATA ETAPEI DE FUNC IONARE Termenele se stabilesc în func ie de contractul cu antreprenorul si de posibilitatea de achizi ie a utilajelor. Perioadele estimative pentru execu ia diferitelor categorii de lucr ri:

o lucr ri de preg tirea terenului: 2 luni o lucrari de racorduri – utilitati, instalatii: 1 an o lucr ri de organizare de santier 1 luna o lucrari de fundare: 2 luni o lucrari de realizare cladiri: 6 luni o montare utilaje: 9 luni o probe tehnologice: 4 luni

Materialele de construc ie vor fi selectate pentru a asigura un minim al duratei de via de 20 de ani, i un minim de durata de func ionare de 150.000 de ore.

Num rul de ore de func ionare anual va fi de 8.000 ore, cu o eficien a a centralei electrice de 56,62 %, i o disponibilitatea anul total de aproximativ 94 %.

Centrala electric este proiectat pentru a avea o durat de via de minim 20 de ani.

1.6. INFORMA II PRIVIND PRODUC IA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGUR RII PRODUC IEI Centrala de condensatie de 400 MWe de la Vetis este proiectat conform standardelor în vigoare pentru ciclurile combinate, fiind alc tuit dintr-o turbina pe gaze de 285 MWe un cazan recuperator i o turbin de abur de 136 MWe.

Instala ia va produce energie electrica în vederea vânz rii în re eaua na ional . CCCC va genera aproximativ 3.280.000 MW energia electrica anual.

Performantele tehnice ale noii centrale termoelectrice sunt stabilite pentru urmatoarele conditii atmosferice:

Tabel nr. 1.6.1. CONDITII ATMOSFERICE DE REFERINTA

Temperatura medie anuala 0C 10,9 Umiditate % 72 Altitudine m 119


MCO 14/10

13

In conditiile atmosferice de mai sus noua centrala termoelectrica va avea urmatoarele performante nominale:

Reteaua nationala de transport energie electrica Frecventa 50 Hz Factor de putere 0.85 Tensiunea retelei 400 & 220 kV Intrarile si iesirile la limita centralei CCCC Combustibil gaz natural –Putere calorifica inferioara 34.6 MJ/Sm3 Presiunea gazului la limita centralei min.15 bar Puterea termica 725 MW Energia electrica produsa de ciclcul combinat 421 MW Consumul electric pentru servicii proprii 11 MW Puterea electrica livrata 410 MW Eficienta neta a ciclului 56.62 % Energia electrica produsa anual: 3.280.000 MW/an Abur bar °C Abur viu 124 541 Abur la intrarea in supraincalzitor 32 345 Abur supraincalzit 28 541 Abur la intrarea in corpul de joasa presiune a turbine cu abur 3,4 288 Abur la condensator 0.048 32 Gaze de ardere Debit gaze de ardere 686 kg/s Temperatura gazelor de ardere la intrarea in cazanul recuperator 582 °C Temperatura gazelor de ardere la cos 91 °C Circuitul de racire Debitul de apa de racire 4660kg/s Temperatura apei la intrare / iesire din condensator 16/ 28 °C Capacitatea turnului de racire 234 MW th

Regimul de functionare:n ore/zi ; zile/an (schimburi /zi) 24 /zi, 365 zile/an, 3 schimburi /zi Personalul angajat Numar total de persoane din cadrul obiectivului : 37 din care cu rol:

o productiv 30 o personal administrativ (inclusiv reparatii) 7 o nr persoane /schimb 6 /schimb (5 schimburi)


MCO 14/10

14

RESURSELE ENERGETICE

COMBUSTIBILI

Combustibil utilizat: gaz natural –Putere calorifica inferioara 34.6 MJ/Sm3 Presiunea gazului la limita centralei min.15 bar Puterea termica 725 MW

Nr. Crt.

Parametru UM Cantitate maxima

Turbina cu gaz

1. Combustibil utilizat:

- gaze naturale

m3s/h

76500

Cazan auxiliar (numai pentru pornire)


- gaze naturale

m3s/h

2710

Tabel 1.1. Informa ii privind produc ia i necesarul resurselor energetice

Servicii prestate (produc ia) Resurse folosite în scopul asigur rii serviciilor

Denumirea Cantitatea anual Denumirea Cantitatea

anual Furnizor

Energia electrica produsa anual

3.280.000 MW/an

Gaz natural 617.420

miiNmc

Retea de gaz natural a S.C. Transgaz S.A.


MCO 14/10

15

1.7. INFORMA II DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTAN ELE SAU PREPARATELE CHIMICE

1.7.1. Materii prime, substan ele i preparatele chimice in faza de functionare

Ca principale materii prime se utilizeaz gazul natural - combustibilul principal pentru turbina cu gaz, cu functionare cca. 8.000 ore pe an si cazanul auxiliar care va functiona cca. 2.000 ore pe an pentru pornirea turbinei cu abur. Turbina de abur va utiliza aburul produs de cazanul recuperator.

În ceea ce prive te substan ele i preparatele chimice, pentru centrala termoelectric se vor utiliza, uleiuri pentru lubrifierea i/sau r cirea diferitelor echipamente, respectiv polielectrolit, coagulat, acid clorhidric, clorura de sodiu, inhibitor coroziune, antilage, pentru sta ia de tratare chimic a apei.

Tabelul 1.7.1. prezint informa ii referitoare la materiile prime i substan ele sau preparatele chimice care vor fi utilizate în timpul func ion rii S.C. SMART ELECTRIC DESIGN S.R.L.

Tabel 1.7.1. Informa ii despre materiile prime i despre substan ele sau preparatele chimice

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice** Nr.

crt.

Denumirea materiei prime, a substantei

sau preparatului chimic

Cantitatea anuala utilizata

Categorie* Periculozitate Fraze de Risc

1. Gaz natural 617.420 mii Nm3/an

P F+(extrem de inflamabil)

R: 12

2. Clorur de Sodiu- NaOCl

13 t/an P C (coroziv)

R :31/34/50

3. Polielectrolit FeCl3 75 t/an P Xi (iritant) R:21,R22,R35

4. Hidroxid de calciu Ca(OH)2


R :36/38÷43

5. Hidroxid de sodiu NaOH


R :31/34/50

6. Acid clorhidric 110 t/an P C (coroziv) Xi (iritant)

R :34 ; R37

7. Amoniac 1,5 t/an P C (coroziv) R :34, R50

8. Antibrom – Biocid antialge

1,75 t/an N -

9. Inhibitor de coroziune 32 t/an N - 10. Apa bruta 3188640 m3/an N

11. Uleiuri hidraulice si lubrifiere

3,2 t/an P F(inflamabil) R:45

12. Hidrogen 36 mc P F+(extrem de inflamabil)

R: 12

* P- periculoase, N- nepericuloase ** Clasificarea substan elor i a preparatelor chimice i stabilirea caracterului de periculozitate i a frazelor de risc, s-a f cut conform HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substan elor periculoase.


MCO 14/10

16

Substante chimice periculoase utilizate in procesul de tratare a apelor din cadrul instalatiei:

Nr. Crt.

Denumire Fraze de risc

Fraze de securitate

Cantitati consumate

t/an

1 Hidroxid de calciu Ca(OH)2 R :36/38÷43 S : (2-) 24/26/27 396

2 Clorura de sodiu (NaOCl) R :31/34/50 S : (1/2)

28/45/50/61 13

3 Hidroxid de sodiu (NaOH) R 35 S : (1/2)

26/37/39/45 61

4 Acid clorhidric (HCl) R :34 ÷ R37 S : (1/2) 26÷45 110

5 Amoniac (NH3) R :34, R50 1,5

6 Polielectrolit (FeCl3) R:21,R22,R35 75

Capacitatea rezervoarelor de stocare, pentru fiecare substanta:

Nr. Crt.

Denumire Fraze de risc Capacitate cisterne stoc, metalice protejate

anticoroziv m3

1Hidroxid de calciu Ca(OH)2 R :36/38÷43

30

2Hipoclorit de sodiu (NaOCl) R :31/34/50

5

3Polielectrolit (FeCl3) R:21,R22,R35

5

4Hidroxid de sodiu (NaOH) R 35 5 5Acid clorhidric (HCl) R :34 ÷

R37 5

6Amoniac (NH3) R :34, R50 5 7Hidrogen (H2) R :12 36

Rezervoarele vor fi prevazute cu cuve de retentie, dimensionate astfel incat sa preia intreaga cantitate stocata.

Depozitul de CO2 si H2, cu consumuri si capacitatea de stocare.

Depozitul de hidrogen Racirea generatorului electric al celor doua turbine cu gaze i cu abur se face cu hidrogen. Pentru alimentarea cu hidrogen a acestora se prevad doua cladiri: - un depozit de stocare H2 compartimentat: compartimente pentru butelii pline

si compartimente pentru butelii goale - un depozit de consum zilnic de H2 .

Depozitul de stocare H2 contine 3 baterii a cate 6 butelii fiecare(capacitatea buteliilor este de 40 litri si presiune maxima 150 bar – circa 6 m3 / butelie), iar depozitul de consum zilnic de H2 contine o baterie cu 6 butelii.

Sistemul de CO2 si sistemul de stingere a incendiilor

Statia de CO2 va fi proiectata pentru operatii intermediare (nu pentru consum continuu). In caz de incendiu sistemul trebuie sa fie operabil si de accea trebuie sa se aiba in vedere testari periodice ale disponibilitatii sistemului.


MCO 14/10

17

Numarul, tipul buteliilor si capacitatea acestora se va face in functie de instructiunile furnizorului.

Calculul cantit ilor relevantea substantelor periculoase, prezente sau posibil a fi prezente pe amplasament determinant prin aplicarea articolelor din HG 804/2007, se prezinta in ANEXA I.

Concluziile rezultate in urma evaluarii, sunt:

Capacitatile de depozitare ale substantelor periculoase existente pe amplasament nu depasesc limitele superioare prevazute de HG 804/2007 si unitatea este fara risc de producere a unor accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. Avand in vedere ca nici una dintre sumele ob inute la evaluarea pericolelor datorate de substantele periculoase, nu este mai mare sau egal cu 1, instalatia nu intr sub inciden a prevederilor HG 804/2007.

1.8. INFORMA II DESPRE POLUAN II FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL, GENERA I DE ACTIVITATEA PROPUS

Zgomot i vibra ii

În ceea ce prive te func ionarea centralei de producere energie electrica, singura poluare fizic va fi sub forma zgomotului i vibra iilor produse de echipamentele care au subansamble în mi care.

Sursele de zgomot din instalatiile energetice sunt: suflantele (inclusiv intrarile,iesirile, cosurile si incaperile), pompele, turbinele, sistemele de abur, cladirile (inclusiv sistemele de ventilare), turnul de racire si transformatoarele . Actiunea zgomotului, asupra organismului uman are consecinte periculoase asupra

tii, manifestându-se în general prin urm toarele: afectiuni ale organului auditiv – produse în urma actiunii îndelungate a

zgomotului puternic, din cauza eforturilor mari la care este supus organul auditiv. Astfel, zgomotele foarte puternice al c ror nivel de intensitate dep seste cu 85 – 90 dB pragul de audibilitate (dB), conduc la o pierdere treptat a sensibilit tii auditive, pân la surditate.

afectiuni ale diverselor organe ale corpului omenesc – provocate de zgomote care dep sesc nivelul de 40 dB. Sub influenta unui zgomot puternic, tensiunea arterial creste, pulsul se accelereaz , tensiunea vascular intracranian se poate m ri de 3 ori, agerimea scade si ritmul respiratiei se schimb . Prin intermediul scoartei cerebrale, zgomotul provoac iritatii nervoase, procesul de oboseal devine accentuat, atentia si reactiile psihice sl besc, pot s apar astenii sau chiar boli nervoase.

Actiunile vibratiilor asupra organismului uman, sunt dependente de tipul de vibratii – cu actiune local si de vibratii cu actiune general (total ). Vibratiile cu actiune total asupra organismului uman pot determina tulbur ri sub form de great , v rs turi, cefalee si vertij, diminuarea reflexelor. Acestea influenteaz , de asemenea si sistemul nervos central; astfel vibratiile de joas frecvent provoac st ri de somnolent care persist si dup încetarea expunerii la acestea.


MCO 14/10

18

Vibratiile cu actiune local asupra organismului au de asemenea efecte d un toare. Dup un stadiu initial, caracterizat prin tulbur ri functionale se manifest cu timpul modific ri morfofunctionale, care alc tuiesc tabloul descris în literatura medical ca “boal de vibratii ” sau sindromul Raynand. Boala produs de vibratii nu poate fi considerat numai ca un proces local, ca o afectiune local asupra vaselor sau a nervilor, ci are simptomatologie foarte complex , afectând multiple sisteme si organe si în primul rând sistemul nervos, aparatul cardio-vascular, sistemul articular, sistemul muscular. Echipamentele noi, care se monteaz în centrala de condensatie cu ciclu combinat, vor respecta prevederile din Legea S tii si Securit tii în Munc nr. 319/2006. În conformitate cu prevederile Ordinul Ministrului Muncii Si Protectiei Sociale Nr. 508/2002 si Ordinul Ministrului S tii si Familiei nr. 933/2002 privind aprobarea Normelor Generale de Protectia Muncii, limita maxim admis pentru zgomot la locurile de munc , cu solicitare normal a atentiei este de 87 dB(A) la 1 m de echipament, nivel acustic pentru expunerea zilnic (cu m suri de precautie, atunci când se atinge valoarea de 85 dB). Pentru respectarea recomand rilor documentului de referint BAT privind nivelul de zgomot generat de echipamente, unele dintre acestea care se vor monta în cadrul prezentei investitii, vor fi amplasate în interiorul unor cl diri, Aceste cl diri vor fi prev zute cu protectie fonoabsorbant la pereti si la tavan, pentru reducerea nivelului de zgomot. Nivelul de zgomot la limita incintei, va respecta valorile maxime prev zute de STAS-ul Nr. 10009/1988 – Acustica Urban , de 65 dB. Conform revistei Mediul înconjur tor, vol.III, Nr.4/1992, nivele de zgomot produse de instalatie au fost asimilate cu agregatele industriale turbionare si sunt prezentate in tabelul 1.8.1. Tabel 1.8.1. Informa ii despre poluan ii fizici i biologici care afecteaz mediul, genera i de activitatea propus

Poluare calculat produs de activitate i m suri de

eliminare/reducere

Nr. crt.

Tipu

l pol

urii

Sursa de poluare

Nr.

surs

e d

e po

luar

e

Polu

are

max

im

per

mis

dB

(A)

Polu

are

de

fond

dB

(A)

Pe z

ona

O

biec

tivul

ui d

B(A

)

Pe z

one

de

pro

tec

ie/re

stric

ii dB

(A)

Pe z

one

re

zide

nia

le d

e re

crea

re s

au a

lte

zone

pro

teja

te

suri de eliminare/ reducere a polu rii

1 Turbina cu gaz 1

STAS 10009/88 65 dB(A)-limita incintei50 dB(A)-limita zonei de locuit

Parc industrial 65 dB(A)-limita incintei

Zgomot interior 110-120 Zgomot exterior 95 dB(A) La limita incintei 49 dB(A)

37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Instalare in cladire cuizolare fonic , carcase, amortizor

2

ZGO

MO

T

Turbina cu abur 1



Zgomot interior 110-120 Zgomot exterior 95 dB(A) La limita incintei 49 dB(A)

37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Instalare in cladire cu izolare fonic , carcase, amortizor


MCO 14/10

19

3 Compresor 1



Zgomot interior 95 dB(A) Zgomot exterior 65 dB(A) La limita incintei 49 dB(A)

37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Instalare in cladire cu izolare fonic .

4 Cazan recuperator 1



Zgomot exterior 85 dB(A) La limita incintei 49 dB(A)

37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Instalare in exterior echipare cu amortizoare

5 Turn de racire apa 1




37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Fara masuri de reducere

6

Pompe 6 STAS 10009/88 65 dB(A)-limita incintei50 dB(A)-limita zonei de locuit


Zgomot interior 95 dB(A) Zgomot exterior 65 dB(A) La limita incintei 49 dB(A)

37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Instalare în cl dire izolare fonica

7 Ventilatoare de aer

8 STAS 10009/88 65 dB(A)-limita incintei50 dB(A)-limita zonei de locuit



37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Carcasare

8 Compresoare de gaz natural

1 STAS 10009/88 65 dB(A)-limita incintei50 dB(A)-limita zonei de locuit



37 dB(A)

val. calc. 37 dB(A)

Amortizor

Nivelul de zgomot exterior estimat: L1 max = 95 db(A); r1 = 1 m.

Nivelul de zgomot calculat la limita incintei: L2, la r2 = 200 m.

L2 = L1 + 20 x log (r1/r2 ) = L1 - 2o x log r2 L2 = 95 db(A) – 2o x log 200 = 49 db(A).

Se constat : Nivelul de zgomot se încadreaz în limitele reglementate Ladmis = 65 db(A) , conform STAS 10009-88 ( limite incinte industriale).

Nivelul de zgomot calculat la limita Parcului industrial : L3, la r3 = 300 m.

L3 = L1 + 20 x log (r1/r3 ) = L1 - 2o x log r3 L3 = 95 db(A) – 2o x log 300 = 45,6 db(A).

Se constat : Nivelul de zgomot se încadreaz în limitele reglementate Ladmis = 65 db(A) , conform STAS 10009-88 ( limite incinte industriale).


MCO 14/10

20

Nivelul de zgomot calculat la limita primelor locuinte din loc. Vetis : L4, la r4 = 800 m.

L4 = L1 + 20 x log (r1/r4 ) = L1 - 2o x log r4 L4 = 95 db(A) – 2o x log 800 = 37 db(A).

Ladmis = 50 dB(A) ziua ,

= 40 dB(A) noaptea ;Conform O.M. 536/ 1997 ;

Nivelul de zgomot calculat in zona de locuit Vetis : L5, la r5 = 1.100 m.

L5 = L1 + 20 x log (r1/r5 ) = L1 - 2o x log r5 L5 = 95 db(A) – 2o x log 1.100 = 35 db(A).

Ladmis = 50 dB(A) ziua ,

= 40 dB(A) noaptea ; Conform O.M. 536/ 1997 ;

Nivelului zgomotul produs se va încadra în limitele impuse prin legisla ia în vigoare, conform STAS 10009-88 ( limite incinte industriale), conform O.M. 536/ 1997 (limite zone de locuit).

.

1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZIC SAU BIOLOGIC

1.9.1.Surse i protec ia împotriva radia iilor si a undelor electromagnetice

Prin natura activit ii desf urate pe amplasament nu pot rezulta surse de radia ii. Avand in vedere combustibilul utilizat , respectiv gaz natural, instalatia nu emite substante radioactive. Conform articolului 2.1 din Directiva IPPC, substantele naturale radioactive nu sunt substante considerate a fi supuse Directivei IPPC. Pentru instalatiile mari de ardere sunt cateva informatii minime, referitoare la emisiile substantelor naturale radioactive evacuate prin arderea combustibililor fosili, in special carbune. Liniile electrice de inalta tensiune se vor realiza subteran, astfel nu vor induce campuri electrice si unde electromagnetice la nivelul solului .

1.9.2. Poluan i biologici

Investi ia supus evalu rii impactului asupra mediului, CCCC- a S.C. SMART ELECTRIC DESIGN S.R.L. nu va genera poluan i biologici din categoria microorganisme, viru i sau altele asemenea. Nu s-a constatat poluare de fond în cazul obiectivului studiat, nefiind surse de poluare cu poluanti biologici.


MCO 14/10

21

1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

1.10.1. Alternative privind dezvoltarea proiectului

În vederea select rii celei mai bune alternative de dezvoltare a activit ii proiectului din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:

alternativa privind amplasamentul; alternativa privind racordarea la utilitati; alternative privind procesele tehnologice i principalele m suri de

prevenire/diminuare a impactului asupra mediului;

1.10.1.1. Alternativa privind amplasamentul

La proiectare a fost propus un singur amplasament din interiorul platformei industriale HOLROM.

Acesta a fost ales in urma unei analize tehnico-economica. Criteriile avute in vedere la stabilirea amplasamentului au fost: Exista spatiu suficient pentru constructia propriu- zisa si organizarea de santier; Posibilitatea de conexiune la utilitatile din apropierea amplasamentului, dupa cum urmeaza:

Drum de acces Nu este necesar construc ia de noi c i de acces, pana la amplasament. Accesul în zona se poate face din drumul na ional DN 19A, Satu Mare- Carei si drumul de acces in incinta Parcului Industrial. Calea de acees din incinta parcului industrial pana la amplasamentul centralei electrice se va reabilita, si bitumina cu l imi carosabile în jur de 6,0 m i acostamente laterale pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale, pe cca. 0,8 km. Momentan drumul este stabil, f strat bituminos. Retea de alimentare cu gaz

Turbina cu gaz si cazanul auxiliar vor functiona utilizand combustibil, gaz natural . Racordul de alimentare se va face la reteaua de gaz apatinand Transgaz. Retea de energia electrica

Alimentarea si distributia energiei electrice se va realiza prin racord la Sistemul Energetic Na ional (SEN), apartinand de SEN. Sistemul de alimentare cu apa si canalizarea Debitul de 0.140 mc/s, se asigura din 6 puturi sapate pe amplasament la o distant de cca. 30 m unul fata de celalalt, avand:

- Adancimea de pozare a pompelor va fi la 10 m sub nivelul apei; - Diametrul interior al putului sapat va fi de 1,50 m

Puturile vor fi echipate cu pompe submersibile, care vor pompa apa intr-un rezervor de inmagazinare, de unde se va asigura necesarul de apa pentru centrala termoelectrica. Evacuarea apelor uzate se va face la canalizarea oraseneasca, apartinand de APASERV.


MCO 14/10

22

Bateriile de turnuri de racire (TR) vor fi amplasate în directia vântului pentru

minimizarea influentei umiditatii produse de TR asupra sistemelor centralei. In zona de amplasare a CCCC, nu au fost înregistrate inversiuni termice;

S-a evitat amplasarea CCCC, lâng obiective care elimin în atmosfer poluan ii ce- i poten eaz prin combinare sau amestec, ac iune succesiv , efectul nociv asupra organismului uman, plante i animale;

Existenta unui Parc industrial si a zonei industriale precum si a infrastructurii deja create pana la incinta acesteia; In vecinatatea amplasamentului, nu sunt perimetre cu arii protejate prin programul NATURA 2000, SPA-uri i SCI-uri desemnate; Distanta pana la zona de locuit este de 1,1, km, in imediata vecinatate sunt terenuri agricole si activitatea Parcului industrial; Este posibila delimitarea incintei centralei prin împrejmuire si acces pe poarta proprie.

1.10.1.2. Alternativa privind conexiunea la utilitati

Apa

Alimentarea cu apa necesara functionarii centralei electice poate fi asigurata din doua surse:

apa din râul Somes. apa de adâncime din zona înconjuratore;

Apa din râul Somes

Asigurarea apei din raul Somes ar necesita construirea de diguri pentru acumularea apei si o conducta de aductiune pe o lungime de cca.800 m. Deasemenea circuitul ar trebui sa includa o statie de pretratare pentru retinerea plutitorilor si filtrarea suspensiilor, în perioadele ploioase. Apa de adâncime

In cadrul studiului, bazat pe modelul elaborat in cadrul proiectului SQUASH NATO SfP 973685, s-a examinat efectul preconizatei capt ri Vetis asupra nivelurilor si debitelor din acvifer la doua sc ri diferite:

- La nivel global, pentru întregul acvifer. atât in România cat si in Ungaria. - La nivel local, in zona limitrofa capt rii, numai pe teritoriul României.

Studiul a fost efectuat in doua variante de alimentare a acviferului din precipita ii:

Varianta Re 100%. reprezentând alimentarea in condi ii normale, corespunz toare situat Studiul a pus in evidenta urm toarele: - In varianta de alimentare normala, mic orarea nivelurilor in Ungaria datorita capt rii

Vetis nu dep te 15-20 cm in zona de frontiera, sc zând sub 10 cm la distante mai mari de 10 km de grani a. O mare parte (circa 48 l/s) a debitului prelevat de captarea Vetis este acoperita de modificarea schimburilor de debit dintre râul Some si acvifer, restul de 92 de l/s fiind mobiliza i din zonele limitrofe capt rii.


MCO 14/10

23

- In varianta de alimentare redusa cu 35% se produce o coborâre generala a

nivelurilor, destul de pronun ata in zonele nordice si sudice ale domeniului, cuprinsa intre 1.2 m in sud si 1.6 m in nord. dar mult mai redusa in zona centrala unde se resimte efectul favorabil al schimburilor de debit intre râul Some si acvifer. Denivel rile pe teritoriul maghiar ca urmare a diminu rii alimentarii din precipita ii in zona influen at de viitoarea captare sunt, in general, mai mici de 50-60 cm. Intrarea in func iune a capt rii nu modifica semnificativ situa ia nivelurilor din Ungaria in condi ii de seceta, in zona de influenta a acesteia denivelarea fiind asa cum s-a ar tat mai mica de 15-20 cm in imediata vecin tate a frontierei. In condi ii de seceta, din cei 140 l/s preleva i de captarea Vetis. aproximativ 55 l/s provin din cre terea alimentarii acviferului de c tre râul Some (34 l/s) si din diminuarea pierderilor de debit din acvifer in rau (21 l/s). Cea mai mare parte. 85 l/s reprezint resurse mobilizate din acvifer.

Dup introducerea capt rii Vetis, atât in varianta de alimentare normala (Re 100%). cat si in cea de alimentare redusa (Re 65%) debitul la frontiera scade cu ceva mai mult de 60 l/s (din care cea 40 l/s in stratul 1 (freatic) si aprox 20 l/s in stratul 3 (acviferul captiv). Cu alte cuvinte, efectul prelev rii unui debit de 140 l/s din zona capt rii Doba conduce la o diminuare totala de 60 l/s a resursei de pe teritoriul maghiar.

In condi ii de seceta debitul care traverseaz frontiera dintre România si Ungaria are o sc dere semnificativa fata de debitul transfrontalier in condi ii normale de alimentare a acviferului. Astfel, debitul scade cu cca 400 l/s in stratul 1 (acviferul freatic) si cu 180 l/s in stratul 3 (acviferul captiv) atât in situa ia fara captare, cat si in situa ia cu captare. Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), fiind mai mare cu un ordin de m rime. - Aceste considerente sunt valabile in condi iile p str rii nemodificate a

conductantei hidraulice indiferent de sensul in care are loc mi carea apei (dinspre rau spre acvifer sau in sens contrar). Colmatarea superficiala a patului albiei datorita suspensiilor fine ie de calare a parametrilor modelului

- Varianta Re 65%. reprezentând o diminuare a alimentarii din precipita ii cu 35% fata de situa ia de calare. Se atrage aten ia ca diminuarea cu 35% a valorii percolarii corespunde unei diminu ri mai pu in semnificative a precipita iilor, rela ia dintre cele doua m rimi nefiind una de stricta proportionalitate din apa râului Some poate conduce la rezistente hidraulice mai mari si deci la un schimb de debit mai redus decât cel estimat prin modelare. Evolu ia gradului de colmatare a albiei nu poate fi insa anticipata prin modelare matematica. Pentru modelul local s-a subliniat necesitatea regandirii modului de proiectare a capt rii, fiind necesara m rirea distantei dintre pu uri. Se recomanda amplasarea unor foraje de monitorizare aval de captarea Vetis, a urm ri evolu ia nivelului apei subterane din freatic.

Din bilantul de debit, cat si examinarea variatiei nivelurilor se pune in evidenta o influenta putin semnificativa a realiz rii captarii Vetis asupra resursei de apa si nivelurilor acviferului din regiune si de pe teritoriul Ungariei, comparativ cu efectele unor perioade secetoase. Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), pentru CCCC , fiind mai mare cu un ordin de m rime.


MCO 14/10

24

În urma analizei tehnico-economice, beneficiarul a ales , sursa de alimentare cu apa, apa de adancime. Acesta sursa au fost aleasa si pe baza Studiului hidrografic aplicat bazinului SOMES-TISA.

Alimentarea cu gaz natural

Pentru asigurarea presiunii de 35 bar necesara turbinei cu gaze se va realiza o statie de compresoare, avand in vedere ca presiunea minima pe conducta este de 15 bar. Solutiile alternative cu utilizarea combustibililor lichizi au însa mai multe neajunsuri, cum ar fi cresterea emisiei de NOx peste limita legala, ceea ce ar implica necesitatea instalarii unei instalatii de reducere a oxizilor de azot, sau injectarea în camera de ardere a apei demineralizate, care ar fi condus la o crestere a capacitatii statiei de tratare chimica a apei. Necesitatea unui depozit de combustibil lichid ceea ce ar conduce la investitii suplimentare. Avand in vedere cele de mai sus s-a ales ca varianta de functionare, functionarea pe un singur tip de combustibil si anume gaz natural.

Evacuarea energiei electrice în SEN

Centrala de condensatie cu ciclu combinat va fi amplasata pe platforma industrial Vetis, situata la circa 3 km de statia 220/110 kV Vetis. Datorita distantei mici dintre centrala si statia Vetis, nu este necesar sa se realizeze o statie de conexiuni, generatorul acesteia urmând a se racorda, prin cabluri electrice subterane (racorduri), pe barele de 220kV ale statiei Vetis. Cea mai apropiata statie de 400 kV (Rosiori) este la cca. 37 km distanta. Pentru racordarea centralei cu ciclu combinat solutia cea mai avantajoasa o reprezinta statia de 220/110 kV Vetis, aflata în imediata apropiere.

1.10.1.3. Alternative privind procesele tehnologice i principalele m suri de prevenire/diminuare a impactului asupra mediului

Tehnologia de producere a energiei

Tehnologiile recomandate pentru producerea energiei electrice în centralele cu functionare pe combustibili conventionali sunt cuprinse în Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere (BREF – LCP, mai 2006 ,recomandate de Agentia Europeana de Mediu pentru tarile membre UE). Acest BREF se refera la instalatiile de ardere cu o putere termica mai mare de 50 MW, incluzând industria energetica si acele industrii care utilizeaza combustibili conventionali (huila,lignit, biomasa, turba, combustibili lichizi si gazosi). BREF nu acopera doar instalatiile mari de ardere, ci si activitatile auxiliare legate direct de procesul de ardere. Generarea de energie utilizeaza o varietate de tehnologii de ardere. În conditiile din BREF – LCP sunt considerate BAT, urmatoarele tehnologii: - pentru arderea combustibililor solizi: arderea pulverizata, arderea în pat fluidizat, si

arderea pe gratar; - pentru combustibilii lichizi si gazosi : arderea în cazane, motoare si turbine cu gaz.


MCO 14/10

25

Alegerea sistemului utilizat de producere a energiei se bazeaza pe consideratii economice, tehnice, de mediu si locale, precum: disponibilitatea combustibilului, cerintele operationale, conditiile pietei si cerintele sistemului energetic.

Energia electrica (produsul final pentru care a fost conceput proiectul având în vedere criteriile de piata) poate fi generat în doua moduri de baza: - prin producerea de abur într-un cazan, abur utilizat pentru actionarea unei turbine ce

antreneaza un generator electric; - prin arderea directa a unor combustibili lichizi si gazosi pentru actionarea unei

turbine cu gaze sau a unui motor cu ardere interna care actioneaza un generator electric.

Problematica de mediu se refera în special la emisii în aer provenite de la arderea combustibililor fosili (SO2, NOX, CO, pulberi, N2O si CO2). Celelalte substante precum metale grele, compusi halogenati si dioxinele sunt emise în cantitati mici.

Tehnologiile cuprinse în BREF pentru producerea de energie electrica care au fost analizate comparativ pentru stabilirea solutiei optime sunt urmatoarele: - Ciclu de abur (cazan, turbina cu abur, generator electric) - Conversia directa (turbina cu gaze, generator electric) - Ciclu combinat (turbina cu gaze, generator electric, cazan recuperator, turbina cu

abur, generator electric aferent turbinei cu abur sau un singur generator aferent ambelor turbine)

Criterii de optimizare

A. Investitia specifica

BREF compara un numar 9 tehnologii specifice de producere a energiei electrice (4 cicluri de abur cu diferiti parametri, ciclul combinat presurizat cu ardere în pat fluidizat, ciclul combinat pe gaz, ciclul combinat integrat cu gazeificarea carbunelui, ciclul combinat extern pe carbune si brichetele energetice pe gaz), din punctul de vedere al investitiei specifice, exprimata în USD/kWe.

Din analiza rezulta ca cea mai eficienta investitie este cea referitoare la ciclul combinat pe gaze (584 USD/kWe), urmata de ciclul cu abur supracritic alimentat cu carbune, dar la o diferenta foarte mare (1131 USD/kWe). Cea mai ineficienta investitie este legata de brichete energetice pe gaz (1979 USD/kWe).

B. Eficienta

B.1 Randamentul energetic

Randamentul energetic ia în considerare întreaga instalatie, fiind raportul între energia electrica net produsa si energia continuta în combustibil. Principalele randamente care determina randamentul energetic în cazul producerii de energie electrica sunt randamentul Carnot si randamentul termic.


MCO 14/10

26

B.2. Randamentul Carnot

Eficienta transformarii caldurii în lucru mecanic este exprimata de randamentul Carnot, care depinde de temperatura ambientala T0 si temperatura la care este obtinuta caldura T, exprimate în Kelvin

c = 1- T0/T

Aceasta relatie arata ca randamentul creste odata cu temperatura la care este obtinuta caldura, putând atinge o valoare de aprox. 80%, la 1400K.

BREF prezinta comparativ randamentele atinse actual prin tehnicile de generare a energiei electrice aflate în prezent în utilizare. Astfel, cea mai buna eficienta este a ciclurilor combinate (48 – 62 %, functie de temperatura maxima a ciclului si eficienta echipamentelor), urmata de ciclurile cu abur cu ardere pe gaze (max. 53%) si instalatiile de turbine cu gaze (max.42%).

B.3. Randamentul termic

Randamentul termic este raportul dintre energia mecanica utila produsa si energia transferata catre mediu din procesul ciclului. Acest randament depinde de tipul instalatiei si de modul de antrenare a instalatiilor auxiliare (cu abur sau cu energie electrica).

B.4. Randamentul energetic

Randamentul exergetic exprima convertibilitatea energiei dintr-o forma în alta. El se calculeaza pe baza factorului de calitate (QF), care reprezinta fractia de exergie din cantitatea totala de energie. Energia electrica si cea mecanica au un factor de calitate unitar, în timp ce caldura are un factor subunitar, fiind chiar 0 la temperatura mediului ambiant. Acest lucru este foarte important în procesul de producere a energiei electrice pe baza de caldura în mod direct, sau prin lucru mecanic, în mod indirect. Tabelul comparativ prezentat de BREF arata randamente exergetice mari pentru ciclurile combinate simple, ciclurile combinate cu priza de abur, si turbinele cu gaze (tehnologie noua) cu cazan recuperator, toate cu ex de 55%.

B.5. Pierderi de randament în regimuri reale de functionare

Principalele pierderi de randament în cazul regimurilor reale de functionare sunt legate conditiile climatice ( presiunea, temperatura si umiditatea aerului) si de instalatia de ardere (pierderi prin evacuarea gazelor de ardere si a cenusii, prin ardere incompleta fizica sau chimica,prin dispersie si radiatie).

C. Relatia dintre randament si aspectele de mediu

Randamentele energetice diferite ale instalatiilor care produc aceeasi cantitate de energie electrica conduc la efecte diferite asupra mediului, privind caldura evacuata, emisiile de CO2 si emisiile de gaze poluante, dupa cum urmeaza:

1 = randament energetic aferent tehnologiei sau instalatiei 1; 2 = randament energetic aferent tehnologiei sau instalatiei 2.


MCO 14/10

27

Economia de combustibil: e = 1- 1/ 2 Reducerea caldurii evacuate: a = e /1- 1 Reducerea emisiilor de CO2: C = 1- - 1/ 2 Reducerea emisiilor de gaze poluante: = 3,6 · VR · x · (1/ 1-1/ 2)/ Hu (mg/kWh) VR- volumul de aer/ m3 de combustibil (m3/m3) x - valoarea limita de prag (mg/ m3) Hu - puterea calorifica inferioara (MJ/ m3)

Efectuând o comparatie între cele trei variante de baza tehnic posibile pentru producerea energiei electrice (ciclu combinat, turbina cu abur, turbina cu gaze) se obtin urmatoarele rezultate:

Tabel : Comparatie între cele trei variante de baza tehnic posibile pentru producerea energiei electrice Ciclu combinat fata de

turbina cu abur Ciclu combinat fata de turbina cu gaze

Randament energetic mediu

2 = 55 % 1 = 38 %

2 = 55 % 1 = 48 %

Economia de combustibil

30,9% 12,7%

Reducerea caldurii evacuate

49,8 % 24,4%

Reducerea emisiilor de CO2

30,9% 12,7%

Reducerea emisiilor de Nox

45,6 mg/kWh 14,86 mg/kWh

Reducerea emisiilor de SO2


Reducerea emisiilor de praf


Marimi luate în calcul:

- Randament energetic ciclu combinat pe gaz: 55% - Randament energetic ciclu abur pe gaze: 38% - Randament energetic instalatie de turbina cu gaze: 48% - Volum de aer necesar arderii : 10,5 Nm3/ Nm3 - Valori de prag ale emisiilor: 75 mg/ Nm3 pentru NOx, 35 mg/ Nm3 pentru SO2, si 5 mg/ Nm3 pentru praf (conf. HG 440 din 2010). - Putere calorifica gaze naturale: 33,697 MJ/ Nm3 (8050 kcal/ Nm3)

1.10.1.4. Alternativa finala a proiectuluii Alternativa final a proiectului, propune urm toarele:

Alternativa finala, privind amplasamentul - in incinta Parcului Industrial Holrom.Pune in evidenta infrastructura deja creata in incinta Parcului Industrial Holrom si posibilitatea de racordare cu usurinta la utilitatile din zona, respectiv gaz natural, energie electrica si alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate.


MCO 14/10

28

Alternativa finala, privind racordarea la reteaua de alimentare cu gaz- de la retea

Trangaz. Retea de energia eléctrica -la statia de inalta tensiune Vetis de 220/110 kV. Sistemul de alimentare cu apa - se asigura din apa subterana, din 6 puturi sapate pe

amplasament.

Canalizarea apelor uzate - se va face la canalizarea oraseneasca.

Alternative privind procesele tehnologice i principalele m suri de prevenire/diminuare a impactului asupra mediului;

Având în vedere cele prezentate la subcapitaolul 1.9.1.3., varianta tehnologica optima este atât din punct de vedere al eficientei investitiei, al eficientei energetice si al emisiilor minime, ciclul combinat pe gaze. Alegerea tipului de echipamente si a schemei de conexiune se face pe baza puterii nominale ce se doreste a fi instalata si a performantelor particulare proprie diferitilor furnizori. Descrierea metodelor folosite pentru colectarea, tratarea, transportul si eventual depozitarea finala a tuturor emisiilor (gaze, lichide,solide), rezultate In faza de realizare a proiectului

Emisii in aer

Activit i, de montaj utilaje, realizare re ele edilitare reprezint surse minore de emisii de poluan i în atmosfer , acestea în general datorându-se lucr rilor ce implic manevr ri de pamânt (s turi, umpluturi) i transportului rutier de materiale (conducte, cabluri etc). Toate lucr rile de decopertare, excavare, profilare, înc rcare a solului excavat, lucr ri de fundare i în are structuri supraterane pe amplasamentele viitoarelor corpuri de cl dire, construc ia drumurilor interne i a platformelor betonate, s turi, umpluturi, realizare terasamente, preg tire funda ii, turnare platforme de beton, trafic asociat cu transportul de p mânt, balast, materiale de construc ie, beton, reprezint surse de suprafa deschise, libere, cu emisii nedirijate, care nu se pot capta. Emisii in apa

In faza de executie se vor desf ura activit ti de constructie, apa va fi utilizat în principal pentru prepararea materialelor de constuctie, fiind incorporat în produs. Cantit tile de ap utilizat vor fi reduse, nu vor rezulta emisii de ape uzate tehnologice. Organizarea de santier va fi dotata cu sisteme de colectare a apelor uzate menajere (toalete ecologice).


MCO 14/10

29

Deseuri

În etapa de realizare a investi iei se poate mentiona c pentru obiectivul propus proiectul prevede variante de construc ie modern , la care generarea de de euri de construc ie este minim . Aceasta presupune, cantita i mai mici de materiale de constructie clasice (mortar, betoane,) si implicit cantit i mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. De eurile rezultate din activitatea de constructii-montaj sunt valorificabile i nepericuloase vor fi stocate pe amplasament în condi ii de siguran pentru mediu i

tatea uman i vor fi eliminate/valorificate prin/catre firme specializate si autorizate.

In faza de functionare a proiectului Emisii in aer

Pentru aceasta avem în vedere în primul rând faptul eviden iat i în BAT c gazul natural are emisiile cele mai reduse în compara ie cu orice alt combustibil fosil. Se vor utiliza arzatoare cu NOx, imbunatatind eficienta arderii si controlul arderii ceea ce conduce si la reducerea concentratiei de CO. Caracteristica de baza a arzatoarelor cu NOx redus consta in amestecul aerului cu combustil, arderea avand loc in doua etape succesive. Prin amestecul aerului de ardere cu combustibilul inainte de ardere, se realizeaza o distributie omogena a temperaturii si o temperatura redusa a flamei, rezultand emisii de NOx reduse.

surile secundare, ca de exemplu captarea i stocarea CO2, sunt într-un stadiu foarte incipient de dezvoltare. Aceste tehnici noi elaborate vor putea fi disponibile în viitor, dar în momentul de fa nu pot fi considerate BAT.

Emisii in apa

Apele vor fi recirculate prin sistemul de racire. Nu vor fi emisii directe in apa de suprafata si nici subterana, nu se pune problema captarii acestor ape. Apele uzate tehnologice vor fi preepurate si evacuate la reteaua de canalizare. Deseuri Deseurile rezultate vor fi colectate in recipienti inchisi ermetici pe platforme betonate si dupa caz vor fi valorificate/eliminate/transportate prin firme autorizate.

In faza de inchidere

Emisii in aer

Emisiile pentru aer in faza de inchidere, sunt cele asociate cu faza de realizare a investitiei, vor fi prezente surse intermitente, nedirijate care nu se pot capta.


MCO 14/10

30

Emisii in apa

Instala ia de tratare ape uzate si recipienti de reactivi chimici

Dezafectarea acestei instala ii se va face respectând urm toarele recomand ri:

Vasele de m sur utilizate la dozarea reactivilor se vor goli cu grij de c tre operatori chimi ti instrui i pentru lucrul cu astfel de substan e i echipa i corespunz tor (vor purta obligatoriu masc de protec ie cu cartu filtrant band verde).

Reactivii concentra i astfel recupera i în bidoane de plastic etan e se vor depozita în magazia de reactivi chimici i apoi vor fi transporta i la al i utilizatori.

Vasele de dozare se vor umple cu ap i se vor sp la traseele de conducte pornind pompele dozatoare, solu iile diluate fiind recuperate la locul de dozare în bidoane de plastic etan e.

Reactivii recupera i se vor utiliza inând seama de raportul de dilu ie sau se vor neutraliza în cazul hidratului de hidrazin cu clorur de var, ap de clor sau cloramin într-un loc special amenajat.

Instala ia de dozare se va dezafecta numai dup golirea complet a recipien ilor i conductelor de transport.

Deseuri

Dezafectarea instala iilor aferente CCCC si a constructiilor din dotare se va face dup un plan de demolare în care se va specifica în mod expres modul de recuperare a materialelor reciclabile. Turbinele si cazanul se vor dezafecta de firme autorizate cu recuperarea integral a metalului, numai dup ce instala iile auxiliare (ventilatoare de aer, pompe, motoare electrice, robine i etc.) au fost demontate i inventariate în scopul reutiliz rii sau valorific rii. Uleiurile uzate prezente pe amplasament si din instalatie se vor colecta in recipienti ermetici si vor fi valorificate prin firme autorizte.


MCO 14/10

31

1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFIC I ADMINISTRATIV A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT Localizarea geografic si administrativa a amplasamentului

Comuna Vetis, se afl in judetul Satu Mare, amplasata in Câmpia Somesului, pe malul stâng al Some ului, lâng grani a cu Ungaria, la o distan de 12 km spre vest de Satu Mare (pe ruta DN 19 i DJ 60). Cele trei localit i apar in toare sunt Veti , Oar i Decebal.

Figura 1.11.1. – Amplasarea judetului Satu Mare si a comunei Vetis in judet

Satul Vetis situat, la o altitudine de cca 120 m fata de M.Neagra, este asezat pe o terasa aferenta luncii Somesului inferior. Somesul strabate lunca de la est la vest, fiind indiguit cu diguri inalte de 6 m. Figura 1.11.2. – Altitudini in Campia Somesuluui

Relieful reprezint suportul tuturor activit tilor antropice. Din punct de vedere genetic, el poate fi împ rtit, într-un relief natural si unul antropic. Relieful natural este rezultatul conlucr rii, în timp, a agentilor modelatori si se caracterizeaz printr-o mare extindere spatial , în timp ce relieful antropic se extinde pe suprafete relativ reduse, fiind rezultatul activit tilor antropice.


MCO 14/10

32

Urm rind distributia treptelor hipsometrice din figura, se poate observa o coborâre usoar si continu dinspre partea de est (160-180 m altitudine) spre vest (115 -120 m altitudine). Cea mai mic altitudine este localizat în Câmpia Ecedea (112 - 114 m), pe locul fostei Mlastini Ecedea. Înclinarea general a Câmpiei Somesului este de la est spre vest, cu o amplitudine maxim de 65 m. Aceasta a imprimat retelei hidrografice din Câmpia Somesului (râurile Tur, Somes, Crasna, Talna, Homorod, Turt, B lcaia si Sar) directia general de curgere, dinspre est spre vest. Panta domoal a suprafetei topografice este rezultatul lentei colmat ri a vechiului lac panonic, în retragerea apelor sale dinspre zona montan si deluroas spre intinsul Câmpiei Panoniei. Din suprafata Câmpiei Somesului 98,88% are pante cuprinse între 0 o si 3o, deci este cvasiorizontal . Datorit acestui fapt, râurile au un curs meandrat, cu albii p site si numeroase divag ri. Construc iile i instala iile noii centrale termoelectrice urmeaz s fie realizate în totalitate pe terenul apar inând S.C. HOLROM S.R.L. conform Extras de Carte Funciar nr. 1313 - în suprafa de 75.150 mp. Zona în care este situat terenul propus a fi amenajat din punct de vedere administrativ, se afl în intravilanul localit ii Vetis, destinat pentru constructii.

Figura nr. 1.11. 3. Imagine din satelit a amplasamentului


MCO 14/10

33

1.12. INFORMA II DESPRE UTILIZAREA CURENT A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENT , VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE/ZONE PROTEJATE, ZONE DE PROTEC IE SANITAR ETC. Pentru amplasament a fost studiata o singura alternativa, in intravilanul localitatii Vetis, in incinta Parc Industrial Holrom. În prezent amplasamentul proiectului, este neocupat, constând dintr-o suprafa de teren destinat lucrarilor de constructii, avand regimul de incinta industriala- curti cu constructii. Amplasamentul a fost ales pe baza unui studiu economic care prezinta urmatoarul avantaj - existenta unui Parc industrial si a zonei industriale precum si a infrastructurii deja create pana la incinta acesteia. In vecinatatea amplasamentului, nu sunt perimetre cu arii protejate prin programul NATURA 2000, SPA-uri i SCI-uri desemnate. In imediata vecinatate a proiectului propus, sunt terenuri agricole si activitatea Parcului industrial. Este posibila delimitarea incintei centralei prin împrejmuire si acces pe poarta proprie. Din punct de vedere hidrografic cel mai apropiat curs de apa este r.Somes care se afla la o distanta aproximativa de 750 m fata de amplasament. Distanta minima pana la primele case locuite din localitatea Vetis este 800 m. Distan a fa de zona de locuit, din localitatea Vetis: 1.1 km . Distanta fata de alte obiective, societati economice (Parc Industrial Holrom): 300 m. Distanta pana la Biserica Reformata din localitatea Vetis: 2,66 km Distanta pana la Sediul Consiliului Local Vetis: 2,69 km

1.13. INFORMA II DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENT RILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIAL ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

1.13.1. Modul de încadrare în planul de urbanism i amenajare a teritoriului Terenul destinat realiz rii investi iei, se afl în proprietatea S.C. HOLROM SRL. Ampasamentul CCCC, este pe un teren in zona parcului industrial din comuna Vetis, judetul Satu Mare, in suprafata de 75.150 mp, identificat prin nr. Topo 1344/32, din c.f. nr.1313, Vetis. Pentru lucr rile de investi ii beneficiarul a ob inut certificat de urbanism nr: 28, din data de 2.02.2010, in conformitate cu legisla ia in vigoare emis de catre Consiliul Judetean Satu Mare. Zona în care este situat terenul propus a fi amenajat din punct de vedere urbanistic, se afl în intravilanul localit ii Vetis, destinat pentru constructii.

1.13.2. Rela ia proiectului propus cu alte planuri i programe Proiectul propus constituie un ansamblu de m suri pentru cre terea randamentului energetic, eficien ei economice zonale i reducerea impactului ecologic si se integreaza in criteriile din Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului in judetul Satu Mare a stabilit satisfacerea urm toarelor:

a) Aplicarea conceptului de dezvoltare durabila b) Abordare a particip rii serioas , bazat pe consens general obtinut printr-o

comunicare democratic , prin implicare si negociere in cadrul comunit tii locale (participarea publicului;participarea companiilor sau a liniei de afaceri).


MCO 14/10

34

c) concentrarea asupra situatiei locale, aceasta insemnand luarea in considerare a

realit tilor economice si sociale ale judetului si o viziune asupra posibilit tilor de dezvoltare intr-o perioad viitoare , pe termen scurt si mediu

d) Un Program de Implementare a Actiunilor de Mediu corelat cu Planul Politic al Judetului Satu Mare

e) Implementarea solutiei pornind de la problema complex pan la atingerea tintelor trebuie s fie planificata, organizata si coordonata in mod eficient si sistematic. din acest motiv planul local de actiune va cuprinde obiective strategice si metode specifice cost-eficient si s acopere toti factorii cheie ai implement rii acestuia

f) Luarea in considerare a limitelor oficiale existente: cadrul legislativ si evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare a Romaniei la Uniunea European

g) Intregul proces al Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului va indeplinii criteriile democratice

h) Deliberarea si aprobarea politic In contextul Planului Judetean de actiuni pentru Protectia Mediului, Proiectul r spunde la unul din principalele criterii cum ar fi cel legat de aplicarea conceptului de dezvoltare durabila: prin promovarea asigur rii integrate a infrastructurii legate de protec ia mediului, privind asigurarea utilit ilor respectiv ap , energie electric , energie termic , salubritate i canalizare, prin promovarea unor sisteme conforme cu principiile dezvoltarii durabile pentru producerea i transportul energiei; Un alt criteriu la care Proiectul corespunde este, luarea in considerare a limitelor oficiale existente: cadrul legislativ si evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare a Romaniei la Uniunea European . Societatea actual se confrunt cu provoc ri în domeniul energiei i mediului, acute pentru Europa, i în care sunt implicate toate statele membre. Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive,intensificarea cererii de energie la nivel global i nesiguran a privind aprovizionarea pe viitor. Incapacitatea unui stat membru de a face fa acestor provoc ri va afecta alte state membre. În cazul apari iei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesar elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei.

Analiza strategic realizat de Comisia European asupra situa iei energetice constituie un pas important spre o politic energetic eficient pentru Europa, precum i limitarea dependen ei externe a UE fa de sursele de energie din import. Acest proiect va permite Uniunii Europene s evalueze progresele realizate prin reorientarea economiei energetice actuale spre o economie care r spunde pe deplin exigen elor privind durabilitatea, competitivitatea i securitatea aprovizion rii. În baza strategiei men ionate, investi ia va fi realizat pe baza aprob rilor date proiectului de institu ii abilitate în acest sens, i care respect Strategiile de dezvoltare la nivel local i regional.


MCO 14/10

35

1.14. INFORMA II DESPRE MODALIT ILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENT

Drum de acces Nu este necesar construc ia de noi c i de acces, pana la amplasament. Accesul în zona se poate face din drumul na ional DN 19A, Satu Mare- Carei si drumul de acces in incinta Parcului Industrial. Calea de acees din incinta parcului industrial pana la amplasamentul centralei electrice se va reabilita, si bitumina cu l imi carosabile în jur de 6,0 m i acostamente laterale pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale, pe cca. 0,8 km. Momentan drumul este stabil, f strat bituminos. Retea de alimentare cu gaz

Turbina cu gaz si cazanul auxiliar vor functiona utilizand combustibil, gaz natural . Racordul de alimentare se va face la reteaua de gaz apatinand Transgaz. Retea de energia electrica

Alimentarea si distributia energiei electrice se va realiza prin racord la Sistemul Energetic Na ional (SEN) , apartinand de SEN. Sistemul de alimentare cu apa si canalizarea Debitul de 0.140 mc/s, se asigura din 6 puturi sapate pe amplasament la o distant de cca. 30 m unul fata de celalalt, avand:

- Adancimea de pozare a pompelor va fi la 10 m sub nivelul apei; - Diametrul interior al putului sapat va fi de 1,50 m

Puturile vor fi echipate cu pompe submersibile, care vor pompa apa intr-un rezervor de inmagazinare, de unde se va asigura necesarul de apa pentru centrala termoelectrica. Evacuarea apelor uzate se va face la canalizarea oraseneasca, apartinand de APASERV.


MCO 14/10

36

1.15. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZ RII STUDIULUI I REDACT RII RAPORTULUI

Proiectul aferent investi iei CENTRALA ELECTRICA DE CONDENSATIE ECHIPAT CU CICLU COMBINAT DE 400 MW, se încadreaz în Anexa 1 din HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului pentru anumite proiecte publice i private asupra mediului, care transpune Directiva Consiliului 85/337/CEE, modificat si completat prin Directiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE, la punctul nr. 2.a – Termocentrale i alte instala ii de ardere cu o putere de minimum 300 MWt, fiind considerat activitate cu impact semnificativ asupra mediului;

- proiectul se încadreaz de asemenea în Anexa nr. 1 a Conven iei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier , adoptat la Espoo la 25 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 22/22.02.2001, la punctul 2.Termocentrale i alte instala ii de combustie cu o produc ie termic egal sau mai mare de 300 MW; Investi ia propus este concordan cu legisla ia de mediu a Uniunii Europene si va respecta Directivele cadru a UE, adoptate prin legislatia romaneasca.

Directiva Consiliului nr 85/337/CEE, modificat prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului

• Ordonan de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 pentru protec ia mediului (M Of. 1196 din 30.12 2005) • Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protec ia mediului (M.Of. 586 din 06

07.2006) • Ordonan a de urgen nr. 164/19.11.2008 pentru modificarea i completarea Ordonan ei de urgen a

Guvernului nr. 195/2005 privind protec ia mediului; • Hot rârea de Guvern nr 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

mediului i pentru anumite proiecte publice i private (care transpune Anexele I, II, III, IV ale Directivei nr. 85/337/EEC modificat prin Directiva nr. 97/11/EC) - (M Of 802/2006)

• Ordinul ministrului agriculturii, p durilor, apelor i mediului nr 210/2004 (M Of. 309 din 7 aprilie 2004) privind modificarea Ordinului ministrului apelor i protec iei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu

• Ordinul 1037/2005 privind modificarea Ord. MAPM nr. ; 860/2002 (M Of. 985 din 7.11.2005) • Ordinul MAPM nr 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor proceduni-

cadru de evaluare a impactului asupra mediului - (M Of. 52 din 30 ianuarie 2003); • Ordinul Ministrului Agriculturii. P durilor, Apelor i Mediului nr 978/2003 privind Regulamentul de

atestare a persoanelor fizice i juridice care elaboreaz studii de evaluare a impactului asupra mediului i bilan uri de mediu - (M. Of. nr. 3 din 5 ianuane 2004)

• Ordinul Ministrului mediului i Gospod rim Apelor nr 97/2004 (M. Of. nr. 504 din 4 iunie 2004) pentru modificarea i completarea Ordinului Ministrului Agriculturii. Pâdurilor Apelor i Mediului nr. 978/2003 privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice i juridice care elaboreaz studii de evaluare a impactului asupra mediului i bilan uri de mediu

• Ordinul ministrului mediului i gospod ririi apelor nr 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activit ilor cu impact semnificativ asupra mediului

• Ordinul 135 din 10 februarie 2010 (Ordinul 135/2010),privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private Publicat in Monitorul Oficial 274 din 27 aprilie 2010 (M. Of. 274/2010)

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului; Directiva – cadru apa Directiva nr 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane • Legea nr 310/2004 pentru modificarea i completarea Legi* Apelor nr. 107/1996- (M Of. nr 584/30 06

2004) • Hot rârea de Guvern nr 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condi iile de desc rcare in

mediul acvatic a apelor uzate (M Of. Nr. 187 din 20 martie 2002)


MCO 14/10

37

• Hot rârea de Guvern nr 352/2005 privind modificarea i completarea HG 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind condi iile de desc rcare în mediul acvatic a apelor uzate (MOf 398/11 05 2005 • Ordinul MAPM nr 662/2006 pentru aprobarea Procedurii i a competentelor de emitere a avizelor i

autoriza iilor de gospod rire a apelor (M Of. nr 661/01.08 2006) • Ordinul MAPM nr. 15/2006 pentru aprobarea Proceduni de suspendare temporara a avizelor i

autoriza iei de gospod rire a apelor (M Of. nr.108 din 3 februarie 2006) Directiva nr 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman • Legea nr 458/2002 privind calitatea apei potabile*(M.OF. 552/29 07 2002) • Lege nr 311/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr 458/2002 privind calitatea apei potabile

(M. Of nr 582 din 30 iunie 2004)

Directiva nr 76/464/EEC privind poluarea cauzat de anumite substan e periculoase deversate în mediul acvatic al Comunit ii i cele 7 Directive "fiice") • Lege nr 310/2004 (M Of nr. 584 din 30 iunie 2004) pentru modificarea i completarea Legii apelor nr.

107/1996 • Hot rârea Guvernului nr 351/2006 privind aprobarea Programului de elimore treptetâ a evacu rilor,

emisiilor i pierderilor de substan e prioritar periculoase (M Of 428 din 20 mai 2005) • Hot rârea Guvernului nr. 783/2006 privind modificarea i completarea anexei la HG nr 351/2005

privind aprobarea Programului de elimiare trepteta a evacu rilor, emisiilor i pierderilor de substan e prioritar periculoase (M Of 562 din 29 iunie 2006)

• Ordinul Ministrului Apelor i Protec iei Mediului nr 35/2003 pentru apobarea Metodelor de m surare i analiza folosite la determinarea substan elor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate i apele de suprafa (M. Of. 305 din 7 mai 2003) - Ordin emis în vederea implement rii »Ordin al

Ministrului Agriculturii. P durilor, Apelor i Mediului nr. 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului ini ial al surselor de poluare pentru mediul acvatic si apele subterane (M. Of. nr. 591 din 20 august 2003) - Ordin emis în vederea implement rii

• Ordin comun al Ministrului Apelor i Protec iei Mediului, Ministrului S ii i familiei nr. 1406/03.03.2003/191/07.03.2003 (M Of. 213/01.04.2003) pentru aprobarea metodologiei de evaluare rapid a riscului pentru mediu i s tatea uman

• Ordin al Ministrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 370/2003 pentru aprobarea activit ile i sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu (M. Of 756 din 29 octombrie 2003)

• Ordin al Ministrului agriculturii. P durilor. Apelor i Mediului nr. 44/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calit ii apelor pentru substan e prioritare/prioritar periculoase - (M. Of. nr. 154 din 23 februarie 2004)

• Ordinul MAPM nr.662/2006 pentru aprobarea Procedurii si competentelor de emitere a avizelor si autoriza iilor de gospod rire a apelor (M. Of. Nr.661/01.08.2006)

Directiva – cadru aer Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea i managementul calit ii aerului Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limit pentru dioxid de sulf, dioxid de azot i oxizi de azot, particule in suspensie i plumb în aerul atmosferic Directiva 2001/80/EC privind limitarea emisiilor de poluan i în aer proveni i de la instala iile mari de ardere; În prezent se afl în dezbatere la Comisia European i Statele Membre o propunere de modificare a valorilor limit de emisie a substan elor poluante din gazele de ardere prev zute în Directiva LCP sub forma unei noi Directive privind emisiile industriale - IE Directive -Directiva IED, care se va aplica pentru Instala iile Mari de Ardere, cu puterea termic mai mare sau egal cu 50 MWt. • Legea nr 655/2001 (M. Of. 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonan ei de Urgent nr.

243/2000 privind protec ia atmosferei • Ordonan a de Urgent nr. 243/2000 privind protec ia atmosferei (M. Of. nr 633 din 08.12.2000) • Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit a valorilor

de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. dioxidului de azot i oxizilor de azot. pulberilor in suspensie (PM,0 si PM25), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului în aerul înconjur tor - M. Of. 765 dm 21 octombrie 2002-transpunere par ial

• Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Condi iilor tehnice privind protec ia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluan i atmosferici produ i de surse sta ionare;


MCO 14/10

38

• HOT RÂRE nr. 322 din 14 aprilie 2005 pentru modificarea i completarea Hot rârii Guvernului nr.

541/2003 privind stabilirea unor m suri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluan i proveni i din instala ii mari de ardere;

• H.G.nr.440/2010, privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere, M.O.Nr. 352 din 2010.

Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen i monoxid de carbon în aerul înconjur tor Directiva nr 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon • Hot rârea de Guvern 738/2004 pentru aprobarea Planului na ional de ac iune în domeniul protec iei

atmosfere (M Of nr. 476 din 27 mai 2004) • Hot rârea de Guvern 731 din 2004 pentru aprobarea Strategiei na ionale privind protec ia atmosferei

(M. Of. nr. 496 din 2 iunie2004)

Directiva – cadru deseuri Directiva Cadru privind De eurile nr. 75/442/EEC amendat de Directiva nr9l/156/EEC • Legea nr 426/2001 (M Of. 411 din 25 iulie 2001) pentru aprobarea Ordonan ei de Urgen

nr. 78/2000 privind regimul de eurilor • Ordonan ei de Urgen nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonan ei de urgen a

Guvernului nr 78/2000 privind regimul de eurilor (M Of Nr. 790 din 19 sept. 2006). aprobat prin legea 27/2007

• Hot rârea de Guvern nr 856/2002 privind eviden a gestiunii de eurilor i pentru aprobarea listei

cuprinzind de eurile. inclusiv de eurile periculoase (Monitorul Oficial al Românei, nr 659 dm 5 septembrie 2002)

Directiva nr 91/689'EEC privind de eurile periculoase • Legea nr 426/2001 (M Of. 411 din 25 iulie 2001) pentru aprobarea Ordonan ei de Urgen nr 78/2000

privind regimul de eurilor • Ordonan a de Urgen nr 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonan ei de Urgen a

Guvernului nr 78/2000 privin regimul de eurilor ( M Of 446 din 8 august 2001) aprobat prin legea 27/2007

Directiva nr.75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendat de Directiva nr 87/101/EEC i de Directiva nr.91/692/EEC • Hot rârea de Guvern nr 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

Directiva 2002/49/EC privind managementul i reducerea zgomotului ambiental;


MCO 14/10

39

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Realizarea lucrarilor de constructii si arhitectura

Proiectul propune construirea a 33 de corpuri de cladiri cu diverse functiuni: corpuri ce adapostesc diverse echipamente necesare producerii energiei electrice, depozite, birouri, camere de control, platforme tehnologice.

Datele tehnice si functiunile constructiilor, sunt prezentate in Tabelul 2.1.

Tabel 2.1. Date tehnice constructii si functiuni

Suprafata construita: 13.779,64 m2 Corp Functiunea Destinatia Regimul

constr. Suprafata

desfasurata Suprafata construita

la sol

Inaltime cornisa

1 Sistemul de ventilatie Acesta este alcatuit dintr-un singur spatiu ce cuprinde sistemul de ventilatie. Acest corp este construit adiacent cu Corpul 2 si se desfasoara pe un singur nivel.

P 201,59 m2 201,59 m2 10,82 m

2 Sala masini (turbinele de gaz si abur)

Acesta cuprinde turbina cu abur si gaz, si mai multe platforme la diferite inaltimi ce permit accesul in zone importante ale turbinei. Instalatia de turbina cu gaze are in component : un compresor de aer, o camer de ardere i turbina propriu-zis , amplasate pe acela i ax. Generatorul electric este plasat in cap tul rece lang compresorul de aer. Circulatia verticala intre aceste platforme se realizeaza pe scari metalice. Adiacent cu acest corp se construiesc corpurile 2, 24 si 25.

P 3490,04 m2 2776,7 m2 21,17 m

3 Cazan recuperator de abur

Acest corp cuprinde cazanul recuperator de abur. Cazanul recuperator trebuie s func ioneze împreun cu turbina cu gaze i trebuie s fie capabil de pornire, oprire automata i de func ionare la sarcini par iale dictate de turbina cu gaze f solicit ri termice excesive. Instalarea cazanului recuperator se va face în interior. Cazanul recuperator are rolul de a transfera

ldura con inut de gazele de ardere provenite de la turbina cu gaz, la apa de alimentare, care se transform în abur. Aburul produs de acest cazan va avea trei presiuni diferite. Acest cazan va fi cu circula ie natural , si va fi prevazut cu conducte de admisie i de ie ire, izola ie termic , structur de rezisten i cu co de fum individual, cu inaltimea de 60 de metri si diametrul de 7,5m. Cazanul va fi prev zut cu supape de siguran pentru protec ie la suprapresiune si cu amortizor de zgomot. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel. Adiacent cu acest corp se construiesc corpurile 5, 23 si 24.

P 817,31 m2 817,31 m2 24,38 m

4 Cazan auxiliar de abur Acest corp cuprinde cazanul auxiliar de abur. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel. Cladirea este prevazuta cu un cos de fum inalt de 30 m cu un diametru de 1,08 m.

P 141,5 m2 146,5 m2 12 m


MCO 14/10

40

5 Statie de pompe apa alimentare cazan

Acest corp cuprinde pompele de apa si mai multe platforme ce asigura accesul la pompele de apa. Circulatia verticala intre aceste platforme se realizeaza pe scari metalice. Adiacent cu acest corp se construiesc corpurile 3, si 23.

P+2 880,8 m2 543,68 m2 11,42 m

6 Cladire administrativa, camera de comanda si control a grupului

Acest corp cuprinde la parter: atelier electric, camera baterii curent continuu, statie electrica alimentare, vestiar cu grup sanitar, atelier mecanic, 10 birouri, 2 birouri directorale, sala de sedinte, arhiva, grup sanitar, bucatarie, grup sanitar barbati, grup sanitar femei; la subsol: adapost ALA. Circulatia verticala intre subsol si parter este asigurata de o scara cu podest intermediar inchisa pe ambele niveluri.

S partial+P

876 m2 756 m2 7,05 m

7 depozit Acest corp cuprinde doua depozite, fiecare ocupand jumatate din suprafata cladirii. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel.

P 756 m2 756 m2 7,32 m

8 Statie de tratare a apei brute

Acest corp cuprinde la parter statia de tratare a apei brute, un birou, un laborator si un grup sanitar, iar la etaj camera electrica. Decarbonatarea apei brute are loc în dou decantoare (cu capacitate de 200 m3/h fiecare), prin utilizarea reactivilor chimici: Ca(OH2), NaOCl, FeCl3 i polielectroli ii, care decanteaz materiile în suspensie, în scopul ob inerii calit ii necesare. Apa decarbonatat este utilizat pentru prepararea apei demineralizate i tratarea apei de

cire. Circulatia verticala este asigurata de o scara metalica cu podest intermediar. Adiacent cu acest corp se construiesc corpurile 29 si 31.

P+E partial

1119,4 m2 983 m2 15,35 m

9 Statie de tratare apa Acest corp cuprinde statia de tratare a apei. Sta ia de demineralizare (folosit în special pentru îndep rtarea mineralelor) este alc tuit din dou linii de filtrare alcatuite din filtre cationice, filtre anionice i filtre cu pat mixt. Pentru prepararea apei demineralizate sunt prev zute depozite de HCl i NaOH. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel.

P 697 m2 697 m2 15,02 m

10 Statie de reglare si comprimare gaz

Acest corp cuprinde statia de filtrare si reducere a presiunii gazului. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel.

P 303,92 m2 303,92 m2 7 m

11-14 Container echipament Containere ce adapostesc diverse echipamente electrice.

P 45,22 m2 x 4 - 8,10 m

15 Container echipament Containere ce adapostesc diverse echipamente.

P 45,22 m2 45.22 m2 5,60 m

16 Statie de filtrare si preincalzire gaz

Acest corp cuprinde statia de filtrare si preincalzire a gazului. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel.

P 110,68 m2 110,68 m2 6,79 m

17 Structura pentru motorul diesel pentru alimentare de urgenta

Structura pentru generatorul electric de urgenta. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel.

P 30,02 m2 30,02 m2 2,15 m

18 Cladire pentru sistem de ventilare

Acest corp cuprinde sistemul de ventilare. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel.

P 40,6 m2 40,6 m2 5 m


MCO 14/10

41

19 Rezervor pentru apa demineralizata

Rezervor pentru apa demineralizata

P 113,01 m2 113,01 m2 10,15m

20 Rezervor pentru apa bruta Rezervor pentru apa bruta

P 153,94 m2 153,94 m2 10 m

21 Container probe Structura pentru container de mostre.

P 31,19 m2 31,19 m2 5,60 m

22 Estacade de conducte, platforme si cai de acces

Structura pentru conducte.

- 19,26 m2 19,26 m2

23 Estacade de conducte Structura pentru conducte. Aceasta structura cuprinde si platforme situate da inaltimi diferite pentru a permite aceesul la conducte, circulatia verticala intre platforme este asigurata de scari metalice cu o singura rampa cat si de scari metalice verticale.

P+2 394,5 m2 224 m2 11,1 m

24 Difuzor gaze Cuprinde structura pentru difuzor. Acesta este situat intre turbina si generatorul de aburi, respectiv intre corpurile 2 si 3. Spatiul se desfasoara pe un singur nivel.

P 143,95 m2 143,95 m2 13,1 m

25 Structura pentru containere

Structura situata la 2,5 m deasupra cotei terenului, pe care se aseaza containere ce contin diverse echipamente.

P 414,25 m2 414,25 m2 2,4 m

26 Structura pentru turnuri de racire

Structura pentru turnuri de racire

P 2620,4 m2 2620,4 m2 14 m

27 Platforma betonata statia electrica aferenta turnurilor de racire

Platforma betonata pe care se aseaza transformatorul auxiliar si punctul de control pentru turnurile de racire.

- 60,45 m2 60,45 m2 -

28 Platforma betonata pentru transformatoarele auxiliare de medie tensiune si intrerupatorul de la bornele generatorului

Platforma betonata pe care se aseaza transformatorul auxiliar si intrerupatorul.

- 81,09m2 81,09m2 -

29 Platforma betonata pentru suportii pentru conducte

Platforma betonata

- 112,93 m2 112,93 m2 -

30 Platforma pentru montaj Platforma pentru montaj

- 500,2 m2 500,2 m2 -

31 Bazin de neutralizare Bazin. Acesta se construieste adiacent cu corpurile 8 si 29.

- 95,45 m2 95,45 m2 -

32 Structura pentru transformatorul principal

Structura pentru transformatorul generatorului

P 360,33 m2 360,33 m2 11,8 m

33 Cladire pentru pompe de apa pentru incendii

Acest corp cuprinde pompele de apa pentru incendii.

P 97,60 m2 97,6 m2 5,35 m

Fundatiile: Fundatii izolate Structura: Structura metalica (stalpi, grinzi si ferme)

Structura cu stalpi si ferme din beton armat prefabricat (pentru corpul 9) Structura cu cadre de beton armat (corp 33)

Acoperis: Sarpanta cu structura metalica; Terasa (cladire 33)

Inchideri perimetrale: Panouri sandwich (tip Izopan) Caramida tencuita (pentru corpurile 9 si 33)

Tamplarie: Aluminiu cu geam dublu termoizolant Instalatii electrice: Alimentare cu energie, iluminat Instalatii sanitare: Instalatii apa rece, calda si evacuare ape uzate menajere Instalatii termice: Centrala termica


MCO 14/10

42

2.2. Procese tehnologice

2.2.1. Instalatia turbina cu gaz de 285 MW Instalatia de turbina cu gaze (ITG) este amplasata în cl direa principal , in Corp 2, denumita Sala masini. Caracteristicile tehnice ale turbinei cu gaz, sunt urm toarele:

puterea nominal TG este de 285 MW; combustibil gaz natural –Putere calorifica inferioara 34.6 MJ/Sm3 consum de gaze naturale maxim 76.500 Nm3/h; presiune gaz la intrare min. 24 bar – maxim 35 bar; debit gaze de ardere 16,59 m/s; temperatura gazelor de ardere la intrarea in cazanul recuperator 582 °C temperatura gazelor de ardere la cos 91 °C r cire generator cu hidrogen; r cire r citor ulei cu ap ;

Instalatia de turbina cu gaze cuprinde : un compresor de aer, o camer de ardere i turbina propriu-zis , amplasate pe acela i ax. Generatorul electric este plasat in cap tul rece lang compresorul de aer. Instala ia de turbin cu gaze, se compune din:

• sistem de admisie a aerului • statia de compresoare • turbin gaz si sistemul de ardere • sistemul de evacuare gaze de ardere • generatorul • auxiliare i echipamente aferente.

Sistemul de admisie a aerului: Sistemul de admisie a aerului pentru turbina cu gaze este cu dou trepte de filtrare a aerului de admisie, canale de aer i atenuatoare de zgomot. Sistemul de admisie a aerului este selectat pentru a asigura siguran a în exploatare a ITG, în func ie de calitatea aerului înconjur tor predominant pe amplasament si anume:

CONDITII ATMOSFERICE DE REFERINTA Temperatura medie anuala 0C 10,9 Umiditate % 72 Altitudine m 119

Compresorul de aer: Compresorul de aer este proiectat s func ioneze în continuu într-un interval de plus sau minus 5% din tura ia nominal (echivalent cu un interval de frecven de 47.5 - 52.5Hz). Compresorul este proiectat astfel încât s existe o marj suficient între caracteristic i gama de viteze de operare, pentru a r mâne stabil necondi ionat la toate condi iile de înc rcare, temperatura mediului ambient i în situa ia depunerilor pe paletele compresorului. S-a prevazut instala ie de sp lare off-line a compresorului pentru intretinerea acestuia.


MCO 14/10

43

TG - Sistem de ardere: Din refularea compresorului, aerul este introdus in camera de ardere a turbinei cu gaz, unde se face amestecul aer - combustibilul (gaze naturale). Sistemul de ardere este conceput pentru un singur combustibil: gaze naturale. Gazele de ardere rezultate din camera de ardere sunt introduse in admisia turbinei cu gaze, in corpul c reia are loc destinderea. O parte din lucrul mecanic produs este transmis generatorului, iar o parte este folosit pentru antrenarea compresorului de aer. Deoarece turbina cu gaze necesita la intrare o presiune a gazelor cuprinsa intre 35 si 40 bar, este nevoie de o statie de comprimare, echipata cu doua compresoare (unul in functiune si unul in rezerva). Sistemul de ardere, este conceput pentru o func ionare corespunz toare la toate sarcinile: pornire, sincronizare cu sistemul pân la sarcin maxim i oprire, pe combustibilul specificat. Debitul de combustibil la arz toare, va fi reglat în scopul de a:

men ine func ionarea turbinei la tura ie constant la toate sarcinile; limitarea temperaturii de intrare în turbin pân la un nivel pre-stabilit; asigura posibilitatea ca generatorul s îndeplineasc cerin ele de reglementare.

Pentru a reduce emisiile de NOx, care vor fi formate în timpul procesului de ardere, turbina cu gaze va fi echipat cu arz toare cu NOx redus, a a-numitul DLN sistem (Dry Low NOx), care reduce emisiile de NOx sub 50 mg/Nm3.

Sistemul de evacuare gaze de ardere Sistemul de evacuare gaze de ardere fierbin i printr-un difuzor i canale de gaze la cazanul recuperator de abur (HRSG). Canalele de evacuare sunt concepute astfel încât

nu vibreze în timpul func ion rii i vor fi echipate cu suficiente compensatoare pentru compensarea diferitelor dilat ri între TG i HRSG. Canalele de gaze dintre turbina si cazanul recuperator sunt proiectate cu minimum de schimb ri de direc ie a debitului de gaze. Gazele de ardere fierbin i evacuate din turbina de gaze vor fi transferate la cazanul recuperator, în care energia termica din gazele de ardere va fi utilizata pentru a produce abur de înalt presiune. Dup care vor fi în final evacuate in atmosfera printr-un cos de fum. Cosul are în imea fizic de 60 m i diametrul interior la vârf de 7,5 m.

Generatorul Rotorul turbinei cu gaze este conectat direct cu un generator electric la care este conectata si turbina cu abur, acesta va genera energia electric necesar . Generatorul electric va fi conectat la un transformator ridic tor.

cirea intern a generatorului se va realiza prin intermediul hidrogenului care la randul sau va fi racit prin intermediul schimbatoarelor de caldura, cu apa din sistemul auxiliar de racire.


MCO 14/10

44

Principalele caracteristici tehnice ale generatorului sunt prezentate în tabelul urmator:

Tipul generatorului Turbo generator sincron cu 2 poli

Putere nominal Recomandat de producator

0.85 lag defazaj Factorul de putere

0.95 lead avans

Tensiunea normal 16.8-24 kV

Raport de scurtcircuit 0.50 minim

Reactan minim

subtranzitorie 15% este coordnat cu capacitatea de

frânare a generatorului

Inf urarea sitemulul Clasa F

Cre terea temperaturii Clasa B

Metoda de r cire Schimb tor de caldur aer-ap sau hidrogen-ap

Excita ia sitemului Static

Excita ia 1.60 (referin la sarcina total )

Sistemele auxiliare ale turbinei cu gaze TG: Turbina va fi echipata cu toate sistemele necesare pentru operarea în siguran i în func ie de cele mai recente standarde, cum sunt:

- sistemul de alimentare cu gaze naturale; - sistemul de detectare si aprindere flac ; - sistemul de oprire al turbinei i pornire de la rece; - sistemul de ungere cu ulei a lag relor i labirin ilor; - sistemul de r cire a carcasei si etan rilor; - sistemul de r cire al generatorului; - sistemul de sp lare a compresorului de aer; - sistemul de alimentare cu aer instrumental a ac ionarilor arm turilor; - sistemul de protec ie a turbinei împotriva incendiului prin inundare cu gaz inert

(ISO6183); - sistemul de detectare a sc rilor de gaze ( protec ie IP65); - sistemul de aer pentru cur area injectoarelor de gaze.

Sistemele enumerate sunt prev zute cu echipamente specifice (rezervoare, pompe, filtre, arm turi de izolare i reglare) incluse in limita de furnitur a turbinei i cu aparatura de automatizare i m sur necesar (termocuple, senzori, detectoare de fum i gaze,etc.)


MCO 14/10

45

Interfa a cu operatorul a echipamentelor de comanda si control ale turbinei cu gaze va fi amplasata in camera de comanda. Sistemul de comanda al turbinei cu gaze va fi capabil

interac ioneze cu sistemul de control distribuit (DCS) al centralei. Dulapurile de echipamente de supraveghere vor fi situate într-o camer de echipamente electrice.

Toate compartimentele din carcasa fonoabsorbanta vor fi ventilate mecanic astfel încât

se men in , în orice moment, o presiune intern u or mai sc zuta decât cea atmosferic i sa limiteze temperatura în compartimente, la un nivel compatibil cu func ionarea de lunga durata a tuturor echipamentelor con inute de acestea.

Un sistem de detectare a scurgerilor de gaze va fi prev zut în cadrul carcasei fonoabsorbante i un panou de alarmare va fi instalat in camera de comanda a centralei. Un sistem automat de stingere a incendiilor,va fi de asemenea instalat în carcasa fonoabsorbanta a turbinei cu gaze. Sistemul va utiliza un gaz ca mediu de stingere a incendiilor, cum este dioxidul de carbon.

2.2.2. Cazanul recuperator de abur (HRSG) Cazanul recuperator trebuie s func ioneze împreun cu turbina cu gaze i va fi capabil de pornire, oprire automata i de func ionare la sarcini par iale dictate de turbina cu gaze

solicit ri termice excesive. Acest cazan va fi prev zut cu circula ie natural , cu conducte de admisie i de ie ire, izola ie termic , structur de rezisten i cu co ul de fum specificat la sistemul de evacuare gaze de ardere ITG. Cazanul va fi prev zut cu supape de siguran pentru protec ie la suprapresiune si cu amortizor de zgomot. Instalarea cazanului recuperator se va face într-o cladire cu structura usoara. Componentele principale ale cazanului recuperator sunt: - sec iuni de transfer termic inclusiv preînc lzitore i supraînc lzitoare - tambur cu separatori i usc toare de abur - canale de evacuare a gazelor - izola ie intern i închideri - compensatoare de dilatare i structura de sus inere - cos de fum - sc ri si platforme - conducte de leg tura, robinete, automatizare, si accesorii. Cazanul recuperator are rolul de a transfera c ldura con inut de gazele de ardere provenite de la turbina cu gaz, la apa de alimentare, care se transform în abur. Apa de alimentare este pompat în economizor la diferite nivele de presiune. Aburul produs de acest cazan va avea trei presiuni diferite. Principalele componente ale sistemului de trei presiuni includ:

- pe partea de joas presiune: economizor, tambur, un supraînc lzitor; - pe partea de medie presiune: economizor, tambur, vaporizator, supraînc lzitor; - pe partea de înalt presiune: economizor, tambur, vaporizator, supraînc lzitor.


MCO 14/10

46

Partea de joas presiune Apa de alimentare va fi preînc lzit în economizorul de presiune joas , înainte de intrarea în tambur. Aburul separat în tambur va fi supraînc lzit în supraînc lzitor. Acest abur supraînc lzit va alimenta corpul de joas presiune a turbinei împreun cu aburul destins în corpul de medie presiune a turbinei. Condensatul va fi preînc lzit înainte de a intra în rezervorul apei de alimentare. Partea de medie presiune Pentru partea de medie presiune, apa de alimentare este pompat , prin intermediul pompelor c tre partea de medie presiune. La fel ca i în sec iunea de înalt presiune, în sec iunea de medie presiune, apa de alimentare va fi preînc lzit în economizor, iar aburul va fi generat în vaporizatorul de presiune medie. Vaporii satura i vor trece printr-un supraînc lzitor i vor fi amesteca i cu aburul, la parametrii 37 bar i 360 0C, destins în corpul de presiune înalt a turbinei. Amestecul de vapori va trece apoi prin dou supraînc lzitoare suplimentare, în care aburul va ajunge supraînc lzit. Aburul cu parametrii de 35 bar i 565 0C va alimenta corpul de medie presiune al turbinei. Partea de înalt presiune Apa de alimentare este pompat prin intermediul pompelor de alimentare în sec iunea cazanului recuperator. Apa, cu presiune ridicat trece prin economizor, unde este înc lzit , iar apoi ajunge în tambur. Apa saturat ajunge din tamburul de înalt presiune în de la partea inferioar a vaporizatorului de înalt presiune. Amestecul de lichid/ vapori satura i se va întoarce la tamburul de abur, unde cele dou faze vor fi separate de c tre separatorul de abur. Apa saturat se va întoarce în vaporizator, în timp ce vaporizarea continu în supraînc lzitor. În interiorul supraînc lzitorului, temperatura vaporilor va cre te pân la temperatura de satura ie. Din supraînc lzitor, aburul ajunge la corpul de înalt presiune a turbinei. Economizorul, este ultimul schimb tor de c ldur care prime te c ldura de la gazele de ardere, înainte de evacuarea lor în atmosfer printr-un cos de fum. Cosul are în imea fizic de 60 m i diametrul interior la vârf de 7,5 m.

Figura nr. 2.2.2.1.- Schema cazanului recuperator


MCO 14/10

47

2.2.3.Turbina cu abur de 136 MW Turbina cu abur este amplasata în cl direa principal , in Corp 2, denumita Sala masini. Caracteristicile tehnice ale turbinei cu gaz, sunt urm toarele:

Energia electrica produsa de turbina cu abur este de 136 MW; Tura ie nominala de 3000 rot/min; Frecventa 50 Hz; Abur viu 124 bar 541°C Abur la intrarea in supraincalzitor 32 bar 345°C Abur supraincalzit 28 bar 541°C Abur la intrarea in corpul de joasa presiune a turbine cu abur 3,4 bar 288°C Abur la condensator 0,048 bar 32°C

Turbina cu abur va fi cu doua corpuri, este conceputa i optimizata pentru func ionarea continu in condensa ie. În fiecare mod de operare turbina cu abur trebuie sa se alinieze cu modul de func ionare al turbinei cu gaze i al cazanului recuperator. Pentru o flexibilitate opera ional ridicat în timpul punerii în func iune, închiderii sau a altor condi ii de func ionare necorespunz toare este prev zut câte un by-pass pentru fiecare corp al turbinei cu abur. Sistemul de by-pass va fi proiectat pentru debitul nominal de abur, iar comutarea de la operarea normal la operarea prin by-pass va fi pe deplin automatizat .

Turbina cu abur i, respectiv, sistemul de abur vor fi prev zute cu facilit i de by-pass cu scopul de a: - fi utilizat în timpul procedurilor de pornire i oprire, ale turbinei cu abur i cazanului

recuperator - va direc iona aburul in exces de la toate nivele de presiune la condensator, în cazul

în care turbina cu abur este oprit . Datorit faptului c nu exist un cos de by-pass, sistemul de by-pass al turbinei trebuie s fie în stare sa func ioneze pentru scurt timp, f restric ii.

Instala ii si echipamente auxiliare Turbina cu abur va fi echipata cu toate sistemele necesare pentru operarea în siguran în concordanta cu cele mai recente standarde, cum ar fi sistemul de ungere si cel de ac ion ri hidraulice, sistemul de etan are, sistem de control i control termic al carcaselor, etc.


MCO 14/10

48

2.2.4. Cazan auxiliar abur

Pentru pornirea centralei electrice, se prevede montarea unui cazan de abur auxiliar,in Corpul Nr.4, cu principalele caracteristici tehnice, prezentate în tabelul urmator:

Nr. Crt.

Parametru UM Valoare

1. Putere termic MWt 26

2. Debit abur t/h 35

3 Presiune abur Bar 16

4. Temperatura abur 0C 230


- gaze naturale

m3s/h 2710

Cazanul de abur va func iona max. 2000 ore/an. Evacuarea gazelor de ardere provenite din arderea combustibilului se va realiza prin intermediul unui co de fum cu în imea fizic de 30 m i diametru interior la vârf de 0,8 m.

2.2.5. Sistemul de r cire a apei

Apa calda preluat de la condensatorul principal i de la sistemul auxiliar de r cire, va fi racita prin intermediul unui turn de r cire cu tiraj for at în contracurent, format din 8 celule de r cire identice, dispuse în doua rânduri. Debitul de ap de r cire va fi de 4638 kg/s, iar temperatura apei la admisie/ ie ire va fi de 16/28 0C. Sistemul de ap de r cire va fi de tipul circula ie închis . Recircularea apei de r cire va fi asigurat de sta ia de pompe ap de r cire, care este o prelungire a bazinului turnului de r cire.


MCO 14/10

49

Celule de r cire sunt de tip HAMON, schema fiind prezentata mai jos:

Fig. 2.2.5.1. Schema celulelor de r cire de tip umed; tip HAMON

Aerul la temperatura ambiental este aspirat la baza turnului, prin dou orificii mari, pe fiecare parte a turnului. Aerul este utilizat ca mijloc de r cire pentru a reduce temperatura apei calde circulat .

Pe m sur ce aerul este insuflat vertical prin interiorul turnului de r cire, el vine în contact cu suprafa a schimb torilor de c ldur (cu umplutur de tip pelicular, mai multe straturi suprapuse, a ezate pe gratare speciale pozi ionate sub sistemul de distribu ie, pentru a asigura racirea apei recirculate) care expune o suprafa maximal de ap la curentul de aer rece, astfel având loc transferul de c ldur din ap în aer, prin procesul de evaporare. Ventilatoarele axiale, din partea superioar a bateriilor de r cire aspir cantitatea necesar de aer prin turn. Printr-un sistem de re in tori de stropi (pic turi), amplasat deasupra nivelului de distribu ie a apei se asigur oprirea pic turilor de ap care vor fi for ate s se ciocneasc de suprafe ele înclinate din interiorul eliminatoarelor i s se reîntoarc (s revin ) în bazinul turnului de r cire. Rolul re in torilor de stropi este acela de a opri evaporarea pic turilor de ap i transportarea acestora prin curentul de aer în atmosfer .


MCO 14/10

50

2.2.6. Sistemul de tratare chimic a apei

Calitatea apei brute nu este adecvat pentru sistemul de ap de r cire, i de aceea sunt necesare urm toarele tratamente chimice:

- decarbonatarea apei brute;

- dozarea în apa de tratare a clorului sau a biocidelor pentru prevenirea dezvolt rii substan elor organice;

- dozarea în sistemul de circula ie al apei de r cire de acid sulfuric i inhibitori anticoroziune, pentru controlul pH –ului i evitarea coroziunii componentelor.

Tratrarea apei necesar centralei de condensatie se realizeaz prin intermediul a dou sta ii separate:

Sta ia de decarbonatare a apei brute (364 mc/h), amplasata in Corpul Nr.8

Decarbonatarea apei brute are loc în dou decantoare (cu capacitate de 200 m3/h fiecare), prin utilizarea reactivilor chimici: Ca(OH2), NaOCl, FeCl3 i polielectroli ii, care decanteaz materiile în suspensie, în scopul ob inerii calit ii necesare.

Apa decarbonatat este utilizat pentru prepararea apei demineralizate i tratarea apei de r cire.

Pentru circuitul închis al apei de r cire este necesar un debit de ap de tratare de cca. 0.095 mc/s (342 mc/h), care trebuie compensate în mod continuu la înc rcarea maxim , din care:

- 0.077 mc/s (280 mc/h) pentru acoperirea pierderilor prin evaporare;

- 0.017 mc/s (62 mc/h) pentru apa de purjare.

Apa de r cire este filtrat continuu pentru îndep rtarea materiilor în suspensie i pentru reducerea ancas rii.

Calitatea apei decarbonatate preparat este urm toarea:

Nr. crt. Indicator UM Valori

1. Suspensii mg/l <10

2. Conductivitate S Cca. 300

3. pH - 9,5

4. Duritate 0dH 2,5

5. SO4 mg/l cca. 96

Sta ia de demineralizare a apei (debit maxim 22 mc/ h), amplasata in Corpul Nr.9

Sta ia de demineralizare (folosit în special pentru îndep rtarea mineralelor) este alc tuit din dou linii de filtrare alcatuite din filtre cationice, filtre anionice i filtre cu pat mixt .


MCO 14/10

51

Pentru prepararea apei demineralizate sunt prev zute rezervor de HCl de 5 mc, i NaOH de 30 mc.

Calitatea apei demineralizate ob inute în instalatia de tratare chimica a apei este urm toarea:

Nr.crt.

Indicator UM Valori

1. Conductivitate (25 0C) S/cm < 0,2

2. Fier mg/l < 0,02

3. Natriu mg/l < 0,01

4. Cupru mg/l < 0,003

5. SiO2 mg/l < 0,02

Apele uzate provenite de la circuitul ap -abur, sta ia de demineralizare a apei i sistemul de r cire sunt colectate într-un rezervor de r cire de 30 m3 i apoi sunt transferate într-un rezervor de neutralizare de 200 m3, pentru a se asigura valoarea pH-ului stabilit prin lege pentru calitatea apelor uzate evacuate.

Pentru depunerea particulelor solide aflate în suspensie, s-au prev zut doua rezervoare de sedimentare, cu o capacitate de 300 m3 fiecare. Debitul de ap uzat evacuat continuu din rezervoarele de sedimentare este de 68 mc/h, care reprezinta ape anorganice – ape cu caracter acid sau alcalin, rezultate de la procesele de regenerare a schimbatorilor de ioni din instalatiile de demineralizare a apei. Debitul de ap uzat evacuat din separatoare este de 13 mc/h, reprezinta ape uzate tehnologice organice, cu urme de produse petroliere de la purjare, aerisiri, goliri cazan. .

2.2.7. Echipamente auxiliare si dotarile aferente Sta ia de reglare gaze naturale

Deoarece turbina cu gaze necesita la intrare o presiune a gazelor cuprinsa intre 35 si 40 bar, va fi nevoie de o statie de comprimare echipata cu doua compresoare (unul in functiune si unul in rezerva). Echiparea final va fi determinat de presiunea gazului natural i de presiunea ceruta de turbina cu gaze. În investi ie sunt incluse filtrele de gaz, aparatele de m surare i dispozitivele (mecanismele) auxiliare.

Sta ia de aer comprimat Statia va fi echipata cu doua compresoare de aer unul in functiune si unul in rezerva. Capacitatea unui compresor pentru aceast instala ie este de 500 m3/h. Usc toarele de aer admisie sunt proiectate s ating 100% din capacitatea compresorului.


MCO 14/10

52

Sistemul de control fizico-chimic

Controlul chimic i fizico-chimic a apei i a aburului const în reglarea urmatoarilor indicatori: pH, conductivitatea, con inutul de oxigen i de carbon, substan ele dizolvate i suspensiile (duritatea, con inutul de calciu, magneziu, sodiu, potasiu, carbona i,

sulfa i, fier, cupru, siliciu, produsele de coroziune, etc). Coroziunea cazanului, turbinei i schimb toarelor de c ldur , ca i depunerile de pe suprafe ele acestora trebuie s fie evitate, deoarece au un efect negativ imediat asupra eficien ei centralei, costurilor de între inere, disponibilit ii centralei i duratei de via a echipamentelor. Ciclul chimic al aburului va fi reglat prin:

- purjarea cazanului recuperator;

- dozare chimic ;

- monitorizarea ciclului chimic al aburului pentru cazanul recuperator.

Va fi prev zut o dozare chimic complet pentru ciclul vapori de ap /abur i pentru cazanele recuperatoare, incluzând pompele de injec ie, alimentatoarele de substan e chimice, bazinele de amestecare i toate aparatele auxiliare necesare. Sunt necesare: un sistem de dozare a fosfa ilor de înalt presiune pentru tamburii cazanelor recuperatoare (ÎP, MP, JP) i un sistem de dozare a amoniacului de joas presiune pentru dozarea rezervoarelor de stocare a apei de alimentare i a sistemului de condensare.

Instala ii de ridicare

Scopul acestor macarele i elevatoare este acela de înlocuire i reamplasare a echipamentelor, pieselor de schimb i sistemelor de sprijin în timpul construc iei i deservirii tehnice.

Principalele elevatoare, macarale i dispozitive de ridicare prev zute sunt:

- poduri rulante, care deservesc sala ma inilor turbinei cu gaze i turbinei cu abur, sala pompe ap de r cire, sec ii/ ateliere, depozite/ magazii;

- elevatoare electrice sau manuale, care deservesc: sta ia de decarbonatare a apei brute, sta ia de tratare chimic a apei, sta ia pompelor de alimentare, sala pompelor de condensare, sta ia pompe ap incendiu, sta ia de reglare m surare combustibil gazos.

Laborator si echipamente pentru efectuarea analizelor

În cadrul laboratorului se vor efectua:

- prepararea probei (m cinare, rectificare, uscare, piroliz , dizolvare, etc); - m surarea pH-ului i a conductivit ii; - cânt rire; - uscare (con inut de umiditate); - calorimetrie (puterea calorific a gazului natural); - fotometrie (Fe, Cu, SiO2, NH3, NH2);


MCO 14/10

53

- analiza gazelor de ardere (CO2, NO2 si O2 în gazele de evacuare); - cromatografia lichidelor (anioni, etc.); - determin ri COT.

Analizele pentru gazul natural i pentru determinarea diferitelor propriet i ale uleiurilor (motorin , uleiul de trasformator, etc.) vor fi efectuate cu un laborator autorizat extern.

Echipamente i ustensile necesare în laboratoare; - aparate de prelevare probe; - pahare, eprubete, vase, etc. - reactivi chimici; - aparate pentru alimentarea cu ap distilat ; - calculatoare care includ interfe e i soft-uri pentru administrarea, depozitarea,

analizarea i prezentarea datelor analitice.

Instala ii electrice

Instala iile electrice sunt adaptate la condi iile individuale ale centralei (generare putere electric , consum intern, norme de tehnic a securit ii etc.), i includ:

- Generator; - Intrerup toarele; - Transformatoarele ridic toare de tensiuni de unitate; - Transformatoarele ridic toare de tensiuni auxiliare; - Echipamente de m sur ; - Echipamente de control; - Prize de p mânt; - Telecomunica ii; - Sta ii externe de 220 sau 400kW;

Sisteme de control

Centrala de condensatie va fi prev zut cu un sistem distribuit de control cu rol de monitorizare, controlare, afi are, înregistrare, avertizare i direc ionare a intr rilor/ ie irile asociate centralei.

Pentru ciclul combinat al centralei, unde energia este generat de turbina cu gaz împreun cu cazanul recuperator i cu turbina cu abur, cererea de energie electric va fi controlat de turbina cu gaz .

Turbina cu abur func ioneaz la aceea i sarcin ca i cazanul recuperator. Protec iile vor fi incluse în sistemul de automatizare, pentru a r spunde sigur la toate situa iile de avarii.

Situa iile de avarii pot fi evenimente neprev zute, de exemplu declan area întrerup torului de alimentare a cazanului recuperator. Ca un exemplu pentru aceste situa ii, activarea protec iei va duce automat la procesul de oprire a cazanului recuperator.


MCO 14/10

54

Func iile camerei de comand vor fi implementate pentru a reduce volumul de lucru a operatorilor. Camera de comand va controla i va sincroniza modalit ile de operare i va coordona nivelurile unit ii de control în timpul pornirii, opririi i a altor procese asociate.

Sisteme de prevenire i stingere a incendiilor

Centrala va fi echipat cu urm toarele sisteme de prevenire i stingere a incendiilor:

- sistem de alarm de detectare i protec ie împotriva incendiilor;

- sistem automat de stropire acolo unde este cazul;

- sistem de pulverizare a apei la transformatoare;

- sistem inelar cu hidrant.

Echipamentele de prevenire i stingere a incendiilor cuprind în principal:

- sta ia de pompe de ap de incendiu (sta ia de pompe);

- conducte principale de ap de incendiu;

- hidran i interiori i exteriori i sta ie extern de furtunuri;

- sistem de stropire cu ap pentru protec ia echipamentelor;

- sistem de pulverizare a apei pentru protec ia camerelor;

- sistem de sting toare cu CO2 pentru protec ia special a echipamentelor (sistemul electric, protec ia turbinei cu gaz) ;

- extinctoare portabile;

- diverse echipamente i instrumente de protec ie, etc.

Zonele periculoase vor fi prev zute cu echipamente împotriva incendiilor i echipamente de detec ie automat i vor fi instalate i sisteme de alarm .

Zonele periculoase din punct de vedere a incendiilor sunt:

- sta ia de reglare gaz natural cu conductele de gaz aferente;

- rezervorul de combustibil de urgen a generatorului;

- statia de H2.

Sistemul de detectare a incendiului

Un sistem complex de detectare i avertizare a incendiilor va fi implementat pentru a monitoriza diferite zone din cadrul centralei electrice. Panoul principal de comand , de control i de avertizare va fi instalat în camera principal de control, care are func ia de a monitoriza statutul detectorilor i a cutiilor de conexiune. Un panou de sus inere va fi instalat în camera de control.


MCO 14/10

55

Pompele i depozitele de ap folosit împotriva incendiilor

Apa folosit în scopul stingerii incendiilor va fi stocata intr-un rezervor cu o capacitate de 1500 m3 sau/ si in cazuri extreme apa din rezervoarele de sedimentare a apei în central sau/ i de la bazinele turnurilor de r cire.

Sta ia de pompare a apei împotriva incendiilor va fi dotata cu:

- un motor electric ac ionat de o pomp ;

- un motor diesel ac ionat de o pomp

- un motor electric ac ionat de o pomp intermediar ;

- un acumulator de presiune.

Depozitul de CO2 i sistemul de stingere a incendiului

Sta ia de CO2 va fi proiectat pentru opera ii intermediare (nu pentru consum continuu). În caz de incendiu sistemul trebuie s fie operabil i de aceea trebuie s se aib în vedere test ri periodice ale disponibilit ii sistemului. Indicatorii i sistemul de alarm vor fi prev zu i oriunde sunt necesari pentru func ionarea corect i pentru control. Foarte important este indica ia condi iilor de saturare.

2.3. VALORI LIMIT ATINSE PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE În conformitate cu BREF, valorile eficientei electrice si ale utiliz rii combustibililor, pentru diferite tipuri de tehnologii performante, respectiv ciclurile combinate de producere a energiei electrice care utilizeaz gaze naturale, sunt prezentate în tabelul urm tor. Tabel nr. 2.1. 3. Valorile limit ale parametrilor relevan i atin i prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru Valori limit (unitatea de m sur ) Tehnici alternative Prin cele mai bune

propuse de titular tehnici disponibile Nivele de emisie

Concentra ia de NOx în gazele de ardere evacuate din TG (mg/m3

N) 43,08 (15% O2) 20 – 50(15% O2)

Concentra ia de CO în gazele de ardere evacuate din TG (mg/m3

N) 35,46 (15% O2) 5-100 (15% O2)

Randamente Disponibilitate anuala al CCCC (%) 94 -

Eficien a electric pentru producerea singular a energiei electrice(%)

56,62 54 – 58

Tratamentul apei de alimentare/Tratamentul apei uzate

Consumul de materiale auxiliare NaOH (g/MWhe)

4,156 26-34

Consumul de materiale auxiliare FeCl3 i polielectroli i (g/MWhe)

25,237 120

Consumul de materiale auxiliare Var de calciu hidrat Ca(OH) (g/MWhe)

133,610 140

Consumul de materiale auxiliare Acid clorhidric HCl (g/MWhe)

32,66 61


MCO 14/10

56

Consumul de materiale auxiliare Apa amoniacala NH4OH (g/MWhe)

0,45 0,25 – 1

Metenanta functionarii si intretinere Uleiuri si lubrifianti 0,97 1 – 3,4

Cele mai bune tehnici disponibile i procedee (BAT) reprezint „stadiul cel mai eficient i avansat de dezvoltare a activit ilor i a metodelor de operare care indic gradul practic corespunz tor al acelor tehnici care furnizeaz , în principiu, bazele de stabilire a valorilor limit ale emisiilor”. Conform „Best Available Techniques (BAT) for Large Combustion Plants” defini iile urm toare trebuie în elese:

termenul „tehnici” – se refer la tehnologia folosit , cât i la modul în care instala ia este proiectat , construit , între inut , exploatat i autorizat ;

termenul „disponibile” – se refer la tehnicile dezvoltate pân în momentul în care ele permit implementarea într-un anumit sector industrial, în condi iile viabile din punct de vedere economic i tehnic, luând în considerare costurile i avantajele, dac aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produce în interiorul statului membru avut în vedere, cu condi ia ca ele

fie accesibile într-un mod rezonabil operatorului; „cele mai bune”- înseamn cele mai eficiente tehnici ce pot fi folosite pentru

atingerea unui înalt nivel de protec ie a mediului înconjur tor în ansamblu. În continuare se prezint tehnicile i procedeele urm toare cu descriere i informa iile necesare pentru a fi luate în considerare la determinarea BAT ce trebuie aplicate pentru instalatia CCCC în acord cu BAT. Sunt prezentate deasemeni date privind nivelele de emisii rezultate în domeniul arderii combustibilului – gaz natural.

suri primare- tehnica si eficienta instalatiei, masuri de alimentare cu

combustibil, modificarea arderii;

Ciclurile combinate fac parte din cele mai avansate tehnologii de producere a energiei electrice, disponibile în prezent în vederea asigur rii unei energii eficiente, fiabile i economice.Aceste cicluri combinate de producere a energiei electrice pot atinge, în condi ii optime, eficien e termice ridicate, la arderea gazului natural. Impactul lor asupra mediului pe kWh este cel mai redus dintre toate tehnologiile existente în prezent.

Ciclurile combinate, de o înalt eficien , integreaz tehnologia avansat a turbinelor cu gaz i ciclurile fiabile cu abur, cu cele mai noi turbine cu abur i cazane recuperatoare (HRSG), multi-presiune.

Eficienta termic a ciclurilor combinate este superioar altor sisteme conven ionale de generare a energiei electrice. Cele mai eficiente cicluri de generare a energiei electrice sunt cele cu cazane recuperatoare, f ardere suplimentar , cu componente pre-proiectate i care au i cea mai mic investi ie.

Echipamentele standard ale ciclurilor combinate sunt prefabricate în vederea minimaliz rii timpului i costului de instalare. Toate echipamentele majore (generatorul turbinei cu gaz, cazanul recuperator i generatorul turbinei de abur) sunt livrate asamblate, având componentele deja testate.


MCO 14/10

57

Sistemele de cicluri combinate asigur flexibilitatea în operare, atât în regim de baz cât i în regim de sarcin medie, cu porniri zilnice. Echipamentele ciclurilor combinate pot fi

pornite rapid, în general ajungând la dou treimi din puterea centralei electrice, în mai pu in de 60 de minute.

BREF prezinta comparativ randamentele atinse actual prin tehnicile de generare a energiei electrice aflate în prezent în utilizare. Astfel, cea mai buna eficienta este a ciclurilor combinate (54 – 58 %, functie de temperatura maxima a ciclului si eficienta echipamentelor), urmata de ciclurile cu motoare termice pe gaze (max. 45%) si instalatiile de turbine cu gaze (max.42%).

Tipul tehnologiei Eficienta electric % Utilizarea

comb. %

Instalatii noi

Instalatii existente

Instalatii noi si

existente Ciclu simplu cu turbine cu gaze 36 - 40 32 - 35 -

Ciclu cu motoare termice 38 - 45 - Ciclu cu motoare termice cu func ionare in cogenerare >38 >35 75 - 85

Ciclu clasic cu cazane de abur si turbine cu abur 40 - 42 38 - 40 Ciclu combinat cu sau fara ardere suplimentara pentru producere

exclusiva de energie electrica 54 - 58 50 - 54

Ciclu combinat cu turbine cu gaze f ardere suplimentara, cu func ionare în cogenerare

<38 <35 75 - 85

Ciclu combinat cu turbine cu gaze cu ardere suplimentara, cu func ionare în cogenerare

<40 <35 75 - 85

Centrala termoelectrica cu ciclu combinat (turbine cu gaz i turbin cu abur) de la Vetis va produce energie electric cu costuri sc zute i randamente semnificative.

Num rul de ore de func ionare anual va fi de 8.000 ore, cu o eficien a a centralei electrice de 56,62 %, i o disponibilitatea anual total de aproximativ 94 %.

Pentru proiectarea TG acele sisteme de ardere sunt BAT-uri care asigur o eficien ridicat a arderii i care includ m suri primare pentru a reduce producerea de emisii de NOx cum ar fi aerul i combustibilul în trepte în arz toare cu NO redus, etc. Pentru turbinele noi cu gaz, arzatoarele uscate cu NOX (DLN) sunt BAT.

tehnici de reducere a emisiilor de pulberi- nu e cazul pentru gazul natural tehnici de reducere a emisiilor de oxizi de sulf- nu e cazul pentru gazul natural tehnici de reducere a emisiilor de oxizi de azot

Pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot exist o gam variat de m suri, acestea la rândul lor fiind cunoscute ca m suri primare i secundare, recomandate de BAT.

surile primare, ca m suri aplicabile i în cazul acestui proiect, au urm rit în principal modific ri opera ionale ale parametrilor de proiectare a noilor instala ii mari de ardere i în mod deosebit a arz toarelor, astfel încât procesul de formare a oxizilor de azot s fie redus. Simultan cu reducerea oxizilor de azot, se urm re te în egal m sur , atât ob inerea unei arderi cât mai complete (concentra ii reduse de CO), cât i împiedicarea form rii altor poluan i (particule, N2O - gaz cu efect de ser ).


MCO 14/10

58

În tehnologia clasic a instala iilor mari de ardere, combinarea combustibilului cu aerul de ardere este realizat prin injectarea acestora în acela i loc. Rezult astfel o flac compus în principal dintr-o zon „primar ", considerat fierbinte, localizat la baza fl rii i o zon „secundar ", considerat rece, localizat la sfâr itul fl rii. Zona primar genereaz mai mult NO, a c rui concentra ie cre te exponen ial cu temperatura, în timp ce contribu ia zonei secundare este relativ modest . Arz toarele cu formare redus de oxizi de azot modific modul de introducere a aerului i combustibilului pentru a întârzia formarea amestecului combustibil-aer, reducându-se

astfel disponibilitatea particip rii oxigenului la amestec i sc derea implicit a maximului temperaturii fl rii. Acest tip de arz toare întârzie conversia azotului con inut în combustibil în NOx precum i formarea a a-numitului NOx termic, realizând îns o ardere eficient . Caracteristica de baz a combustibililor usca i cu Nox redus, este aceea c amestecul aerului cu combustibilul i arderea au loc în 2 etape succesive. Prin amestecarea aerului cu combustibilul înainte de ardere se asigur o distribu ie omogen a temperaturii i o temperatur mai redus a fl c rii, rezultând în emisii mai reduse de NOx. În present combustoarele uscate cu NOx redus reprezint o tehnologie bine stabilit , în special pentru TG pe gaz natural.

Pentru turbinele noi cu gaz, arzatoarele uscate cu NOX (DLN) sunt BAT.


MCO 14/10

59

In tabelul urmator sunt prezentate, valorile de emisie calculate in comparatie cu recomandarile BREF si HG 440 din 2010, din instalatia analizata:

Nivelul de emisie calculat cu optiunile BAT

de atingere a acestor niveluri* (mg/Nm3)

Nivelul de emisie

aferent HG 440/2010 (mg/Nm3)

Nivelul de emisie

aferent BAT(mg/Nm3)

Tipul instalatiei

NOx NOx CO

Nivelul O2 (%)

NOx CO Turbinele pe gaz

Turbinele noi pe gaz

75

20 – 50 5 – 100 15

43,08 35,46

*) Arzatoare cu amestec preliminar uscat cu NOx redus.

Reducerea emisiilor de CO si CO2

Gazul natural este un combustibil curat ce nu cauzeaza emsii de SO2 sau pulberi. Emisiile de CO2 din arderea gazului natural sunt clar mult mai mici decat combustibilii fosiili. Tabelul urmator ofera o imagine de ansamblu a combustibilului gazos ce alimenteaza instalatia de ardere.

Substanta

Gazul natural (mol %)

N2 0 – 14 CO2 1 - 2

CH4 – C4H10 84 - 99

CO 0 H2 0

Sulf 0 Pulberi 0

Emisiile de CO2 sunt raportate direct la continutul de carbon al combustibililor, combustibilii gazosi avand emisii semnificant mai mici de CO2 decat alti combustibili fosili. Tabelul urmator prezinta factorii de emisie specifici CO2 pentru combustibilii principali utilizati in instalatiile mari de ardere.

Combustibil Factori de emisie specifici pentru CO2

(t CO2/TJ (g/kWh) kg/MWh)

Gaz natural 55 (198) Pacura cu continu ridica de sulf (HFO)

80 (288)

Pacura cu continut redus de sulf (LFO)

77 (277)

Antracit 95 (342) Lignit 110 (396)

Monoxidul de carbon (CO) apare totdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere, in special in conditii de ardere substoichiometrice. Operatorii de instalatii incearca intotdeauna sa reduca formarea de CO, deoarece CO este un indicator al riscului de corodare si al combustibilului nears, si de aceea semnifica o pierdere a randamentului. Mecanismul de formare a CO, NO termic si COV sunt toate influentate similar de conditiile de ardere.


MCO 14/10

60

Pentru minimizarea emisiei de CO este considerat ca fiind BAT asigurarea arderii complete, care implic prezentarea corespunz toare a focarului, utilizarea tehnicilor de înalt performan pentru urm toarea i controlul procesului i mentenan a corespunz toare a sistemului de combustie (ardere). Pe lâng condi iile de combustie (ardere) utilizarea unui sistem bine optimizat pentru reducerea emisiilor de NOx, contribuie de asemenea la men inerea unor nivele a CO sub 100 mg/Nm3.

Reducerea emisiilor de CO2 a devenit o problem cu o atent i cursiv-ascendent dezvoltare în ultimii ani. În ceea ce prive te principalele op iuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser (CO2) din instala iile mari de ardere, recomand rile BREF BAT men ioneaz :

îmbun irea eficien ei proceselor de ardere i a modului de utilizare/conservare a energiei;

captarea i stocarea CO2. Pentru aceasta avem în vedere în primul rând faptul eviden iat i în BAT c gazul natural are emisiile de CO2 cele mai reduse în compara ie cu orice alt combustibil fosil. Se vor utiliza arzatoare cu NOx, imbunatatind eficienta arderii si controlul arderii ceea ce conduce si la reducerea concentratiei de CO. Caracteristica de baza a arzatoarelor cu NOx redus consta in amestecul aerului cu combustil, arderea avand loc in doua etape succesive. Prin amestecul aerului de ardere cu combustibilul inainte de ardere, se realizeaza o distributie omogena a temperaturii si o temperatura redusa a flamei, rezultand emisii de NOx reduse.

surile secundare, ca de exemplu captarea i stocarea CO2, sunt într-un stadiu foarte incipient de dezvoltare. Aceste tehnici noi elaborate vor putea fi disponibile în viitor, dar în momentul de fa nu pot fi considerate BAT.

tehnici de reducere a emisiilor de metale;

BAT-ul nu face referire la emisiile de metale grele pentru turbinele de gaz si IMA ce utilizeaz gaze naturale.

tehnici de control a evacu rilor în ap ;

Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apelor

Tehnica in instalatie Beneficiul de mediu

Tratarea apei prin floculare sau sedimentare

Indepartarea florurilor, metalelor grele, COD si pulberilor

Reducerea amoniacului prin stripare de aer, precipitare si biodegradare

Reducerea continutului de amoniac

Operatie in circuit inchis Reducerea deversarii de apa uzata

Regenerarea agentilor de demineralizare si epurare a condensatului

Neutralizarea si sedimentarea

Reducerea devarsarii de apa uzata

Neutralizarea


MCO 14/10

61

Spalarea cazanelor, preincalzitoarelor de aer si precipitatoarelor

Neutralizarea si operatie in circuit inchis

Reducerea deversarii de apa uzata

Sedimentarea sau tratarea chimica si re-utilizarea interna

Devarsare redusa a apei uzate

Utilizarea sistemelor captare a uleiurilor Risc mai mic de contaminare a apei si solului

monitorizarea i raportarea emisiilor;

o Componentele emisiilor Cele mai obisnuite componente ale emisiilor in aer monitorizate pentru CCCC sau cele care sunt calculate folosind factorii de emisie si alte metode, sunt:

emisii de pulberi - emisiile de pulbere sau particule materiale din TG care ard gaz natural nu sunt o preocupare din punct de vedere al mediului în condi ii naturale de operare i în condi ii de ardere controlat .

oxizi de sulf - sulful combustibil din gazul natural sub forma de H2S este îndep rtat la locul de extrac ie. Prin aceasta se asigur calitatea combustibilului care corespunde în mod direct valorilor limit de emisie pentruTG si cazan auxiliar.

oxizi de azot (NOx) - sistemul de monitorizare va fi cel de determinare continua a emisiilor care sunt folosite pe scara larga la turbinele cu gaz pentru determinarea emisiilor de NOx. Aceste sisteme sunt computerizate si se bazeaza pe inregistrarea unui numar de variabile ale procesului, precum fluxul de combustibil, temperatura de ardere, temperatura/ presiunea mediului ambiental etc.

monoxid de carbon- sistemul de monitorizare va fi cel de determinare continua a emisiilor care sunt folosite pe scara larga la turbinele cu gaz pentru determinarea emisiilor de CO

dioxid de carbon- - sistemul de monitorizare va fi cel de determinare continua a emisiilor care sunt folosite pe scara larga la turbinele cu gaz pentru determinarea emisiilor de CO2.

Pentru gradul de poluare al apei vor fi monitorizati urmatorii parametrii:

particule solide in suspensie metale grele saruri ( cloruri si sulfati) bioxizi fosfati Valori ale pH-ului

o Parametrii si conditii de referinta

Pentru emisiile in aer, urmatorii parametrii ai gazului de evacuare trebuie de asemenea sa fie determinati pentru transformarea concentratiilor emisiei obtinute la conditiile standard, adica 273 K, 101.3kPa, cu masurarea continutului de oxigen si gaz uscat:

debitul volumetric al fluxului de gaze de evacuare (pentru calculul concentratiei si a emisiei fluxului masic) temperatura gazului de evacuare continutul de vapori de apa al gazului de evacuare presiunea statica in conducta gazelor de evacuare presiunea atmosferica perioada de monitorizare/perioada relevanta pentru calculul mediei


MCO 14/10

62

o Zonele de prelevare

Punctele de prelevare : Cele doua tipuri importante de monitorizare a emisiilor continue ,sunt: - in situ, mostra va fi analizata la cos ; - si extractiv, prelevarea este cu extractie pentru analiza din orice loc (fie pentru un laborator la fata locului sau pentru un laborator autorizat din afara). Punctele de prelevare, vor fi:

reprezentative clar marcate daca este posibil, sa nu fie o perturbatie a fluxului liber in sectiunea masurata punctele de monitorizare sa fie inchise sa fie alimentate cu energie necesara sa corespunda conditiilor de asigurare a sanatatii si protectiei muncii

o Monitorizarea emisiilor

Monitorizarea emisiilor se va face pentru a determina substantele in gazele arse si in apele reziduale astfel incat sa poata fi raportate, sau efectuata pentru a controla procesul de ardere sau instalatia de evacuare a gazelor, sau pentru a estima impactul instalatiei sau procesului asupra mediului.

o Monitorizare continua Sistemele de monitorizare si previzionare a emisiilor sunt folosite pe scara larga la turbinele cu gaz pentru determinarea emisiilor de NOX/CO/CO2. Aceste sisteme sunt computerizate si se bazeaza pe inregistrarea unui numar de variabile ale procesului, precum fluxul de combustibil, temperatura de ardere, temperatura/ presiunea mediului ambiental etc. Parametrii sunt apoi procesati printr-un algoritm specific instalatiei pentru a determina concentratiile de poluanti insemnati eliberati in atmosfera sau de poluanti eliberati in cantitati mari. Sistemele sunt de regula calibrate prin monitorizare discontinua anuala si s-au dovedit a fi foarte exacte.

o Factorii de emisie Daca nu sunt disponibile date masurate, factorii de emisie pot fi de asemenea utilizati la estimarea emisiilor din instalatiile mari de ardere. Factorii de emisie se pot baza fie pe consumul de combustibil (g/tona de combustibil consumat), fie pe consumul de energie (g/GJ de energie de intrare).

o Raportarea datelor de emisie Toate rapoartele de masuratori si protocoluri de masuratori trebuie sa fie in conformitate cu directivele relevante pe plan national si international. Raportul va contine urmatoarele date minime:

- obiectivul campanei de monitorizare - informatii generale asupra masuratorilor - o descriere a instalatiei, datele constructive si de functionare - conditii de functionare pe durata masuratorilor - informatii asupra planului de masuratori


MCO 14/10

63

- detalii ale zonelor de prelevare - descrieri ale metodelor de masurare - prezentarea tabelara a masuratorilor individuale, incluzand temperaturi, debite de gaze sau volume - o evaluare a rezultatelor - o analiza a erorilor - o prezentare a masurilor de asigurare a calitatii, si o concluzie.

Sistemul de racire

Optimizarea eficientei specifice a CCCC-Vetis, include si temperaturie de operare a turbinei pe gaz si a turbinei pe aburi, conditiile climatului local, tipul de sistem de racire utilizat. Perioadele cu temperaturi ridicate ambientale pe amplasament scad eficienta productiei de electricitate in turbinele pe gaz si si abur. Pentru turbinele pe gaz si motoarele diesel este mai semnificanta temperatura aerului ambiental, in timp ce la turbinele pe aburi este mai importanta temperatura mediului de racire. Pentru selectarea tipului si a constructiei sistemului de racire, este importanta temperatura proiectata, raportandu-se de obicei la nivelurile de vara a temperaturilor in stare umeda si stare uscata. Diferenta de temperatura de la 31 oC la uscat si 22 OC la umed se obtine diferenta medie de temperatura de 9 K. Ceea ce indica ca este mai dificil de atins temperaturile finale reduse prin sisteme cu racire pe aer uscat. Se pot lua masuri pentru a acoperi pierderile, insa acestea necesita o anumita investitie. Prin procesul de condensare, apa de racire se incalzeste . Pentru racirea apei a fost selectat sistemul de racire indirecta prin turn de racire la umed, intr-un sistem inchis. Apa incalzita este racita prin recircularea prin turnul de racire, unde caldura este cedata in aer prin evaporare si/sau prin transfer sensibil de caldura. In sistemul de racire cu recirculare, este necesara doar o cantitate mica pentru apa de process pentru a compensa pierderile rezultate prin evaporare si din scurgerile din turnul de racire, ce trebuiesc evacuate periodic pentru a controla formarea corpurilor solide. Comparand cu sistemul de trecere directa, un sistem recirculant utilizeaza o douazecime din apa.


MCO 14/10

64

2.4. COMPARA IE ÎNTRE CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT), DOCUMENTELE DE REFERIN (BREF) I ACTIVITATEA DIN INSTALA IA ANALIZAT

Prevederi BAT

Practica prevazuta în instala ie

Tehnicile luate in considerare pentru determinarea BAT

1. Turbina cu gaz

BAT aferente nivelurilor de emisie se bazeaza pe media zilnica, conditiile standard si nivelul de O2 de referinta 6 % / 3 % / 15 % (combustibili solizi/ lichizi si gazosi/ gaz de turbina).

O turbin cu gaze are în compunere, în principiu, 3 elemente de baz : un compresor, o camer de combustie i o turbin de destindere, ca in figura alaturata.

Turbina cu gaz cu nivelul de referinta O2 de 15% - combustibilul utilizat – gaz natural.TG, are in component : un compresor de aer, o camer de ardere i turbina propriu-zis , amplasate pe acela i ax. Generatorul electric este plasat in cap tul rece lang compresorul de aer.

Turbina va fi echipata cu toate sistemele necesare pentru operarea în siguran i în func ie de cele mai recente standarde, cum ar fi:

- sistemul de alimentare cu gaze naturale; - sistemul de detectare si aprindere flac ; - sistemul de oprire al turbinei i pornire de la

rece; - sistemul de ungere cu ulei a lag relor i

labirin ilor; - sistemul de r cire a carcasei si etan rilor; - sistemul de r cire al generatorului; - sistemul de filtrare a aerului si sp lare a

compresorului de aer; - sistemul de alimentare cu aer instrumental

a ac ionarilor arm turilor; - sistemul de protec ie a turbinei împotriva

incendiului prin inundare cu gaz inert (ISO6183);

- sistemul de detectare a sc rilor de gaze ( protec ie IP65);

- sistemul de aer pentru cur area injectoarelor de gaze.

2. Arderea în ciclu combinat Ast zi, aproape jum tate din noile capacit i de generare a energiei electrice comandate sunt compuse din centrale electrice cu ciclu combinat. În cazul acestora, pentru generarea de electricitate, se utilizeaz o turbin cu gaze -TG combinat cu o turbin cu abur - TA. Din motive tehnice i de cost, cei mai practicabili combustibili pentru ciclu combinat cu turbinele cu gaze (CCTG) sunt gazul natural i combustibilul lichid

or (acesta din urm drept combustibil de rezerv ).

Ardere cu ciclu combinat cu TA. Generarea energiei in cazul instalatiei prezentate este cu ciclu combinat, se utilizeaz o turbin cu gaze -TG combinat cu o turbin cu abur - TA. Turbina cu abur este conceputa i optimizata pentru func ionarea continu in condensa ie. În fiecare mod de operare turbina cu abur trebuie sa se alinieze cu modul de func ionare al turbinei cu gaze i al cazanului recuperator.

Turbina cu abur va fi cu doua corpuri, si va func iona la o tura ie nominala de 3000 rot/min, frecven 50Hz. Combustibilul utilizat pentru ciclul combinat este numai gazul natural.


MCO 14/10

65

Prevederi BAT


3. Ciclu combinat fara si cu ardere suplimentara

(HRSG)

În cadrul acestui proces, combustibilul este introdus exclusiv în camera de combustie a TG i nu are loc nici o ardere adi ional în cazanul de abur recuperator. Aburul generat de cazanul de abur recuperator pe baza energiei termice a gazelor arse evacuate din turbin este utilizat mai departe la producerea energiei electrice prin intermediul unei turbine ac ionate cu abur. Acest tip de ciclu combinat cu TG atinge o eficien în jurul valorii de 58,5%. Combustibilul utilizat în general este gazul natural sau pacura cu continut scazut de sulf, dar este posibil de asemenea utilizarea c rbunelui, prin intermediul unei instala ii de gazeificare, care poate fi instalata inainte de turbina pe gaz. Figura alaturata

Ciclu combinat fara ardere suplimentara

(HRSG)

Aburul generat de cazanul de abur recuperator pe baza energiei termice a gazelor arse evacuate din turbin este utilizat mai departe la producerea energiei electrice prin intermediul TA. Cazanul recuperator are rolul de a transfera c ldura con inut de gazele de ardere provenite de la turbina cu gaz, la apa de alimentare, care se transform în abur. Aburul produs de acest cazan va avea trei presiuni diferite. Acest cazan va fi prev zute cu circula ie natural , cu conducte de admisie i de ie ire, izola ie termic , structur de rezisten i cu co de fum individual. Aburul produs se va utiliza de TA, pentru producere de energie. Acest ciclu combinat va avea o efiecienta neta a ciclului 56.62 %.


MCO 14/10

66

Prevederi BAT


4. Controlul emisiilor în aer provenite de la turbinele cu gaze i ciclurile combinate

Reducera emisiilor de pulberi Pulberea combustibil con inut în gazul natural este îndep rtat dac este necesar, la locul de extrac ie. Reducerea emisiilor de SO2 Sulful combustibil din gazul natural sub forma de H2S este îndep rtat la locul de extrac ie.

Arderea gazului natural nu reprezinta o sursa semnificanta de emisii de pulberi. Nivelurile emisiei de pulberi, in acest caz, sunt in mod normal sub 5 mg/Nm3, fara a se lua alte masuri tehnice suplimentare. Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf, nu sunt necesare masuri tehnice suplimentare de desulfurare.

Reducerea emisiilor de NOx Tehnologii uscate cu NOx redus Caracteristica de baz a combustibililor usca i cu Nox redus este aceea c amestecul aerului cu combustibilul i arderea au loc în 2 etape succesive. Prin amestecarea

aerului cu combustibilul înainte de ardere se asigur o distribu ie omogen a temperaturii i o temperatur mai redus a fl rii, rezultând în emisii mai reduse de NOx.

Pentru turbinele noi cu gaz, arzatoarele uscate cu NOX (DLN) cu care va fi echipata TG, sunt BAT.

Apa si tratarea apei uzate Pentru turbina pe gaz si HRSG apa demineralizata este necesara pentru urmatorele scopuri: • De a compensa pentru apa de purjare de la tamburi la HRSG. Daca injectia de apa sau aburi se aplica, pierderea de apa trebuie sa fie compensata pentru apa de process. Calitatea trebuie sa indeplineasca cerintele fabricatului si de aceea este necesara si tratarea apei. Demineralizarea este de obicei suficienta pentru a indeplini aceste cerinte • Apa demineralizata este utilizata deseori pentru spalarea compresorului. Condensatul din ciclul de apa/abur este deseori utilizata pentru spalarea directa, insa de obicei apa demineralizata este alimentatea pentru a separa unitatea de spalare cu apa. Apa uzata de la o turbina pe gaz si HRSG (daca se aplica) include: • Apa de purjare de la sistemul de circulare din cazan pentru a mentine o calitate a apei cazanului. Pentru a proteja cazanul de corodare, apa din cazan contine de obicei aditivi precum amoniacul, hidroxidul d e sodium si/sau fosfatii. In practica, aceasta apa de purjare este colectata si devarsata in sisteme de canalizare sau catre o instalatie de tratare a apei, daca apa nu indeplineste cerintele din autorizatie • Apa uzata din procesul de spalare a turbinei pe gaz poate fi devarsata sau poate fi considerata deseu chimic, in functie de detergentii utilizati pentru spalare si materialele compresorului care trebuiesc indepartate controlat • Apa, contaminata cu ulei sau fluide cu continut uleios, este deseori colectata in sistemul de colectare si devarsata separat intr-o instalatie de tratare • Restul de apa uzata din instalatie, precum apa de la scruber, este evacuata de obicei la sistemul de canalizare menajer

Pentru circuitul închis al apei de r cire este necesar un debit de ap de tratare care trebuie compensat în mod continuu, pentru acoperirea pierderilor prin evaporare si pentru apa de purjare. Apa demineralizata se va utiliza si pentru spalarea compresorului in circuit inchis. Tratrarea apei necesar centralei de condensatie se realizeaz prin intermediul a dou sta ii separate:

Sta ia de decarbonatare a apei brute Decarbonatarea apei brute are loc în dou decantoare (cu capacitate de 200 m3/h fiecare), prin utilizarea reactivilor chimici: Ca(OH2), NaOCl, FeCl3 i polielectroli ii, care decanteaz materiile în suspensie, în scopul ob inerii calit ii necesare. Apa decarbonatat este utilizat pentru prepararea apei demineralizate i tratarea apei de r cire. Apa de r cire este filtrat continuu pentru îndep rtarea materiilor în suspensie i pentru reducerea ancas rii.

Sta ia de demineralizare a apei Sta ia de demineralizare (folosit în special

pentru îndep rtarea mineralelor)este alc tuit din dou linii de filtrare alcatuite din filtre cationice, filtre anionice i filtre cu pat mixt . Pentru prepararea apei demineralizate sunt prev zute depozite de HCl i NaOH. Apele uzate provenite de la circuitul ap -abur, sta ia de demineralizare a apei i sistemul de r cire sunt colectate într-un rezervor de r cire de 30 m3 i apoi sunt transferate într-un rezervor de neutralizare de 200m3, pentru a se asigura valoarea pH-ului stabilit prin lege pentru calitatea apelor uzate


MCO 14/10

67

Prevederi BAT


Alt tratament al apei uzate din turbina pe gaz (si/sau HRSG daca este aplicata) este necesar pentru a indeplini cerintele din autorizatie referitoare la evacuarea apei uzate.

evacuate. Pentru sedimentarea particulelor in suspensie, intrat în turnurile de r cire s-au prev zut doua rezervoare de sedimentare, cu o capacitate de 300 m3 fiecare. Apele uzate tehnologice, cu urme de uleiuri de la sala masini si cazanul de abur se vor trece printr-un separator de uleiuri/produse petroliere. Separatorul de uleiuri/produse petroliere este prev zut cu separator de n mol încorporat i cu filtru coalescent.

Controlul emisiilor de zgomot Echipamentul mare utilizat in instalatiile energetice cu ardere pe gaz pot produce mariri ale emisiilor de zgomot, si/sau zgomote datorita masinariei vibrante. In aceste cazuri, emisiile de zgomot pot fi reduse in urmatorul mod: • Prin dotarea turbinei pe gaz, turbinei pe abur si a generatoarelor cu panouri acustice • Prin ingradirea suflantelor cu panou acustic de reducere a zgomotului • Prin placarea structurii support a turbinei pe abur • Prin dotarea cu amortizoare de zgomot la nivelul cosului • Prin ingradirea pompelor de alimentare a cazanului • Prin construirea halei pompelor in jurul pompelor de circulare a apei de racier Prin operarea supapelor moderate de zgomot in turnurile de racire (ar trebui mentionat faptul ca emisiile de zgomot din sistemele cu racire cu trecere directa sunt mai mici decat cele din turnurile de racire).

Inchiderea instalatiei zgomotoase si a componentelor acesteia in structuri absorbante ale zgomotului pere i de constructie i acoperi adecva i izolati fonic; Bariere suplimentare de zgomot prin utilizarea unor suporti anti-vibranti si interconexiuni pentru echipament (utilizarea fundatiilor de masini sustinute pe amortizoare de vibratii). izolare fonic la racordul de intrare a aerului de ardere. Pentru reducerea zgomotului la conductele de suflare si ventile de siguranta, se utilizeaza amortizoare potrivit principiului inchiderii; Conducte izolate acustic (fonic) prin utilizarea tevilor cu suporti flexibili cu amortizare interna; Canale pentru aerul de ardere i gaze arse evacuate sunt echipate cu absorban i acustici prin utilizarea tobelor la canalele de priza si evacuare; co cu pere i dubli; proiect silen ios” a supapelor de siguran si a carcasei exhaustorului.

Sistemele de monitorizare Sistemele de monitorizare si previzionare a emisiilor sunt folosite pe scara larga la turbinele cu gaz pentru determinarea emisiilor de NOX/CO/CO2.

Se prevede monitorizarea continua a emisiilor de NOx, CO, O2 din instalatie in situ si extractiv, conform BAT.

Sistemul de racire In textul prezentat de BREF, pentru condensarea aburului dilatat racit exista trei tipuri de sistem de racire ce poate fi aplicat: racire directa cu apa de mare sau de rau, racire directa si indirecta prin turnuri de racire la umed si racire indirecta prin turnuri de racire la uscat.

Pentru racirea apei a fost selectat sistemul de racire indirecta prin turn de racire la umed, intr-un sistem inchis. Apa incalzita este racita prin recircularea prin turnul de racire, unde caldura este cedata in aer prin evaporare si prin transfer sensibil de caldura. In sistemul de racire cu recirculare, este necesara doar o cantitate mica pentru apa de process pentru a compensa pierderile rezultate prin evaporare si din regenerarea apei din turnul de racire

2.5. ACTIVIT I DE DEZAFECTARE

Pe acest amplasament exista constructii , scoase din uz, care urmeaza a fi demolate / dezmembrate, dar cantitatile de lucrari de demolare si amenajare teren nu sunt foarte mari, constructiile nu contin materiale periculoase. La inceperea organizarii de santier terenul va fi liber de orice sarcina si va fi nivelat. Pentru dezafectarea constructiilor s-a obtinut Aviz de mediu.


MCO 14/10

68

3. DE EURI

GENERAREA DE EURILOR

În etapa de realizare a investi iei se poate mentiona c pentru obiectivul propus proiectul prevede variante de construc ie modern , la care generarea de de euri de construc ie este minim . Aceasta presupune, cantita i mai mici de materiale de constructie clasice (mortar, betoane,) si implicit cantit i mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. De eurile rezultate din activitatea de constructii-montaj sunt valorificabile i nepericuloase vor fi stocate pe amplasament în condi ii de siguran pentru mediu i

tatea uman i vor fi eliminate/valorificate prin/catre firme specializate si autorizate.

În etapa de functionare:

Materia organica – namolul acumulat in bazinele de captare a apei provenite din procesul de racire va fi deshidratat cu filtru presa si depozitat in conteinere, in functie de calitatea acesteia poate fi tratat cu compost si folosita ulterior la ameliorarea calitatii solului, sau poate fi considerat namol periculos si va fi eliminat prin firme autorizate.

Apa uzata din procesul de spalare a turbinei pe gaz (n moluri apoase de la sp lari) poate fi devarsata sau poate fi considerata deseu chimic, in functie de detergentii utilizati pentru spalare si materialele compresorului care trebuiesc indepartate controlat. Se va elimina prin firme autorizate.

Filtrele uzate, se vor elimina prin firme autorizate.

Uleiul uzat din separatoare si cel colectat din activitatea de metenanta, se va elimina prin firme autorizate.

Deseurile valorificabile se vor colecta separate si vor fi valorificate catre firme autorizate in colectare.

Pentru minimizarea de eurilor se vor lua urm toarele m suri:

- colectarea separat a de eurilor i valorificarea celor reciclabile; - reducerea consumului de materii prime (a resurselor) prin optimizarea procesului de ardere; - prelungirea duratei de utilizare a uleiurilor (exploatare la temperatur optim i

cire controlat , evitarea p trunderii apei în ulei, aerare pentru evitarea îmb trânirii,reducându-se astefel cantit ile de ulei uzat general.


MCO 14/10

69

TABELUL Nr. 3.1: Managementul de eurilor Managementul de eurilor

(t/an)

Denumire de eu

Can

titat

e pr

evzu

t

a fi

gene

rat

(t/

an)

Star

ea fi

zic

(S

, L, S

S)

Cod

de

eu

Cod

priv

ind

prin

cipa

la

prop

rieta

te

peric

uloa

s

Cod

cla

sific

are

stat

istic

valo

rific

at

Elim

inat

mas

în

stoc

Deseuri rezultate in faza de constructie

Menajere sau asimilabile de la personal

0.1 to/an S 20 02 01 N 0.1 to/an -

Metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice

0.2 to/an S 17 04 05 N 0.2 to/an -

Moloz 100 mc S 17 01 07 N 100 mc -

Pamant 50.000 mc S 17 05 04 N 50.000 mc

Lemn din activitatea curenta de pe santier

0.2 to/an S 15 01 03 N 0.2 to/an

Cartoanele, hartia din ambalajei activitatile de birou din cadrul

organizarii de santier

0.1 to/an S 15 01 01 N 0.1 to/an

PVC si PET din ambalaje i activitatile de birou din cadrul organizarii de santier

0.1 to/an S 15 01 02 N 0.1 to/an


MCO 14/10

70

Deseuri rezultate in faza de functionare

Menajere sau asimilabile de la personal

2 to/an S 20 02 01 N 2 to/an -

Namol deshidratat de la epurarea efluen ilor în incinta

1.000 to/an 10 01 21 N 1.000 to/an moluri apoase de la sp lari cu

con inut de substan e periculoase

10 mc/an 10 01 22*

P 10 mc/an

De euri de la epurarea apelor tehnologice (filtre anioni, cationi)

0,100 to/an 10 03 28 N 10 mc/an Metalice rezultate din activitatile curente de intretinere

1 to/an 16 01 17 N 1 to/an Ulei uzat de la separatoare 0,5 to/an 13 05 06* P 0,5 to/an

Uleiuri de motor, de transmisie i de ungere

0,5 to/an 13 02 08*

P

0,5 to/an

Cartoanele, hartia din ambalaje i activitatile de birou

1,7 to/an

20 01 01 20 01 39

N

1,7 to/an

PVC si PET din ambalaje i activitatile de birou.

0.1 to/an

15 01 02 N

0.1 to/an

NOT : De eurile ale c ror cod este marcat cu * fac parte din categoria de eurilor periculoase, N-deseu nepericulos


MCO 14/10

71

4. IMPACTUL POTEN IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER , ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I M SURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA 4.1.1. Condi iile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.1.1. Apa de suprafa

Re eaua hidrografica în zona proiectului este reprezentat de râul Some , în nord pârâul Sar în vest la limita teritoriului administrativ (spre Veti ) pârâul Balcaia iar la sud pârâul Homorod. Râul Some traverseaz jude ul i municipiul Satu Mare de la est la vest i î i colecteaz apele de pe o suprafa de peste 14.500 km2 din jude ele Cluj, Bistri a-

ud, S laj i Maramure . Acest fapt determin o mare variabilitate a nivelelor, mai ales prin suprapunerea undelor de viitur ale diferi ilor afluen i ai s i. Datorit pantelor cu înclina ie redus ale reliefului din zona ora ului Satu Mare, Some ul a creat numeroase bra e i meandre (înainte de 1777 în perimetrul ora ului existau 25 de meandre în aval i 14 în amonte. Dup lucr rile de regularizare efectuate în 1777, în zona ora ului Satu Mare num rul de meandre s-a redus la 5 în amonte i 9 în aval, lungimea cursului Some ului în hotarul ora ului având 36.5 km lungime. In secolele XVI-XVII, Some ul înconjura prin bra ele sale cetatea i ora ul Satu Mare. desp indu-le. în partea nordic , de ora ul medieval Mintiu. Datorit ac iunilor de sistematizare, care au decurs pân la mijlocul secolului al XlX-lea. s-a reu it a se configura albia de ast zi a Some ului, prin construirea de diguri lungi de 17,3 km pe malul drept i de 11 km pe malul stâng. In 1970 digurile au fost în ate cu 2-3 m, ferind de furia apelor 52000 ha în hotarele ora ului i introducând în circuitul agricol aproape 800 ha din zona inundabil . Panta relativ redus (0.2-0.5 %o) favorizeaz un curs lini tit (0.4-0.9 m/s). Debitul mediu anual este de 119 m/s asigur scurgerea într-un an a cca. 3750 mil. de mc de ap , dar debitele sunt foarte fluctuante, de la mai pu in de 5 mc/s la peste 3342 mc/s (in mai 1970 cu ocazia inunda iilor) corespunz tor unei varia ii de nivel de 816 cm. Din aceast cauz digurile de ap rare au o în ime de 6 m peste cota terenului ora ului. Scurgerea solida atinge o valoare de 135.64 kg/s. Temperatura medie a apei este de obicei cu 3-4°C mai ridicat decât a aerului, astfel in timpul iernii nu coboar sub 0°C. Fenomenele de înghe ce apar pe Some la Satu Mare pot forma un pod de ghea cu durata maxim de 28 zile. Datorita variet ii forma iunilor geologice pe care le str bat, apele Some ului au un caracter chimic complex, având un grad de mineralizare relativ ridicat (514 mg/l), tipul hidrochimic fiind carbonatat cu mineralizare mijlocie, imprimându-i o duritate de 9,8 grade germane. Date hidrologice Datele hidrologice care stau la baza calcululelor hidraulice pe râul Some in seama de viitura din 1970, respectiv proiectele ulterioare de amenajare a digurilor.


MCO 14/10

72

Pentru asigur rile caracteristice, debitele râului Some la Satu Mare in regim indiguit cu incinta Aluni -Potâu i submersibile peste asigurarea de 5% sunt urm toarele:

- Q 0,1%= 5400m3/s - Q 0,5% = 3900m3/s - Q 1% = 3500m3/s

Q 2%= 3000 m3/s . - Q5%= 400m3/s - Q10%= 1950 m3/s

Datele furnizate de Serviciul de Hidrologie din cadrul Direc iei Apelor Some -Tisa in anul 2008:

- Q0,1%= 3180m3/s - Q0,5% = 3620 m3/s

4.1.1.2. Apele subterane Acviferul din conul aluvionar al râului Somes-Szamos (Fig. 1) are o extindere regionala, fiind dezvoltat atât in România cat si in Ungaria. Din acest acvifer se preleva apa pentru aproximativ 395.000 locuitori in România si 50.000 locuitori in Ungaria.

In afara unor studii nationale efectuate de organele de gospod rire a apelor din cele doua tari, acest acvifer a fost studiat in perioada 2000-2004 in cadrul proiectului SQUASH (Some \Szamos Quantitative\Qualitative Study of the Hydrogeology) de o echipa formata din specialisti din Belgia, România si Ungaria cu finantare din cadrul Programului NATO Science for Peace Proiectul a avut ca obiectiv intelegerea structurii hidrogeologice incluzand procesele de curgere, respectiv de transport de poluan i la diferite sc ri spa iale, utilizând tehnici de culegere a datelor si modele de simulare numerica. Anterior acestui studiu, hidrogeologii din fiecare tara (Romania, respectiv Ungaria) aveau o intelegere partiala si trunchiata a acestei hidrostructuri. Interpretarea hidrogeologica a structurii a fost dificila datorita eterogeneitatii ridicate si a paleoconditiilor sedimentologice extrem de complexe. Pe baza informa iilor litologice existente in fiecare tara au rezultat 7 sectiuni hidrogeologice, dintre care 3 sectiuni longitudinale aproximativ paralel cu cursul principal al raului Somes-Szamos si 4 sec iuni transversale (Fig. 2).


MCO 14/10

73

Dintre aceste sectiuni, pentru zona studiata sunt importante sec iunile II-II' in lungul raului Somes-Szamos (Fig. 3) si sectiunea V-V (Fig. 4) care trece prin apropiere de localitatea Vetis, unde se intentioneaz captarea din subteran a unui debit de 140 l/s ca apa de racire pentru viitoarea centrala.


MCO 14/10

74

Pe baza sec iunilor hidrogeologice a fost ales im model conceptual simplificat. Extinderea verticala a acviferului corespunde limitei de separa ie dintre forma iunile cuaternare si pliocene. Acvifenil a fost schematizat sub forma a doua formatiuni purtatoare de apa, separate intre ele de un strat semipermeabil care permite comunicarea intre cele doua acvifere. Cele doua acvifere sunt: Acviferul freatic (acvifer Holocen), cu nivel liber si avand o adancime de pana la 25-35 m, format din 2-3 strate conectate hydraulic. Acviferul de medie adancime (acvifer Pleistocen), denumit in continuare acviferul de adâncime este un acvifer captiv, sub presiune, este situat intre 30 - 120 m si reprezint principala sursa de apa din regiune. Modelul conceptual agreat de cele 3 echipe (Fig. 5) a fost considerat un compromis acceptabil intre complexitatea acviferului si calitatea datelor disponibile privind parametrii hidrogeologici.


MCO 14/10

75

Nivelul apelor subterane este monitorizat in Romania de 98 foraje (Fig. 6), avand adancimi cuprinse intre 11-60 m. Cele 159 de puturi de exploatare din Romania (Fig. 7) au adancimi cuprinse intre 36 si 150.5 m; dintre acestea 64 sunt concentrate in zona Martinesti, 32 in zona capt rii Doba, iar restul sunt puturi izolate. In Ungaria sunt inregistrate 336 foraje de observatie si 85 puturi de exploatare.


MCO 14/10

76

Valoarea medie a debitului exploatat in Ungaria este de 138 l/s. In Romania debitul captat a variat intre 700 l/s in 1978-1979 pana la 1500 l/s in 1989-1990. In prezent debitul mediu captat este de cca 940 l/s.

Pe baza rularilor de calibrarea efectuate in regim permanent cu ajutorul programului GMS, care include pachetul Modflow, au rezultat conductivitatile hidrualice (Fig. 8. 9 si 10). precum si zonarea realimentarii acviferului (Fig. 11)


MCO 14/10

77

Aceste valori, impreuna cu condi ii de margine adecvate vor fi utilizate in continuare in cadrul simul rilor care au ca obiect evaluarea influentei captarii unui debit suplimentar de 140 l/s din acviferul freatic din zona Vetis. Pentru simplitate, noua captare desi inca nu exista va fi denumita captarea Vetis.


MCO 14/10

78

4.1.1.3. Debite de asigurare cu apa in zona

Prima varianta ar fi captarea apei pentru asigurarea necesarului de apa din subteran prin intermediul forajelor de medie si mare adâncime. Pe baza STUDIULUI HIDROGRAFIC APLICAT BAZINULUI SOMES-TISA PENTRU OBIECTIVUL CENTRALA ELECTRICA DE CONDENSATIE ECHIPATA CU CICLU COMBINAT DE 400 MW VETIS SATU MARE, realizat de RECTOR: prof. univ. dr. ing. Jolian Neuner si RESPONSABIL STUDIU: prof. univ. dr. ing. Radu Drobot, rezulta:

Extinderea verticala a acviferului corespunde limitei de separa ie dintre forma iunile cuatemare si pliocene. Acviferul a fost schematizat sub forma a doua forma iuni purt toare de apa, separate intre ele de un strat semipermeabil care permite comunicarea intre cele doua acvifere. Cele doua acvifere sunt: Acviferul freatic (acvifer Holocen), cu nivel liber si având o adâncime de pana la 25-35 m, format din 2-3 strate conectate hidraulic. Acviferul de medie adâncime (acvifer Pleistocen). denumit in continuare acviferul de adâncime este un acvifer captiv, sub presiune, este situat intre 30 - 120 m si reprezint principala sursa de apa din regiune.

Valoarea medie a debitului exploatat in Ungaria este de 138 l/s. In România debitul captat a variat intre 700 l/s in 1978-1979 pana la 1500 l/s in 1989-1990. In prezent debitul mediu captat este de cea 940 l/s. Asigurarea necesarului de apa (Q=140 l/s) din subteran pun in evidenta o influenta putin semnificativa a realiz rii capt rii Vetis asupra resursei de apa din zona si a nivelurilor de pe teritoriul Ungariei, comparativ cu efectele unor perioade secetoase. Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), fiind mai mare cu un ordin de m rime.

A doua varianta, pentru asigurarea necesarului de apa (Q=140 l/s) ar fi captarea de suprafa a directa din râul Somes. Avind in vedere regimul hidrologic al râului Some in sec iunea specificata se poate asigura necesarul de apa in procent de 100% pentru folosin a inând cont ca debitul mediu multianual al râului este de 127 mc/s m surat in regim natural.

Gradul de asigurare cu apa al viitoarei centrale electrice se poate considera ca fiind de 100 % deoarece debitul minim istoric m surat pe r.Somes in sec iunea Satu Mare a fost de 9.70 mc/s. (9700 l/s). Men ionam ca pe tronsonul de curs de apa studiat, adic de la punctul de prelevare pana la sec iunea de frontiera nu exista al i utilizatori de apa care preleveaza apa din curs. Debitele caracteristice al r.Somes sau ob inut de la Sta iei Hidrometrica Satu Mare din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Some -Tisa Sistemul de Gospod rire a Apelor Satu Mare.

Debite caracteristice:

- Debitul mediu multianual = 127 mc/s - Debitul mediu minim lunar multianual = 56.7 mc/s - Debitul minim istoric m surat = 9.70 mc/s - Debitul mediu minim zilnic = 4.50 mc/s cu asigurare 97% - Debitul specific multianual = 8.01 l/s/km2


MCO 14/10

79

Captarea unui debit de 0,140 mc/s nu produce modific ri majore asupra regimul de scurgere a râului.

4.1.1.4. Alimentarea cu ap Sursa de ap

- Asigurarea cerintei de apa tehnologica, a centralei se va realiza din sursa subterana:

6 puturi forate avand diametrul interior de 1,50 m, echipate cu pompe submersibile, adancimea de pozare a pompelor-10 m sub nivelul apei.

Apa captata va fi stocata intr-un rezervor avand: V = 1.000 mc.

- Alimentarea cu apa in scop igienico-sanitar se va realiza din reteaua de apa potabila a Parcului Industrial Vetis.

Instalatii de alimentare cu ap menajer rece si cald Instalatia de alimentare cu ap rece si cald de consum, se va executa din tevi din polipropilen PPR, Pn10 bari, pentru cladiri si din teava tip PEHD pentru retele exterioare, teava fiind izolata in cazul conductei de apa calda menajera

Utilizarea apei

Necesarul de apa in scop tehnologic : Q s zi max = Q s zi med = 416 256 mc/zi = 17 074 mc/h (4742,77 l/s) Cerinta de apa in scop tehnologic va fi: Q max = Q med = 364 mc/h (101 l/s)

Q min = 182 mc/h (50,5 l/s) Gradul de recirculare a apei: 97,8 % Cerinta de apa in scop igienico-sanitar va fi: Q zi max = 17,87 mc/zi (0,21 l/s)

Q zi med = 14,89 mc/zi (0,17 l/s) Q zi min = 11,91 mc/zi (0,14 l/s)


MCO 14/10

80

4.1.1.5. Motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de produc ie În urma studiilor facute, sursa de alimentare cu apa pentru CCCC, va fi apa de adancime, pentru care s-a obtinut si Avizul de Gospodarire a Apelor Nr.12 din 18.01.2011. Aceasta varianta reprezinta solutia optima datorita calitatii mai bune a apei de adancime si a costurilor mai reduse. Alimentarea cu apa din râul Somes, ar implica costuri mari deoarece, ar trebui construite diguri pentru acumularea apei si o conducta de aductiune pe o lungime de cca.800 m. Deasemenea circuitul ar trebui sa includa o statie de pretratare a apei pentru retinerea plutitorilor si filtrarea suspensiilor, în perioadele ploioase. Avand in vedere criteriile tehnico-economice prezentate, nu se va preleva apa din raul Somes. Din bilantul de debit, cat si examinarea variatiei nivelurilor pun in evidenta o influenta putin semnificativa a realiz rii captarii Vetis asupra resursei de apa si nivelurilor de pe teritoriul Ungariei, comparativ cu efectele unor perioade secetoase. Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), fiind mai mare cu un ordin de m rime.

4.1.1.6. Al i utilizatori de ap curen i sau prognoza i în zona de impact a activit ii propuse;

Nivelul apelor subterane este monitorizat in România de 98 foraje (prezentate in Fig. 6 – in Studiul hidrografic realizat), având adâncimi cuprinse intre 11-60 m. Cele 159 de pu uri de exploatare din România (Fig. 7– in Studiul hidrografic realizat) au adâncimi cuprinse intre 36 si 150.5 m: dintre acestea 64 sunt concentrate in zona Martinesti, 32 in zona capt rii Doba (in zona de impact a activitatii propuse), iar restul sunt pu uri izolate. In Ungaria sunt înregistrate 336 foraje de observa ie si 85 puturi de exploatare. Valoarea medie a debitului exploatat in Ungaria este de 138 l/s. In România debitul captat a variat intre 700 l/s in 1978-1979 pana la 1500 l/s in 1989-1990. In prezent debitul mediu captat este de cca 940 l/s.

Pe raul Somes, de la Vetis pana la sec iunea de frontiera nu exista al i utilizatori

de apa.


MCO 14/10

81

TABELUL Nr. 4.1.1: BILAN UL consumului de ap (m3/zi; m3/an)

APA PRELEVATA DIN SURSA Recirculata/reutilizata Comentarii

CONSUM INDUSTRIAL

Pentru compensarea pierderilor in sistemele

cu circuit închis

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de apa

(coloanele 4,10,11) Total Consum

menajer

Apa subterana

Apa de supra-

fa a

Apa subterana

Apa de suprafa a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Consum menajer

Parc Industrial

17,87 m3/zi 6523 m3/an

17,87 m3/zi 6523 m3/an

17,87 m3/zi 6523 m3/an - - - - - - -

- Consum tehnologic

Foraje proprii

416256 m3/zi

416256 m3/zi 416256 m3/zi

- 8760 m3/zi - 407496

m3/zi


MCO 14/10

82

4.1.2. Managementul apelor uzate

4.1.2.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate; Sursele de generare a apelor uzate: - instalatiile igienico-sanitare de la vestiare, grupuri sociale, birouri; - instalatia de tratare a apei, de la procesele de regenerare a schimbatorilor de ioni din

instalatiile de demineralizare a apei; - apa de racire de la circuitul ap -abur; - purjare, aerisiri, goliri cazane. Caracteristicile apelor uzate:

Ape uzate fecaloid-menajere.

Ape uzate tehnologice: In urma activitatilor tehnologice ce se desfasoara in instalatiile chimice rezulta ape reziduale care in functie de caracterul poluantului se pot clasifica in: - ape anorganice – ape cu caracter acid sau alcalin, rezultate de la procesele de

regenerare a schimbatorilor de ioni din instalatiile de demineralizare a apei ; - ape organice – ape cu caracter de produse petroliere de la purjare, aerisiri, goliri

cazan.

4.1.2.2. Cantit i i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate Apele uzate menajere, Qzi max = 14,89 mc/zi, rezultate de la personalul angajat vor fi evacuate intr-un colector nou proiectat si apoi deversate in reteaua centralizata de canalizare a localitatii.

Apele uzate tehnologice, provenite de la circuitul ap -abur, sta ia de demineralizare a apei i sistemul de r cire Q zi max = 77 mc/h, vor fi evacuate in reteaua centralizata de canalizare, dupa preepurare prin: rezervor de r cire de 30 m3 un rezervor de neutralizare de 200 m3, 2 bazine de sedimentare V1=V2 = 300 mc, 2 pompe de namol pentru namolul din bazinele de sedimentare, 2 rezervoare de namol, fiecare avand V=110 mc, 2 filtre presa pentru namol, 1 conteiner V=10 mc pentru namolul filtrat. Apele cu urme de uleiuri vor fi directionate initial, catre separatorul de produce petroliere.

Apele pluviale, 481 l/s, rezultate de pe amplasament vor fi colectate prin guri de scurgere si evacuate in reteua de canalizare de ape pluviale a incintei.

Parametrii apelor evacuate din sta ia de epurare vor corespunde valorilor reglementate prin Avizul de Gospodarire a Apelor si nu vor depasi limitele reglementate prin H.G.352, art.35 anexa 2, "Tabelul nr. 1- Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în re elele de canalizare ale localit ilor, precum si prevederile contractului incheiat cu administratorul retelei/statie de epurare.


MCO 14/10

83

TABELUL Nr. 4.1.2: BILAN UL apelor uzate

Totalul apelor uzate

generate APE UZATE EVACUATE APE DIRECTIONATE SPRE

REUTILIZARE/RECIRCULARE Comentarii

m3/zi m3/an menajere industriale pluviale in acest obiectiv

tre alte obiective

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ape menajere 11,91 4347 11,91 4347

Ape uzate tehnologice 1848 674520 1848 674520

Ape pluviale 288

(t=10 min)

28880 (t=100 zile)

4.1.2.3. Regimul/graficul gener rii apelor uzate;

Sistemul de ap de r cire va fi de tipul circula ie închis . C ldura preluat de la condensatorul principal i de la sistemul auxiliar de r cire va fi r cit prin intermediul unui turn de r cire (alc tuit din 8 celule). Recircularea apei de r cire va fi asigurat de sta ia de pompe ap de

cire, care este o prelungire a bazinului turnului de r cire. Gradul de recirculare a apei este de 97,8% .

Ape uzate tehnologice, evacuate continuu:

Q uz teh mediu = 62 mc/h (purja) + 13 mc/h (inst.demineralizare) +2 mc/h (apa racire) = 77 mc/h = 1.848 mc/zi


MCO 14/10

84

4.1.2.4. Refolosirea apelor uzate

In cadrul CCCT, gradul de recirculare a apei este 97,8% .

Pentru recircularea apelor in sistemul de ap de r cire, sunt necesare urm toarele tratamente chimice:

- decarbonatarea apei brute;

- dozarea în apa de tratare a clorului sau a biocidelor pentru prevenirea dezvolt rii substan elor organice;

- dozarea în sistemul de circula ie al apei de r cire de acid sulfuric i inhibitori anticoroziune, pentru controlul pH –ului i evitarea coroziunii componentelor.

Tratarea apei necesar centralei de condensatie se realizeaz prin intermediul a dou sta ii separate:

Sta ia de decarbonatare a apei brute (364 mc/h)

Decarbonatarea apei brute are loc în dou decantoare (cu capacitate de 100 m3/h fiecare), prin utilizarea reactivilor chimici: Ca(OH2), NaOCl, FeCl3 i polielectroli ii, care decanteaz materiile în suspensie, în scopul ob inerii calit ii necesare.

Apa decarbonatat este utilizat pentru prepararea apei demineralizate i tratarea apei de r cire.

Pentru circuitul închis al apei de r cire este necesar un debit de ap de tratare de cca. 0.095 mc/s (342 mc/h), care trebuie compensate în mod continuu la înc rcarea maxim , din care:

- 0.077 mc/s (280 mc/h) pentru acoperirea pierderilor prin evaporare;

- 0.017 mc/s (62 mc/h) pentru apa de purjare.

Apa de r cire este filtrat continuu pentru îndep rtarea materiilor în suspensie i pentru reducerea ancas rii.

Calitatea apei decarbonatate preparat este urm toarea:

Nr. crt. Indicator UM Valori

1. Suspensii mg/l <10

2. Conductivitate S cca. 300

3. pH - 9,5

4. Duritate 0dH 2,5

5. SO4 mg/l cca. 96


MCO 14/10

85

Sta ia de demineralizare a apei (debit maxim 22 mc/ h).

Sta ia de demineralizare (folosit în special pentru îndep rtarea mineralelor) este alc tuit din dou linii de filtrare alcatuite din filtre cationice, filtre anionice i filtre cu pat mixt .

Pentru prepararea apei demineralizate sunt prev zute depozite de HCl i NaOH.

Calitatea apei demineralizate ob inute în instalatia de tratare chimica a apei este urm toarea:

Nr. crt.

Indicator UM Valori

1. Conductivitate (25 0C) S/cm < 0,2

2. Fier mg/l < 0,02

3. Natriu mg/l < 0,01

4. Cupru mg/l < 0,003

5. SiO2 mg/l < 0,02

Apele uzate provenite de la circuitul ap -abur, sta ia de demineralizare a apei i sistemul de r cire sunt colectate într-un rezervor de r cire de 30 m3 i apoi sunt transferate într-un rezervor de neutralizare de 200m3, pentru a se asigura valoarea pH-ului stabilit prin lege pentru calitatea apelor uzate evacuate.

Pentru sedimentarea suspensiilor din apa intrat în turnurile de r cire s-au prev zut doua rezervoare de sedimentare, cu o capacitate de 300 m3 fiecare.

4.1.2.5. Alte m suri pentru mic orarea cantit ii de ape uzate i de poluan i

Nu sunt prevazute alte masuri. Gradul de recirculare a apei este de 97,8% .

4.1.2.6. Locul de desc rcare a apelor uzate neepurate/epurate: în canalizarea or eneasc , în sta ia de epurare sau direct în receptori naturali

Sistemul de colectare a apelor uzate va fi de tip selectiv si divizor, dupa cum urmeaza: Apele uzate menajere, rezultate de la personalul angajat vor fi evacuate in canalizarea orasului fara preepurare. Apele uzate tehnologice organice, provenite de la circuitul ap -abur, sta ia de demineralizare a apei i sistemul de r cire sunt colectate într-un rezervor de r cire de 30 m3 i apoi sunt transferate într-un rezervor de neutralizare de 200 m3, pentru a se asigura valoarea pH-ului stabilit prin lege pentru calitatea apelor uzate evacuate.


MCO 14/10

86

Pentru sedimentarea suspensiilor din apa intrat în turnurile de r cire s-au prev zut doua rezervoare de sedimentare, cu o capacitate de 300 m3 fiecare.

Debitul de ap uzat evacuat continuu din rezervoarele de sedimentare este de 62 mc/h .

Apele uzate tehnologice organice, cu urme de uleiuri de la sala masini si cazanul de abur se vor trece printr-un separator de uleiuri/produse petroliere. Pentru separarea uleiurilor i produselor petroliere cu densitate între 0,80-0,95 g/cmc, se utilizeaz separatorul de

ulei/produs petrolier. Separatorul de uleiuri/produse petroliere este destinat pentru tratarea apelor uzate uleioase ce necesit un grad ridicat de separare – eficien a separ rii =99,98%. Separatorul de uleiuri/produse petroliere este prev zut cu separator de n mol încorporat i cu filtru coalescent. Debitul de ap uzat evacuat din separatoare este de 13 mc/h.

Apele pluviale, 481 l/s, rezultate de pe amplasament vor fi evacuate in canalul de ape pluviale a incintei.

4.1.2.7. Condi ii tehnice pentru evacuarea apelor uzate în re eaua de canalizare a altor obiective economice

Parametrii apelor evacuate din sta ia de epurare vor corespunde valorilor reglementate prin Avizul de Gospodarire a Apelor si nu vor depasi limitele reglementate prin H.G.352, art.35 anexa 2, "Tabelul nr. 1- Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în re elele de canalizare ale localit ilor, precum si prevederile contractului incheiat cu administratorul retelei/statie de epurare, respectiv:

Nr. crt.

Indicatorul de calitate U.M. Valorile maxime

admise Metoda de analiz 3)

1. Temperatura 0C 40

2. PH unit i pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97

3. Materii în suspensie mg/dm3 350 STAS 6953-81

4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/dm3 300 SR EN 1899 2/2002

5. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu [CCOCr

1] mg O2/dm3 500 SR ISO 6060/96

6. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30 SR ISO 7150-1/2001

7. Fosfor total (P) mg/dm3 5,0 STAS 10064-75

8. Cianuri totale (CN) mg/dm3 1,0 SR ISO 6703/1-98-2/00

9. Sulfuri i hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1,0 SR ISO 10530-97

10. Sulfi i (SO32-) mg/dm3 2 STAS 7661-89

11. Sulfa i (SO42-) mg/dm3 600 STAS 8601-70

12. Fenoli antrenabili cu vapori de ap (C6H5OH) mg/dm3 30 SR ISO 6439:2001; SR ISO 8165/1/00

13. Substan e extractibile cu solven i organici mg/dm3 30 SR 7587-96

14. Detergen i sintetici biodegradabili mg/dm3 25 SR ISO 17875:1996 SR EN 903:2003

15. Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 STAS 8637-79 SR ISO 8288:2001

16. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,3 SR EN ISO 5961:2002

17. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,5 SR ISO 9174-98


MCO 14/10

87

SR EN 1233:2003

18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,2 SR EN 1233:2003 SR ISO 11083-98

19. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 STAS 7795-80; SR ISO 8288:2001

20. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1,0 STAS 7987-79 SR ISO 8288:2001

21. Zinc (Zn2)2 mg/dm3 1,0 STAS 8314-87; SR ISO 8288:2001

22. Mangan total (Mn) mg/dm3 2,0 SR 8662/1-96 SR ISO 6333-96

23. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,5 SR EN ISO 7393-1:2002; SR EN ISO 7393-2:2002; SR EN ISO 7393-13:2002

Ape uzate tehnologice rezult de la: - purjare turn de racire, 62 mc/h, sunt preepurate prin intermediul a 2 bazine de

sedimentare de 2 x 300 mc, pentru depunerea particulelor solide aflate în suspensie. - purjare instalatie de tratare apa 13 mc/h, sunt racite in rezervorul racire de 30 mc,

dupa care urmeaza corectare pH prin dozare NaOH dintr-un rezervor de 30 mc si/sau HCl dintr-un rezervor de 5 mc in bazinul de neutralizare de 200 mc, dupa care sunt sediméntate prin intermediul celor 2 bazine de sedimentare de 2 x 300 mc.

- Dupa preepurare sunt evacuate in canalizarea municipiului Satu Mare.

4.1.2.8.Instala iile de preepurare i/sau epurare pentru apele uzate turn de racire;

o 2 bazine de sedimentare 2 x 300 mc;

pentru apele uzate statie de tratare apa bruta; o statia de racire cu 1 rezervor de racire de 30 mc; o statia de preparare reactivi, compusa din:

- depozit NaOH de 30 mc - 2 pompe de dozare solutie NaOH - rezervor de amestec solutie NaOH de 500 l - pompe dozare amestec cu pulverizare de siguranta in bazinul de - neutralizare; - depozit HCl de 5 mc - 2 pompe de dozare solutie HCl - rezervor de amestec solutie HCl de 500 l - pompe dozare amestec cu pulverizare de siguranta in bazinul de - neutralizare;

o bazin de neutralizare de 200 mc; o cele 2 bazine de sedimentare 2 x 300 mc; o 2 pompe de namol pentru namol din bazinele de sedimentare; o 2 rezervoare de namol de 10 mc fiecare; o 2 filtru presa pentru namol; o 1 conteiner de 10 mc pentru namol filtrat.


MCO 14/10

88

4.1.2.9.Gospod rirea n molului rezultat.

Materia organica – namolul acumulat in bazinele de tratare, va fi deshidratat cu filtru presa si depozitat in conteinere, in functie de calitatea acesteia poate fi tratat cu compost si folosita ulterior la ameliorarea calitatii solului sau daca nu satisface cerintele va fi eliminat de pe amplasament prin firme autorizate.

4.1.3.PROGNOZAREA IMPACTULUI

4.1.3.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra condi iilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;

Efectul captarii Vetis la nivel regional

Viitoarea captare Vetis (140 l/s) este amplasata conform planului de situa ie in apropierea localitatii Vetis (Fig. 2.1). la cca 700 m de raul Some .

Debitele medii exploatate in anul 2010 prin cele doua mari capt ri din zona sunt apropiate de cele din perioada de derulare a proiectului SQUASH NATO SfP 973684, inregistrandu-se chiar o reducere de 55 l/s a debitului prelevat din acviferal de adancime:

Doba-Vetis = 100.13 l/sec, comparativ cu 100.04 l/sec Martinesti-Micula = 318.85 l/sec comparativ cu 373.15 l/sec.


MCO 14/10

89

Pentru inceput s-a efectuat o simulare fara a tine cont de captarea Vetis. Parametrii hidrogeologici precum si alimentarea acviferului din precipitatii sunt cele din etapa de calare. Debitele exploatate sunt in schimb cele actuale. Hidroizohipsele rezultate sunt prezentate in Fig. 2.2.

Conditiile de margine de la limita amonte sunt conditii de tip Dirichlet (cota hidraulica impusa) si permit determinarea debitelor care intra in domeniu. Aceste debite au fost utilizate la limita estica drept conditii de margine de tip Neuman (debit impus) in rularile care au ca scop determinarea efectului captarii Vetis asupra nivelurilor din freatic si din acviferul de adancime. In acest fel se evita o supraevaluare a debitului care intra in cadrul domeniului modelat din exteriorul acestuia. Piezometria obtinuta dupa introducerea in calcul a debitului prelevat de viitoarea captare Vetis este prezentata in Fig. 2.3. Se observa ca alura hidroizohipselor este practic neschimbata, efectul captatii fiind resimtit strict local.


MCO 14/10

90

In continuare, se prezinta un detaliu al modelului global, cu scopul de a pune in evidenta efectul captarii Vetis (Fig. 2.4).

Diferentele de nivel rezultate in cadrul modelului global ca urmare a introducerii captarii Vetis sunt nesemnificative pe cea mai mare parte a domeniului analizat (Fig 2.5), cu exceptia zonei limitrofe captarii, pe teritoriul roman. Efectul captarii nu se resimte decat in foarte mica masura in aval de hidroizohipsa care trece in apropierea captarii Doba, denivelarile din Ungaria datorate noii captari fiind mai mici de 15- 20 cm. Denivelarile reduse din acvifer dupa introducerea captarii Vetis se explica prin faptul ca in anumite zone raul Somes-Szamos alimenteaz mai puternic acviferul, contribuind la mentinerea nivelurilor apei subterane. De asemenea, in zonele de drenaj, debitul pierdut de acvifer in rau este mai redus in conditiile unei scaderi (chiar reduse) a nivelurilor din acvifer.


MCO 14/10

91

S-a luat in considerare si efectul schimb rilor climatice sau al unei succesiuni de ani secetosi, reducând uniform realimentarea acviferului. Si in acest caz, la limita estica (zona de alimentare) s-au utilizat conditii de margine de tip Neuman (debit impus) pentru a nu forta intrarea in domeniu a unui debit nerealist.

In continuare, se prezinta izoliniile denivel rilor Dh, dupa micsorarea alimentarii din precipitatii cu 35% (Fig. 2.6). Se observa ca denivelarile sunt maxime in zona sudica (-1.2 m) si nordica (-1.6 m) a domeniului, fiind insa mult mai mici in zona de influenta a raului Somes.


MCO 14/10

92

In Fig. 2.7 sunt prezentate denivelarile in aceleasi conditii de diminuare a alimentarii din precipitatii cu 35%, dar tinand cont si de prezenta captarii Vetis, care va preleva un debit de 140 l/s. Denivelarile raman practic neschimbate in sud si nord, dar sunt mai mari cu aproape 70 cm in zona captarii in conditii de seceta: aceste denivelari depasesc 40-50 cm si pe teritoriul Ungariei in apropierea frontierei. Asa cum s-a aratat insa (Fig. 2.5) influenta capt rii Vetis, considerata ca unic factor perturbator, este extrem de redusa in special pe teritoriul Ungariei (sub 15-20 cm). Ca urmare, factorul major care va influenta si in viitor nivelul apelor subterane din zona il constituie reducerea alimentarii acviferului in cazul unor ani secetosi. Seceta are efecte generalizate asupra intregului acvifer, cu mult mai mari decat efectele captarii, care au un caracter local. In continuare, se prezinta ca rezultat al rularilor, valorile schimbului de debit intre rau si acvifer atat in varianta de alimentare normala din precipitatii a acviferului (Recharge 100%), cat si in conditii de seceta (Recharge 65%). Semnul „+" indica un debit care intra in acvifer, iar semnul „-'" debitul care paraseste acviferul fiind drenat de rau.

Rulare Debit pierdut de rau (mc/s) Debit preluat de rau (mc/s)

Recharge 100%, Qvetis=0 l/s +0.002 -0.981

Recharge 100%, Qvetis=140 l/s +0.002 -0.933

Recharge 65%, Qvetis=0 I/s +0.150 -0.434

Recharge 65%, Ovetis=140 l/s +0.184 -0.413


MCO 14/10

93

Se observa ca in condi ii normale (Re 100%) circa 48 l/s din cei 140 l/s exploatati la Vetis provin din diminuarea pierderilor din acvifer in rau pe portiunea de pe teritoriul Romaniei (933 l/s fata de 981 l/s in situa ia fara captare). Restul de 92 de l/s sunt mobilizati din zonele limitrofe captarii, conducand astfel la scaderea nivelului in aval. In conditii de seceta, cca 34 l/s din cei 140 l/s de la Vetis provin din cresterea alimentarii acviferului de catre raul Somes (184 l/s fata de 150 l/s), iar 21 l/s din diminuarea pierderilor de debit din acvifer in rau (413 l/s fata de 434 l/s in situatia de alimentare normala). Diferenta de 85 l/s reprezinta resurse mobilizate din acvifer. Se mentioneaza ca valorile schimbului de debit dinspre rau spre acvifer au fost calculate considerand invarianta conductanta patului albiei. In realitate, este foarte posibil ca la schimbarea sensului in care are loc schimbul de debite dintre rau si acvifer conductanta sa prezinte o scadere importanta datorita colmatarii patului albiei. Conductanta poate sa devin pana la un ordin de marime mai mica atunci cand schimbul de debite are loc dinspre rau spre acvifer fata de situatia in care schimbul este dinspre acvifer spre rau. Explica ia este legata de migrarea particulelor foarte fine aflate in suspensie in apa raului in primii cm din patul albiei, producand un efect de colmatare a acestuia. Ca minare a rezistentei hidraulice mai ridicate a patului albiei (conductanta mai redusa), debitul care tranziteaza zona colmatata este mai redus. Din contra, in cazul in care schimbul de debit are loc in sens invers, particlulele fine de pe fundul albiei sunt expulzate, ceea ce conduce la diminuarea rezistentei hidraulice, respectiv la cresterea conductantei si a debitului care trece in rau. Tot ca rezultat al rularilor sunt prezentate valorile debitului care traverseaza zona de granita intrand in Ungaria atat in varianta actuala de exploatare, cat si dupa realizarea captarii Vetis.

Rulare Layeir Debit pe grani a (mc/s)

Recharge 100%. Qvetis=0 l/s Layer 1 -1.733 Layer 3 -0.908

Recharge 100%, Qvetis=140 l/s Layer 1 -1.694 Layer 3 -0.885

Recharge 65%. Qvetis=0 I/s Layer 1 -1.335 Layer 3 -0.731

Recharge 65%. Qvetis=140 l/s Layer 1 -1.293 Layer 3 -0.705

Se observa ca dupa introducerea captarii Vetis, in varianta de alimentare normala (Re 100%), debitul la frontiera scade cu 62 l/s (din care cca 39 l/s in stratul 1 -acviferul freatic- si 23 l/s in stratul 3, acviferul captiv). In varianta cu alimentare redusa (Re 65%) debitul la frontiera scade cu 68 l/s (din care cca 42 l/s in stratul 1 si 26 l/s in stratul 3). Pentru usurinta întelegerii, aceste calcule sunt prezentate si tabelar in continuare.

Stratul acvifer Varianta Re 100% Varianta Re 65%

1 1733 - 1694 = 39 l/s 13335 - 1293 = 42 l/s

3 908 - 885 = 23 l/s 731 - 705 = 26 l/s

Total 62 l/s Total 68 l/s


MCO 14/10

94

Cu alte cuvinte, efectul prelevarii unui debit de 140 l/s din zona captarii Doba conduce la o diminuare totala de 62, respectiv 68 l/s a resursei de pe teritoriul maghiar. In schimb, in condi ii de seceta debitul care traverseaza frontiera dintre Romania si Ungaria are o scadere semnificativa fata de debitul transfrontalier in conditii normale de alimentare a acviferului. Astfel, in condi ii de seceta debitul scade cu aproximativ 400 l/s in stratul 1 (acviferul freatic) si cu 180 l/s in stratul 3 (acviferul captiv) atat in situatia fara captare, cat si in situatia cu captare.

Stratul acvifer Fara Vetis Cu Vetis

1 1733- 1335 = 398 l/s 1694 - 1293 = 401 l/s

3 908 - 731 = 177 l/s 885 - 705 = 180 l/s

Total 575 l/s Total 581 l/s

Rezulta ca atat bilantul de debit, cat si examinarea variatiei nivelurilor pun in evidenta o influenta putin semnificativa a realiz rii captarii Vetis asupra resursei de apa si nivelurilor de pe teritoriul Ungariei, comparativ cu efectele unor perioade secetoase. Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), fiind mai mare cu un ordin de m rime.

Efectul captarii Vetis la nivel local In cadrul modelului global dimensiunile celulelor in zona Doba Vetis sunt destul de mari (550/550 m pana la 600/650 m), toate cele 6 puturi fiind amplasate intr-o singura celula. Ca atare, denivelarea din zona captarii trebuie privita ca o denivelare medie in celula continand puturile ca si in celulele imediat vecine. Se mentioneaza ca in zona captarii miscarea nu mai este plan orizontala, fiind necesara rafinarea modelului, cu un grid avand celule de dimensiune mai mica. In cadrul modelului de detaliu dimensiunile celulelor au fost de 1 m in zona captarii, ajungand pana la 50 m in afara zonei de influenta a acesteia, spre marginea domeniului modelat. In fig. 3.1 este prezentat un plan de detaliu cu amplasarea preconizata initial a puturilor captarii Vetis in cadrul proprietatii detinute de Beneficiar. Solutia propusa de amplasare a unor puturi de mare diametru (1.5 m) la distanta foarte redusa intre ele (de numai 6 m), desi corect din punct de vedere al calculului debitului, nu tine seama de urmatoarele aspecte:

- Practica din domeniu, de regula puturile fiind amplasate la o distanta minima de

50 de metri (Normativ privind captarea apelor subterane) - Debitul capabil al unui put, in Romania cele mai mari debite captate din freatic

nedepasind 15 l/s - Posibilitatea auto-colmatarii stratului acvifer ca urmare a fortarii acestuia si

datorita pomparii continue - Necesitatea prevederii unui numar suplimentar de puturi de cel putin 20% din

numarul total (necesare pentru revizii, reparatii, iesire din functiune etc)


MCO 14/10

95


MCO 14/10

96

Ca urmare, s-au efectuat calcule pentru a pune in evidenta denivelarile rezultate in puturile de exploatare in urmatoarele ipoteze:

- Puturi amplasate la 30 m (pentru a se incadra in limitele proprietatii), respectiv la 6 m - Alimentare din amonte la valoarea de calibrare (Recharge Re 100%), respectiv

valoare redusa la 65% din valoarea de calibrare (Re65) pentru a tine seama de posibilitatea aparitiei unor ani secetosi.

- Conductivitate hidraulica de 100 m/zi (valoare optimista), respectiv de 50 m/zi (valore probabila). Pentru a putea evalua vizual efectul captarii Vetis la nivel local se prezinta pentru inceput alura hidroizohipselor in varianta fara captare, atat pentru alimentarea din precipitatii rezultata din calibrare (Fig. 3.2), cat si in varianta unor conditii de seceta (Fig. 3.3) pentru o conductivitate hidraulica de 50 m/zi.


MCO 14/10

97

Fig. 3.3. Modelul local. Alura hidroizohipselor in situa ia ini iala (fara captarea Vetis)

pentru alimentarea diminuata cu 35%

Prin rularea modelului global, dar cu diminuarea alimentarii din precipitatii nivelurile din interiorul domeniului au scazut cu aproximativ 2m la limita amonte. Se observa astfel ca in timp ce in ipoteza de alimentare integrala (de calare) nivelul in amonte este putin peste 121 m. in cazul al doilea (alimentarea diminuata cu 35%) nivelul din modelul local este cu putin peste 119.0 m. In ambele cazuri, la limita aval a fost pastrata conditia de margine din ipoteza 1 pentru a obtine situatia cea mai defavorabila de functionare a captarii.

In continuare, s-au efectuat rulari introducand un debit de 140 l/s la captarea Vetis. In tabelele urmatoare sunt prezentate comparativ nivelurile in varianta de amplasare a puturilor la 30 m, respectiv 6 m.

Re100%. k100, pu uri la 30 m ID X Y Np_init Np_K100_Re100% dH P1 335521.72 701340.10 118.79 115.79 -3.00 P2 335547.36 701372.10 118.80 115.68 -3.12 P3 335562.62 701397.40 118.80 115.66 -3.14 P4 335568.16 701429.95 118.79 115.62 -3.17


MCO 14/10

98

P5 335577.40 701468.93 118.78 115.67 -3.11 P6 335582.50 701498.58 118.77 115.76 -3.01

Re100%. k100; pu uri la 6 m ID X Y Np_init Np_K100_Re100% dH

P1a 335521.72 701340.10 118.79 115.36 -3.43 -0.43 P2a 335547.36 701372.10 118.80 115.24 -3.56 -0.44 P3a 335562.62 701397.40 118.80 115.19 -3.61 -0.47 P4a 335568.16 701429.95 118.79 115.21 -3.58 -0.41 P5a 335577.40 701468.93 118.78 115.29 -3.49 -0.38

P6a 335582.50 701498.58 118.77 115.40 -3.37 -0.36

Se observa ca in situatia cea mai favorabila de conductivitate hidraulica si de alimentare prin percolare a stratului acvifer, denivelarea in putul central este de 3.61 m in varianta de amplasare la 6 m, adica cu 0.47 m mai jos decat in cazul puturilor amplasate la 30 de m. De asemenea se observa curbarea hidroizohipselor, ceea ce indica fortarea stratului acvifer pe o zona concentrata. Alura hidroizohipselor pune in evidenta de asemenea depasirea locala a capacitatii stratului acvifer si mobilizarea unor resurse dinspre raul Some .


MCO 14/10 99

Re65%, k50, puturi la 30 m

ID X Y Np_init Np_K50_Re65% dH

P1 335521.72 701340.10 118.79 114.67 -4.12

P2 335547.36 701372.10 118.80 114.45 -4.35

P3 335562.62 701397.40 118.80 114.41 -4.39

P4 335568.16 701429.95 118.79 114.34 -4.45

P5 335577.40 701468.93 118.78 114.42 -4.36

P6 335582.50 701498.58 118.77 114.61 -4.16

Re65%, k50, puturi la 6 m

ID X Y Np_init Np_K50_Re65% dH

P1a 335521.72 701340.10 118.79 113.73 -5.06 -0.94

P2a 335547.36 701372.10 118.80 113.50 -5.30 -0.95

P3a 335562.62 701397.40 118.80 113.39 -5.41 -1.02

P4a 335568.16 701429.95 118.79 113.43 -5.36 -0.91

P5a 335577.40 701468.93 118.78 113.59 -5.19 -0.83

P6a 335582.50 701498.58 118.77 113.81 -4.96 -0.79


MCO 14/10 100

In varianta in care conductivitatea hidrualica este de 50 m/zi, iar alimentarea prin percolare scade cu cca 35%, denivelarile in varianta puturilor amplasate la 6 m ajung pana la 5.41 m (adica peste 45% din inaltimea zonei saturate, considerata de 12 m), fiind cu 1.02 m mai mari decat in cazul puturilor amplasate la 30 m. Pe de alta parte, alura hidroizohipselor pune in evidenta o puternica alimentare dinspre raul Somes. In realitate, marimea debitului de alimentare dinspre Somes depinde de evolutia gradului de colmatare al albiei, care nu poate fi masurat sau estimat. Ca atare, ipoteza favorabila a alimentarii dinspre Somes trebuie privita cu rezerve. Calculele au fost efectuate in conditii de seceta moderata. In conditii de seceta prelungita (cativa ani) sau de schimbari climatice efectele captarii asupra nivelului apei vor fi si mai pronuntate. Chiar si o distanta de 30 m intre puturi trebuie privita ca o varianta minimala de amplasare a acestora. La numarul prevazut de puturi trebuie adaugat minim unul sau chiar doua puturi de rezerva. Avand in vedere considerentele expuse anterior, se recomanda achizitionarea unui teren suplimentar catre raul Somes in prelungirea captarii propuse. Se mentioneaza ca puturile trebuie amplasate paralel cu hidroizohipsele pentru a a avea eficienta maxima.


MCO 14/10 101

Concluzii generale, rezultate din STUDIULUI HIDROGRAFIC APLICAT BAZINULUI SOMES-TISA PENTRU OBIECTIVUL

CENTRALA ELECTRICA DE CONDENSATIE ECHIPATA CU CICLU COMBINAT DE 400 MW VETIS SATU MARE

In cadrul studiului, bazat pe modelul elaborat in cadrul proiectului SQUASH NATO SfP 973685, s-a examinat efectul preconizatei capt ri Vetis asupra nivelurilor si debitelor din acvifer la doua sc ri diferite:

La nivel global, pentru întregul acvifer, atât in România cat si in Ungaria. La nivel local, in zona limitrofa capt rii, numai pe teritoriul României.

Studiul a fost efectuat in doua variante de alimentare a acviferului din precipita ii: Varianta Re 100%. reprezentând alimentarea in condi ii normale, corespunz toare situat Studiul a pus in evidenta urm toarele: In varianta de alimentare normala, mic orarea nivelurilor in Ungaria datorita capt rii Vetis nu dep te 15-20 cm in zona de frontiera, sc zând sub 10 cm la distante mai mari de 10 km de grani a. O mare parte (circa 48 l/s) a debitului prelevat de captarea Vetis este acoperita de modificarea schimburilor de debit dintre râul Some si acvifer. Restul de 92 de l/s fiind mobiliza i din zonele limitrofe capt rii. In varianta de alimentare redusa cu 35% se produce o coborâre generala a nivelurilor, destul de pronun ata in zonele nordice si sudice ale domeniului, cuprinsa intre 1.2 m in sud si 1.6 m in nord, dar mult mai redusa in zona centrala unde se resimte efectul favorabil al schimburilor de debit intre râul Some si acvifer. Denivel rile pe teritoriul maghiar ca urmare a diminu rii alimentarii din precipita ii in zona influen at de viitoarea captare sunt, in general, mai mici de 50-60 cm. Intrarea in func iune a capt rii nu modifica semnificativ situa ia nivelurilor din Ungaria in condi ii de seceta, in zona de influenta a acesteia denivelarea fiind asa cum s-a ar tat mai mica de 15-20 cm in imediata vecin tate a frontierei. In condi ii de seceta, din cei 140 l/s preleva i de captarea Vetis, aproximativ 55 l/s provin din cre terea alimentarii acviferului de c tre râul Some (34 l/s) si din diminuarea pierderilor de debit din acvifer in rau (21 l/s). Cea mai mare parte, 85 l/s reprezint resurse mobilizate din acvifer. Dup introducerea capt rii Vetis. atât in varianta de alimentare normala (Re 100%), cat si in cea de alimentare redusa (Re 65%) debitul la frontiera scade cu ceva mai mult de 60 l/s (din care cea 40 l/s in stratul 1 (freatic) si aprox 20 l/s in stratul 3 (acviferul captiv). Cu alte cuvinte, efectul prelev rii unui debit de 140 l/s din zona capt rii Doba conduce la o diminuare totala de 60 l/s a resursei de pe teritoriul maghiar. In condi ii de seceta debitul care traverseaz frontiera dintre România si Ungaria are o sc dere semnificativa fata de debitul transfrontalier in condi ii normale de alimentare a acviferului. Astfel, debitul scade cu cea 400 l/s in stratul 1 (acviferul freatic) si cu 180 l/s in stratul 3 (acviferul captiv) atât in situa ia fara captare, cat si in situa ia cu captare. Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), fiind mai mare cu un ordin de m rime. - Aceste considerente sunt valabile in condi iile p str rii nemodificate a

conductantei hidraulice indiferent de sensul in care are loc mi carea apei (dinspre rau spre acvifer sau in sens contrar). Colmatarea superficiala a patului albiei datorita suspensiilor fine ie de calare a parametrilor modelului.


MCO 14/10 102

- Varianta Re 65%. reprezentând o diminuare a alimentarii din precipita ii cu 35%

fata de situa ia de calare. Se atrage aten ia ca diminuarea cu 35% a valorii percolarii corespunde unei diminu ri mai pu in semnificative a precipita iilor, rela ia dintre cele doua m rimi nefiind una de stricta proportionalitate

- din apa râului Some poate conduce la rezistente hidraulice mai mari si deci la un schimb de debit mai redus decât cel estimat prin modelare. Evolu ia gradului de colmatare a albiei nu poate fi insa anticipata prin modelare matematica.

4.1.3.2. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimb ri previzibile ale condi iilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului; - Asigurarea necesarului de apa (Q=140 l/s) din subteran pun in evidenta o influenta

putin semnificativa a realiz rii capt rii Vetis asupra resursei de apa din zona si a nivelurilor de pe teritoriul Ungariei, comparativ cu efectele unor perioade secetoase.

- Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), fiind mai mare cu un ordin de m rime.

- Captarea din Raul Somes a unui debit de 0,140 mc/s nu produce modific ri

majore asupra regimului de scurgere a râului.

4.1.3.3. Calitatea apei receptorului dup desc rcarea apelor uzate, comparativ cu condi iile prev zute de legisla ia de mediu în vigoare;

Calitatea apelor uzate tehnologice, comparativ cu valorile maxime admise conform HG 352/2005 pentru canalizare NTPA 002 si pentru R.Somes NTPA 001, sunt prezentate in tabelul urmator:

In urma comparatiilor realizate se constata, ca valorile limita admise nu sunt depasite pentru receptor natural si nici pentru canalizare. În ceea ce priveste calitatea apelor uzate tehnologice evacuate, aferente noii investitii, se constata ca aceste ape teoretic, nu vor avea incarcari care sa afecteze calitatea nici unui receptor, respectiv canalizarea orasului sau a Raului Somes. In schimb apele uzate menajere nu pot fi evacuate in R.Somes fara o epurare mecano-biologica.

Nr. crt.

Indicatorul de calitate U.M. Valori

estimate

Valorile maxime admise

pentru canalizare

Valorile maxime admise pentru receptor natural

1. Temperatura 0C 20-25 40 35

2. PH unit i pH

7-8 6,5-8,5 6,5-8,5

3. Materii în suspensie mg/dm3 10-15 350 35,0 (60,0)

4. Sulfa i (SO42-) mg/dm3 96-100 600 600,0

5. Substan e extractibile cu solven i organici

mg/dm3 5-10 30 20,0

6. Detergen i sintetici biodegradabili

mg/dm3 0,5 25 0,5

7. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,01 0,2 0,01

Fier total ionic (Fe2+, Fe3+) mg/dm3 <0,02 - 5


MCO 14/10 103

4.1.3.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de ap i asupra zonelor de coast , provocat de apele uzate generate i evacuate; Nu se vor evacua ape uzate neepurate în receptor natural i apa de suprafa a. Evacuarea apelor uzate se va face dupa o epurare, pana la atingerea parametrilor pentru receptor. Înainte de evacuarea apei uzate rezultate din activitatea sursei de producere energie electrica se vor efectua m sur tori ale indicatorilor de calitate, astfel încât valorile acestora s se încadreze în limitele impuse de Autorizatia de Gospod rire a Apelor.

4.1.3.5. Folosin e de ap (zone de recreere, prize de ap , zone protejate, al i utilizatori) în zona de impact poten ial provocat de evacuarea apelor uzate;

Nu sunt folosinte de apa. Apa uzata preepurata se va evacua in reteaua de canalizare.

4.1.3.6. Posibile desc rc ri accidentale de substan e poluante în corpurile de ap subterane (descrierea pagubelor poten iale); Nu sunt posibile desc rc ri accidentale de substan e poluante în corpurile de ap , respectiv raul Somes, deoarece nu sunt evacuari directe in receptorul natural si se afla la o distanta de 750 m de amplasament.

4.1.3.7. Impactul transfrontier ; Studiul a fost efectuat in doua variante de alimentare a acviferului din precipita ii: Varianta Re 100%. reprezentând alimentarea in condi ii normale, corespunz toare situatiei, Studiul a pus in evidenta urm toarele:

In varianta de alimentare normala, mic orarea nivelurilor in Ungaria datorita capt rii Vetis nu dep te 15-20 cm in zona de frontiera, sc zând sub 10 cm la distante mai mari de 10 km de grani a. O mare parte (circa 48 l/s) a debitului prelevat de captarea Vetis este acoperita de modificarea schimburilor de debit dintre râul Some si acvifer, restul de 92 de l/s fiind mobiliza i din zonele limitrofe capt rii.

In varianta de alimentare redusa cu 35% se produce o coborâre generala a nivelurilor, destul de pronun ata in zonele nordice si sudice ale domeniului, cuprinsa intre 1.2 m in sud si 1.6 m in nord, dar mult mai redusa in zona centrala unde se resimte efectul favorabil al schimburilor de debit intre râul Some si acvifer. Denivel rile pe teritoriul maghiar ca urmare a diminu rii alimentarii din precipita ii in zona influen at de viitoarea captare sunt, in general, mai mici de 50-60 cm. Intrarea in func iune a capt rii nu modifica semnificativ situa ia nivelurilor din Ungaria in condi ii de seceta, in zona de influenta a acesteia denivelarea fiind asa cum s-a ar tat mai mica de 15-20 cm in imediata vecin tate a frontierei. In condi ii de seceta, din cei 140 l/s preleva i de captarea Vetis, aproximativ 55 l/s provin din cre terea alimentarii acviferului de c tre râul Some (34 l/s) si din diminuarea pierderilor de debit din acvifer in rau (21 l/s). Cea mai mare parte, 85 l/s reprezint resurse mobilizate din acvifer.


MCO 14/10 104

Dup introducerea capt rii Vetis. atât in varianta de alimentare normala (Re 100%), cat si in cea de alimentare redusa (Re 65%) debitul la frontiera scade cu ceva mai mult de 60 l/s (din care cea 40 l/s in stratul 1 (freatic) si aprox 20 l/s in stratul 3 (acviferul captiv). Cu alte cuvinte, efectul prelev rii unui debit de 140 l/s din zona capt rii Doba conduce la o diminuare totala de 60 l/s a resursei de pe teritoriul maghiar.

Având în vedere cele prezentate, cât i natura receptorului apelor uzate evacuate, respectiv la canalizare, apreciem c instala ia evaluat nu va genera un impact transfrontier din perspectiva utiliz rii si evacuarii apei.

4.1.3.8. Concluzii privind impactul asupra apei

Etapa de construc ie In faza de executie se vor desf ura activit ti de constructie, apa va fi utilizat în principal pentru prepararea materialelor de constuctie, fiind incorporat în produs. Cantit tile de ap utilizat vor fi reduse, nu vor rezulta emisii de ape uzate în apa de suprafat ; Având în vedere m surile pe care beneficiarul le va avea în vedere la construirea obiectivului nu se preconizeaz un impact semnificativ asupra apelor de suprafa .

Perioada de operare

Din bilantul de debit, cat si examinarea variatiei nivelurilor se pune in evidenta o influenta putin semnificativa a realiz rii captarii Vetis asupra resursei de apa si nivelurilor acviferului din regiune si de pe teritoriul Ungariei, comparativ cu efectele unor perioade secetoase. Diminuarea resursei (580 l/s) care traverseaz frontiera in condi ii de seceta este net superioara diminu rii resursei ca urmare a realiz rii capt rii (60 l/s), fiind mai mare cu un ordin de m rime.

Proiectul propune m suri de colectare a apelor uzate menajere i epurarea apelor tehnologice cu evacuare în retea de canalizare oraseneasca, astfel încât nu vor fi emisii de poluanti în apa de suprafat .

Instalatia de tratare si epurarea apei uzate tehnologice este conform cu recomandarile BAT, specifice.

Gradul de recirculare a apei in cadrul CCCC, se încadreaz în valorile prev zute de BAT-urile specifice;

Valorile limita de emisie a apelor evacuate, se incadreaza in normativele specifice, HG 352/2005, NTPA 002 si NTPA 001.


MCO 14/10 105

4.1.3.9.M suri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu apa Etapa de construc ie Organizarea de santier va fi dotata cu sisteme de colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice) se va evita astfel poluarea apei de suprafa i subterane.

Constructorul se va dota cu mijloace de prima interventie si materialele absorbante pentru produse petroliere pentru interven ia imediata în caz de accident sau poluari accidentale.

Perioada de operare Proiectul propune amplasarea unor foraje de monitorizare aval de captarea Vetis,

pentru a urm ri evolu ia nivelului apei subterane din freatic si pentru a interveni cu restrictii de utilizare a apei in condi ii de seceta sau cand nivelul apei scade cu 60 cm in forajele de control.

Instituirea zonei de protec ie sanitar pentru forajele de alimentare cu ap , pentru a preveni contaminarea apei si accesul neautorizat.

Epurarea apelor uzate tehnologice în instala ia de decarbonatare – demineralizare – neutralizare a CCCC, pentru reducerea emisiilor in apa si incadrarea acestora in limitele reglementate.

4.1.3.10.Zone de protec ie sanitar i perimetre de protec ie hidrologic în jurul surselor de ap , lucr rilor de captare, al construc iilor i instala iilor de alimentare cu ap potabil

Se va institui zona de protectie sanitara in jurul forajelor de medie adancime care se vor realiza pentru alimentarea cu apa a obiectivului, conform H.G.nr.930 din 11 august 2005. Se vor respecta si m surile referitoare la protec ia sanitar a construc iilor i instala iilor, prin dimensionarea zonei de protec ie sanitar cu regim sever pentru sta iile de pompare, instala iile de îmbun ire a calit ii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, rezervoarele îngropate, aduc iunile i re elele de distribu ie se va face cu respectarea urm toarelor limite minime:

a) sta ii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cl dirilor; b) instala ii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instala iei; c) rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cl dirilor; d) aduc iuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora; e) alte conducte din re elele de distribu ie, 3 m.

i i desene la capitolul "Apa":

Schema tehnologica a statiei de tratare chimic a apei si schema de bilant ap tehnologic sunt anexate la prezenta documentatie.


MCO 14/10 106

4.2. AERUL

4.2.1. DATE GENERALE

4.2.1.1. Condi ii de clim i meteorologice pe amplasament/zon ;

Zona municipiului Satu Mare se încadreaz în sectorul cu clim continental- moderat ce are ca specific un regim termic moderat, umezeal relativ mare i precipita ii atmosferice bogate. Media anual a temperaturii este de 9,6°C, având la baz urm toarele valori termice: prim vara 10,2°C; vara 19,6°C; toamna 10,8°C; iarna –1,7°C. Perioadele de iarn , datorit a ez rii nordice, sunt mai lungi i mai reci la Satu Mare, valoarea termic medie a anotimpului rece fiind mai sc zut decât valorile înregistrate în celelalte ora e din vest (Oradea sau Timi oara).

Regimul termic este: Tabelul 4.2.1. Temperaturi medii lunare în zona municipiului Satu Mare

Luna I II V I II III X I II

TºC 3,3 2,2 ,5 0,6 5,7 5,6 0,3 9,4 5,6 0,4 ,7 0,7

Alimentat în permanen de c tre masele de aer oceanic înc rcate cu vapori de ap , umiditatea atmosferic este destul de ridicat tot timpul anului (vara 64%, iarna 83%, iar media anual de 71%), asigurând în general o activitate vegetativ normal pentru toate plantele cultivate i spontane. Nebulozitatea relativ redus (5,5) condi ioneaz un num r însemnat de zile însorite (70-75), însumând cca. 2000 ore pe an. Cantitatea anual a precipita iilor variaz în jur de 600 mm, care aproape jum tate cade la sfâr itul prim verii i vara. Precipita iile pot oscila între 400 mm în anii seceto i i peste 1000 mm în cei cu precipita ii abundente. Cantitatea anual maxim de precipita ii înregistrate a fost de 1045 mm, iar cea minim de 378,2 mm. Regimul vânturilor se caracterizeaz prin predominan a curen ilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipita ii prim vara i vara. Circula ia maselor de aer dinspre vest i nord constituie o caracteristic pentru aceast zon . Circula ia aerului din vest are o

frecven de cca. 20%, iar a celei din nord de 11%. Vitezele medii anuale se men in la valori între 3 i 3,8 m/s. Dat fiind altitudinea mic , presiunea atmosferic înregistreaz valori ridicate, în jur de 1000 mbar cu mici oscila ii de la un anotimp la altul. Observa iile meteorologice din ultimii ani arat varia ii mari, de la un an la altul, în ceea ce prive te cantitatea de precipita ii, frecven a i intensitatea vânturilor.


MCO 14/10 107

4.2.1.2. Scurt caracterizare a surselor de poluare sta ionare i mobile existente în zon , surse de poluare dirijate i nedirijate; informa ii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.

Calitatea aerului în zona poten ial afectat de implementarea proiectului centralei cu ciclu combinat, a fost estimat utilizând dou surse de informa ii: 1. Modelarea matematic a transportului i dispersiei poluan ilor în atmosfer în

situa ia existent (f includerea surselor aferente obiectivului analizat), realizat conform metodologiei descrise în paragraful 4.1. (Raportul privind impactul asupra aerului, intocmit de S.C. WESTAGEM S.R.L., prescurtat RIM-A)

Aceasta a luat în considerare toate sursele de emisie majore existente, cu impact în zona poten ial afectat de implementarea proiectului, aflate pe teritoriul României, situate în interiorul unui domeniu spa ial cu dimensiunile de 200 km x 200 km, având centrul în zona de amplasament a centralei, precum i concentra iile de fond datorate transportului poluan ilor la lung distan i fondului natural, m surate la sta ii de monitorizare a calit ii aerului de tip EMEP. Au fost considerate surse de emisie majore:

Sursele apar inând operatorilor având autoriza ie integrat de mediu (instala ii IPPC), incluzând instala iile mari de ardere;

Sursele reziden iale asociate activit ilor casnice (înc lzire reziden ial , preparare hran , etc.);

Traficul rutier. Trebuie men ionat c în incinta parcului industrial din localitatea Veti se desf oar activit i industriale de mic anvergur , ce constituie surse minore de emisie de poluan i atmosferici i au un impact sc zut i strict local asupra calit ii aerului. Rezultatele model rii sunt prezentate în tabelul de mai jos, sub forma intervalelor de valori în care s-au situat concentra iile maxime ale poluan ilor relevan i pentru studiul impactului proiectului centralei electrice asupra calit ii aerului, pe diferite perioade de mediere, la nivelul grilei interioare de calcul utilizat pentru modelare (a se vedea paragraful 4.2.5 „prognozarea polu rii aerului”, din RIM-A).

Tabelul 4.2.A. Concentra ii de fond în zona de influen a obiectivului

Poluant Timp de mediere Concentra ii <<Situa ia

existent >> Unitate de

sur Valori limit (VL) / Valori int (VT)

1 h 12,03 - 75,01 g/m3 200 NO2

an 9,14 - 19,07 g/m3 40

NOx an 11,14 - 26,03 g/m3 30

CO 8 h 985 - 4273 g/m3 10000

1 h 2,97 - 24,63 g/m3 350

24 h 2,79 - 16,58 g/m3 125 SO2

an 2,6 - 5,98 g/m3 20


MCO 14/10 108

Poluant Timp de mediere Concentra ii <<Situa ia

existent >> Unitate de

sur Valori limit (VL) / Valori int (VT)

24 h 20,39 - 72,15 g/m3 50 PM10

an 19,02 - 44,48 g/m3 40

Pb an 5,15 - 5,21 ng/m3 500

As an 0,85 - 0,91 ng/m3 6

Cd an 0,18 - 0,29 ng/m3 5

Ni an 0,6 - 0,9 ng/m3 20

HAP an 1,22 – 19,68 ng/m3 -

Analiza acestor valori ale concentra iilor de fond nu indic , în general, dep iri ale valorilor limit , cu excep ia PM10. Aceste dep iri au loc în municipiul Satu Mare i se datoreaz în special surselor de emisie locale din ora . 2. Datele de monitorizare de la sta ia automat de monitorizare a calit ii aerului din

municipiul Satu Mare În zona poten ial afectat de implementarea proiectului analizat exist o sta ie automat de monitorizare a calit ii aerului: sta ia de fond urban SM-1, amplasat în municipiul Satu Mare. Sinteza datelor de monitorizare de la aceast sta ie pentru anii 2008 i 2009 sunt prezentate în tabelul nr. 4.2.B, fiind incluse num rul de dep iri ale valorilor limit orare i zilnice i concentra iile medii anuale pentru poluan ii supu i analizei.


MCO 14/10 109

Tabelul 4.2.B. Sinteza datelor de monitorizare a calit ii aerului de la sta ia SM-1

Nr. dep iri VL Concentra ia ( g/m3) An Poluant

1 h 24 h an

Procent date

orare valide

NO2 0 - 19,53 91,46

NOx - - 29,73 91,46

SO2 0 0 8,89 91,26

CO - - 160 89,22

2008

PM2,5 - - - -

NO2 0 - 16,29 89,52

NOx - - 25,38 89,61

SO2 - - - -

CO - - 205 92,00

2009

PM2,5 - 0 15,33 92,06

Not : Valorile concentra iilor medii anuale au fost calculate pe baza valorilor medii orare validate.

Se observ c aceste date sunt în general în concordan cu rezultatele model rii matematice a dispersiei poluan ilor realizate pentru situa ia existent a surselor de emisie i c nu au fost înregistrate dep iri ale valorilor limit pentru nici unul dintre poluan i i nici una dintre perioadele de mediere relevante.

4.2.2. SURSE I POLUAN I GENERA I:

4.2.2.1. Identificarea i caracterizarea surselor de poluan i atmosferici aferente obiectivului: activit i/instala ii/echipamente generatoare de poluan i, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora - inclusiv geometria surselor, poluan i atmosferici emi i de fiecare surs

Surse i poluan i genera i în etapa de construc ie

Sursele de emisie de poluan i atmosferici în perioada de construc ie a centralei vor fi asociate activit ilor legate de construc ia suprafe elor carosabile betonate i a corpurilor de cl dire în care se vor desf ura viitoarele activit i tehnologice i administrative.


MCO 14/10 110

Principalele lucr ri i activit i generatoare de poluan i asociate cu construc ia cl dirilor sunt:

S turi: Decopertarea stratului de sol vegetal Excavarea solului Strângerea în gr mezi a p mântului

Poluan ii genera i: particule, poluan i caracteristici gazelor de e apament generate de utilaje

Transportul materialelor de decopert (p mânt, sol vegetal etc.) Poluan ii genera i: particule generate prin resuspensie datorit antren rii generate de deplasarea autovehiculelor i poluan i caracteristici gazelor de

apament generate de acestea

Umpluturi: Desc rcare i împr tiere p mânt pentru realizarea bazei funda iilor Scarificare i compactare

Poluan ii genera i: particule i poluan i caracteristici gazelor de e apament generate de utilaje

Transportul materialelor pentru preg tirea funda iilor Poluan ii genera i: particule generate prin resuspensie datorit antren rii generate de deplasarea autovehiculelor i poluan i caracteristici gazelor de


Preg tirea funda iilor: lucr ri de sudare a fier betonului, cofrare Poluan ii genera i: particule

Turnarea betoanelor în funda ii Poluan ii genera i: particule generate prin resuspensie datorit antren rii generate de deplasarea autovehiculelor (betoniere) i poluan i caracteristici gazelor de e apament generate de acestea

Transport materiale pentru lucr rile de construc ie supraterane Poluan ii genera i: particule generate prin resuspensie datorit antren rii generate de deplasarea autovehiculelor i poluan i caracteristici gazelor de


Ridicarea structurilor supraterane: lucr ri de sudare a fier betonului, cofrare Poluan ii genera i: particule

Turnarea betoanelor în structurile supraterane Poluan ii genera i: particule generate prin resuspensie datorit antren rii generate de deplasarea autovehiculelor (betoniere) i poluan i caracteristici gazelor de e apament generate de acestea


MCO 14/10 111

Realizarea finisajelor interioare i exterioare Poluan ii genera i: particule generate prin resuspensie datorit antren rii generate de deplasarea autovehiculelor (autocamioane) i poluan i caracteristici gazelor de e apament generate de acestea. Emisiile de particule datorate lucr rilor de finisaje în incinta amplasamentelor sunt foarte mici, datorit folosirii de materiale a c ror manipulare nu genereaz emisii de praf (ex. tencuieli deja preparate în solu ie, pere i separatori interni din gips carton, izola ii din vat mineral ). De asemenea, emisiile de compu i organici volatili datorate activit ilor de vopsire sunt reduse, datorit utliz rii de vopseluri pe baz de ap .

Celelalte activit i, de montaj utilaje, realizare re ele edilitare reprezint surse minore de emisii de poluan i în atmosfer , acestea în general datorându-se lucr rilor ce implic manevr ri de pamânt (s turi, umpluturi) i transportului rutier de materiale (conducte, cabluri etc). Toate lucr rile de decopertare, excavare, profilare, înc rcare a solului excavat, lucr ri de fundare i în are structuri supraterane pe amplasamentele viitoarelor corpuri de cl dire reprezint surse de suprafa deschise, libere, cu emisii nedirijate. Traficul în incint pentru transportul p mîntului i al materialelor de construc ii va fi tratat ca o surs liniar . Construc ia drumurilor interne i a platformelor betonate vor avea asociate activit i similare generatoare de emisii de poluan i: s turi, umpluturi, realizare terasamente, preg tire funda ii, turnare platforme de beton, trafic asociat cu transportul de p mânt, balast, materiale de construc ie, beton.

Surse i poluan i genera i în etapa de operare Sursele de poluare în perioada de operare a obiectivului sunt asociate cu:

Arderea combustibilului gazos în instala ia de turbin cu gaze (ITG) apar inând centralei electrice cu ciclu combinat. Aceasta folose te drept combustibil gaz natural, având un consum mediu orar de 76500 Sm3/h. Evacuarea gazelor de ardere rezultate din func ionarea instala iei de turbin cu gaze, dup trecerea prin cazanul de abur recuperator de c ldur , se va face prin intermediul unui co de dispersie având în imea de 60 m deasupra solului i diametrul interior la vârf de 7,5 m.

Arderea combustibilului gazos în cazanul de abur auxiliar, ce va avea o func ionare ocazional (maxim 2000 ore pe an). Acesta va folosi de asemenea gaz natural i va avea în perioadele de func ionare un consum mediu orar de combustibil de 2710 Sm3/h. Evacuarea gazelor de ardere provenite de la cazanul de pornire se va realiza prin intermediul unui co cu în imea de 30 m deasupra solului i diametrul interior la vârf de 1 m.

Poluan ii cu impact asupra calit ii aerului rezulta i prin func ionarea acestor surse de emisie vor fi cei specifici arderii combustibililor gazo i. Se vor emite, în principal: oxizi de azot (NOx) i monoxid de carbon (CO), i în cantit i mici: oxizi de sulf (SOx), pulberi (frac iunea PM2,5), metale grele, compu i organici volatili (COVnm), hidrocarburi policiclice.


MCO 14/10 112

Debitele masice de poluan i caracteristice etapei de operare s-au determinat cu metodologiile EEA/EMEP/CORINAIR (ultima versiune, 2009) („EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook - 2009”) si US EPA/AP-42 (Air CHIEF – Edi ia a cincea actualizat în 2007). În estimarea debitelor masice i a concentra iilor de poluan i s-a inut cont de debitul de gaz natural ars în fiecare unitate, puterea calorific a acestuia i coeficientul de exces de aer (determinat pe baza debitului nominal al ventilatoarelor co urilor i al calculului stoechiometric al arderii).

Tabelul urm tor con ine parametrii fizici ai surselor de emisie asociate etapei de operare a centralei (cele 2 co uri de dispersie a gazelor de ardere).

Tabelul 4.2.C. Parametrii fizici ai surselor de emisie aferente etapei de operare

Co În imea fa de

nivelul solului [m]

Diametrul interior la vârf al

co ului [m]

Viteza de evacuare a

gazelor [m/s]

Temperatura de evacuare a

gazelor [ºC]

ITG – cazan recuperator 60 7,5 16,59 91

Cazan auxiliar 30 1 18,77 242

Sistemul de evacuare gaze de ardere TG Sistemul de evacuare gaze de ardere fierbin i printr-un difuzor i canale de gaze la cazanul recuperator de abur (HRSG). Canalele de evacuare sunt concepute astfel încât s nu vibreze în timpul func ion rii i trebuie s fie echipate cu suficiente compensatoare pentru compensarea diferitelor dilat rilor între TG i HRSG. Canalele de gaze dintre turbina si cazanul recuperator sunt proiectate cu minimum de schimb ri de direc ie a debitului de gaze. Gazele de ardere fierbin i evacuate din turbina de gaze vor fi transferate la cazanul recuperator,în care energia termica din gazele de ardere va fi utilizata pentru a produce abur de înalt presiune. Dup care vor fi în final evacuate in atmosfera printr-un cos de fum. Cosul are în imea fizic de 60 m i diametrul interior la vârf de 7,5 m.

Sistemul de evacuare gaze de ardere- Cazan auxiliar Evacuarea gazelor de ardere provenite din arderea combustibilului in cazanul auxiliar se va realiza prin intermediul unui co de fum cu în imea fizic de 30 m i diametru interior la vârf de 0,8 m.


MCO 14/10 113

Debite masice i concentra ii de poluan i la emisie

În continuare sunt prezentate inventarele de emisii corespunz toare celor 2 co uri de dispersie în cazul func ion rii instala iei de turbine cu gaze i a cazanului recuperator, respectiv a cazanului auxiliar. Cu excep ia oxizilor de azot, valorile aferente emisiilor de poluan i au fost estimate f luarea în considerare a unor m suri de reducere / control al emisiilor. Pentru NOx, debitul masic i concentra ia în emisie corespund m surilor de reducere / control prezentate în paragraful “M suri de diminuare a impactului”.

Tabel nr. 4.2.1.A. Surse sta ionare dirijate – faza de operare - TG

Debit masic Debit masic

Debit gaze de ardere

Concentra ia în emisie

Limita la emisie,

conform HG 440/2010

Limita la emisie,

conform Directivei

2001/80/CE

Limita la emisie,

conform Directivei

2010/75/UE

Niveluri de emisie ce pot fi

atinse prin aplicarea celor

mai bune tehnici disponibile

(BAT)

Nivelul de

oxigen din

gazele de

ardere

Poluant

[g/h] [t/an] [Nm3/h] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [%]

NOx 123657 1083,231 43,08 75 75 75 20-50 15 SO2 783 6,859 0,82 35 35 35 - CO 101790 891,680 35,46 5-100

COVnm 2610 22,864 0,91 TSP 2349 20,577 0,82

PM10 2349 20,577 0,82 PM2,5 2349 20,577 0,82

Pb 0,522 0,005 1,82 x 10-4 Cd 1,305 0,011 4,55 x 10-4 Hg 0,261 0,002 9,09 x 10-5

As 0,261 0,002

1978292

9,09 x 10-5


MCO 14/10 114

Debit masic Debit masic

Debit gaze de ardere


Limita la emisie,

conform HG 440/2010

Limita la emisie,

conform Directivei

2001/80/CE

Limita la emisie,

conform Directivei

2010/75/UE

Niveluri de emisie ce pot fi

atinse prin aplicarea celor

mai bune tehnici disponibile

(BAT)

Nivelul de

oxigen din

gazele de

ardere

Poluant

[g/h] [t/an] [Nm3/h] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [%]

Cr 1,827 0,016 6,37 x 10-4 Cu 1,044 0,009 3,64 x 10-4 Ni 2,610 0,023 9,09 x 10-4 Se 0,026 0,0002 9,09 x 10-6 Zn 36,540 0,320 1,27 x 10-2 Benzo(a)piren 0,0016 1,37 x 10-5 5,46 x 10-7 Benzo(b)fluoranten 0,0021 1,83 x 10-5 7,27 x 10-7 Benzo(k)fluoranten 0,0021 1,83 x 10-5 7,27 x 10-7 Indeno(1,2,3-cd)piren 0,0021 1,83 x 10-5 7,27 x 10-7

Not : Concentra ia în emisie pentru SO2 a fost calculat pentru un nivel al oxigenului în gazele de ardere de 3%, procent la care se refer valoarea limit de emisie pentru SO2. Debitul masic de SO2 a fost estimat presupunând un con inut de sulf al gazului natural de 0,01 g/m3.

Tabel nr. 4.2.1.B. Emisii de poluan i aferente co ului de dispersie al cazanului auxiliar – emisii dirijate


MCO 14/10 115

Debit masic Debit masicDebit gaze de ardere


Prag de alert , conform OM 756/1997

Limita la emisie = prag de interven ie, conform OM 462/1993

Nivelul de oxigen din gazele de ardere Poluant

[g/h] [t/an] [Nm3/h] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3] [%]

NOx 6552 57,396 207,59 245 350 SO2 46,8 0,410 1,48 24,5 35 CO 1872 16,399 59,31 70 100

COVnm 187,2 1,640 5,93 TSP 46,8 0,410 1,48 3,5 5 PM10 46,8 0,410 1,48 3,5 5 PM2,5 46,8 0,410 1,48 3,5 5

Pb 0,092 0,001 0,0029 Cd 0,049 0,0004 0,0015 Hg 0,022 0,0002 0,0007 As 0,009 0,0001 0,0003 Cr 0,062 0,001 0,0020 Cu 0,037 0,0003 0,0012 Ni 0,092 0,001 0,0029 Se 0,001 0,000 0,00003 Zn 1,273 0,011 0,0403

Benzo(a)piren 5,26 x 10-5 4,61 x 10-7 1,67 x 10-6 Benzo(b)fluoranten 7,89 x 10-5 6,91 x 10-7 2,5 x 10-6 Benzo(k)fluoranten 7,89 x 10-5 6,91 x 10-7 2,5 x 10-6

Indeno(1,2,3-cd)piren 7,89 x 10-5 6,91 x 10-7

28126,8

2,5 x 10-6

3


MCO 14/10

116

Oxizii de azot (NOx) i cei de sulf (SO2) au asociate valori limit ale concentra iei în emisie pentru instala ii de turbine cu gaze impuse prin Hot rârea Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor m suri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluan i proveni i de la instala iile mari de ardere. Pentru tipul instala iei mari de ardere apar inând obiectivului studiat, aceste valori limit sunt identice cu cele prev zute de Directivele 2001/80/CE referitoare la instala iile mari de ardere i 2010/75/UE privind emisiile industriale. În tabelul 4.2.1.A sunt prezentate i, comparativ, valorile concentra iilor în emisie ale poluan ilor men iona i aferente func ion rii instala iei de turbine cu gaze i valorile limit prev zute de HG 440/2010 i Directivele 2001/80/CE i 2010/75/UE. Pentru poluan ii semnificativi emi i la arderea gazului natural în instala ii de turbine cu gaze (NOx i CO), sunt prezentate în acest tabel i nivelurile concentra iilor în emisie ce pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), în ceea ce prive te reducerea / controlul emisiilor acestor poluan i, asupra instala iilor de turbine cu gaze cu ciclu combinat f ardere suplimentar , conform Documentului de referin asupra celor mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru instala iile mari de ardere. Pentru principalul poluant de interes generat prin arderea gazului natural, i anume, oxizii de azot (NOx), se apreciaz c , prin implementarea m surilor BAT de reducere / control descrise în paragraful “M suri de diminuare a impactului”, încadrarea în valorile limit la emisie va fi realizat . Concentra ia în emisie a oxizilor de sulf se va situa cu mult sub valoarea limit . În cazul emisiilor provenite de la cazanul auxiliar, compara ia valorilor concentra iilor se face cu valorile limit prev zute în Ordinul Ministrului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condi iilor tehnice privind protec ia atmosferic i Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluan i atmosferici produ i

de surse sta ionare i cu pragurile de alert stabilite prin Ordinul Ministrului Apelor, durilor i Protec iei Mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglement rii privind

evaluarea polu rii mediului. Tabelul 4.2.1.B, arat faptul c emisiile se vor încadra în valorile limit , precum i în cele de prag, pentru to i poluan ii norma i. Oricum, cazanul auxiliar func ionând ocazional i cu un debit de combustibil mic, va avea un impact nesemnificativ asupra calit ii aerului.

Tabel nr. 4.2.2. Surse sta ionare nedirijate – faza de constructie Emisii de particule generate de lucr rile de construc ie platforme carosabile – emisii nedirijate

Debit poluant

(kg/h) Denumirea sursei

TSP PM10

turi

Îndep rtarea solului vegetal 8,042 1,608

Strângerea în gr mezi a solului vegetal 0,674 0,118

Înc rcarea camioanelor cu sol vegetal 0,129 0,061

Realizare teraasamente

Desc rcare agregate 0,003 0,002

Împr tiere i compactare 0,026 0,013


MCO 14/10 117

Tabel nr. 4.2.3. Surse mobile- faza de constructie

Emisii de poluan i genera i de utilaje pentru construc ie platforme carosabile – emisii nedirijate

NOx N2O CH4 CO PM10 COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP Activitate / poluant (g/h) (mg/h)

Decopertare sol vegetal

4237 423,7 60,5 6052 363,1 605,2 31,5 3,1 535,0 15,7 22,0 3,1 315 1044,9

Emisii de poluan i genera i de vehicule pentru construc ie platforme carosabile – emisii nedirijate

TSP PM10 NOx N2O CO COV SO2 Cd Cu Cr Ni Se Zn Activitate /poluant

g/h mg/h

Vehicule-transport sol vegetal 2011,11 384,57 47,918 2,537 14,845 8,835 0,107 0,053 9,077 0,267 0,374 0,053 5,340

Vehicule transport agregate 1517,82 290,24 36,165 1,915 11,203 6,668 0,081 0,040 6,851 0,201 0,282 0,040 4,030

Vehicule transport materiale pt. fundare 35,459 6,781 0,845 0,045 0,262 0,156 0,002 0,001 0,160 0,005 0,007 0,001 0,094

Turnare plac beton carosabil-Transport beton 698,197 133,51 16,636 0,881 5,154 3,067 0,037 0,019 3,151 0,093 0,130 0,019 1,854


MCO 14/10 118

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucr rilor de construc ie nu poate fi f cut în raport cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condi iilor tehnice privind protec ia atmosferic i Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluan i atmosferici produ i de surse sta ionare, deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prev zute de OM 462/1993 se refer la surse dirijate. De asemenea, trebuie men ionat c , prin natura lor, sursele asociate lucr rilor de construc ie nu pot fi prev zute cu sisteme de captare i evacuare dirijat a poluan ilor.

surile pentru controlul emisiilor de particule sunt m suri de tip opera ional specifice acestui tip de surse. În ceea ce prive te emisiile generate de sursele mobile, acestea trebuie s respecte prevederile legale în vigoare.

Tabel 4.2.4. (partea 1) – Surse sta ionare de poluare a aerului, poluan i genera i i emi i

Surse generatoare de poluanti atmosferici Carecteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor

evacuate Denumirea activitatii,

tehnologic, codul activitl ii*

Denumire

Consum/ produc ie

Timp lucru anual [ore]

Poluan i genera i

Poluan i, coduri, dup caz

Cantit i de poluan i genera i

[t/an]

Denumire În ime

[m]

Diametrul interior la vârf al co ului [m]

Viteza, [m/s]

Tem

pera

tur

a [0C

]

Debit volumic/debit masic

[m3/s] [g/s]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Particule 77,12 Oxizi de sulf

8,75 Oxizi de azot

1025,60 Monoxid de carbon

405,70 Compusi organici volatili

85,40

01 01 01 Turbina cu gaz

76500- Nmc/h 8000

Metan 53,38

Co dispersie – 1 buc

60 = 7,5 16,58 91 732,6 mc/s


MCO 14/10 119

Particule 0,66 Oxizi de sulf

0,08 Oxizi de azot

27,40 Monoxid de carbon

3,47 Compusi organici volatili

0,73

01 01 03

Cazan auxiliar2710 Nmc/h 2000

Metan 0,456

Co dispersie – 1 buc

30 = 0,8 18,77 242 14,735

mc/s

*codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)


MCO 14/10 120

TABELUL Nr. 4.2.4 (partea a 2-a): SURSE STA IONARE de poluare a aerului, poluan i genera i i emi i

Dimensiuni i coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local)

Sursa de suprafa Cantit i de poluan i emi i

Sursa punctual sau începutul sursei liniare

[m]

Sfâr itul sursei liniare [m] Centru de simetrie

[m]

X Y X Y X Y

Lungime [m]

ime [m]

Suprafa a sursei[m2]

Poluan i/ Debite masice UM

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

224,71 g/h

54,6 g/h

175,72 g/h

17,57 g/h

2,51 g/h

251,02 g/h

25,1 g/h

1,31 g/h

0,1305 mg/h

22,19 mg/h

0,6527 mg/h

0,9137 mg/h

0,1305 mg/h

13,05 mg/h

335287,00 701466,00 13500,00

43,34 mg/h

200,86 g/h

45,23 g/h

88,75 g/h

335287,00 701466,00 26500,00

8,87 g/h


MCO 14/10 121




[m]


[m]

X Y X Y X Y

Lungime [m]

ime [m]



14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

1,27 g/h

126,78 g/h

12,68 g/h

0,6593 g/h

0,0659 mg/h

11,21 mg/h

0,3296 mg/h

0,4615 mg/h

0,0659 mg/h

6,59 mg/h

21,89 mg/h

221,76 g/h

38,9 g/h

4,82 g/h

0,2554 g/h

0 g/h

1,49 g/h

0,8892 g/h

0,0107 g/h

0,0054 mg/h

0,9136 mg/h

335158,00 701566,00 335544,00 700422,00

0,0269 mg/h


MCO 14/10 122




[m]


[m]

X Y X Y X Y

Lungime [m]

ime [m]



14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

0,0376 mg/h

0,0054 mg/h

0,5374 mg/h

0 mg/h

123657 g/h

783 g/h

101790 g/h

2610 g/h

2349 g/h

2349 g/h

2349 g/h

0,522 g/h

1,31 g/h

0,261 g/h

0,261 g/h

1,83 g/h

1,04 g/h

2,61 g/h

0,026 g/h

36,54 g/h

0,0016 g/h

335314,00 701405,00

0,0021 g/h


MCO 14/10 123




[m]


[m]

X Y X Y X Y

Lungime [m]

ime [m]



14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

0,0021 g/h

0,0021 g/h

6552 g/h

46,8 g/h

1872 g/h

187,2 g/h

46,8 g/h

46,8 g/h

46,8 g/h

0,092 g/h

0,049 g/h

0,022 g/h

0,009 g/h

0,062 g/h

0,037 g/h

0,092 g/h

0,001 g/h

1,27 g/h

5,26 x 10-5 g/h

7,89 x 10-5 g/h

7,89 x 10-5 g/h

335325,00

701399,00

0,0021 g/h


MCO 14/10 124

4.2.5. PROGNOZAREA POLU RII AERULUI

Metodologia de abordare

Evaluarea impactului asupra calit ii aerului al surselor de emisie aferente diferitelor etape ale proiectului analizat (construc ie i operare) s-a efectuat prin modelare matematic , rezultatele raportându-se la valorile limit prev zute de Ordinul ministrului apelor i protec iei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit , a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului în aerul înconjur tor, completat prin Ordinul ministrului mediului i gospod ririi apelor nr. 27/2007 i la valorile int prev zute de Ordinul ministrului mediului i gospod ririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel i hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjur tor. Pentru particulele în suspensie, rezultatele model rii au fost raportate atât la valorile limit prev zute de OM nr. 592/2002 pentru frac ia PM10 (particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 microni), cât i la valorile limit stabilite prin STAS nr. 12574/1987 privind condi iile de calitate a aerului în zonele protejate, în cazul TSP (particule în suspensie în total).

Valorile limit pentru protec ia receptorilor sensibili prev zute de OM nr. 592/2002, pentru poluan ii asocia i obiectivului analizat (NO2, NOx, CO, SO2, PM10, Pb) sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul 4.2.5.a. Valori limit (µg/m3) pentru calitatea aerului ambiental conform OM 592/2002

Poluant Valori limit (VL)

Timp de mediere

Num r de dep iri permise

Limit pentru protec ia (receptor)

Anul intr rii în vigoare a

VL UE

200 1 or 18 ori/an Popula ie 2010 NO2 40 1 an Nu este cazul Popula ie 2010 NOx 30 1 an Nu este cazul Vegeta ie 2007

CO 10.000

Valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8

ore

Nu este cazul Popula ie 2007

350 1 or 24 ori/an Popula ie 2007 125 24 ore 3 ori/an Popula ie 2007 SO2 20 1 an Nu este cazul Ecosisteme 2007 50 24 ore 35 ori/an Popula ie 2007

PM10 40 1 an Nu este cazul Popula ie 2007 Pb 0,5 1 an Nu este cazul Popula ie 2007

Dintre ceilal i poluan i analiza i, OM nr. 448/2007 stabile te valorile int pentru As, Cd i Ni. Acestea sunt prezentate în urm torul tabel:


MCO 14/10 125

Tabelul 4.2.5.b. Valori int (ng/m3 ) pentru calitatea aerului ambiental conform OM 448/2007

Poluant Valori int Timp de mediere

As 6 1 an

Cd 5 1 an

Ni 20 1 an

Urm torul tabel prezint valorile limit corespunz toare particulelor în suspensie în total (TSP), pe diferitele intervale de mediere, stabilite de STAS nr. 12574/1987: Tabelul 4.2.5.c. Valori limit (µg/m3) conform STAS 12574/1987 -

Poluant Valori limit Timp de mediere

500 30 minute

150 24 ore TSP

75 1 an

Modelarea matematic a dispersiei poluan ilor s-a efectuat distinct pentru perioada de construc ie i pentru perioada de operare. În cadrul etapei de construc ie, au fost lua i în considerare principalii poluan i genera i de activit ile de construc ie, care au asociate valori limit i valori int stabilite prin ordinele i STAS-ul men ionate mai sus: NO2, NOx, CO, SO2, PM10, Cd i Ni, TSP, precum i

hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Pentru etapa de operare a centralei, modelarea matematic a dispersiei poluan ilor s-a efectuat pentru principalii poluan i de interes în cadrul analizei impactului asupra calit ii aerului al func ion rii unor instala ii de ardere pe gaze naturale: NO2, NOx i CO, precum i pentru ceilal i poluan i asocia i func ion rii obiectivului reglementa i prin OM 592/2002 -

SO2, PM10 i Pb i OM 448/2007 - As, Cd i Ni. În vederea evalu rii calit ii aerului în zona de influen a surselor de emisie aferente obiectivului studiat i a cuantific rii aportului acestor surse de emisie la poluarea atmosferic în aceast zon , au fost realizate, atât pentru etapa de construc ie, cât i pentru cea de operare a centralei, câte 3 activit i de modelare a transportului i dispersiei poluan ilor în atmosfer :

Activitatea 1 - <<Impactul exclusiv>> : au fost incluse sursele de emisie aferente obiectivului analizat, corespunz toare etapei de construc ie, respectiv de operare a centralei; astfel, se poate evalua impactul asupra calit ii aerului datorat exclusiv obiectivului, rezultatele acestei evalu ri r spunzând la întrebarea dac obiectivul singur poate genera un impact cu valori ale concentra iilor mai mari decât valorile limit impuse de legisla ia în vigoare;

Activitatea 2 - <<Situa ia existent >> : toate sursele de emisie majore existente, cu impact în zona poten ial afectat de implementarea proiectului, aflate pe teritoriul României, situate în interiorul unui domeniu spa ial cu dimensiunile de 200 km x 200 km, având centrul în zona de amplasament a centralei, exceptându-se sursele aferente proiectului, în vederea evalu rii fondului de poluare existent în aceast zon , fond peste care se va suprapune efectul surselor de emisie datorate obiectivului, în etapa de construc ie, respectiv de operare a acestuia;


MCO 14/10 126

Activitatea 3 - <<Impactul cumulat>> : toate sursele de emisie considerate în activit ile 1 i 2 (atât sursele aferente obiectivului studiat, în etapa de construc ie, respectiv cea de operare, cât i celelalte surse majore cu impact în zona de influen a acestuia, situate pe teritoriul României), astfel evaluându-se calitatea aerului i gradul de poluare în zona afectat de proiect în situa ia implement rii acestuia.

Având în vedere situarea zonei de amplasament a noii centrale la mai pu in de 6 km de frontiera cu Ungaria, precum i dimensiunea activit ii propuse prin proiect (aceasta înscriindu-se în Anexa nr. 1 (Lista cuprinzând activit ile propuse) la Conven ia din 25 februarie 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier , la punctul 2: „Termocentrale i alte instala ii de combustie cu o produc ie termic egal sau mai mare de 300 MW i centrale nucleare i alte reactoare nucleare”), în cadrul studierii impactului proiectului asupra calit ii aerului a fost analizat i impactul transfrontier datorat exclusiv surselor de emisie asociate oper rii obiectivului, pentru a se putea cuantifica aportul func ion rii acestuia la afectarea calit ii aerului pe teritoriul statului maghiar. Astfel, pentru analiza impactului proiectului asupra calit ii aerului la nivel local, dar i transfrontier , i pentru includerea în analiz a efectului asupra calit ii aerului în zona impactat de proiect a celorlalte surse importante de emisie (aflate pe teritoriul României), modelarea dispersiei poluan ilor s-a efectuat la mai multe sc ri (de la scar local la mezoscar ), cu includerea în cadrul activit ilor 2 i 3 (<<Situa ia existent >> i <<Impactul cumulat>>) a surselor de emisie (aflate pe teritoriul României) cuprinse în interiorul unei grile de calcul cu dimensiunile de 200 x 200 km, având centrul în zona de amplasament a obiectivului. Modelarea situa iei existente i a impactului cumulat a fost realizat cu luarea în considerare a concentra iilor de fond datorate transportului poluan ilor la lung distan , precum i fondului natural, m surate la sta ii de monitorizare a calit ii aerului de tip EMEP. Au fost analizate datele de monitorizare înregistrate de c tre cele mai apropiate sta ii reprezentative de tip EMEP, aflate pe teritoriul Ungariei, Cehiei i Austriei. Valorile medii estimate ale concentra iilor de fond pentru fiecare dintre poluan ii semnificativi pentru proiect i compara ia lor cu valorile limit stabilite prin OM nr. 592/2002 i cu valorile int stabilite prin OM nr. 448/2007 sunt prezentate în tabelul nr. 4.2.5.2. . Tabelul nr. 4.2.5.d. Concentra ii de fond EMEP în zona proiectului

Poluant Concentra ie

medie fond EMEP

Valori limit (VL) / Valori

int (VT)

Unitate de sur

Receptor coresp.

valorii limit

NO2 8,938 40 g/m3 Popula ie NOx 10,835 30 g/m3 Vegeta ie SO2 2,566 20 g/m3 Ecosisteme PM10 18,302 40 g/m3 Popula ie

CO 352 - g/m3 - Pb 0,005 0,5 g/m3 Popula ie As 0,84 6 ng/m3 Popula ie Cd 0,166 5 ng/m3 Popula ie Ni 0,497 20 ng/m3 Popula ie

HAP, din care: 0,696 - ng/m3 -

Benzo(a)piren 0,696 1 ng/m3 Popula ie


MCO 14/10 127

Modelarea transportului i dispersiei poluan ilor la mezoscar reprezint un caz special al model rii dispersiei, datorit faptului c scara spa io-temporal implic includerea obligatorie a unor fenomene care pot fi neglijate în multe situa ii în modelarea la scar local . În primul rând, atunci când ne referim la scara spa ial (cel pu in sute de km), variabilitatea condi iilor meteorologice induse de fenomene atmosferice la aceast scar dar i de variabilitatea topografiei, a rugozit ii suprafe ei sau a diferitelor procese radiative, implic considerarea advec iei i difuziei poluan ilor în câmp de vânt nesta ionar i neomogen. Pentru a satisface aceste rigori tehnice, pentru modelarea transportului i dispersiei poluan ilor în vederea evalu rii impactului asupra calit ii aerului a proiectului centralei cu ciclu combinat a fost folosit un model numeric eulerian dezvoltat de CSIRO Australia. O scurt descriere a acestui model este prezentat mai jos. TAPM - scurt descriere a modelului TAPM (The Air Pollution Model) este un model combinat meteorologie - dispersie dezvoltat de CSIRO (Australia). Componenta meteorologic a TAPM este un model de prognoz , incompresibil, non-hidrostatic, de ecua ie primitiv rezolvat în coordonate care urm resc topografia. Modelul rezolv ecua iile impulsului pentru componentele orizontale ale vântului, ecua ia de continuitate incompresibil din care deriv viteza vertical i ecua iile scalare pentru temperatura virtual poten ial i umiditatea specific a vaporilor de ap , a apei din nori i a apei din precipita ii.

Solu ia pentru câmpul de vânt, temperatur virtual poten ial i umiditatea specific , este secven ial asimilat prin valorile sinoptice ale acestor m rimi furnizate în baza de date a modelului. Func ia de presiune Exner este separat în componente hidrostatice i non-hidrostatice, iar ecua ia Poisson este rezolvat pentru componenta non-hidrostatic . Sunt incluse i procesele microfizice explicite din nori. Termenii de turbulen din aceste ecua ii au fost determina i prin rezolvarea ecua iilor energiei cinetice turbulente i a ratei de disipare i apoi prin folosirea acestor valori în reprezentarea fluxurilor verticale printr-o abordare de închidere, incluzând un termen invers de gradient pentru fluxul de c ldur . La suprafa , este aplicat o parametrizare a vegeta iei i a fluxurilor de c ldur din sol, parametrizare extins i asupra fluxurilor la nivele superioare. Modelul eulerian de dispersie const din solu ii telescopice (modelul poate rula în mod „nest”) ale ecua iei euleriene a concentra iei reprezentând advec ia, difuzia i reac iile chimice. Sunt incluse, de asemenea, procese de depunere uscat i umed . Ecua ia prognostic a concentra iei este similar cu cea folosit pentru temperatura virtual poten ial i pentru variabile de umiditate specific din modelul meteorologic. Date de intrare Datele meteorologice utilizate ca date de intrare pentru model sunt furnizate de un model de analiz la scar sinoptic (LAPS) i constau din date modelate la intervale de ase ore într-o re ea geografic – longitudine/latitudine cu rezolu ie de 0,75 grade (aproximativ 75 km) ce acoper Emisfera Nordic .


MCO 14/10 128

Datele de teren sunt furnizate de US Geological Survey, Earth Resources Observation Systems (EROS) Data Centre Distributed Active Archive Centre (EDC DAAC), cu o rezolu ie latitudine de 30 secunde (aproximativ 1 km). US Geological Survey furnizeaz de asemenea, cu aceea i rezolu ie, i datele de utilizarea teritoriului. Celelalte categorii de date de intrare care au fost utilizate includ: date legate de sursele de emisie – localizarea geografic (coordonatele geografice ale surselor de emisie), în imile surselor, diametrul interior la vârf pentru sursele punctuale - co uri; date de emisie – debite masice ale poluan ilor, temperatura i viteza de evacuare a gazelor pentru sursele punctuale, varia ia în timp a emisiilor i date legate de grilele de celule de calcul. Calculele de dispersie au fost efectuate prin rularea modelului în mod “nest”, utilizând 4 grile succesive de calcul cu dimensiunile urm toare:

400 km x 400 km – rezolu ie de 5000 m; 200 km x 200 km – rezolu ie de 2500 m; 60 km x 60 km – rezolu ie de 750 m; 20 km x 20 km – rezolu ie de 250 m.

Sursele de emisie de suprafa i cele aferente traficului rutier corespunz tor situa iei existente au fost distribuite prin proces ri de analiz avansat GIS în celulele grilei de calcul cu dimensiunile de 200 km x 200 km i rezolu ia de 2500 m. Pentru analiza impactului datorat obiectivului, au fost incluse în calcul toate sursele de emisie descrise în paragrafele 4.2.2 i 4.2.3. Distribuirea în timp a emisiilor pentru perioada de construc ie s-a realizat inând cont de perioadele de estimate de execu ie a diferitelor tipuri de lucr ri (preg tirea terenului: 2 luni, fundare: 2 luni, realizare cl diri: 6 luni etc.) i de simultaneitatea posibil a mai multor opera ii de antier, definindu-se un program de lucru standard (8 ore pe zi, 5 zile pe s pt mân ). Sursele de emisie aferente func ion rii centralei (cele 2 co uri de dispersie) au fost tratate ca având emisii continue. Date de ie ire Datele de ie ire sunt reprezentate de câmpurile de concentra ii în celulele grilelor de calcul definite. TAPM genereaz , în toate celulele grilelor de calcul, concentra ii medii orare, medii pe 8 ore, medii zilnice, precum i medii anuale, percentile i alte valori statistice importante în evaluarea calit ii aerului.

Câmpurile de concentra ii au fost interpolate prin metode GIS specifice, iar rezultatele sunt prezentate sub forma h ilor de poluare, astfel:

În Anexa A, Figurile 1-15: Distribu iile spa iale ale concentra iilor poluan ilor pentru etapa de construc ie a centralei;

În Anexa B, Figurile 1-13: Distribu iile spa iale ale concentra iilor poluan ilor pentru etapa de operare a centralei;

În Anexa C, Figurile 1-13: Distribu iile spa iale ale concentra iilor poluan ilor pentru impactul transfrontier al centralei.

Figurile din anexele A i B con in, pentru compara ie, seturi a câte 3 h i de poluare, reprezentând distribu iile spa iale ale concentra iilor poluan ilor ob inute prin modelarea dispersiei în cele 3 activit i de modelare descrise mai sus: <<Impactul exclusiv>>, <<Situa ia existent >> i <<Impactul cumulat>>, pentru etapa corespunz toare a proiectului: construc ie, respectiv operare. Valorile concentra iilor reprezentate au fost extrase la nivelul grilei interioare de calcul, cu rezolu ia de 250 m. Pentru analiza impactului transfrontier a proiectului, au fost extrase valorile concentra iilor ob inute pe grila de calcul cu rezolu ia de 750 m, la modelarea impactului exclusiv al oper rii obiectivului.


MCO 14/10 129

Rezultatele model rii Etapa de construc ie În tabelul urm tor sunt prezentate, în sintez , intervalele de valori în care s-au situat concentra iile poluan ilor analiza i pentru etapa de construc ie a centralei, ob inute prin modelarea emisiilor aferente impactului exclusiv i, respectiv, impactului cumulat al acestei faze a proiectului, la nivelul grilei de modelare cu rezolu ia de 250 m. Valorile concentra iilor sunt comparate cu valorile limit corespunz toare, ultimele dou coloane ale tabelului reprezentând procentul din valoarea limit constituit de valoarea maxim de pe gril a concentra iei, în cele dou cazuri – impactul exclusiv, respectiv impactul cumulat. Tabelul 4.2.5.1. Concentra ii ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa

de construc ie

Poluant Timp de mediere

Concentra ii <<Impactul exclusiv>> construc ie, pe grila de calcul

Concentra ii <<Impactul cumulat>> construc ie, pe grila de calcul

Unitate de sur

concentra ii

Valori limit (VL) / Valori int

(VT)

% din VL <<Impactul exclusiv>> construc ie, pe grila de calcul

% din VL <<Impactul cumulat>> construc ie, pe grila de calcul

1 h 0,012 - 43,45 12,05 - 75,18 g/m3 200 21,73 37,59 NO2

an 0,0001 - 0,878 9,14 - 19,07 g/m3 40 2,20 47,68

NOx an 0,0002 - 1,318 11,14 - 26,04 g/m3 30 4,39 86,80

CO 8 h 0,053 - 79,72 985 - 4273 g/m3 10000 0,80 42,73

1 h 0,000081 - 0,39 2,97 - 24,64 g/m3 350 0,11 7,04

24 h 0,000035 - 0,12 2,79 - 16,58 g/m3 125 0,10 13,26 SO2

an 0,000001 - 0,0096 2,6 - 5,98 g/m3 20 0,05 29,90

24 h 0,000006 - 2,7 20,39 - 72,15 g/m3 50 5,40 144,30 PM10

an 0,0001 - 0,722 19,02 - 44,48 g/m3 40 1,81 111,20

Cd an 0,0002 - 0,98 182,49 - 292,99 pg/m3 5000 0,02 5,86

Ni an 0,0011 - 6,914 605,32 - 899,73 pg/m3 20000 0,03 4,50

HAP an 0,048 - 316,89 1217 - 19684 pg/m3 - - -

30 min 0,36 - 330,7 30,94 - 398,26 g/m3 500 66,14 79,65

24 h 0,0032 - 45,25 22,82 - 111,06 g/m3 150 30,17 74,04 TSP

an 0,00058 - 3,37 19,02 - 44,49 g/m3 75 4,49 59,32


MCO 14/10 130

Etapa de operare În tabelul urm tor sunt prezentate, în sintez , intervalele de valori în care s-au situat concentra iile poluan ilor analiza i pentru etapa de operare a centralei, ob inute prin modelarea emisiilor aferente impactului exclusiv i, respectiv, impactului cumulat al acestei faze a proiectului, la nivelul grilei de modelare cu rezolu ia de 250 m. Valorile concentra iilor sunt comparate cu valorile limit corespunz toare, ultimele dou coloane ale tabelului reprezentând procentul din valoarea limit constituit de valoarea maxim de pe gril a concentra iei, în cele dou cazuri – impactul exclusiv, respectiv impactul cumulat. Tabelul 4.2.5.2. Concentra ii ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa

de operare


Concentra ii <<Impactul

exclusiv>> operare, pe grila de calcul

Concentra ii <<Impactul cumulat>> operare, pe

grila de calcul

Unitate de sur

concentra ii


int (VT)

% din VL <<Impactul exclusiv>>

operare, pe grila de

calcul

% din VL <<Impactul cumulat>> operare, pe

grila de calcul

1 h 3,35 - 25,29 15,43 - 81,56 g/m3

200 12,65 40,78 NO2

an 0,06 - 3,8 9,2 - 19,22 g/m3 40 9,50 48,05

NOx an 0,09 - 5,7 11,23 - 26,25 g/m3 30 19,00 87,50

CO 8 h 2,83 - 28,55 990 - 4281 g/m3 10000 0,29 42,81

1 h 0,029 - 0,24 3,01 - 24,7 g/m3 350 0,07 7,06

24 h 0,007 - 0,09 2,8 - 16,59 g/m3 125 0,07 13,27 SO2

an 0,0006 - 0,039 2,6 - 5,98 g/m3 20 0,20 29,90

24 h 0,0038 - 0,157 20,39 - 72,16 g/m3 50 0,31 144,32 PM10

an 0,0015 - 0,07 19,02 - 44,49 g/m3 40 0,18 111,23

Pb an 0,00056 - 0,0557 5,15 - 5,23 ng/m3 500 0,01 1,05

As an 0,00017 – 0,0095 0,85 – 0,91 ng/m3 6 0,16 15,17

Cd an 0,00089 - 0,05 0,18 - 0,29 ng/m3 5 1,00 5,80

Ni an 0,0018 - 0,0976 0,61 - 0,9 ng/m3 20 0,49 4,50

Tabelul 4.2.5.3. prezint valorile maxime ale concentra iilor poluan ilor analiza i (impact exclusiv i cumulat) pentru etapa de operare a centralei, în interiorul ariilor protejate Natura 2000 (situri de interes comunitar – SCI i spa ii de protec ie special avifaunistic – SPA) cele mai apropiate de amplasamentul obiectivului i aflate pe teritoriul României.


MCO 14/10 131

Similar, tabelele 2.5.5.4-2.5.5.7 prezint valorile maxime ale concentra iilor poluan ilor analiza i (impact exclusiv i cumulat) pentru etapa de operare a centralei în interiorul celor mai apropiate localit i române ti situate în zona analizat . Valorile concentra iilor au fost extrase de pe grila de calcul cu rezolu ia de 250 m i comparate cu valorile limit corespunz toare, prezentându-se, în fiecare caz, i procentul din valoarea limit constituit de valoarea maxim a concentra iei. Tabelul 4.2.5.3. Concentra ii maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru

etapa de operare, în interiorul ariilor protejate Natura 2000 aflate pe teritoriul României


Concentra ii maxime

<<Impactul exclusiv>> operare, în arii Natura

2000

Concentra ii maxime

<<Impactul cumulat>> operare, în arii Natura

2000

Nume arii Natura 2000

Unitate de sur

concentra ii


int (VT)

% din VL <<Impactul exclusiv>> operare, în arii Natura

2000

% din VL <<Impactul cumulat>> operare, în arii Natura

2000

1 h 6,352 21,298 g/m3 200 3,18 10,65 NO2

An 0,111 9,663 g/m3 40 0,28 24,16

NOx An 0,167 11,923 g/m3 30 0,56 39,74

CO 8 h 6,656 2151 g/m3 10000 0,07 21,51

1 h 0,048 3,728 g/m3 350 0,01 1,07

24 h 0,014 3,213 g/m3 125 0,01 2,57 SO2

An 0,001 2,665 g/m3 20 0,01 13,33

24 h 0,009 23,992 g/m3 50 0,02 47,98 PM10

An 0,003 20,283 g/m3 40 0,01 50,71

Pb An 0,001 5,206 ng/m3 500 0,0002 1,04

As An 0,0003 0,856 ng/m3 6 0,01 14,27

Cd An 0,002 0,195 ng/m3 5 0,04 3,90

Ni An 0,003 0,655

ROSCI0214 Râul Tur i ROSPA0068 Lunca Barc ului

ng/m3 20 0,02 3,28


MCO 14/10

132

Tabelul 4.2.5.4. Concentra ii maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru impactul exclusiv în etapa de operare, în interiorul localit ilor aflate pe teritoriul României

Poluant NO2 NOx SO2 PM10 CO Pb As Cd Ni

Timp de mediere 1 h an an 1 h 24 h an 24 h an 8 h an an an an

Valori limit (VL) / Valori int (VT)

200 40 30 350 125 20 50 40 10000 500 6 5 20

Unitate de masur g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3

Botiz 5,71 0,11 0,17 0,052 0,011 0,0011 0,010 0,003 5,08 0,0010 0,0003 0,0016 0,003 tm rel 7,35 0,17 0,25 0,062 0,017 0,0017 0,016 0,004 7,94 0,0017 0,0005 0,0025 0,005

Lazuri 7,29 0,14 0,21 0,060 0,013 0,0014 0,012 0,003 8,21 0,0014 0,0004 0,0020 0,004 Dorolt 7,69 0,15 0,22 0,067 0,017 0,0015 0,012 0,003 9,85 0,0016 0,0004 0,0022 0,004 Veti 13,88 0,39 0,58 0,125 0,044 0,0039 0,032 0,008 12,64 0,0056 0,0010 0,0053 0,010 Decebal 11,73 0,25 0,38 0,106 0,032 0,0025 0,025 0,006 9,45 0,0026 0,0007 0,0036 0,007 Oar 8,81 0,13 0,19 0,071 0,017 0,0013 0,009 0,003 9,24 0,0014 0,0004 0,0018 0,004 Boghi 5,97 0,08 0,11 0,042 0,011 0,0007 0,007 0,002 6,06 0,0008 0,0002 0,0011 0,002 Doba 7,12 0,11 0,16 0,062 0,015 0,0011 0,009 0,003 5,29 0,0011 0,0003 0,0016 0,003 Petea 7,46 0,14 0,21 0,067 0,017 0,0014 0,011 0,003 10,77 0,0017 0,0004 0,0020 0,004 Traian 6,44 0,08 0,12 0,047 0,011 0,0008 0,006 0,002 6,25 0,0009 0,0002 0,0012 0,002 Ama i 5,81 0,13 0,20 0,053 0,014 0,0013 0,011 0,003 12,45 0,0013 0,0004 0,0019 0,004 Atea 5,52 0,12 0,18 0,050 0,015 0,0012 0,009 0,003 9,53 0,0013 0,0003 0,0017 0,003

SATU MARE 9,92 0,24 0,35 0,083 0,023 0,0023 0,024 0,006 13,16 0,0025 0,0007 0,0034 0,007 Dara 8,33 0,25 0,38 0,077 0,031 0,0026 0,016 0,005 10,11 0,0034 0,0007 0,0034 0,007

ule ti 5,06 0,10 0,15 0,043 0,011 0,0010 0,009 0,002 6,17 0,0010 0,0003 0,0015 0,003 Ghilvaci 4,32 0,06 0,09 0,037 0,008 0,0006 0,006 0,002 3,06 0,0006 0,0002 0,0009 0,002 Paulian 5,02 0,08 0,12 0,041 0,012 0,0008 0,005 0,002 3,98 0,0008 0,0002 0,0012 0,002 Pele 5,76 0,10 0,15 0,045 0,011 0,0010 0,008 0,002 5,28 0,0010 0,0003 0,0015 0,003


MCO 14/10

133

Tabelul 4.2.5.5. Concentra ii maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru impactul cumulat în etapa de operare, în interiorul localit ilor aflate pe teritoriul României


Timp de mediere 1 h an an 1 h 24 h an 24 h an 8 h an an an an Valori limit (VL) / Valori int (VT 200 40 30 350 125 20 50 40 10000 500 6 5 20

Unitate de masur g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 g/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3

Botiz 24,65 10,00 12,43 4,20 3,51 2,75 26,92 21,95 2498 5,214 0,861 0,202 0,682 tm rel 26,55 10,30 12,88 4,27 3,55 2,79 30,15 23,55 2178 5,167 0,857 0,195 0,677

Lazuri 24,93 10,21 12,74 4,58 3,80 2,86 31,13 24,16 3163 5,193 0,862 0,204 0,692 Dorolt 27,94 10,55 13,25 4,07 3,60 2,80 28,44 22,79 2394 5,178 0,860 0,201 0,669 Veti 29,33 10,22 12,76 4,31 3,60 2,84 28,89 23,27 2388 5,179 0,856 0,197 0,669 Decebal 30,83 10,43 13,07 3,94 3,33 2,78 27,13 22,55 2120 5,166 0,856 0,194 0,661 Oar 23,04 9,77 12,09 3,78 3,29 2,75 26,17 21,99 2097 5,178 0,853 0,189 0,643 Boghi 19,33 9,62 11,86 3,71 3,21 2,74 25,40 21,70 1410 5,165 0,853 0,188 0,651 Doba 25,43 10,23 12,78 3,81 3,28 2,76 26,63 22,32 1572 5,157 0,854 0,190 0,658 Petea 27,93 10,34 12,94 3,77 3,38 2,74 26,39 21,66 2185 5,176 0,858 0,197 0,656 Traian 19,49 9,55 11,75 3,56 3,13 2,71 24,53 21,20 1484 5,164 0,853 0,188 0,648 Ama i 26,67 10,31 12,90 4,04 3,35 2,76 26,50 22,34 1809 5,192 0,863 0,208 0,704 Atea 20,56 9,73 12,03 3,67 3,30 2,72 25,15 21,33 1972 5,174 0,855 0,193 0,638

SATU MARE 81,57 19,22 26,26 24,69 16,59 5,98 72,17 44,49 4281 5,209 0,915 0,296 0,904 Dara 22,83 9,97 12,39 3,93 3,44 2,78 27,44 22,40 1976 5,178 0,855 0,192 0,650

ule ti 27,56 10,38 13,00 4,73 3,68 2,79 28,16 23,04 1715 5,205 0,864 0,207 0,692 Ghilvaci 16,50 9,27 11,34 3,09 2,84 2,63 21,32 19,58 1238 5,157 0,854 0,188 0,646 Paulian 22,50 9,90 12,28 3,52 3,06 2,69 24,01 20,89 1650 5,159 0,854 0,188 0,653 Pele 19,56 9,52 11,71 3,37 3,07 2,66 22,67 20,17 1622 5,173 0,855 0,192 0,634


MCO 14/10

134

Tabelul 4.2.5.6. Procentul din valoarea limit corespunz toare reprezentat de concentra iile maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru impactul exclusiv în etapa de operare, în interiorul localit ilor aflate pe teritoriul României




200 40 30 350 125 20 50 40 10000 500 6 5 20

Botiz 2,86 0,28 0,57 0,01 0,01 0,006 0,02 0,01 0,05 0,0002 0,005 0,03 0,02 tm rel 3,68 0,43 0,83 0,02 0,01 0,009 0,03 0,01 0,08 0,0003 0,008 0,05 0,03

Lazuri 3,65 0,35 0,70 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,08 0,0003 0,007 0,04 0,02 Dorolt 3,85 0,38 0,73 0,02 0,01 0,008 0,02 0,01 0,10 0,0003 0,007 0,04 0,02 Veti 6,94 0,98 1,93 0,04 0,04 0,020 0,06 0,02 0,13 0,0011 0,017 0,11 0,05 Decebal 5,87 0,63 1,27 0,03 0,03 0,013 0,05 0,02 0,09 0,0005 0,012 0,07 0,04 Oar 4,41 0,33 0,63 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,09 0,0003 0,007 0,04 0,02 Boghi 2,99 0,20 0,37 0,01 0,01 0,004 0,01 0,01 0,06 0,0002 0,003 0,02 0,01 Doba 3,56 0,28 0,53 0,02 0,01 0,006 0,02 0,01 0,05 0,0002 0,005 0,03 0,02 Petea 3,73 0,35 0,70 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,11 0,0003 0,007 0,04 0,02 Traian 3,22 0,20 0,40 0,01 0,01 0,004 0,01 0,01 0,06 0,0002 0,003 0,02 0,01 Ama i 2,91 0,33 0,67 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,12 0,0003 0,007 0,04 0,02 Atea 2,76 0,30 0,60 0,01 0,01 0,006 0,02 0,01 0,10 0,0003 0,005 0,03 0,02

SATU MARE 4,96 0,60 1,17 0,02 0,02 0,012 0,05 0,02 0,13 0,0005 0,012 0,07 0,04 Dara 4,17 0,63 1,27 0,02 0,02 0,013 0,03 0,01 0,10 0,0007 0,012 0,07 0,04

ule ti 2,53 0,25 0,50 0,01 0,01 0,005 0,02 0,01 0,06 0,0002 0,005 0,03 0,02 Ghilvaci 2,16 0,15 0,30 0,01 0,01 0,003 0,01 0,01 0,03 0,0001 0,003 0,02 0,01 Paulian 2,51 0,20 0,40 0,01 0,01 0,004 0,01 0,01 0,04 0,0002 0,003 0,02 0,01 Pele 2,88 0,25 0,50 0,01 0,01 0,005 0,02 0,01 0,05 0,0002 0,005 0,03 0,02


MCO 14/10

135

Tabelul 4.2.5.7. Procentul din valoarea limit corespunz toare reprezentat de concentra iile maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru impactul cumulat în etapa de operare, în interiorul localit ilor aflate pe teritoriul României




(VT) 200 40 30 350 125 20 50 40 10000 500 6 5 20

Botiz 12,33 25,00 41,43 1,20 2,81 13,75 53,84 54,88 24,98 1,04 14,35 4,04 3,41

tm rel 13,28 25,75 42,93 1,22 2,84 13,95 60,30 58,88 21,78 1,03 14,28 3,90 3,39

Lazuri 12,47 25,53 42,47 1,31 3,04 14,30 62,26 60,40 31,63 1,04 14,37 4,08 3,46

Dorolt 13,97 26,38 44,17 1,16 2,88 14,00 56,88 56,98 23,94 1,04 14,33 4,02 3,35

Veti 14,67 25,55 42,53 1,23 2,88 14,20 57,78 58,18 23,88 1,04 14,27 3,94 3,35

Decebal 15,42 26,08 43,57 1,13 2,66 13,90 54,26 56,38 21,20 1,03 14,27 3,88 3,31

Oar 11,52 24,43 40,30 1,08 2,63 13,75 52,34 54,98 20,97 1,04 14,22 3,78 3,22

Boghi 9,67 24,05 39,53 1,06 2,57 13,70 50,80 54,25 14,10 1,03 14,22 3,76 3,26

Doba 12,72 25,58 42,60 1,09 2,62 13,80 53,26 55,80 15,72 1,03 14,23 3,80 3,29

Petea 13,97 25,85 43,13 1,08 2,70 13,70 52,78 54,15 21,85 1,04 14,30 3,94 3,28

Traian 9,75 23,88 39,17 1,02 2,50 13,55 49,06 53,00 14,84 1,03 14,22 3,76 3,24

Ama i 13,34 25,78 43,00 1,15 2,68 13,80 53,00 55,85 18,09 1,04 14,38 4,16 3,52

Atea 10,28 24,33 40,10 1,05 2,64 13,60 50,30 53,33 19,72 1,03 14,25 3,86 3,19

SATU MARE 40,79 48,05 87,53 7,05 13,27 29,90 144,34 111,23 42,81 1,04 15,25 5,92 4,52

Dara 11,42 24,93 41,30 1,12 2,75 13,90 54,88 56,00 19,76 1,04 14,25 3,84 3,25

ule ti 13,78 25,95 43,33 1,35 2,94 13,95 56,32 57,60 17,15 1,04 14,40 4,14 3,46

Ghilvaci 8,25 23,18 37,80 0,88 2,27 13,15 42,64 48,95 12,38 1,03 14,23 3,76 3,23

Paulian 11,25 24,75 40,93 1,01 2,45 13,45 48,02 52,23 16,50 1,03 14,23 3,76 3,27

Pele 9,78 23,80 39,03 0,96 2,46 13,30 45,34 50,43 16,22 1,03 14,25 3,84 3,17


MCO 14/10 136

Tabelul 4.2.5.8. con ine valorile maxime ale concentra iilor poluan ilor analiza i pentru etapa de operare a centralei, ob inute prin modelarea emisiilor aferente impactului exclusiv al obiectivului, pe teritoriul Ungariei, i compara ia acestora cu valorile limit . Valorile concentra iilor au fost extrase de pe grila de calcul cu rezolu ia de 750 m. Tabelul 4.2.5.8. Concentra ii maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru

etapa de operare – impact transfrontier

Poluant Timp de mediere Concentra ii maxime

<<Impactul exclusiv>> operare, transfrontier

Unitate de sur

concentra ii


int (VT)

% din VL <<Impactul exclusiv>>

operare, transfrontier

1 h 6,656 g/m3 200 3,33 NO2

an 0,218 g/m3 40 0,55

NOx an 0,327 g/m3 30 1,09

CO 8 h 7,698 g/m3 10000 0,08

1 h 0,059 g/m3 350 0,02

24 h 0,021 g/m3 125 0,02 SO2

an 0,0022 g/m3 20 0,01

24 h 0,018 g/m3 50 0,04 PM10

an 0,005 g/m3 40 0,01

Pb an 0,003 ng/m3 500 0,001

As an 0,0006 ng/m3 6 0,01

Cd an 0,003 ng/m3 5 0,06

Ni an 0,006 ng/m3 20 0,03

Tabelul Tabelul 4.2.5.9. con ine valorile maxime ale concentra iilor poluan ilor analiza i pentru etapa de operare a centralei, ob inute prin modelarea emisiilor aferente impactului exclusiv al obiectivului, în interiorul ariilor protejate Natura 2000 aflate teritoriul Ungariei, i compara ia acestora cu valorile limit . Valorile concentra iilor au fost extrase de pe

grila de calcul cu rezolu ia de 750 m.


MCO 14/10 137

Tabelul 4.2.5.9. Concentra ii maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa de operare, în interiorul ariilor protejate Natura 2000 aflate pe teritoriul Ungariei


Concentra ii maxime <<Impactul exclusiv>> operare, în SPA transfrontier

Nume SPA

Concentra ii maxime <<Impactul exclusiv>> operare, în SCI transfrontier

Nume SCI Unitate de

sur concentra ii


% din VL <<Impactul exclusiv>> operare, în SPA transfrontier

% din VL <<Impactul exclusiv>> operare, în SCI transfrontier

1 h 6,656 4,81 g/m3 200 3,33 2,41 NO2

an 0,218 0,167 g/m3 40 0,55 0,42

NOx an 0,327 0,25 g/m3 30 1,09 0,83

CO 8 h 7,698 7,538 g/m3 10000 0,08 0,08

1 h 0,059 0,041 g/m3 350 0,02 0,01

24 h 0,021 0,016 g/m3 125 0,02 0,01 SO2

an 0,0022 0,0016 g/m3 20 0,01 0,01

24 h 0,018 0,014 g/m3 50 0,04 0,03 PM10

an 0,005 0,004 g/m3 40 0,01 0,01

Pb an 0,003 0,002 ng/m3 500 0,001 0,0004

As an 0,0006 0,0005 ng/m3 6 0,01 0,01

Cd an 0,003 0,002 ng/m3 5 0,06 0,04

Ni an 0,006

SPA HUHN 10001 Szatmár-Bereg

0,005

SCI HUHN 20055 Rozsály-Csengersima

ng/m3 20 0,03 0,03


MCO 14/10 138

4.2.6. Concluzii privind impactul asupra calit ii aerului Modelarea matematic a transportului i dispersiei poluan ilor în atmosfer a fost realizat prin utilizarea unui ir de date meteorologice ce acoper durata unui an de zile. Astfel, au fost analizate toate st rile atmosferice posibile de-a lungul unui an, rezultatele model rii reflectând i analiza transportului i dispersiei poluan ilor în condi iile meteorologice cele mai defavorabile. Analiza impactului obiectivului asupra calit ii aerului, prin modelare, a fost realizat printr-o abordare integrat , utilizându-se 3 scenarii de modelare ce includ situa ia existent (f obiectiv) peste care se suprapune etapa de construc ie i de operare a obiectivului. Astfel, a fost pus în eviden atât impactul individual al activit ilor proiectului centralei, cât i impactul în condi ii reale, ce are loc prin efect cumulat cu celelalte surse de emisie.

Etapa de construc ie Modelarea matematic a dispersiei poluan ilor pentru etapa de construc ie a obiectivului a pus în eviden urm toarele:

Datorit surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia (valori semnificative ale concentra iilor poluan ilor putând ap rea doar pân la distan e de maxim 750 m de surse), neputând fi afectate localit ile sau ariile protejate din zon . De asemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii.

Concentra iile maxime estimate prin modelare se situeaz , în cazul impactului exclusiv al construc iei centralei, sub valorile limit corespunz toare, pentru to i poluan ii analiza i, pe toate perioadele de mediere relevante .

Valori semnificative ale concentra iilor datorate exclusiv construc iei obiectivului pot ap rea doar în cazul pulberilor totale în suspensie i oxizilor de azot, i doar pe termen scurt. Valorile ridicate ale concentra iilor (în special TSP) se produc mai ales în perioada de manevrare a p mântului

i a solului de decopert , datorit volumelor mari de material manevrat. Rezultatele model rii în cazul impactului cumulat arat dep iri ale

valorilor limit pentru PM10, în zona municipiului Satu Mare, îns acest lucru se datoreaz exclusiv surselor de emisie locale din ora , aportul adus de obiectiv fiind foarte redus. Pentru ceilal i poluan i, nu exist posibilitatea dep irii valorii limit prin efect cumulativ cu fondul de poluare al zonei.

Etapa de operare Pentru etapa de operare, se pot desprinde urm toarele concluzii cu privire la impactul asupra calit ii aerului:

Pentru instala ia de turbine cu gaze, concentra iile în emisie ale NOx i SO2, nu vor dep i valorile limit impuse prin HG nr. 440/2010 i prin Directiva 2010/75/UE, iar concentra iile în emisie ale NOx i CO se vor situa sub nivelurile concentra iilor ce pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT).


MCO 14/10 139

Pentru cazanul auxiliar, concentra iile în emisie se vor situa sub valorile limit i valorile de prag impuse prin OM nr. 462/1993, respectiv prin OM nr.

756/1997.

Analiza impactului func ion rii centralei electrice asupra calit ii aerului pe baza celor 3 activit i de modelare a pus în eviden existen a a dou zone de impact maxim diferite: una datorat exclusiv obiectivului i alta datorat celorlalte surse de emisie din arealul studiat. Astfel, valorile maxime ale concentra iilor datorate func ion rii obiectivului, care se ating în apropierea amplasamentului (pân la distan e de 2000 m in condi iile atmosferice cele mai nefavorabile), nu se vor suprapune peste maximele generate de activitatea surselor de emisie existente.

Singurele valori semnificative ale concentra iilor rezultate în cazul impactului exclusiv al oper rii centralei se observ pentru NOx i NO2, îns valorile maxime ale concentra iilor se vor situa, pentru to i poluan ii modela i (inclusiv oxizii de azot), cu mult sub valorile limit corespunz toare (stabilite prin OM nr. 592/2002, cu excep ia pulberilor totale în suspensie (TSP) ale c ror valori limite sunt reglementate prin STAS 12574/87), pentru toate perioadele de mediere relevante.

În cazul impactului cumulat, dep irile valorilor limit pentru PM10 din zona municipiului Satu Mare se datoreaz exclusiv surselor de emisie locale din ora . Se observ existen a celor dou zone distincte de impact, ale obiectivului i respectiv, surselor de emisie existente. În cazul celorlal i poluan i nu exist posibilitatea dep irii valorilor limit prin efect cumulativ.

În interiorul localit ilor din zona analizat , precum i în ariile protejate Natura 2000 de pe teritoriul României, impactul asupra calit ii aerului datorat func ion rii obiectivului este unul nesemnificativ.

În ceea ce prive te impactul transfrontier , cele mai mari valori ale concentra iilor datorate func ion rii obiectivului determinate pe teritoriile statelor învecinate sunt mult mai mici decât de valorile limit impuse de legisla ia european privind calitatea aerului. Astfel, impactul obiectivului dincolo de frontiere este nesemnificativ, nefiind afectate localit ile sau ariile protejate Natura 2000 aflate pe teritoriul statelor învecinate.

În particular, în cazul Ungariei – statul vecin aflat la distan a cea mai mic de obiectiv se poate afirma c cele mai mari valori ale concentra iilor (datorate func ion rii obiectivului) în interiorul ariilor protejate NATURA 2000 (SPA HUHN 10001 Szatmár-Bereg i SCI HUHN 20055 Rozsály-Csengersima) i la nivelul localit ilor cele mai apropiate de grani , sunt mult reduse fa de valorile maxime absolute estimate prin modelare i implicit fa de valorile limit impuse de legisla ia european , impactul transfrontier al obiectivului în ceea ce prive te calitatea aerului fiind unul nesemnificativ.


MCO 14/10 140

4.2.7. M suri de diminuare a impactului

Tabel 4.2.7– Instala ii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), m suri de prevenire a polu rii aerului

Denumirea sursei de poluare

Denumirea i tipul

instala iei de tratare

Poluan ii retinu i

Eficien a instala iei, în concordan cu documenta ia tehnic de proiectare

Alte m suri de prevenire a polu rii

1 2 3 4 5 Turbina cu

gaz Arzatoare cu NOx redus

Oxizi de azot

60-70% Nu sunt necesare, conform calculelor concentra iile poluan ilor în emisie i imisie se încadreaz în normelereglementate.

Perioada de construc ie Sursele caracteristice acestei etape nu pot fi controlate prin instala ii/sisteme pentru captarea i epurarea aerului poluat. M surile specifice vor consta în:

suri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în special p mânt): stropirea cu ap a platformelor de lucru i a drumurilor de acces în perioadele

lipsite de precipita ii; sp larea ro ilor autovehiculelor la ie irea din antier; evitarea activit ilor de înc rcare/desc rcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor; reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dup finalizarea

lucr rilor de construc ie. suri pentru reducerea emisiilor de poluan i genera i de motoarele autovehiculelor i

utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV i EURO V, ale

ror emisii respect legisla ia în vigoare; între inerea corespunz toare a motoarelor autovehiculelor i a utilajelor.

Perioada de operare Pentru turbinele cu gaze, controlul emisiilor de NOx este considerat ca fiind BAT, existând o serie de tehnici i echipamente BAT pentru reducerea / controlul emisiilor de NOx provenite de la instala iile mari de ardere cu turbine cu gaze, alimentate cu gaz natural, descrise în cadrul Documentului de referin asupra celor mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru instala iile mari de ardere. Dintre acestea, instala ia de ardere cu turbin cu gaze a obiectivului studiat va fi echipat cu arz toare cu NOx redu i, caracteristica principal a acestora fiind faptul c amestecul combustibilului cu aerul i arderea au loc în dou etape succesive. În acest fel, se realizeaz o distribu ie omogen a temperaturii i se atinge o temperatur mai sc zut a fl rii, rezultând emisii reduse de NOx. Efectul acestei tehnologii- se ating în general valori ale concentra iei de NOx în emisie situate sub nivelul de 50 mg/Nm3, respectându-se astfel i valorile limit ale concentra iei impuse de HG 440/2010 pentru instala iile mari de ardere cu turbine cu gaze, alimentate cu gaz natural, nefiind necesare din acest punct de vedere alte m suri de reducere / control al emisiilor de NOx.


MCO 14/10 141

Pentru monoxidul de carbon (CO), reducerea / controlul emisiilor înseamn o ardere cât mai complet , realizat printr-o construc ie bun a camerei de ardere, utilizarea unor tehnici de monitorizare i control al procesului foarte performante i între inerea sistemului de ardere; utilizarea unui sistem bine optimizat pentru reducerea emisiilor de NOx. Efectul acestor masuri este men inerea unor nivele ale CO sub 100 mg/Nm3 (conform Documentului de referin asupra celor mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru instala iile mari de ardere). Ceilal i poluan i sunt emi i în cantit i nesemnificative.


MCO 14/10 142

4.2.8. Monitorizarea

Perioada de construc ie În perioada de construc ie nu va fi necesar monitorizarea emisiilor de poluan i în aer deoarece sursele sunt nedirijate, iar perioada de construc ie va fi limitat . Perioada de operare

Având în vedere c obiectivul este sub inciden a HG 440/28.04.2010 privind stabilirea unor m suri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluan i proveni i de la instala iile mari de ardere, se impune o monitorizare strict a emisiilor la co ul aferent instala iei de turbin cu gaze – cazanului recuperator. În vederea întocmirii planurilor de monitorizare trebuie avute în vedere urm toarele aspecte:

Rolul monitoriz rii – Monitorizarea emisiilor este efectuat pentru a determina substan ele în gazele curate astfel încât sa poat fi raportate, sau efectuat pentru a controla procesul de ardere sau instala ia de evacuare a gazelor, sau pentru a estima impactul instala iei sau procesului asupra mediului.

Modul i condi iile de func ionare a instala iei – (instala ii cu func ionare continu sau discontinu , instala ii în avarie sau în rezerv , instala ii cu timp de operare redus în acord cu necesarul de energie, instala ii cu înc rcare de vârf sau medie înc rcare, opera iile de pornire i oprire, etc.)

Gradul de func ionare a instala iilor de re inere a emisiilor poluante Parametrii i condi iile de referin – pentru emisiile în aer, urm torii parametri ai

gazului de evacuare trebuie de asemenea s fie determina i pentru transformarea concentra iilor emisiei ob inute în valorile corespunz toare condi iilor standard, adic 273 K, 101,3 kPa, cu m surarea con inutului de oxigen i gaz uscat: o debitul volumetric al fluxului de gaze de evacuare (pentru calculul

concentra iei i al emisiei fluxului masic) o temperatura gazului de evacuare o con inutul de vapori de ap al gazului de evacuare o presiunea static în conducta gazelor de evacuare o presiunea atmosferic o perioada de monitorizare/perioada relevant pentru calculul mediei o m sur ri suplimentare ale anumitor parametri (cum sunt voltajul si

electricitatea (filtre electrostatice), c derea de presiune (filtre-sac), pH-ul fluidelor din scrubere i ale concentra iilor de agent poluant din diferite loca ii ale conductelor de gaze de ardere.

Condi iile locale specifice ale instala iilor obiectivului (amplasament, accesibilitatea zonelor de prelevare, etc.)


MCO 14/10 143

Astfel, pentru instala ia mare de ardere cu turbin cu gaze a centralei cu ciclu combinat a fost stabilit planul de monitorizare la co a emisiilor poluante în aer din tabelul urm tor: Tabelul 4.2.8. Planul de monitorizare la co a emisiilor în atmosfer de la instala ia energetic a

centralei de cu ciclu combinat

Parametru/PoluantMetod Tip echipament Frecven de m surareFrecven de raportare

NOx conform STAS SR ISO 10849 analizor online continu periodic, de comun acord cu autoritatea de

mediu

CO conform STAS SR EN 15058 analizor online continu periodic, de comun acord cu autoritatea de

mediu

O2 conform STAS SR EN 14789 analizor online continu periodic, de comun acord cu autoritatea de

mediu

Rezultatele acestor monitoriz ri vor fi înregistrate i vor fi raportate periodic autorit ilor competente de mediu.

4.2.9. Situatii de avarii

Situa iile de avarii pot fi evenimente neprev zute, de exemplu declan area întrerup torului de alimentare a cazanului recuperator. Ca un exemplu pentru aceste situa ii, activarea protec iei va duce automat la procesul de oprire a cazanului recuperator.

Func iile camerei de comand vor fi implementate pentru a reduce volumul de lucru a operatorilor. Camera de comand va controla i va sincroniza modalit ile de operare i va coordona nivelurile unit ii de control în timpul pornirii, opririi i a altor procese asociate.

Centrala de condensatie va fi prev zut cu un sistem distribuit de control cu rol de monitorizare, controlare, afi are, înregistrare, avertizare i direc ionare a intr rilor/ ie irile asociate centralei.

Pentru ciclul combinat al centralei, unde energia este generat de turbina cu gaz împreun cu cazanul recuperator i cu turbina cu abur, cererea de energie electric va fi controlat de turbina cu gaz .

Turbina cu abur func ioneaz la aceea i sarcin ca i cazanul recuperator. Protec iile vor fi incluse în sistemul de automatizare, pentru a r spunde sigur la toate situa iile de avarii.


MCO 14/10 144

4.3. SOLUL SI SUBSOLUL Din perspectiva modului de utilizare/actiune asupra solului i subsolului, proiectul evaluat are particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol – subsol. Din acest motiv, impactul poten ial asupra acestor dou componente distincte ale mediului, precum i m surile de reducere a acestuia, vor fi analizate împreun .

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozi ia granulometric , permeabilitatea, densitatea);

În cea ce priveste pedosfera, Câmpia Somesului este reprezentate prin urm toarele tipuri de sol: aluviosol (6%), cernoziom (14%), eutricambosol (12%), gleisol (7%), luvosol (30%), preluvosol (8%), solonet (2%), stagnosol (18%), iar în asociatii apar vertosolurile si solurile turboase (3%). Dintre toate aceste tipuri de sol, cernoziomurile nu necesit m suri ameliorative speciale. Cele mai putin productive soluri sunt hidrisolurile si salsodisolurile, cu tipurile: gleisol, stagnosol si solonet. Acestea detin un procent de 27% din totalul solurilor. Solurile Câmpia Somesului se încadreaz în clasa de mijloc cu 53 de puncte nota de bonitare. În clasa I intr terenurile neafectate de fenomene de degradare, în clasa II intr terenurile slab degradate, iar în clasa III, clasa IV si clasa V intr terenurile care necesit m suri de ameliorare complexe.

Harta solurilor din Campia Somesului


MCO 14/10 145

4.3.2. Condi iile chimice din sol, activitate biologic , poluarea în zon

Folosin a actual a terenului este de curti cu constructii, zona industriala. Pe acest amplasament exista constructii , scoase din uz, care urmeaza a fi demolate / dezmembrate, dar cantitatile de lucrari de demolare si amenajare teren nu sunt foarte mari, materialele de constructii un contin substante periculoase, sunt de tipul fundatii si ziduri beton, care se pot elimina de pe amplasament fara a produce poluari asupra solului sau subsolului.

4.3.3. Vulnerabilitatea i rezisten a solurilor dominante Din punct de vedere seismic, zona studiat se caracterizeaz prin valoare de vârf a accelera iei terenului pentru proiectare ag=0,12g având intervalul mediu de recuren IMR=100ani, conform Reglement rii tehnice Cod de proiectare seismic – Partea I – P100-1/2006. Condi iile locale de teren sunt descrise de o valoare a perioadei de col Tc= 0.7 sec. Adâncimea de înghe în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 70-80 cm.

4.3.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiv

Terenurile agicole din zona investitiei sunt prepoderent cultivate cu porumb, orz, ovaz, soia, rapita, sfecla furajera.

4.4.GEOLOGIE

4.4.1Stratigrafia i litologia formatiunilor geologice Din punct de vedere geologic jude ul Satu Mare se afl la contactul dintre microplaca pannonic si cea transilvan , iar din punct de vedere geografic la extremitatea de NV a Romaniei. Deoarece in regiune afloreaz la zi forma iuni holocen superioare (nisipuri, pietrisuri si argile), si doar local forma iuni cristaline precambriene (zona Codru) sau forma iuni apar inand eruptivului neogen (M- ii Oas-Gutii), structura geologic se cunoaste datorit cercet rilor efectuate in anii 60-70 pentru eviden ierea de z minte de ape geotermale si a eventualelor z minte de hidrocarburi. Fundamentul regiunii este constituit din forma iuni apar inand autohtonului de Bihor si care cuprinde soclul cristalin, depozite sedimentare triasice, jurasice si cretacic inferioare. Cristalinul – de varst precambrian este format din sisturi cristaline in facies mezozonal (micasisturi, gnaisse, cuar ite), cel mai apropiat afloriment al acestor forma iuni fiind in afara jude ului, pe teritoriul com. Samsud (jud. S laj). Aceste forma iuni au fost intalnite in forajele structurale de prospec iuni intre adancimile de 1754 m si 3005 m. Cristalinul prezint o tendin pronun at de afundare in trepte c tre vest. Peste forma iunile sedimentare urmeaz o lacun de depunere, primele forma iuni interceptate fiind cele apar inand depozitelor in facies de flis de varst cretacic inferioar in zona de sud a jude ului.


MCO 14/10 146

Cuvertura post-tectonic (depozitele sedimentare paleogene) sunt dispuse transgresiv si discordant peste forma iunile cretacice. Grosimea acestor forma iuni atinge 1000 m si prezint un facise flisoid, grezos, fiind format in preponderen din gresii si argile. Forma iunile neogene stau transgresiv si discordant peste forma iunile paleogene si sunt compuse din depozite miocene (badenian si sarma ian) si pliocene in facies pannonic. Grosimea acestor forma iuni atinge dezvoltarea maxim de cca. 450 m la nord de mun. Carei. Sarma ianul este reprezentat in zonele de ram si in sectoarele de ridicare a fundamentului. Forma iunile sunt compuse din gresii si marne cu intercala ii de conglomerate. In general toate aceste forma iuni sedimentare urmeaz structura regiunii, avand tendin a de afundare in trepte c tre vest. Pliocenul in facies pannonic este constituit din nisipuri si pietrisuri, urmat de argile si marne argiloase. Grosimea maxim a depozitelor a fost intilnit in zona de subsiden major Moftin –Sannicolau de Munte, unde grosimea depozitelor ajunge la 2800 m. In urma activit ilor vulcanice, in zona de N si de E a jude ului, incepand cu badenianul si pan la pon ian au fost puse in loc importante roci eruptive. Depunerile au avut loc pe principalele fracture existente din zona de bordur bazinului Oasului. Aceste manifest ri vulcanice se continu pe aliniamentul M- ilor ibles – C liman – Harghita. Prin lucr rile de prospec iuni geologice au fost identificate roci eruptive de diverse tipuri: microdiorite porfirice, microdiorite porfirice cuar ifere, bazalte, sticle vulcanice riolitice, bazalte, andezite bazaltoide, andezite cu hipersten si augit etc. Forma iunile depuse in cele trei faze ale eruptivului neogen prezint intense alter ri hidrotermale (sericitiz ri, cloritiz ri, propilitiz ri, argiliz ri, bentonitiz ri). Activitatea vulcanic din aceast zon a avut paroxismul maxim in pannonian. Manifest rile magmatice din regiune au fost inso ite si de o intens activitate metalogenetic care au generat numeroase mineraliza ii de sulfuri comune cu Au si Ag. Mineraliza iile sunt localizate in roci eruptive, in roci sedimentare au la contactul dintre acestea. Zona vulcanitelor este str tut de multe falii locale, care au determinat si punerea in loc a diverse mineraliz ri polimetalice exploatabile (de ex. Tur , Socea, Racsa, Bixad, Vama etc.). Mineraliza iile sunt localizate in roci eruptive, in roci sedimentare sau la contactul dintre acestea. De asemenea prezint un interes economic local si regional carierele de andezit si andezit bazaltoidcare furnizeaz materie prim pentru activit ile de construc ii (piatr brut , piatr spart concasat ) – (Huta-Priseci, Huta-Arsi a, Cocosi a, M guricea-Tur , Cornet) , pentru industria chimic si alimentar - carierele de bentonit (Mujdeni), pentru construc ii - cariera de sticl vulcanic – perlit (Orasu Nou)sau cariera de argil comun (T snad). Cuaternarul apare la zi pe arii extinse pe intreg cuprinsul jude ului . Forma iunile sunt dispuse in continuitate de sedimentare peste forma iunile pannoniene. Depozitele sunt formate din nisipuri, pietrisuri si argile, de varst holocen inferioare si superioare. Aceste forma iuni larg dezvoltate sunt exploatate pentru rezervele importante de agregate minerale (nisipuri si pietrisuri). Tectonica jude ului Satu Mare Din punct de vedere tectonic, jude ul Satu Mare face parte din extremitatea de nord-est a Platformei (micropl cii) Pannonice. Fazele tectonice principale, care au modelat structura geologic a zonei au fost urm toarele: a) Faza austric (faza mezocretacic sau barremian-cennomanian ) b) Faza subhercinic (faza cretacic superioar sau turonian-senonian ) c) Faza savic (faza oligocen sup.-miocen inf.)


MCO 14/10 147

d) Faza attic (faza sarma ian-pannonian ) e) Faza rhodanic (faza miocen-pliocen ) Pricipalele elemente tectonice care domin zona sunt: a) Falia crustal a Somesului care corespunde in cea mai mare parte cursului actual al r.Somes b) Scufundarea Moftin-C uas-Sannicolau de Munte, corespunz tor cursului r.Ier si al

ii Crasnei Vechi c) Ridicarea Piscolt-Sanisl u, cu axa direc ional N-S d) Ridicarea Carei, cu axa direc ional NNE-SSV, amplasat sub mun. Carei e) Ridicarea (horstul) Ardud-Viile Satu Mare Caracteristic zonei este slaba prezen a accidentelor tectonice, forma iunile sedimentare apar in toarea cuverturii post-tectonice fiind depuse in continuitate de sedimentare, cu tendin de afundare in trepte c tre vest ca si fundamentul cristalin.

4.4.2. Surse de poluare pentru sol - subsol:

4.4.2.1.Surse de poluare a solului i subsolului în perioada de construc ie Surse poten iale de poluare - emisiile de poluanti din activitatea de constructie a obiectivului, prin depuneri si

infiltratii in sol; - depozitari necontrolate de deseuri; - scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje si mijloace de transport.

4.4.2.2.Surse de poluare a solului i subsolului în perioada de exploatare Surse poten iale de poluare

- emisii dirijate si fugitive de poluanti in atmosfera, rezultate din procesele

tehnologice; - operatiile de incarcare/ descarcare a materiilor prime si auxiliare din

mijloacele de transport; - manipularea neglijenta a materiilor prime, materialelor auxiliare; - intretinerea necorespunzatoare a conductelor de transport produse lichide in

incinta; - pierderea de produse din instalatii tehnologice si rezervoare datorata

accidentelor tehnice si mecanice; - fisurari accidentale ale conductelor de canalizare sau a peretilor cuvelor in

care sunt amplasate rezervoarele de materiale periculoase;


MCO 14/10 148

4.4.3. Prognozarea impactului In faza de constructie

Modelarea matematic a dispersiei poluan ilor pentru etapa de construc ie a obiectivului a pus în eviden urm toarele:

Datorit surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia, neputând fi afectate localit ile sau ariile protejate din zon . Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii.

Concentra iile maxime estimate prin modelare se situeaz , în cazul impactului exclusiv al construc iei centralei, sub valorile limit corespunz toare, pentru to i poluan ii analiza i, pe toate perioadele de mediere relevante.

Valori semnificative ale concentra iilor datorate exclusiv construc iei obiectivului pot ap rea doar în cazul pulberilor totale în suspensie i oxizilor de azot, i doar pe termen scurt. Valorile ridicate ale concentra iilor (în special TSP) se produc mai ales în perioada de manevrare a p mântului i a solului de decopert , datorit volumelor mari de material manevrat.

Rezultatele model rii în cazul impactului cumulat arat dep iri ale valorilor limit pentru PM10, în zona municipiului Satu Mare, îns acest lucru se datoreaz exclusiv surselor de emisie locale din ora , aportul adus de obiectiv fiind foarte redus. Pentru ceilal i poluan i, nu exist posibilitatea dep irii valorii limit prin efect cumulativ cu fondul de poluare al zonei.

În etapa de realizare a investi iei se poate mentiona c pentru obiectivul propus planul prevede variante de construc ie modern , la care generarea de de euri de construc ie este minim . Aceasta presupune un num r redus de opera ii tehnologice, cantita i mai mici de materiale de constructie clasice (mortar, betoane,) si implicit cantit i mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. De eurile rezultate din activitatea de constructii-montaj sunt valorificabile i nepericuloase vor fi stocate pe amplasament în condi ii de siguran pentru mediu i

tatea uman i vor fi eliminate prin firme specializate si autorizate. Depozitarea i manipularea materialelor de construc ie, cât i desf urarea construc iei în sine nu va afecta semnificativ solul pentru c pe parcursul execut rii lucr rilor, antreprenorul care executa lucrarile de constructii va urm ri în permanen respectarea normelor i procedurilor de execu ie specifice fiec rui tip de lucrare. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate zilnic, sa nu prezinte pierderi de produse petroliere.


MCO 14/10 149

In faza de exploatare

Nu vor fi alterate calitatea solului i a apelor freatice din zona de amplasare a centralei electrice. Lichidele de racire, sunt transportate in instalatii etanse, prevazute cu dispozitive de identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a echipamentelor. Periodic sau atunci cand conditiile tehnice de exploatare o impun, aceste substante sunt inlocuite in cadrul lucrarilor de revizii/reparatii, conform unor proceduri tehnice stabilite si utilizand echipamente speciale. Lichidele uzate colectate in recipiente etanse sunt reconditionate / valorificate / eliminate prin agenti economici specializati si autorizati in acest domeniu. Obiectivul este prevazut cu sisteme de canalizare noi si suprafete de contact impermeabile. Prin management se interzice depozitarea directa pe sol a oric ror produse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia. Asigurarea personalului în vederea monitoriz rii de eurilor rezultate, stocate, manipulate, valorificate, gestionate cat si valorificarea cât mai eficient a de eurilor rezultate la firme specializate.

4.4.4. Impactul transfrontier Impactul transfrontalier ar putea fi datorat emisiilor de poluanti in faza de realizare a investitiei si in faza de operare a CCCC. Modelarea matematic a dispersiei poluan ilor pentru etapa de construc ie a obiectivului a pus în eviden urm toarele:

Datorit surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia, neputând fi afectate localit ile sau ariile protejate din zon . Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii.

Concentra iile maxime estimate prin modelare se situeaz , în cazul impactului exclusiv al construc iei centralei, sub valorile limit corespunz toare, pentru to i poluan ii analiza i, pe toate perioadele de mediere relevante.

Pentru etapa de operare, din analiza rezultatelor model rii se pot desprinde urm toarele concluzii:

- Analiza impactului func ion rii centralei electrice asupra calit ii aerului cu ajutorul celor 3 activit i de modelare a pus în eviden existen a a dou zone de impact maxim diferite: una datorat exclusiv obiectivului i alta datorat celorlalte surse de emisie din arealul studiat. Astfel, valorile maxime ale concentra iilor datorate func ion rii obiectivului, care se ating în apropierea amplasamentului (pân la distan e de 2000 m), nu se vor suprapune peste maximele generate de activitatea surselor de emisie existente.

Singurele valori semnificative ale concentra iilor rezultate în cazul impactului exclusiv al oper rii centralei se observ pentru NOx i NO2, îns valorile maxime ale concentra iilor se vor situa, pentru to i poluan ii modela i (inclusiv oxizii de azot), cu mult sub valorile limit corespunz toare, pentru toate perioadele de mediere relevante.


MCO 14/10 150

În ceea ce prive te impactul transfrontier , cele mai mari valori ale concentra iilor determinate în dreptul grani ei cu Ungaria (în interiorul SPA HUHN 10001 Szatmár-Bereg), precum i în interiorul SCI HUHN 20055 Rozsály-Csengersima, sunt mult reduse fa de valorile maxime absolute estimate prin modelare, impactul transfrontier al obiectivului fiind unul nesemnificativ.

4.4.5. M suri de diminuare a impactului pentru sol - subsol A) În perioada de construc ie

surile pentru limitarea impactului asupra mediului în perioada de execu ie a investitiei, sunt:

o organizarea de antier se va amplasa în spatiul liber a amplasamentului proiectului propus;

o eventuale depozit ri de materiale vor fi urmate de igienizarea zonei si renaturarea suprafetelor ramase libere;

o mijloacele de transport i utilajele vor fi între inute în stare tehnic bun , pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere (carburant, ulei, etc.)

o interzicerea depozit rii pe sol a oric ror materiale care ar putea afecta calitatea acestuia

B )În perioada de exploatare

Masuri aplicate pentru eliminarea/minimizarea emisiilor pe sol - suprafata de contact cu solul/subsolul va fi impermeabila; - imbinari etanse ale constructiei; - cuve etanse de retinere a deversarilor; - substantele chimice folosite se va pastra in conditii corespunzatoare,

gestionate de personal instruit; - atat suprafetele interioare unde se desfasoara activitatile productive, cat si o

parte a suprafetelor exterioare cum ar fi suprafata aferenta retelelor si a cailor de transport vor fi complet betonate.

- se vor respecta limitele de emisie.

Masuri de prevenire a poluarii solului - Se vor evita deversarile accidentale de produse care pot polua solul. In cazul

in care se produc, se impune eliminarea deversarilor accidentale, prin indepartarea urmarilor acestora si restabilirea conditiilor anterioare producerii deversarilor.

- Incarcarile si descarcarile de materiale, materii prime si auxiliare, deseuri, trebuie sa aiba loc in zone desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri accidentale.

- Toate bazinele vor fi etansate si izolate corespunzator, dupa caz, pentru a preveni contaminarea solului.


MCO 14/10 151

- Beneficiarul activitatii are obligatia sa detina in depozite/magazii o cantitate

corespunzatoare de substante absorbante si substante de neutralizare, potrivita pentru controlul oricarei deversari accidentale de produse.

- Deseurile vor fi colectate in containere etanse si vor fi evacuate periodic prin

firme autorizate; - Beneficiarul instalatiei trebuie sa planifice si sa realizeze, o data la 3 ani,

activitatile de revizii si reparatii la elementele de constructii subterane, respectiv conducte, camine si guri de vizitare etc.

- Instruirea personalului care executa lucrari de reparatii si intretinere in vederea evitarii poluarii solului.

- Reducerea aportului de poluanti in sol din emisii, prin buna functionare a instalatiilor de depoluare a aerului, remedierea prompta pentru orice avarie aparuta la instalatiile de evacuare a gazelor, prevenind in acest fel o poluare accidentala a atmosferei, dar si din depozitarea directa pe sol a unor deseuri.

- Verificarea si executarea lucrarilor de intretinere a sistemului de canalizare a apelor uzate.

- Evitarea avariilor prin respectarea proceselor tehnologice, prin urmarirea sistemele de control si monitorizare:

- Materiile prime si substantele chimice periculoase folosite in process vor fi depozitate tinand cont de compatibilitatile chimice, de conditiile impuse de furnizor, conform fiselor de securitate.


MCO 14/10 152

4.5. BIODIVERSITATEA

4.5.1. Informa ii privind vegeta ia i fauna zonal Vegetatia este rezultatul conlucr rii factorilor naturali (edafici, hidrici, climatici etc.) cu cei antropici. Vegetatia este de dou tipuri: vegetatie natural si vegetatie antropic . Vegetatia natural din Câmpia Somesului ocup o suprafat de 14776 ha, respectiv 7% din suprafata Câmpiei Somesene, restul suprafetelor având alte utiliz ri. Din suprafata ocupat cu vegetatie natural , 11033 ha revine p durilor de foioase (75%), restul arealului fiind ocupat de formatiuni vegetale specifice mlastinilor (3026 ha), pajistilor naturale (409 ha), sectoarelor de tranzitie (200 ha) si zonelor urbane verzi (108 ha). În urma impactului antropic (incendierea vegetatiei, suprap natul, defris rile, cultura plantelor, poluarea aerului si a apelor), vegetatia Câmpiei Somesului a fost profund modificat în structura si functionalitatea sa, rezultând urm toarele tipuri de habitate: ruderale, specifice parcurilor si g dinilor, specifice culturilor de legume, culturilor de cereale, livezilor si viilor. Fiecare din aceste habitate se caracterizeaz prin anumite specii de plante de cultur si buruienile aferente lor. Odat instalate noile specii de plante, acestea determin modific ri în structura si profilul solului, modific ri ale regimului hidric si nu în ultimul rând modific ri în structura faunei. În imediata apropiere a zonei se aflã terenuri arabile i paji ti secundare. Pe terenurile neproductive se gãse te o vegeta iei azonalã cu predominan a unor specii arbustive, ca:

- mãce (Rosa canina); - soc negru (Sambucus nigra); - mure (Rubus idaeus);

De-a lungul vãii Somesului se poate observa o vegeta ie azonalã tipicã de luncã cu ierburi înalte higrofile i alte specii, ca:

- rãchita (Salix fragilis); - salcia (Salix alba); - socul negru (Sambucus nigra); - plopul tremurãtor (Populus tremula).

Fauna, la fel ca si vegetatia, se poate clasifica într-o faun natural si una antropic . Fauna natural este specific arealelor cu vegetatia natural , în care influenta antropic este redus sau inexistent . Având ca si criteriu asociatiile vegetale în care este localizat , fauna natural din Câmpia Somesului poate fi clasificat în dou mari tipuri de faun si anume: o faun zonal si alta azonal . În cadrul faunei zonale intr fauna p durilor de stejar, iar în cea azonal intr : fauna luncilor, a s turilor, a mlastinilor si cea a turb riilor. Speciile din cadrul acestor tipuri de faun , unele dintre ele pe cale de disparitie - eretele de stuf (Circus aeruginosus), eretele sur (Circus pygargus), buhaiul de balt (Botaurus stellaris), barza alb (Ciconia ciconia), barza neagr (Ciconia nigra) etc. Fauna antropic din Câmpia Somesului poate fi clasificat în: fauna ruderal , fauna parcurilor si a gr dinilor, fauna culturilor de legume, fauna culturilor de cereale, fauna livezilor si fauna viilor etc. Fauna antropic nu este altceva decât rezultatul modific rilor ap rute în structura vegetatiei si a efortului acesteia de a se adapta noilor habitate. Pe fondul cresterii numerice a populatiei din Câmpia Somesului si a presiunilor exercitate de c tre aceasta asupra cadrului natural, vegetatia si fauna antropic se afl într-un proces de continu expansiune în dauna si detrimentul vegetatiei si faunei naturale.


MCO 14/10 153

Fauna este diferen iatã în func ie de vegeta ie, astfel: Terenurilor arabile i pã unilor sunt caracteristice o serie de rozãtoare ca:

- popândãul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), oarecele de câmp (Microtus arvalis). Avifauna este reprezentatã de o serie de pãsãri rãpitoare, mai ales care se hrãnesc cu rozãtoare: orecarul comun (Buteo buteo) schimbat iarna de orecarul încãl at (Buteo lagopus), vânturelul ro u (Falco tinnunculus), oimul rândunelelor (Falco subbuteo), uliul porumbar i uliul pãsãrar. Dintre rãpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua),ciuful de pãdure (Asio otus) etc. Galinaceele sunt reprezentate de fazan (Phasianus colchicus), prepeli a (Coturnix coturnix) i potârnichea (Perdix perdix).

- pãsãri, ca: gai a (Garrulus glandarius), co ofana (Pica pica), mierla (Turdus filomelos), cucul (Cuculus canorus), specii de pi igoi (Parus sp.), au elul (Regulus regulus), ciocãnitori (Dendrocopus sp., Picus sp., Dryocopus sp.). Pãsãri rãpitoare: uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul pãsãrar (Accipiter nisus), ciuful de pãdure (Asio otus), huhurezul mic (Strix aluco).

- amfibieni, ca: salamandra (Salamandra salamandra ), broasca râioasã brunã ( Bufo bufo ), broasca râioasã verde (Bufo viridis), etc.. În prezent amplasamentul este neocupat, constând dintr-o suprafa de teren in intravilanul localitatii Vetis, in incinta Parc Industrial Holrom, destinat lucrarilor de constructii, avand regimul de curti cu constructii. Pozi ia amplasamentului nu se afl în imediata apropiere a ariilor naturale protejate, cum ar fi cele desemnate în re eaua Natura 2000. În plus, având în vedere prezen a fostei infrastructuri trecute (fosta ferma) si actuale (zona industriala), se consider c amplasamentul nu ofer habitat pentru specii protejate, care ar fi putut migra i s-ar fi putut instala aici.

4.5.2. Ariile naturale protejate de interes comunitar existente în jude ul Satu Mare

In jude ul Satu Mare exist urm toarele situri de importan comunitar , declarate prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007 : „Câmpia Careiului” ( ROSCI0020) , „Câmpia Ierului” (ROSCI 0021) i „ Râul Tur” (ROSCI0214) iar prin HG nr. 1284/2007 au fost declarate urm toarele SPA - uri : „Câmpia Nirului – Valea Ierului” (ROSPA0016) i „ Lunca inferioar a Turului” (ROSPA0068), prezentate in tabelul 4.5.1.:

Tabel 4.5.1. Ariile naturale protejate de interes comunitar existente în jude ul Satu Mare

Localizare

Jude ul Satu Mare

Judeul Bihor

Denumirea sitului

Cod Natura 2000 Suprafa a (ha)

% ha % ha Câmpia

Careiului ROSCI0020 24.224 62 15.019 38 9.205

Câmpia Ierului ROSCI0021 21.785 36 7.842 64 13.942 Râul Tur ROSCI0214 20.953 100 20.953 - -

Câmpia Nirului – Valea Ierului

ROSPA0016 38.682,1 60,4 23.364 39,6 15.318,1

Lunca inferioar a

Turului

ROSPA0068 20.126,5 100 20.126,5 - -

TOTAL 44.317


MCO 14/10 154

SCI – sit de importan comunitar SPA- arie de protec ie special avifaunistic

Suprafa a ocupat de siturile Natura 2000 raportat la suprafa a total a jude ului Satu Mare: 10,03%

Not :

- ROSPA0016 Câmpia Nirului – Valea Ierului include siturile ROSCI0020 Câmpia Careiului i ROSCI0021 Câmpia Ierului - ROSCI0214 Râul Tur include situl ROSPA0068 Lunca inferioar a Turului.

Ariile naturale în clasificarea Natura 2000 este ROSCI0020 Câmpia Careiului, Jude ul Satu Mare, delimitat in localitatile: Ciume ti (59%), Foieni (52%), Pi colt (52%), Sanisl u (67%), Urziceni (46%) si SPA “CÂMPIA NIRULUI – VALEA IERULUI” RO SPA0016 declarat prin HG nr. 1284/2007, care reprezint r sitele intinselor zone umede din aceast parte a t rii.

- acest sit se intinde pe o suprafat total de cca. 38.682,1 ha in judetele Satu Mare si Bihor ( SM: 60,4%; BH: 39,6%).

- Regiunea biogeografic : panonic - Pe teritoriul judetului Satu Mare situl cuprinde urm toarele arii naturale

protejate: - Helesteele de la Moftinu Mic (S: 125 ha)- arie de protectie special

avifaunistic ; - Aria v ii Bobald destinat protej rii si conserv rii vanturelului de sear (Falco

vespertinus); - P durea de frasin Urziceni (S: 38,0 ha) rezervatie de tip botanic - forestier; - Dunele de nisip de la Foieni (S: 10 ha) rezervatie de tip botanic; - Mlastina de la Vermes (S: 10 ha) rezervatie de tip botanic; - Situl CORINE biotop: "Gr dina Cailor" – Urziceni (S:360 ha);

4.5.3. Ariile naturale protejate de interes comunitar existente în vecinatatea frontierei ( pe teritoriul Ungariei)

Ariile naturale în clasificarea Natura 2000 – protejate prin Directivele Comunitatii Europene in vecinatatea frontierei si in apropierea locatiei proiectului (SAC HUHN 20055 Rozsaly-Csengersima si SPA HUHN 10001 Szatmar-Bereg) .

Zona de impact teoretic a centralei afecteaz în Ungaria urm toarele 3 arii protejate:

Zona de conservare prioritar (aprobat ) Rozsály-Csengersima (HUHN 20055) Zona de conservare prioritar (aprobat ) p durea Jánki (HUHN 20056) Zona de conservare special (aprobat ) G -Szenke (HUHN 20160)


MCO 14/10 155

Zona de conservare prioritar (aprobat ) Rozsály-Csengersima (HUHN 20055)

Zona de aproape 1000 de hectare cuprinde r ele de p duri, paji tile, lacurile i mla tinile având la origine gropi cubice, situate între digul Râului Some i grani a actual dintre Ungaria i România, respectiv p durea i paji tea aferent de dincolo de dig. În situl Natura 2000 exist 3 r ite de p duri cu suprafe e mai importante. P durea „Géci-s ” i p durea Galambos sunt localizate în interiorul digului, în timp ce p durea Gorzás înafara acestuia. P durile sunt în principal p duri de lunc cu lemn de esen tare sau habitate derivate din acestea, în pu ine zone stej ret cu carpen, respectiv planta ii (plopi, stejari ro ii). Starea natural a p durilor variaz , din p cate exploatarea industrializat din ultimii ani a dus la s cirea semnificativ a habitatelor care în acele vremuri nu erau înc protejate sub nici o form . Paji tile zonei au rol secundar, s-au format în urma defri rilor, i au fost mai apoi men inute prin p scut i cosit.

Zona de conservare prioritar (aprobat ) p durea Jánki (HUHN 20056)

durea Jánk este o r de p dure având o suprafa de aproape 400 de hectare.

În mare parte este format din p duri de lunc cu arbori de esen tare i habitate derivate din acestea; stej retul cu carpen, respectiv planta iile au extindere mai redus . Indivizii mai b trâni au fost în mare parte t ia i în ultimele decenii, iar înainte p scutul în

dure a afectat de asemenea în mare m sur starea natural a p durii. Stejarii b trâni (având în jur de 100 de ani) din partea de vest a p durii au fost de asemenea afecta i de factorii antropici.


MCO 14/10 156

Zona de conservare special (aprobat ) G -Szenke (HUHN 20160)

Zona de conservare a naturii cuprinde por iunea albiei veche a râurilor G i Szenke (deja par ial regularizat) între localit ile Jánkmajtis i Fehérgyarmat.

În zona afectat de emisiile investi iei, pe teritoriul Ungariei se g se te zona special de protec ie a p rilor HUHN10001 Szatmár-Bereg.

Speciile prioritare de interes pentru situl Natura 2000 i popula iile estimative ale acestora:

Denumire (denumire tiin ific ) Popula ie de cuib rit în întregul sit

Cristelul de câmp (Crex crex) 100-180 perechi Buhaiul de balt (Botaurus stellaris) 10-15 perechi Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) 10-15 perechi Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) 50 perechi Barza neagr (Ciconia nigra) 5-6 perechi Barza alb (Ciconia ciconia) 50 perechi Ra a ro ie (Aythya nyroca) 50 perechi Viesparul (Pernis apivorus) 5-10 perechi Eretele de stuf (Cicrus aeruginosus) 20-30 perechi Eretele sur (Circus pygargus) 5-10 perechi Bufni a (Bubo bubo) 1-2 perechi


MCO 14/10 157

Ciuful de câmp (Asio flammeus) 0-10 perechi Dumbr veanca (Coracias garrulus) 1-2 perechi Cioc nitoarea sur (Picus canus) 10-15 perechi Sfrâncioc cu frunte neagr (Lanius minor) apar Cioc nitoarea de gr dini (Dendrocopos syriacus) 100-500 perechi

Cioc nitoarea de setjar (Dendrocopos medius 5-20 perechi Cioc nitoarea neagr (Dryocopus martius) 40 perechi Ciocârlia (Lullula arborea) 15-20 perechi Pesc ru ul albastru (Alcedo atthis) 200-300 perechi Sfrânciocul ro iatic (Lanius collurio) 500-1000 perechi Silvie porumbac (Sylvia nisoria) 200-300 perechi

Caracterizarea tronsonului Râului Some din apropierea grani ei

Macronevertebrate acvatice

Pe parcursul cercet rilor s-au putut eviden ia urm toarele specii: 3 Mollusca (2 Bivalvia, 1 Gastropoda), 9 Ephemeroptera, 5 Odonata, 2 Heteroptera, 1 Coleoptera i 2 Trichoptera. Fa de literatura de specialitate de pân acum sunt noi pentru fauna Some ului: Ephemeroptera – Ametropus fragilis, Electrogena affinis; Heteroptera: Aphelocheirus aestivalis. Din punct de vedere faunistic i de protec ia naturii urm toarele specii merit a fi amintite: Mollusca: Unio crassus – lista Natura 2000 II.; Ephemeroptera – Ametropus fragilis, Baetopus tenellus, Heptagenia coerulans. Dintre acestea urm toarea specie este rar i la nivel european: Ametropus fragilis (harta nr. 1.), popula ii ale c reia tr iesc la noi în ar numai în câteva grinduri de nisip ale urm toarelor râuri: Tisa, Dráva, Maros, Rába, Lapincs i Some Odonata – cele patru libelule de râu din ar : Stylurus flavipes, Gomphus vulgatissimus, Ophiogomphus cecilia – lista Natura 2000 II., Onychogomphus forcipatus. Dintre acestea merit men ionate în aceast zon popula iile semnificative de Ophiogomphus cecilia i Stylurus flavipes. Plecoptera – Isogenus nubecula, este de asemenea o specie rar la nivel european, la noi în ar tr ie te numai în Tisa de Sus, por iunea de nord a Râului Rába, respectiv în Lapincs. Dintre speciile identificate aici unele au disp rut deja în câteva zone ale Europei, respectiv popula iile acestora sunt pe cale de dispari ie - Ametropus fragilis, Baetopus tenellus, Heptagenia coerulans, Ophiogomphus cecilia, Isogenus nubecula; mai multe dintre acestea sunt specii protejate prin lege i la noi în ar : Unio crassus, Gomphus vulgatissimus, Ophiogomphus cecilia, Onychogomphus forcipatus, Stylurus flavipes. Înafara speciilor de mai sus, Some ul asigur condi ii de via altor numeroase specii, astfel biocenozele (în ciuda vulnerabilit ii) reprezint o valoare ridicat . De aceea, protec ia întregii por iuni a râului de pe teritoriul Ungariei este esen ial din perspectiva protec iei naturii. Deoarece por iunea de pe teritoriul României are importan semnificativ i din perspectiva calit ii apelor noastre, merit s reflect m asupra posibilit ilor de protec ie comun .


MCO 14/10 158

Pe ti

În por iunea analizat nu este caracteristic vegeta ia acvatic , r cinile arborilor de pe mal, arborii apleca i de-asupra apei asigur ascunzi uri pentru pe ti.

Speciile identificate în ultimii 25 de ani în Râul Some i rezultatele proprii din anul 2006

Lista complet de specii HARKA & SALLAI, 2004 Some , 2006

1. Cega - Acipenser ruthenus 2. iparul - Anguilla anguilla 3. bu ca - Rutilus rutilus 4. Amurul - Ctenopharyngodon idella 5. Ro ioara - Scardinius erythrophthalmus 6. Cleanul mic - Leuciscus leuciscus 7. Cleanul - Leuciscus cephalus 8. duvi a - Leuciscus idus 9. Avatul - Aspius aspius

10. Plevu ca - Leucaspius delineatus 11. Obletele - Alburnus alburnus 12. Beldi a - Alburnoides bipunctatus 13. Batca – Abramis bjoerkna 14. Pl tica - Abramis brama 15. Cosacul - Abramis ballerus 16. Cosacul cu bot turtit - Abramis sapa 17. Moruna ul - Vimba vimba 18. bi a - Pelecus cultratus 19. Scobarul - Chondrostoma nasus 20. Linul - Tinca tinca 21. Mreana - Barbus barbus 22. Porcu orul - Gobio gobio 23. Porcu orul de nisip - Gobio albipinnatus 24. Petrocul - Gobio kessleri 25. Murgoiul b at - Pseudorasbora parva 26. Boarta - Rhodeus sericeus 27. Carasul - Carassius carassius 28. Carasul argintiu - Carassius gibelio 29. Crapul - Cyprinus carpio 30. Crapul argintiu - Hypophthalmichthys 31. Novacul - Hypophthalmichthys nobilis 32. Grindelul - Barbatula barbatula 33. Chi carul- Misgurnus fossilis 34. Zvârluga - Cobitis elongatoides 35. Dun ri a - Sabanejewia aurata 36. Somnul - Silurus glanis 37. Somnul pitic - Ameiurus nebulosus 38. Somnul pitic negru - Ameiurus melas 39. ig nu ul - Umbra krameri 40. tiuca - Esox lucius 41. Mihal ul - Lota lota 42. Regina b ii - Lepomis gibbosus 43. Bibanul - Perca fluviatilis 44. Ghibor ul - Gymnocephalus cernuus 45. Ghibor ul de râu - Gymnocephalus baloni


MCO 14/10 159

Lista complet de specii HARKA & SALLAI, 2004 Some , 2006

46. sp rul - Gymnocephalus schraetser 47. al ul - Sander lucioperca 48. al ul v rgat - Sander volgensis 49. Pietrarul - Zingel zingel 50. Fusarul - Zingel streber

Num r total de specii: 50 31

Speciile protejate sunt îngro ate.

Cursul repede al Râului Some , albia erpuitoare sunt de tip epipotamon, favorizeaz în primul rând speciile care tr iesc în zona de mijloc a râului, de aceea fauna sa este reprezentat în primul rând de aceste specii reofile care prefer apele cu curen i mai puternici, ca de ex. Cleanul (Leuciscus cephalus), Scobarul (Chondrostoma nasus), Beldi a (Alburnoides bipunctatus), Mreana (Barbus barbus), Porcu orul de nisip (Gobio albipinnatus), Dun ri a (Sabanejewia aurata) i Mihal ul (Lota lota). Pe lâng speciile în irate sunt prezente, în popula ii mai mici, i unele specii endemice, rare, vulnerabile, care de asemenea prefer apele cu curen i mai puternici, cum sunt Petrocul (Gobio kessleri), i Pietrarul (Zingel zingel). Pe lâng speciile reofile, apare specia euritop Obletele (Alburnus alburnus) cu un num r mare de indivizi, care suport bine atât sistemele lotice, cât i habitatele lenitice. Speciile euritope dominante, caracteristice bra elor moarte sunt B bu ca (Rutilus rutilus), Carasul (Carassius gibelio), Boar a (Rhodeus amarus), tiuca (Esox lucius) i Bibanul (Perca fluviatlis). Pe lâng speciile însirate mai sus sunt prezente în faun i câteva specii adventive cu toleran ridicat , nepreten ioase fa de condi iile de mediu, ca de exemplu Murgoiul

at (Pseudorasbora parva), Somnul pitic negru (Ameiurus melas) i Regina b ii (Lepomis gibbosus), care sunt tipice în primul rând bra elor moarte analizate. Speciile stagnofile, care favorizeaz habitalele ml tinoase, reprezentate de Ro ioara (Scardinius erythophthalmus), Linul (Tinca tinca) i Carasul (Carassius carassius), se reg sesc numai în bra ele moarte.


MCO 14/10 160

4.5.4. Impactul prognozat si concluzii A) În perioada de construc ie

Modelarea matematic a dispersiei poluan ilor in aer, pentru etapa de construc ie a obiectivului a pus în eviden urm toarele:

datorit surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia, neputând fi afectate localit ile sau ariile protejate din zon . Deasemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii.

Vegetatia identificata in perimetrul amplasamentului centralei electrice, este instantaneu formata si nesemnificativ din punct de vedere al valorii acestuia, terenul nefiind amenajat. Se consider c amplasamentul nu ofer habitat pentru specii protejate, care ar fi putut migra i s-ar fi putut instala aici, datorita infrastructurii trecute (fosta ferma) si existente de zona industriala.

Impactul in faza de constructie a obiectivului din punct de vedere al emisiilor de poluanti, asupra Retelei Natura 2000, locale va fi nesemnificativ.

B )În perioada de exploatare

Modelarea matematic a dispersiei poluan ilor in aer, pentru etapa de operare, a obiectivului a pus în eviden urm toarele:

În interiorul localit ilor din zona analizat , precum i în ariile protejate Natura 2000 de pe teritoriul României, impactul asupra calit ii aerului datorat func ion rii obiectivului este unul nesemnificativ.

Propunerile din prezenta documenta ie au rolul de a valorifica superior acest teren cu un aspect rural prin cl dirile moderne, prin modernizarea drumului de legatur , a pietonalelor din incint i prin echiparea lui cu retele tehnico-edilitare. Se propune de asemenea amenajarea terenului ramas liber cu spatii verzi, planta ii de arbori i arbu ti. Mai ales pe zona perimetral se propune amenajarea unei perdele de protec ie verde. Se vor respecta astfel exigen ele actuale in ceea ce priveste protec ia mediului.

4.5.5. Impactul transfrontalier, concluzii

Botanic , habitate

Prin scrisoarea nr. KMFF-30/2010 (operator: Dr. Pocsai Zsuzsa), Departamentul pentru Protec ia Mediului a Ministerului de Dezvoltare Rural din Ungaria a solicitat investitorilor centralei energetice cu turbine cu gaz în ciclu combinat (400 MW CCGT) care urmeaz a se construi pe teritoriul comunei Veti , lâng ora ul Satu Mare, evaluarea impactului transfrontalier asupra mediului.


MCO 14/10 161

Evaluarea impactului transfrontalier a fost realizat de ecolog Peter Gabor, prezentat in Anexa, de unde rezulta urmatoarele concluzii:

Nivelul poluan ilor atmosferici emi i de centrala energetic cu turbine cu gaz în ciclu combinat, proiectat a fi construit în Veti , România, este prezentat în tabelul estimativ de mai jos. Concentra iile maxime prognosticate ale emisiilor ajunse în Ungaria, respectiv valorile limit din perspectiva protec iei s ii i valorile ecologice limit reglementate în anexele 1 i 4 ale ordinului 4/2011. (I.14.) al Ministerului Industriei Chimice sunt urm toarele:

Substan Emisia anual maxim

prognosticat pe teritoriul Ungariei

(µg/m3)

Valoare ecologic limit

anual (µg/m3)

Valoare limit anual din perspectiva

protec iei s ii (µg/m3)

NOx 0,4 30 40 SO2 0,0025 20 50

În baza celor de mai sus putem afirma c nivelul polu rii atmosferice al centralei energetice cu turbine cu gaz în ciclu combinat, proiectat a fi construit în Veti , România, este semnificativ sub nivelul valorilor ecologice limit i al valorilor limit din perspectiva protec iei s ii, astfel încât acestea nu prezint un impediment pentru realizarea investi iei.

Protec ia p rilor

Având în vedere c efectele centralei asupra regiunii provin exclusiv din emisii – care în baza celor discutate în capitolul anterior sunt semnificativ sub nivelul valorilor limit – nu se a teapt nici o schimbare în structura i cantitatea lan ului alimentar. În consecin , factorii de mediu care afecteaz p rile nu sunt influen i pe cealalt parte a grani ei, de centrala situat la aproximativ 5 km. Zgomotele i luminile construc iei i func ion rii nu afecteaz zonele maghiare. În anexa nr. 1 la prezentul studiu, v prezent m cu scop informativ localizarea cuiburilor de p ri protejate, men ionând c acestea nu sunt afectate de construc ia centralei.

Protec ia ecosistemelor acvatice Centrala energetic cu turbine cu gaz în ciclu combinat, proiectat a fi construit în Veti , România, conform planurilor, î i va satisface nevoia de ap de r cire din resursele de ap subterane, i nici apa cald eliminat nu va fi v rsat direct în Râul Some . Prin urmare, râul nu va fi poluat chimic, fizic, respectiv termic, astfel încât nu va afecta flora i fauna acestuia, nici factorii abiotici semnificativi.


MCO 14/10 162

4.5.6. M suri de diminuare a impactului pe amplasament asupra zonelor denaturate - reabilitarea si renaturarea suprafetelor de teren ramase libere; - se propune de asemenea amenajarea terenului ramas liber cu spatii verzi, planta ii

de arbori i arbu ti. Mai ales pe zona perimetral se propune amenajarea unei perdele de protec ie verde.

i i desene la capitolul "Biodiversitate": Se prezinta in anexa, Studiul realizat de ecolog Peter Gabor.

4.6.PEISAJUL 4.6.1. Încadrarea în regiune Amplasamentul Centralei Electrice de Condensatie cu Ciclu Combinat, denumita pe scurt CCCC (inclusiv organizarea de antier aferent ) este în interiorul incintei Parcului industrial apar inând SC HOLROM SRL, din localitatea Vetis, judetul Satu Mare. Distanta pana la zona de locuit este de 1,1, km, in imediata vecinatate sunt terenuri agricole si activitatea Parcului industrial; Habitate sensibile identificate in zona de interes sunt: locuinte private la o distanta de 800 m din localitatea Vetis. Zona intens locuita la o distanta de 1,1 km in localitatea Vetis. Din punct de vedere hidrologic cel mai apropiat curs de apa este r.Somes care se afla la o distanta aproximativa de 750 m fata de malul stâng al râului. Accesul în zona se poate face din drumul na ional DN 19A, Satu Mare- Carei si drumul de acces in incinta Parcului Industrial. Calea de acees din incinta parcului industrial pana la amplasamentul centralei electrice se va reabilita, si bitumina cu l imi carosabile în jur de 6,0 m i acostamente laterale pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale, pe cca.0,8 km. Momentan drumul este stabil, f strat bituminos. Distante pana la arealele sensibile din zona:

- Distanta minima pana la primele case din localitatea Vetis: 800 m. - Distan a fa de zona de locuit Vetis : 1.1 km . - Distanta fata de alte obiective, societati economice (Parc Industrial Holrom):300 m. - Distanta pana la Biserica Reformata din localitatea Vetis: 2,66 km - Distanta pana la Sediul Consiliului Local Vetis: 2,69 km - Distanta pana la municipiul Satu Mare 25 km.


MCO 14/10 163

4.6.2. Zone împ durite, re eaua hidrologic Nu sunt zone impadurite in zona. Curs de apa codificat : Raul Somes Bazin hidrografic: Some – cod bazin: II.I.00.00.00.00.0 Lungimea cursului de apa: 3760 hm Suprafa a bazinului de colectare a apelor: 15740 km2

Cota terenului la izvor: 1280 mdM Cota terenului la v rsare: 119 mdM Hectometru obiectiv pe malul stâng al cursului de apa raul Somes: 3580 hm Panta medie: 3%0 Coeficient de sinuozitate: 2,12 4.6.3. Impactul prognozat

4.6.3.1. Impactul asupra peisajului

Construc iile i instala iile noii centrale termoelectrice urmeaz s fie realizate în totalitate pe terenul apar inând S.C.Holrom SRL conform Extras de Carte Funciar nr. 1313 - în suprafa de 75.150 mp. Zona în care este situat terenul propus a fi amenajat din punct de vedere urbanistic, se afl în intravilanul localit ii Vetis, destinat pentru constructii. Planul de urbanism va determina un impact pozitiv de lung durat sau permanent asupra peisajului zonal ca urmare a prevederilor privind reglementarea modului de construire, îmbun irea aspectului i a func ionalit ii zonei analizate .

4.6.3.2. Modul de utilizare a terenului

Explicarea modului de utilizare a terenurilor destinate proiectului evaluat, este prezentat în tabelul urm tor:

TABELUL Nr. 4.6.1: Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Suprafa a (mp)

Utilizarea terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

Dup punerea în aplicare a proiectului Recultivat

teren arabil 0 0 0 gr dini 0 0 0

În agricultur

uni 0 0 0 duri 0 0 0

Drumuri – parc ri 0 0 0 Zone construite (cur i,suprafa a construit ) 75.150

75.150 0

Ape 0 0 0 vegetatie de

ieturi de p dure 0 0 0

zone umede 0 0 0 teren deteriorat 0 0 0 teren nefolosit 0 0 0

Alte terenuri

tuf ri uri 0 0 Total 75.150 75.150 0


MCO 14/10 164

4.6.3.3. M suri de diminuare a impactului Se consider c m surile de diminuare a impactului asupra biodiversit ii, men ionate în anterior, acoper în totalitate problematica adiacent acestei perspective pentru impactul asupra peisajului.

4.7.MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC 4.7.1. Informa ii privind calitatea aerului Informa iile privind calitatea aerului au fost furnizate în capitolul 4.2., precum si analiza impactului func ion rii centralei electrice asupra calit ii aerului in zonele locuite din apropierea amplasamentului, rezultatele sunt prezentate in tabelele 4.2.5.4 – 4.2.5.7. Prin modelarea matematic a dispersiei poluan ilor în aer s-a pus in evidenta un impact nesemnificativ asupra calitatii aerului in localitatile din apropierea amplasamentului centralei electrice, atat in faza de constructie cat si in faza de operare a acesteia.

4.7.2. Informa ii privind nivelul de zgomot

Pentru perioada în care se va executa amenajarea obiectivului i construc iile, nivelul de zgomot va prezenta valori variabile în func ie de specificul echipamentelor i distan a antierului fa de zona locuit . Zgomotul produs de aceste utilaje conform prevederilor

din literatura de specialitate sunt: excavator 78 dB(A);basculant 70 dB(A); compactor 80 dB(A); Nivelul de zgomot produs de func ionarea simultan a acestor surse este de: 83,7 dB(A). Nivelul total de zgomot, ob inut prin adunarea energetic a nivelelor corespunz toare fiec rei surse în parte (execu ia amplasamentului i zgomotul produs de traficul rutier în zon ) nu dep te 65 dB(A) la limita amplasamentului. Distanta minima pana la zona de locuit este de minim 1.1 km. Aportul zgomotului in perioada de execu ie a amplasamentului, la poluarea fonic a populatiei este nesemnificativ. Pe amplasament constructorul va respecta normele de protectia muncii pentru personalalul angajat. Sursele de zgomot precum i nivelul acestei polu ri produse de implementarea proiectului evaluat, au fost descrise pe larg în capitolul 1.7. Re inem pentru acest paragraf faptul c nivelul zgomotului la limita amplasamentelor obiectivelor proiectate, se va limita la nivelul de 45.6 dB(A).

4.7.3. Impactul poten ial asupra popula iei Impactul este pozitiv prin angajari directe din comunitate, acces îmbun it, o mai bun infrastructur , utilizari de materiale primare de constructii locale (agregate, nisip,lemn, etc) , cresterea veniturilor din taxe si impozite locale, negativ nesemnificativ temporar datorita disconfortului presupus de activitate.


MCO 14/10 165

Obiectivul propus determin impact pozitiv din punct de vedere al condi iilor economice locale si zonale, prin;

cresterea securitatii si independentei energetice a tarii;

stimularea dezvoltatii durabile la nivel local si regional prin crearea de noi locuri de munca;

investi iilor locale si dinamicii acestora;

cresterea rentabilitatii activit ilor economice;

Analizând impactul poten ial al proiectului din aceast perspectiv , este de a teptat ca acesta s fie unul pozitiv . 4.7.4. Impactul poten ial asupra pie ei de munc Impactul poten ial asupra pie ei de munc în zona amplasamentului obiectivului de investi ie, va fi unul pozitiv.

4.7.5. M suri de diminuare a impactului Având în vedere natura exclusiv pozitiv a proiectului asupra mediului social i economic, se consider c nu sunt necesare m suri de diminuare a impactului. 4.8.CONDI II CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL Conditii etnice: Prima atestare documentar a localit ii Veti dateaz din 1238. Satul a fost devastat în urma invaziei t tarilor din 1241, dar s-a repopulat ulterior. A apar inut neamului Kaplony i ulterior familiei Vetési (Wethéssy), descenden i din acela i neam, iar prin succesiuni au ap rut mai multe familii cu domenii în Veti . Apropierea de cetatea S tmarului a f cut s sufere foarte multe atacuri de-a lungul secolelor (t tari, turci, polonezi, mercenarii nem i din cetate), dar i epidemiile au decimat popula ia satului. Localitatea a devenit celebr în timpul r zboiului pentru independen condus de Ferenc Rákóczi II. Aici a emis principele ”Patenta din Veti ” în august 1703, conform c reia to i iobagii i familiile acestor care se înroleaz în armat vor fi elibera i de sub toate obliga iile feudale. În a doua jum tate a secolului al XVIII-lea începe o perioad de dezvoltare lini tit în via a satului, perturbat numai de cele dou r zboaie mondiale. Num rul locuitorilor la ultimul recens mânt a fost 1834. La recens mântul din 2000 –sau înregistrat 4475 de locuitori, din care 48,78%-a s-au declarat români, 45,81% maghiari, 2,59% rromi i 2,56% ucraineni (a treia comunitate ca i m rime de ucraineni din jude ). Monumente ale naturii: Nu se constat existen a de monumente ale naturii i nici nu sunt declarate strict pe amplasament i nici în zon .


MCO 14/10 166

Valori ale patrimnoniului cultural i istoric:

Cea mai însemnat cl dire din localitatea Vetis este biserica reformat , construit în secolul al XV-lea. de episcopul de Veszprém i diplomatul Albert Vetési (Wethéssy) (1410-1486), blazonul lui se poate vedea pe peretele sudic al bisericii gotice. Are o singur nav , turnul fiind o construc ie ulterioar . Cealalt biseric din sat este de rit ortodox, construit în 1911. Capela romano-catolic dateaz din 1960 i are hramul Sfânta Fecioar . Conacul familiei Szerdahelyi (construit în1867) din centrul satului i în starea actual ruinat este o podoab arhitectural a localit ii. Via a economic a comunei este dominat de apropierea re edin ei jude ului i de investi iile atrase din acest motiv. În Veti func ioneaz un parc industrial i astfel este între pu inele localit i rurale unde practic nu exist fenomenul omajului. Lâng marile unit i industriale se mai g sesc unit i comerciale i activit i agricole. Lacurile mai mici i Some ul reprezint atrac ii mai ales pentru pescarii sportivi.

Masuri de protectie a patrimnoniului cultural i istoric:

În cazul c pe amplasamentul investitiei, se constat c apar zone cu poten ial arheologic eviden iat întâmpl tor ca urmare a ac iunilor umane, altele decât cercetarea arheologic (lucr ri de realizare fundatii, etc.) se vor respecta prevederile legisla iei privind protec ia patrimoniului arheologic- O.G. nr. 34/200- republicat privind protec ia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na ional.


MCO 14/10 167

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

La proiectare a fost propus un singur amplasament din interiorul platformei industriale Holrom.

Acesta a fost ales in urma unei analize tehnico-economica. Criteriile avute in vedere la stabilirea amplasamentului au fost:

Exista spatiu suficient pentru constructia propriu- zisa si organizarea de santier; Posibilitatea de conexiune la utilitatile din apropierea amplasamentului, dupa cum urmeaza:

Gaz natural: 1km pâna la conducta principala de transport gaz natural, apartinand Transgaz.

Apa bruta: va fi apa subterana: posibilitatea de a sapa puturi pe acest amplasament.

Evacuare apa uzata: la canalizarea oraseneasca Accesul la linia de înalta tensiune este facil prin statia Vetis 220/110kV aflata

la cca. 3 km. Bateriile de turnuri de racire (TR) vor fi amplasate în directia vântului pentru

minimizarea influentei umiditatii produse de TR asupra sistemelor centralei.

Existenta unui Parc industrial si a zonei industriale precum si a infrastructurii deja create pana la incinta acesteia; In vecinatatea amplasamentului, nu sunt perimetre cu arii protejate prin programul NATURA 2000, SPA-uri i SCI-uri desemnate; Distanta pana la zona de locuit este de 1,1, km, in imediata vecinatate sunt terenuri agricole si activitatea Parcului industrial; Este posibila delimitarea incintei centralei prin împrejmuire si acces pe poarta proprie.

ALTERNATIVA FINALA A PROIECTULUI Alternativa final a proiectului propune urm toarele m suri de reducere i compensare a posibilelor efecte negative:

in faza de executie

pentru diminuarea impactului generat in timpul constructiei se va urmari: lucrarile se vor realiza conform proiectului, astfel ca impactul generat sa

aiba o amploare cat mai mica ; scurtarea pe cat posibil a duratei de executie a proiectului pentru a

diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative; evitarea pierderilor de materiale de constructie din utilajele de transport; folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase; în organizarea de antier se vor utiliza decât construc ii u oare tip barac

pentru depozitarea unor materiale de construc ii i a unor echipamente i unelte utilizate la aceasta etap ;

pentru nevoi igienico-sanitare se vor institui, grupuri sanitare ecologice;


MCO 14/10 168

Solul dislocat se va depozita pe categorii, astfel:

- cel extras si manipulat ca material de umplutura se va depozita separat;

- solul fertil decopertat de pe suprafetele libere, utilizat pentru restaurarea, renaturarea zonei, a suprafetelor libere se va depozita si pastra astfel incat factorii climatici sa nu-l deterioreze;

Se vor institui depozite speciale pentru deseurile menajere si tehnologice,rezultate din lucrarile de santier;

depozit izolat pentru materialele ce vor fi utilizate la constructii; se vor asigura mijloace adecvate pentru prevenirea imprastierii

materialelor (sol, argila, deseuri sau materiale de constructii) in zona organizarii de santier, pe drumuri / zone private (terenuri agricole);

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate, sa nu prezinte pierderi de produse petroliere;

se va asigura material absorbant in caz de poluari cu produse petroliere.

in faza de functionare a) m suri constructive:

- amplasarea activitatii la distan legal fa de zonele reziden iale, suficient

pentru protec ia receptorilor sensibili; - proiectul prevede sisteme de ventila ie i co uri de evacuare a gazelor arse

pentru a asigura o dispersie cat mai buna; - masuri constructive de reducere a zgomotului:

o amplasarea instalatiei zgomotoase si a componentelor acesteia in structuri absorbante ale zgomotului pere i de constructie i acoperi adecva i izolati fonic;

o bariere suplimentare pentru reducerea zgomotului prin utilizarea unor suporti anti-vibranti si interconexiuni pentru echipament (utilizarea fundatiilor de masini sustinute pe amortizoare de vibratii).

o izolare fonic la racordul de intrare a aerului de ardere. Pentru reducerea zgomotului la conductele de suflare si ventile de siguranta, se utilizeaza amortizoare potrivit principiului inchiderii;

o conducte izolate acustic (fonic) prin utilizarea tevilor cu suporti flexibili cu amortizare interna;

o canale pentru aerul de ardere i gaze arse evacuate sunt echipate cu absorban i acustici prin utilizarea tobelor la canalele de priza si evacuare;

o co cu pere i dubli; o proiect silen ios” a supapelor de siguran si a carcasei exhaustorului. o platforme betonate si recipienti ermetici de colectare a deseurilor. o eliminarea impactului datorat de transportul energiei electrice aerian,

cablurile vor fi pozate subteran, astfel nu vor induce campuri electrice si unde electromagnetice la nivelul solului .


MCO 14/10 169

b) m suri tehnologice:

In proiect sunt prevazute urm toarele m suri tehnologice: - utilizarea combustibilului mai putin poluant, respectiv gaz natural în centrala

de cogenerare, genereaz emisii foarte reduse de oxizi de sulf i pulberi. - echiparea centralei de cogenerare cu turbine cu gaze prev zute cu instala ii

de ardere cu formare de NOx redus, se ating astfel, valori ale concentra iei de NOx în emisie situate sub nivelul de 50 mg/Nm3, respectându-se astfel i valorile limit ale concentra iei impuse de HG 440/2010 si BAT pentru instala iile mari de ardere cu turbine cu gaze;

- reducerea emisiilor de CO2 se realizeaza prin cresterea eficientei procesului de ardere, utilizare si conservare a energiei;

- recuperarea, reciclarea gazelor de ardere in cazanul recuperator, pentru a economisi energie, a reduce emisiile si a conserva resursele;

- pentru eliminarea emisiilor fugitive se vor utiliza sisteme de detectare a scurgerilor de gaz si a sistemelor de alarmare.

5.1. Metoda de evaluare in faza de constructie a obiectivului Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjur tor parcurge mai multe etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate ce pot s reflecte starea general a factorilor de mediu analiza i. Calitatea unui factor de mediu sau a unui element al mediului se estimeaz prin efectele proiectului asupra mediului, prin transformarea aspectelor calitative în m rimi cantitative. Astfel, în raport cu m rimea efectelor avem indici de calitate ( Ic )

1 Ic = ——— ; E E este m rimea efectului stabilit prin matricea de evaluare.

Cuantificarea efectelor în m rimi cantitative (E) permite agregarea i medierea lor pe o scal de tipul :

- + - influen pozitiv - 0 - influen nul - – - influen negativ

Pentru evaluarea calitativ se încadreaz indicatorii de calitate ai fiec rui factor de mediu la un moment dat într-o scar de bonitate cu acordarea unor note care s exprime apropierea respectiv dep rtarea de starea ideal .

Ic = +1 ÷ 0 • Influen ele sunt pozitive iar mediul este afectat în limite admisibile

Ic = 0 • starea mediului este neafectat de proiect

Ic = 0 ÷ -1 • influen ele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise


MCO 14/10 170

Scara de bonitate pentru Ic :

Matricea de evaluare a impactului asupra mediului Poten ialele interac iuni sau reac ii dintre activit ile / efectele proiectului sau activit ii asupra componentelor de mediu sunt cuantificabile sub forma „m rimii efectelor ” prin metoda matricial . Pe baza m rimii efectelor ( E) se ob in indicii de calitate (Ic). Cu indicii de calitate (Ic) din scara de bonitate se ob in notele de bonitate (Nb) pentru fiecare element al mediului. Valoarea Nb indic gradul de afectare a factorului de mediu evaluat.

Nota de bonitate

1 Ic = —— ; (E 0) E

Efectele asupra mediului

10 Ic = (0 0,05] - mediul este afectat pozitiv de activitate - efectele pozitive semnificative, pe termen lung, directe

10 9 Ic = (0,05 0,25] E > 0

- mediul afectat pozitiv de activitate - efectele pozitive permanente pe termen mediu,direct - activitatea genereaz un impact pozitiv

9 8 Ic = (0,25 0,5]

- mediul afectat de activitate - efectele pozitive temporare, pe termen scurt, efect indirect - activitatea genereaz un impact pozitiv decelabil

8 7 Ic = (0,5 1] - mediul neafectat de activitate - efectele pozitive i negative se compenseaz

7 6 Ic = (1 0 -1 ] E < 0

- mediul afectat negativ în limitele admisibile nivel 1 - efectele negative sunt minore, pe termen scurt, efect direct - este atins pragul de alert

6 5 Ic = ( - 1,0 - 0,5]

- mediul afectat în limite admisibile nivel 2 - efectele negative sunt semnificative, pe termen mediu, efect direct - este atins pragul de interven ie

5 4 Ic = ( - 0,5 - 0,25]

- mediul afectat peste limitele admise - efectele negative sunt accentuate, pe termen lung, direct - impactul este major

4 3 Ic = ( - 0,25 - 0,025] - mediul degradat – nivel 1 - efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

3 2 Ic =(-0,025 - 0,0025] - mediul degradat – nivel 2 - efectele sunt nocive la durate medii de expunere

2 1 Ic = sub - 0,0025] mediu impropriu formelor de via

- mediul degradat – nivel 3 - efectele sunt nocive la durate scurte de expunere


MCO 14/10 171

5.1.1. EVALUAREA IMPACTULUI POTEN IAL PE FACTORI DE MEDIU

Cuantificarea impactului poten ial al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament are la baz elementele analizate pe factori de mediu privind:

- actiunile proiectului si sursele generatoare de poluan i ; - impactul prognozat ; - starea mediului natural.

Matricea de evaluare

Tabel- 5.1.1. Matricea de evaluare a efectelor proiectului asupra mediului in faza de constructie

Efectele asupra mediului Ac iunile proiectului (sursele generatoare) Ape de

suprafa Ape

subterane Aer i

fact. clim. Sol i subsol

Bio- diversitate

Mediu soc. i econ. Peisaj

Alegerea amplasamentul i utilizarea terenului 0 0 0 – 0 + +

Protec ia suprafe elor tehnologice i de acces 0 + 0 + 0 0 +

Impact fizic Modific ri structurale, succesiuni straturi,etc

0 0 0 - - 0 0

Potentialul de producere a poluarilor accidentale 0 - 0 - - 0 -

Depozitarea materialelor de constructii, suprafata amenajata organizare santier

0 0 0 + - - -

Solutia privind alimentarea cu apa + - 0 - 0 - 0

Solu ia privind evacuarea apelor uzate + + 0 0 + 0 0

Gestionarea deseurilor + + 0 + 0 + + Realizare c i de acces 0 0 0 + + + + Solu ia pentru transport energie 0 0 + - + + +

Tehnologia execu iei 0 0 0 0 0 0 0 Emisiile de poluan i – 0 - 0 - - - Scop proiect -producere de energie 0 0 + 0 0 + -

RIMEA EFECTELOR +2 +1 +1 -1 -1 +2 +1


MCO 14/10 172

5.1.2. EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA CALIT II FACTORILOR DE MEDIU IN FAZA DE CONSTRUCTIE A OBIECTIVULUI

Factorul de mediu APA E A.Supr. = + 2

1 Ic A.Supr. = + 2 = + 0.5

Nb A.Supr. = 8,00

E A.Subt. = +1

1 Ic A.Subt. = +1 = +1

Nb A.Subt. = 8,00

Din scara de bonitate rezult :

Mediul neafectat de activitate Efectele pozitive i negative se compenseaz

Factorul de mediu AER I FACTORI CLIMATICI E AER = + 1

1 Ic AER = + 1 = + 1,00

Nb AER = 7,00 Din scara de bonitate rezult :



MCO 14/10 173

Factorul de mediu SOL + SUBSOL E SOL-SUBSOL = -1

1 Ic SOL+SUBSOL = -1 = -1

Nb SOL-SUBSOL = 7,0 Din scara de bonitate rezult :

Factorul BIODIVERSITATE E BIODI.= –1

1 Ic BIODI. = -1 = – 1,0

Nb BIODIV. = 7,0 Din scara de bonitate rezult :


Factorul SOCIAL + ECONOMIC E SOC + EC = + 2

1 Ic SOC + EC = + 2 = + 0,50

Nb SOC + EC = 8


Mediul este neafectat de activitate in limite admisibile Efectele pozitive si negative se compenseaza



MCO 14/10 174

Factorul de mediu PEISAJ E PEISAJ = + 1

1 Ic PEISAJ = +1 = +0.5

Nb PEISAJ = 8,0


Mediul este neafectat de activitate in limite admisibile Efectele pozitive si negative se compenseaza

5.1.3. EVALUAREA IMPACTULUI GLOBAL - Metoda ROJANSCHI-

Pentru simularea efectului sinergic al poluan ilor, cu notele de bonitate ob inute s-a construit o diagram . Starea ideal – a fost reprezentat grafic printr-o suprafa circular cu razele egale între ele i având valoarea a 10 unit i de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din plasarea pe diagram a valorilor exprimând starea real s-a ob inut o figur geometric neregulat cu o suprafa mai mic înscris în figura geometric regulat a st rii ideale. Indicele global al st rii de poluare (IPG) rezult din raportul între suprafa a reprezentând starea ideal (Si - Serie 1) i suprafa a reprezentând starea real (Sr – Serie 2). A fost stabilit o scar de evaluare pentru valorile IPG din care rezult impactul asupra mediului respectiv efectul activit ii asupra factorilor de mediu. Diagrama este prezentat în anex .

Scara privind calitatea mediului :

• IPG = 1 - mediul natural neafectat de activitatea uman • IPG = 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activit ii umane în limite

admisibile • IPG = 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activit ii umane

provocând stare de disconfort formelor de via • IPG = 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea uman provocând

tulbur ri formelor de via • IPG = 4 ÷ 6 - mediul este grav afectat de activitatea uman • IPG = peste 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de via


MCO 14/10 175

Calculul IPG :

Valoarea Nb pe factori de mediu : - Nb APA SBT = 8 - Nb APA SPR = 8 - Nb AER S.C. = 7 - Nb SOL SUBSOL = 7 - Nb BIODIVERSIT = 7 - Nb SOCIAL + ECONOMIC = 8 - Nb PEISAJ = 8

Impactul global

Din diagrama construit cu valorile Nb rezult : Si = 278 Sr = 215

Si 278 IPG = Sr = 215 = 1,29

Din scara de calitate, rezult : Pentru IPG = 1,29

Mediul supus efectului activit ii umane in limite admisibile.

0

2

4

6

8

10Apa subt.

Apa supr.

Aer sch.c.

Sol/subsolBiodiversit.

Med.soc.ec.

Peisaj

Sc. Ideala Sc. Reala


MCO 14/10 176

5.2. Metoda de evaluare in faza de operare a obiectivului

Modul de integrare în mediul înconjur tor a activit ii CCCC, se evalueaz prin aprecieri sintetice , bazate pe indicatori de calitate posibili s reflecte starea de “s tate” a factorilor de mediu analiza i. Calitatea factorilor de mediu caracteriza i prin indicatori fizico-chimici, determina i prin calcule, se încadreaz în raport cu limitele admise (STAS sau Normative de reglementare) ob inând indici de poluare exprimate în procente.

Ccalculat Ip = ————— x 100 [ % ] Cadmis

Indicile ob inute reprezint gradul de conformare a calit ii factorilor de mediu în limitele reglementate, conform O.M. 756 : “Reglement rile privind evaluarea polu rii mediului”. Astfel, se define te :

- prag de alert 70 % din CMA - prag de interven ie 100 % din CMA

Pentru evaluarea cantitativ a impactului creat de activitatea unit ii asupra mediului înconjur tor s-a folosit metoda Rojanschi publicat în Revista Mediului Înconjur tor, se încadreaz indicile de poluare maxime (Ipmax ) într-o scar de bonitate cu acordarea unor note care s exprime apropierea,respectiv dep rtarea de starea ideal . Scara de bonitate este exprimat prin note de la 1 la 10.Nota 10 reprezint starea natural neafectat de activitate uman , iar nota 1, reprezint o situatie ireversibil si deosebit de grav deteriorare a factorului de mediu analizat.

Nota

de bonitate Valoarea Ip /100

Efectele asupra omului i mediului înconjur tor

10 0 Mediul neafectat de activitatea uman Starea mediului : natural

9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea uman efecte cuantificabile

8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alert : cu efecte poten iale

7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2 Prag de interven ie : cu efecte semnificative

6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admis -nivel 1 Efectelele sunt accentuate

5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admis -nivel 2 Efectele sunt nocive

4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3 Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1 Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 20,0 Mediul este impropriu formelor de via

Pentru simularea efectului sinergic a poluan ilor, cu notele de bonitate obtinute se construieste o diagram .

Starea ideal este reprezentat grafic printr-o form geometric regulat cu razele egale între ele si având valoarea a 10 unit ti de bonitate.


MCO 14/10 177

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea real ,se obtine o figur geometric neregulat cu o suprafat mai mic însris în figura geometric regulat a st rii ideale.

Indicele st rii de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezult din raportul între suprafat reprezentând starea ideal (Si) si suprafata reprezentând starea real (Sr).

Si IPG = Sr

S-a stabilit o scar de evaluare pentru valorile IPG din care rezult impactul asupra mediului, respectiv efectul acitivit tii atropice asupra factorilor de mediu.

Scara privind calitatea mediului

IPG

Efectul sinergic

1 - mediul natural neafectat de activitatea uman 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activit tii umane în limite

admisibile 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activit tii umane provocând

stare de disconfort formelor de viat 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea uman ,provocând tulbur ri formelor de viat 4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea uman , periculos formelor de viat 6 - mediul degradat,impropriu formelor de viat

5.2.1. Impactul asupra factorului de mediu AP

Calculul indicelui de poluare pentru: AP

C max estimat Ip = ——————————— ; C.M.A.NTPA002/HG 592/2005


MCO 14/10 178

Evacuarea apelor uzate

Nr. crt.

Indicatorul de calitate U.M. Valorile maxime admise

Valori estimate

Valori indice de poluare

Ip % 1. Temperatura 0C 40 20-25 62,5 2. PH unit i

pH 6,5-8,5 7-8 -

3. Materii în suspensie mg/dm3 350 10-15 4,29 4. Sulfa i (SO4

2-) mg/dm3 600 96-100 16,67 5.

Substan e extractibile cu solven i organici

mg/dm3 30 5-10 33,34

6. Detergen i sintetici biodegradabili

mg/dm3 25 0.5 40

7. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 0,01 5

Ip/100 medie = 0,62 < 1

Rezult :Nb = 8

Calitatea apelor uzate ce rezult din activitatea proiectat sunt preepurate i nu prezint impact poten ial semnificativ asupra receptorului, respectiv asupra mediului înconjur tor. Concentra iile de poluan i estim i se incadreaz sub limitele reglementate.


MCO 14/10 179

5.2.2. Impactul asupra factorului de mediu AER Emisii atmosferice


Concentra ii <<Impactul

exclusiv>> operare, pe grila de calcul

Unitate de sur

concentra ii


int (VT)

Indici de poluare Ip % din VL <<Impactul exclusiv>> operare, pe grila de calcul

1 h 3,35 - 25,29 g/m3

200 12,65 NO2

an 0,06 - 3,8 g/m3 40 9,50

NOx an 0,09 - 5,7 g/m3 30 19,00

CO 8 h 2,83 - 28,55 g/m3 10000 0,29

1 h 0,029 - 0,24 g/m3 350 0,07

24 h 0,007 - 0,09 g/m3 125 0,07 SO2

an 0,0006 - 0,039 g/m3 20 0,20

24 h 0,0038 - 0,157 g/m3 50 0,31 PM10

an 0,0015 - 0,07 g/m3 40 0,18

Pb an 0,00056 - 0,0557 ng/m3 500 0,01

As an 0,00017 – 0,0095 ng/m3 6 0,16

Cd an 0,00089 - 0,05 ng/m3 5 1,00

Ni an 0,0018 - 0,0976 ng/m3 20 0,49

Ip/100 medie = 0,34 < 1

Rezult : Nb = 8


MCO 14/10 180

5.2.3. Impactul asupra factorului de mediu ASEZARI UMANE

Poluan ii ce pot afecta zona a ez rilor umane sunt :

- nivelul zgomotului i vibra iilor - imisiile de poluan i în atmosfer - poluan ii din apele uzate evacuate - de eurile

Nivelul zgomotului i vibra iilor Nivelul de zgomt calculat la limita incintei este de 49 dB(A). Nivelul zgomotului se încadreaz în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Se acord notele de bonitate conform sc rii din tabelul urm tor :

Nb Lech -

limita incintei dB(A)

Lech - limita zonei de locuit

dB(A)

Efecte asupra organismului

10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A) 9 50 - 55 35 - 40 zonã linistitã 8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A) 7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor 6 65 - 70 50 - 55 psihice 5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A) 4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor 3 80 - 90 65 - 75 fiziologice 2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A) 1 > 100 > 90 zona efectelor

otologice

Zgomot: Nb = 7


MCO 14/10 181

Calitatea aerului: Procentul din valoarea limit corespunz toare reprezentat de concentra iile maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru

impactul exclusiv în etapa de operare, în interiorul localit ilor aflate pe teritoriul României




200 40 30 350 125 20 50 40 10000 500 6 5 20

Botiz 2,86 0,28 0,57 0,01 0,01 0,006 0,02 0,01 0,05 0,0002 0,005 0,03 0,02tm rel 3,68 0,43 0,83 0,02 0,01 0,009 0,03 0,01 0,08 0,0003 0,008 0,05 0,03

Lazuri 3,65 0,35 0,70 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,08 0,0003 0,007 0,04 0,02Dorolt 3,85 0,38 0,73 0,02 0,01 0,008 0,02 0,01 0,10 0,0003 0,007 0,04 0,02Veti 6,94 0,98 1,93 0,04 0,04 0,020 0,06 0,02 0,13 0,0011 0,017 0,11 0,05Decebal 5,87 0,63 1,27 0,03 0,03 0,013 0,05 0,02 0,09 0,0005 0,012 0,07 0,04Oar 4,41 0,33 0,63 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,09 0,0003 0,007 0,04 0,02Boghi 2,99 0,20 0,37 0,01 0,01 0,004 0,01 0,01 0,06 0,0002 0,003 0,02 0,01Doba 3,56 0,28 0,53 0,02 0,01 0,006 0,02 0,01 0,05 0,0002 0,005 0,03 0,02Petea 3,73 0,35 0,70 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,11 0,0003 0,007 0,04 0,02Traian 3,22 0,20 0,40 0,01 0,01 0,004 0,01 0,01 0,06 0,0002 0,003 0,02 0,01Ama i 2,91 0,33 0,67 0,02 0,01 0,007 0,02 0,01 0,12 0,0003 0,007 0,04 0,02Atea 2,76 0,30 0,60 0,01 0,01 0,006 0,02 0,01 0,10 0,0003 0,005 0,03 0,02SATU MARE 4,96 0,60 1,17 0,02 0,02 0,012 0,05 0,02 0,13 0,0005 0,012 0,07 0,04Dara 4,17 0,63 1,27 0,02 0,02 0,013 0,03 0,01 0,10 0,0007 0,012 0,07 0,04

ule ti 2,53 0,25 0,50 0,01 0,01 0,005 0,02 0,01 0,06 0,0002 0,005 0,03 0,02Ghilvaci 2,16 0,15 0,30 0,01 0,01 0,003 0,01 0,01 0,03 0,0001 0,003 0,02 0,01Paulian 2,51 0,20 0,40 0,01 0,01 0,004 0,01 0,01 0,04 0,0002 0,003 0,02 0,01Pele 2,88 0,25 0,50 0,01 0,01 0,005 0,02 0,01 0,05 0,0002 0,005 0,03 0,02


MCO 14/10 182

Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanti gazosi asupra a ez rilor umane se încadreaz nota de bonitate acordat pentru factor de mediu aer, în scara de bonitate pentru asez ri umane din tabelul urm tor.

Nr. Tip de aer Efecte asupra populatiei

Efecte asupra vegetatiei, vizibilit tii si

materialelor 10. Aer având calitatea

natural Starea de s tate

natural a populatiei Stare natural de

echilibru 9. Aer curat - Nivel 1 efecte efecte 8. Aer curat - Nivel 2 efecte

decelabile cauzisitic efecte decelabile

cauzisitic 7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalit tii

prin bronsit si cancer pulmonar si crest.bolilor

respiratorii la copii

Afectarea plantelor, derea partial a frunzelor

6. Aer afectat - Nivel 2 Frecvent crescut a simptomelor respiratorii si boli pulmonare cu intern ri

în spital

Afectarea cronic pentru plante moderat pân la sever prin actiune sinergic cu O3

sau NOx 5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescut

cu accentuarea simptomelor la cei cu boli

pulmonare

Vizibilitate redus pân la 6 - 8 km

4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Coroziunea otelului

3. Aer degradat - Nivel 1 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Efecte nocive asupra vegetatiei

2. Aer degradat - Nivel 2 Efecte letale la durate medii de expunere

Efecte nocive asupra plantelor si ierburilor

1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de expunere

Instalare peisaj selenar

Calitatea aerului: Nb = 9


MCO 14/10 183

Calitatea apelor evacuate: Nb = 8

De eurile Sunt colectate, valorificate i evacuate integral. Rezult : Nb ASEZARI UMANE = 8

5.2.4. Impactul asupra factorului de mediu - BIODIVERSITATE

Calitatea aerului: Concentra ii maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa de

operare, în interiorul ariilor protejate Natura 2000 aflate pe teritoriul României


Concentra ii maxime <<Impactul exclusiv>> operare, în arii Natura 2000

Concentra ii maxime <<Impactul cumulat>> operare, în arii Natura 2000


Unitate de sur

concentra ii

Valori limit(VL) / Valori int (VT)

% din VL <<Impactul exclusiv>> operare, în arii Natura 2000

% din VL <<Impactul cumulat>> operare, în arii Natura 2000

1 h 6,352 21,298 g/m3 200 3,18 10,65 NO2

an 0,111 9,663 g/m3 40 0,28 24,16

NOx an 0,167 11,923 g/m3 30 0,56 39,74

CO 8 h 6,656 2151 g/m3 10000 0,07 21,51

1 h 0,048 3,728 g/m3 350 0,01 1,07

24 h 0,014 3,213 g/m3 125 0,01 2,57 SO2

an 0,001 2,665 g/m3 20 0,01 13,33

24 h 0,009 23,992 g/m3 50 0,02 47,98 PM10

an 0,003 20,283

ROSCI0214 Râul Tur i ROSPA0068 Lunca Barc ului

g/m3 40 0,01 50,71

Nivelul zgomotului se incadreaza in limitele reglementate. Calitatea efluen ilor lichizi rezultati din faza de operare nu prezint impact poten ial semnificativ asupra receptorului. Calitatea aerului la nivelul solului (imisie) în zonele învecinate se incadreaz sub limitele reglementate si nu prezint impact poten ial semnificativ asupra locuitorilor din zona, respectiv asupra mediului înconjur tor. Deseurile vor fi colectate, valorificate si evacuate integral de pe amplasament. Conform notei de bonitate: Nb = 8 Mediul este afectat în limite admise - nivel 1

Prag de alert : cu efecte poten iale


MCO 14/10 184


Concentra ii maxime <<Impactul exclusiv>> operare, în arii Natura 2000

Concentra ii maxime <<Impactul cumulat>> operare, în arii Natura 2000


Unitate de sur

concentra ii

Valori limit(VL) / Valori int (VT)

% din VL <<Impactul exclusiv>> operare, în arii Natura 2000

% din VL <<Impactul cumulat>> operare, în arii Natura 2000

Pb an 0,001 5,206 ng/m3 500 0,0002 1,04

As an 0,0003 0,856 ng/m3 6 0,01 14,27

Cd an 0,002 0,195 ng/m3 5 0,04 3,90

Ni an 0,003 0,655 ng/m3 20 0,02 3,28


MCO 14/10 185

Concentra ii maxime ob inute prin modelare, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa de operare, în interiorul ariilor protejate Natura 2000 aflate pe

teritoriul Ungariei


Concentra ii maxime <<Impactul exclusiv>> operare, în SPA transfrontier

Nume SPA

Concentra ii maxime <<Impactul exclusiv>> operare, în SCI transfrontier

Nume SCI Unitate de

sur concentra ii


(VT)

% din VL <<Impactul exclusiv>> operare, în SPA transfrontier

% din VL <<Impactul exclusiv>> operare, în SCI transfrontier

1 h 6,656 4,81 g/m3 200 3,33 2,41 NO2

An 0,218 0,167 g/m3 40 0,55 0,42

NOx An 0,327 0,25 g/m3 30 1,09 0,83

CO 8 h 7,698 7,538 g/m3 10000 0,08 0,08

1 h 0,059 0,041 g/m3 350 0,02 0,01

24 h 0,021 0,016 g/m3 125 0,02 0,01 SO2

An 0,0022 0,0016 g/m3 20 0,01 0,01

24 h 0,018 0,014 g/m3 50 0,04 0,03 PM10

An 0,005 0,004 g/m3 40 0,01 0,01

Pb An 0,003 0,002 ng/m3 500 0,001 0,0004

As An 0,0006 0,0005 ng/m3 6 0,01 0,01

Cd An 0,003 0,002 ng/m3 5 0,06 0,04

Ni An 0,006

SPA HUHN 10001 Szatmár-Bereg

0,005

SCI HUHN 20055 Rozsály-Csengersima

ng/m3 20 0,03 0,03


MCO 14/10 186

Ip/100 medie = 0,004 < 1

Rezult : Nb = 9

Calculul indicelui de poluare global:

Relatia grafic , între Nb.calculat pentru 4 elemente ale mediului este o figur geometric neregulat format cu valorile :

Nb.AER = 8,00 Nb.APA = 8,00 Nb. .UM. = 8,00 Nb.BIODIVERSITATE = 9,00

Având suprafa a : Sr = 200 cm2

Calitatea efluen ilor gazo i rezultati din faza de operare nu prezint impact poten ial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra biodiversitatii din Romania si Ungaria. Calitatea aerului la nivelul solului (imisie) în zonele protejate se incadreaz sub limitele reglementate. Conform notei de bonitate: Nb = 9 Mediul este afectat în limite admise Fara efecte cuantificabile

0

2

4

6

8

10Apa

Aer

Biodiversit.

Asezari Umane

Sc. Ideala Sc. Reala


MCO 14/10 187

Rezult :

Si 200,00 cm2 I.P.G. = ——— = —————— = 1,47 Sr 136,00 cm2

Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare global de 1,47 se încadreaz in limitele 1 2 ceea ce indic :

Mediul supus activit ii umane în limitele admisibile


MCO 14/10 188

6. MONITORIZAREA

MONITORIZARE AER

Emisii

Punct de emisie Parametri Frecven a de monitorizare

Metoda de analiz

NO2 continuu STAS 10829/75 ISO 11564/98 sau ISO 10849/96

CO continuu WI 264-039 sau SR ISO 8186/97

pulberi semestrial ISO 9096/92 sau ISO 10155/95 sau EN 13284-1,2/2001 STAS 10813-76

Refulare cos de evacuare gaze TG, amplasat dupa cazanul

recuperator

SO2 semestrial STAS 10194/89 ISO 11632/98 ISO 7934/89 sau ISO7935/92

pulberi semestrial ISO 9096/92 sau ISO 10155/95 sau EN 13284-1,2/2001 STAS 10813-76

SO2 semestrial STAS 10194/89 ISO 11632/98 ISO 7934/89 sau ISO7935/92

NO2 semestrial STAS 10829/75 ISO 11564/98 sau ISO 10849/96

Refulare cos de evacuare gaze arse Cazan auxiliar

CO semestrial WI 264-039 sau SR ISO 8186/97

Valorile emisiilor de substan e poluante evacuate în atmosfer se vor încadra în prevederile H.G. 440/ 2010, care stabile te limitele emisiilor pentru instala iile mari de ardere si OM 462/1993 pentru cazanul auxiliar.

Monitorizarea imisiilor in aer la limita amplasamentului Nr. Crt. Parametru Frecven a de

monitorizare Metoda de analiz

1 Pulberi in suspensie fractiunea PM10

semestrial EN 12341

2 Monoxid de carbon semestrial ISO 4224 sau alta metoda standard

3 Dioxid de azot semestrial ISO 7996 sau STAS 10329/75

4 Dioxid de sulf semestrial ISO 10498 STAS 10195/75

ISO 7935 5 Pulberi sedimentabile semestrial STAS 10195/75

Modalitatea de monitorizare a imisiilor: realizarea a trei m sur tori, în zile diferite; prelevarea probelor se va realiza pe direc ia predominant a vântului, în perioada cu grad maxim de activitate ;

se vor evita m sur torile în condi ii meteorologice extreme


MCO 14/10 189

MONITORIZARE APA

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Frecven a de

monitorizare Metoda de analiz 4)

APE UZATE TEHNOLOGICE 1. Temperatura1) 0C - 2. pH unit i pH SR ISO 10523-97 3. Materii în suspensie (MS)2) mg/dm3 STAS 6953-81 4. Consum chimic de oxigen – la 5 zile

CBO5 mg O2/dm3 STAS 6560-82

SR ISO 5815/98

5. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

-)2 mg O2/dm3 SR ISO 6060-96

6. Sulfa i (SO4) mg/dm3 STAS 8601-70 7. Calciu (Ca2+) mg/dm3 SR ISO 6703/1/2-98/00 8. Zinc (Zn2+)3) mg/dm3 STAS 8314-87

SR ISO 8288:2001 9. Nichel (Ni2+)3) mg/dm3 STAS 7987-67

SR ISO 8288:2001 10. Cupru (Cu2+)3) mg/dm3 STAS 7795-80

SR ISO 8288:2001 11. Plumb (Pb2+) mg/dm3 STAS 8637-79 12. Substan e extractibile cu solven i

organic mg/dm3 SR 7587-96

13. Detergen i sintetici biodegradabili mg/dm3 SR ISO 7875/1,2-96 14. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3

Conform Aviz G.A.

STAS 6364-78 APE UZATE MENAJERE

1. pH unit i pH SR ISO 10523-97 2. Materii în suspensie (MS)2) mg/dm3 STAS 6953-81 3. Consum chimic de oxigen – la 5 zile

CBO5 mg O2/dm3 STAS 6560-82

SR ISO 5815/98

4. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr

-)2 mg O2/dm3 SR ISO 6060-96

5. Azot amoniacal (NH4-) mg/dm3

Conform Aviz G.A

STAS 8683-70 Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata i modificata cu HG 352/2005,Normativul

NTPA 002/2005 APE METEORICE

1. pH unit i pH SR ISO 10523-97 2. Consum chimic de oxigen - metoda

cu dicromat de potasiu (CCOCr-)2

mg O2/dm3 SR ISO 6060-96

3. Reziduu filtrabil mg O2/dm3 4. Substan e extractibile cu solven i

organic mg/dm3 SR 7587-96

5. Azot amoniacal (NH4-) mg/dm3 STAS 8683-70

6. Detergen i sintetici biodegradabili mg/dm3

semestrial

SR ISO 7875/1,2-96 Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata i modificata cu HG 352/2005,Normativul

NTPA 001/2005

MONITORIZARE DESEURI

De euri tehnologice - Monitorizarea de eurilor se va realiza lunar, pe tipuri de de euri generate, în conformitate cu prevederile HG 856/2003 privind eviden a gestiunii de eurilor i pentru aprobarea listei ce cuprinde de euri, inclusiv de eurile periculoase.

Evidenta deseurilor va contine urmatoarele informatii: - tipul deseului - codul deseului - instalatia producatoare - cantitatea produsa - data evacuarii deseului din instalatie


MCO 14/10 190

- modul de stocare - data predarii deseului - cantitatea predata catre transportator - date privind expeditiile respinse - date privind orice amestecare a deseurilor

Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri : numele, specificul activitatii, autorizatia de functionare. Gestionarea tuturor categoriilor de deseuri se va realiza cu respectarea stricta a prevederilor O.U.G. nr. 78/2000, aprobata cu modificari de Legea nr. 426/2001, modificata si completat cu O.U.G. nr. 61/2006, aprobata prin Legea nr. 27/2007. Deseurile vor fi colectate si depozitate temporar pe tipuri si categorii, fara a se amesteca. Valorificarea deseurilor industriale reciclabile: hartie, ambalaje PET, metale uzate, uleiuri uzate, se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare: - Ordin comun MMGA/MAI 1121/1281/2006 privind stabilirea modalitatilor de

identificare a - containerelor pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective; - O.U.G. 16/2001, aprobata prin Legea nr. 465/2001 privind gestionarea deseurilor

industriale - reciclabile cu modificarile aduse de Legea 138/2006 si Legea nr. 27/2007; - H.G. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje,

modificata si - completata prin HG 1872/2006; - OMMGA 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si

deseuri de ambalaje; - HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

MONITORIZARE ZGOMOT

Monitorizarea zgomotului se va face anual, cuprinzand nivelurile de poluare fonica determinate in zona de amplasament a IMA, la limitele incintei unitatii, in conditiile functionarii la capacitate normala a tuturor instalatiilor si echipamentelor generatoare de zgomot. Masuratorile si calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se vor face respectand prevederile STAS 6161/1-89 , STAS 6156-86 si STAS 6161/3-82.

MONITORIZARE SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

- Se vor respecta prevederile H.G. nr.1300/2002 modificat de H.G. nr. 693/2004 si H.G. nr.1159/2007 privind notificarea substantelor chimice si H.G. nr. 1408/2008 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate.

Alte acte normative care trebuie respectate: - H.G.nr. 803/2007 privind evaluarea si controlul riscului substantelor existente; - Ordin nr.1001/2005 privind procedurile de raportare de catre agentii economici a

datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice; - H.G.nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor

substante si preparate chimice periculoase, cu modificarile ulterioare; - Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor periculoase,

completata si modificata prin Legea nr. 263/2005;


MCO 14/10 191

- H.G. nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase modificat si completat prin H.G. nr 597/2007.

- Legea nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase;

7. SITUA II DE RISC

7.1. Cutremur Din punct de vedere seismic, zona studiat se caracterizeaz prin valoare de vârf a accelera iei terenului pentru proiectare ag=0,12g având intervalul mediu de recuren IMR=100ani, conform Reglement rii tehnice Cod de proiectare seismic – Partea I – P100-1/2006. Condi iile locale de teren sunt descrise de o valoare a perioadei de col Tc= 0.7 sec. Pe amplasamentul CCCC, vor fi constructii si instalatii, care trebuie s fac fa solicit rilor seismice previzionabile zonei în care se situeaz .

7.2. Inunda ii Datorit ac iunilor de sistematizare, care au decurs pân la mijlocul secolului al XlX-lea. s-a reu it a se configura albia de ast zi a Some ului, prin construirea de diguri lungi de 17,3 km pe malul drept i de 11 km pe malul stâng. In 1970 digurile au fost în ate cu 2-3 m, ferind de furia apelor . Panta relativ redus (0.2-0.5 %o) favorizeaz un curs lini tit (0.4-0.9 m/s). Debitul mediu anual este de 119 m/s asigur scurgerea într-un an a cca. 3750 mil. de mc de ap , dar debitele sunt foarte fluctuante, de la mai pu in de 5 mc/s la peste 3342 mc/s (in mai 1970 cu ocazia inunda iilor) corespunz tor unei varia ii de nivel de 816 cm. Din aceast cauz digurile de ap rare au o în ime de 6 m peste cota terenului . Zona este indiguita, riscul de inundatii fiind redus. 7.3. Secet Nu exist riscuri poten iale datorate situa iilor de secet .


MCO 14/10 192

7.4. RISCURI TEHNOLOGICE

7.4.1. Prevenirea incendiilor

surile împotriva incendiilor urm resc dou aspecte:

(1) M suri de prevenire a incendiilor - s reduc sursa, r spândirea i pagubele incendiilor

Protec ie tehnic împotriva incendiilor

Protec ie prin proiect împotriva incendiilor

(2) M suri de protec ie reactive

Sisteme de stingere incendiilor

Divizie de pompieri

Centrala va fi echipat cu urm toarele sisteme de prevenire i stingere a incendiilor:

- sistem de alarm de detectare i protec ie împotriva incendiilor;

- sistem automat de stropire acolo unde este cazul;

- sistem de pulverizare a apei la transformatoare;

- sistem inelar cu hidrant.

Echipamentele de prevenire i stingere a incendiilor cuprind în principal:

- sta ia de pompe de ap de incendiu (sta ia de pompe);

- conducte principale de ap de incendiu;

- hidran i interiori i exteriori i sta ie extern de furtunuri;

- sistem de stropire cu ap pentru protec ia echipamentelor;

- sistem de pulverizare a apei pentru protec ia camerelor;

- sistem de sting toare cu CO2 pentru protec ia special a echipamentelor (sistemul electric, protec ia turbinei cu gaz) ;

- extinctoare portabile;

- diverse echipamente i instrumente de protec ie, etc.

Zonele periculoase vor fi prev zute cu echipamente împotriva incendiilor i echipamente de detec ie automat i vor fi instalate i sisteme de alarm .

Zonele periculoase din punct de vedere a incendiilor sunt:

- sta ia de reglare gaz natural cu conductele de gaz aferente;

- depozitul de H2;

- rezervorul de combustibil de urgen a generatorului;


MCO 14/10 193

Sistemul de detectare a incendiului

Un sistem complex de detectare i avertizare a incendiilor va fi implementat pentru a monitoriza diferite zone din cadrul centralei electrice. Panoul principal de comand , de control i de avertizare va fi instalat în camera principal de control, care are func ia de a monitoriza statutul detectorilor i a cutiilor de conexiune. Un panou de sus inere va fi instalat în camera de control.

Pompele i depozitele de ap folosit împotriva incendiilor

Apa folosit în scopul stingerii incendiilor va fi stocata intr-un rezervor special cu o capacitate de 1500 m3 sau/ si in cazuri extreme apa din rezervoarele de sedimentare a apei în central sau/ i de la bazinele turnurilor de r cire.

Sta ia de pompare a apei împotriva incendiilor va fi dotata cu:

- un motor electric ac ionat de o pomp ;

- un motor diesel ac ionat de o pomp

- un motor electric ac ionat de o pomp intermediar ;

- un acumulator de presiune.

Depozitul de CO2 i sistemul de stingere a incendiului

Sta ia de CO2 va fi proiectat pentru opera ii intermediare (nu pentru consum continuu). În caz de incendiu sistemul trebuie s fie operabil i de aceea trebuie s se aib în vedere test ri periodice ale disponibilit ii sistemului. Indicatorii i sistemul de alarm vor fi prev zu i oriunde sunt necesari pentru func ionarea corect i pentru control. Foarte important este indica ia condi iilor de saturare.

7.4.2. Prezentarea factorilor de risc din punctul de vedere al securit ii muncii (locuri i opera iuni periculoase) i m surile de securitate a muncii

A) Sisteme tehnologice de producere a energiei

Principalii factori de r isc de accidentare i îmboln viri profesionale cu care se confrunt participan ii în procesul de munc sunt:

Neutilizarea echipamentului individual de protec ie i alte mijloace de protec ie acordate salaria ilor, precum i altor categorii de persoane care desf oar activit i la persoana juridic ;

Nerespectarea instruc iunilor de securitate a muncii specifice locului de munc , respectiv activit ii depuse de persoanele participante la procesul de munc ;


MCO 14/10 194

Utilizarea de echipamente tehnice necorespunz toare din punct de vedere al prevederilor din normele, standardele i din alte reglement ri referitoare la protec ia muncii;

Utilizarea de echipamente tehnice f a avea aparatura de m sur , control, semnalizare i protec ie necesara, într-o stare irepro abil de func ionare;

Nerespectarea instruc iunilor de exploatare a instala iilor i echipamentelor tehnice, precum i a tehnologiilor de lucru specifice;

Desf urarea activit ii f autoriza ie din partea inspectoratului teritorial de munc , pentru func ionarea unit ii în condi iile legii din punct de vedere al s ii i securit ii în munc ;

Lipsa m surilor tehnice, sanitare i organizatorice de securitate a muncii, corespunz tor condi iilor de munc i factorilor de mediu specifici unit ii, respectiv activit ilor din cadrul unit ii sau nerespectarea acestora;

Nerespectarea de c tre conducerea unit ii, a obliga iilor ce-i revin conform legii, referitor la stabilirea atribu iilor i r spunderilor participan ilor din subordine la procesul de munc , corespunz tor func iilor exercitate;

Neelaborarea de reguli proprii pentru aplicarea normelor de protec ia muncii, corespunz tor condi iilor de desf urare a activit ii la locul de munc ;

Neefectuarea controlului în ce prive te cunoa terea i aplicarea de c tre to i participan ii la procesul de munc , a m surilor tehnice, sanitare i organizatorice stabilite în conformitate cu prevederile legii în domeniul s ii i securit ii în munc ;

Neinformarea fiec rei persoane, asupra riscurilor la care se expune la locul de munc , precum i asupra m surilor de prevenire necesare;

Angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt prev zute în mod expres prin normele de s tate i securitate în munc , condi ii speciale de autorizare;

Nesesizarea i/sau nesemnalarea la timp a oric ror defec iuni tehnice sau situa ii care constituie pericole poten iale de accidentare sau îmboln vire profesional ;

Nespecificarea în instruc iunile de lucru a ac iunilor i m surilor ce trebuie întreprinse în cazul producerii accidentelor;

Neadoptarea de m suri de bun organizare i crearea unor condi ii optime de lucru, în scopul prevenirii stresului la locul de munc ;

Neacordarea materialelor igienico-sanitare, corespunzator locului de munc . Factorii specifici de risc din punct de vedere al securit ii muncii sunt:

Lumina iradiat de arcul voltaic la sudarea electric i la stiloscoparea materialelor pe perioada montajului;


MCO 14/10 195

Echipamentele de gamagrafiere utilizate la verificarea sudurilor conductelor i elementelor de instala ii

Lucr ri cu foc deschis, sudur sau t iere cu flac oxiacetilenic ; Folosirea de schele provizorii la montaj i circula ia în vecin tatea acestora; Zonele cu sarcini ridicate în cârligul instala iilor de ridicat; Podestele i sc rile cu urme de ulei sau motorin .

Lucr rile de dezmembrare, dezafectare, a instala iilor tehnologice termomecanice pot prezenta în principal urm toarele pericole:

Balans la piese în timpul deplas rii;

derea de pe structura metalic /beton a persoanelor ce se ocup de demontare; deri de scule i materiale.

suri de prevenire a riscurilor: Toate opera iile se vor face sub conducerea direct a responsabilului lucr rii.

Se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezint pericol de accidentare;

Se vor afi a în locuri vizibile marcaje care s indice sarcina admisibil pe platforme i sc ri i se va urm ri nedep irea lor de c tre personal;

Schelele provizorii vor fi bine fixate i marcate pentru sarcinile admisibile;

Platformele i sc rile vor fi me inute în stare curat , neadmi ându-se depoziarea pe ele a obiectelor de orice fel; Se vor face instructaje cu muncitorii astfel încât fiecare s i cunoasc locul i obliga iile ce-i revin în timpul lucr rii; Cablurile de legare trebuie s corespund sarcinii care se ridic , înscris pe fiecare element în parte, s nu prezinte îndoituri, trangul ri, fire rupte, s fie ferite de muchiile ascu ite ale pieselor prin adaosuri de lemn sau metalice; Sarcinile se vor lega la dispozitivul de ridicat numai de c tre muncitorii instrui i în acest scop i numi i prin decizie drept "leg tori de sarcin " Comanda de ridicare se va da numai de c tre o singur persoan i anume maistrul responsabil de lucrare dup ce s-a convins c leg tura pentru ridicare (demontare) este corect realizat si este asigurat supravegherea corespunz toare, iar personalul de deservire este instruit i la posturi; Se va controla:

- stabilitatea (echilibrul) sarcinii; - îmbin rile cablurilor; - eventualele tendin e de alunecare a leg turilor;

- continuarea ridic rii (coborârii sarcinii) este permis numai dac totul este în perfect ordine.

Accesul în zonele de lucru la în ime se face numai pe sc rile de acces i podestele confec ionate i montate;


MCO 14/10 196

Pentru lucr rile la nivelele superioare se vor utiliza numai muncitori cu vârsta peste 18 ani, bine instrui i care nu sufer de r u de în ime sau afec iuni care le interzic lucrul la în ime; În timpul efectu rii lucr rilor care necesit aplecarea lucr torilor în afara balustradelor, efectuarea de opera ii pe construc ii metalice în situa ii în care este posibil c derea de la în ime a personalului, asigurarea cu ajutorul centurilor de siguran este obligatorie; Legarea se va face numai de elemente sigure i fixe ale instala iei sau construc iei care nu sunt afectate de procesul tehnologic în curs de desf urare; Admiterea la lucru pe platforme se va face numai dup verificarea i preluarea acestora de c tre responsabilul de lucrare; În efectuarea lucr rilor de montare sau de demontare la nivelurile superioare, sculele i materialele m runte se vor p stra numai în cutii sau l di e speciale. L sarea acestora la voia întâmpl rii, precum i aruncarea de eurilor de materiale sau a altor obiecte de la în ime sunt strict interzise;

Schelele provizorii vor fi bine fixate i marcate pentru sarcinile admisibile;

Platformele i sc rile vor fi men inute în stare curat , neadmi ându-se depozitarea pe ele a obiectelor de orice fel; Se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezint posibilitatea de accidentare; Se va separa eficient sectorul de montaj de cel de exploatare; Personalul care lucreaz la în ime va fi asigurat cu centuri de siguran i verificat înainte de începerea lucr rii dac este apt pentru astfel de lucr ri.

Nu se va lucra sub sarcina ridicat în cârligul instala iilor de ridicat; Se vor folosi obligatoriu c tile de protec ie i întreg echipamentul corespunz tor lucr rilor prestate (ochelari, m nu i, or uri etc);

Se vor lua m surile impuse de normele lucr rilor cu foc deschis i t ierea cu flac ;

Lucr rile de sudur vor fi efectuate de sudori autoriza i conform prescrip iilor tehnice în vigoare; Întreprinderea de montaj va pune la dispozi ia sudorilor i echipei de montaj întregul echipament de protec ie; Beneficiarul va urm ri ca executantul s predea locul de munc curat, inclusiv spa iile în care în timpul montajului s-au depozitat provizoriu materialele;

Se va interzice accesul persoanelor str ine în zonele de montaj sau exploatare.

Spa iile de depozitare, de demontare, vor fi iluminate, înc lzite, ventilate i dotate cu instala ii sanitare i toate dota iile de securitate la incendiu i de securitate în munc , conform legii; Se va asigura însu irea temeinic de c tre întregul personal a m surilor de prevenire a accidentelor de munc i îmboln virilor profesionale i se va asigura respectarea con tient a m surilor respective; În fiecare loc de munc se vor afi a instruc iuni cu prevederile care trebuie respectate pentru evitarea accidentelor de munc i îmboln virilor profesionale, precum i interdic iile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunz toare de lucru.


MCO 14/10 197

B) Sistem electrice si de automatizare Pericol de accidentare avute în vedere a) Electrocut ri sau arsuri prin atingere direct : protec ia împotriva atingerilor nedorite a unui element aflat normal sub tensiune; b) Electrocut ri sau arsuri prin atingere indirect : protec ia împotriva atingerii unui element (carcas sau element de sus inere) intrat accidental sub tensiune datorit unui defect de izola ie, ruperi i c deri de conductoare etc.; c) ocuri termice i mecanice datorit exploziilor de echipamente; d) Explozii în zonele unde se pot acumula amestecuri explozive (de gaze, vapori sau prafuri); e) Mediul ambiant de lucru poluat cu noxe periculoase pentru s n tate, zone zgomotoase peste limitele admise, temperaturi nesuportabile în zonele de lucru etc.

M suri de securitate i s n tate în munc prev zute în proiect

a) Protec ia împotriva atingerilor directe:

- îngr diri fixe sau mobile;

- echipamente în carcase închise;

- respectarea distan elor de protec ie, de izola ie i de lucru;

- respectarea distan elor pentru coridoare i accese;

- folosirea mijloacelor individuale de protec ie pentru lucr ri de exploatare;

- respectarea m surilor de delimitare a zonelor de lucru i de e alonare a opera iilor în timpul lucrului.

b) Protec ia împotriva atingerilor indirecte la carcase i elemente de sus inere, inclusiv stelaje i înveli uri metalice ale cablurilor:

- legarea la p mânt;

- legarea la nul;

- egalizarea poten ialelor.

c) Prevederea echipamentelor corespunz toare mediului în care se instaleaz : medii cu pericol de explozie, cu umiditate excesiv , care con in substan e corozive.

d) Verific ri în vederea punerii în func iune:

- masurarea rezisten elor de izola ie;

- verificarea leg turilor la instala ia de protec ie;

- masurarea rezisten ei de dispersie în p mânt;

- m surarea tensiunilor de atingere i de pas.

e) Asigurarea iluminatului normal si de siguranta.


MCO 14/10 198

C) Instala ii electrice aferente cl dirilor

În vederea asigur rii condi iilor normale de munc cât i pentru evitarea accidentelor s-au avut in vedere m suri conform legisla iei în vigoare (Norma metodologic de aplicare a prevederilor Legii securit ii i s ii în munc nr. 319/2006, STAS 12604/4,5, NP I7/02).

S-au prev zut:

asigurarea confortului vizual prin iluminat normal general i amplasarea corpurilor de iluminat în locuri accesibile, în vederea unei între ineri u oare;

prevederea instala iei de iluminat de siguran ;

protec ia împotriva electrocut rilor prin atingere indirect , realizat prin:

- instala iile de legare la nul (bornele de nul de protec ie ale corpurilor de ilumint normal, ale prizelor i ale motoarelor electrice se vor lega prin conductorul de nul de protec ie la tablourile electrice din care sunt alimentate cu energie electric );

- instala iile de legare la p mânt (suplimentar carcasele metalice ale motoarelor electrice i bornele de nul de protec ie ale tablourilor electrice se vor lega prin platbanda OLZn 25x4 mm la centurile interioare de legare la p mânt existente);

- alegerea corespunz toare a echipamentului în func ie de mediul în care func ioneaz .

D) Instala ii de hidran i interiori i instala ii sanitare aferente cl dirilor

Pe perioada de execu ie a lucr rilor se vor lua m suri de protec ia muncii specificate în: "Norme specifice de securitate a muncii pentru lucr rile de instala ii tehnico-sanitare i de înc lzire" -1996. Aplicarea m surilor care rezult din acest regulament, constituie obliga ia i r spunderea executantului.

E) Instala ii de înc lzire aferente cl dirilor

În vederea asigur rii condi iilor normale de munc , cât i pentru evitarea accidentelor s-au prev zut prin proiect m suri în conformitate cu legisla ia în vigoare: I13/02, Norma metodologic de aplicare a prevederilor Legii securit ii i s ii în munc nr. 319/2006 i Normele specifice de securitate a muncii pentru lucr ri de instala ii tehnico sanitare i de înc lzire 1996.

Pentru perioada de exploatare: se vor respecta toate cerin ele precizate în c ile tehnice, respectiv prospectele produselor.

Pentru perioada de execu ie: Intr în responsabilitatea firmei de execu ie adoptarea m surilor de protec ie a muncii specifice efectu rii lucr rilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind protec ia i igiena muncii în construc ii vol. E - lucr ri de instala ii/1993 i Norme specifice de securitate a muncii pentru lucr ri de instala ii tehnico-sanitare i de înc lzire/1996.


MCO 14/10 199

F) Re ele hidrotehnice

Executantul i beneficiarul vor avea în vedere respectarea tuturor prescrip iilor Regulamentului privind protec ia i igiena muncii în construc ii, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/1993 i cu prec dere a celor fereritoare la:

Lucr ri de terasamente;

Montarea utilajelor tehnologice;

Instala ii i ma ini de ridicat;

Utilaje, ma ini i instala ii pentru construc ii;

Mijloace de transport auto;

Montarea construc iilor metalice;

Fasonarea i montarea arm turilor din o el beton;

Sudur .

În timpul execu iei, montajului i probelor, se vor respecta normele de securitate a muncii prev zute de unitatea executant pentru efectuarea lucr rilor de transport,

turi etc.

Toate probele i lucr rile vor fi executate numai cu personal calificat, atestat la zi pentru categoria respectiv de lucr ri i cu fi a individual de securitate a muncii semnat la zi, conform reglement rilor în vigoare.

Unitatea de montaj va asigura:

Pl ci avertizoare pentru marcarea locurilor periculoase;

Platforme i pode e de acces peste tran ee sau alte lucr ri la care sunt necesare; Sc ri

de acces la platformele de lucru aflate la în ime; Balustrade i împrejmuiri la zonele

periculoase, la platforme i sc ri; Interzicerea accesului persoanelor str ine în

perimetrele de lucru;

Instruc iuni de securitate a muncii i de securitate în caz de incendiu, la locul de munc , conform legisla iei;

Preg tirea material a tuturor opera iilor i instruirea personalului tehnic; Echipament

individual de lucru i protec ie.


MCO 14/10 200

G) Tratarea chimic a apei

Factorii de risc sunt:

- executarea lucr rilor de montaj la în ime;

- executarea lucr rilor de sudur ;

- lucrul cu lichide periculoase pentru factorul uman.

suri de securitate a muncii

Toate masurile men ionate la punctul A), precum i: Instruirea personalului de exploatare pe linie profesional pentru lucrul cu lichide corozive. Personalul de exploatare trebuie s fie con tient c o manevr gre it sau o neaten ie duc la accidente grave, care pot pune via a în pericol.

Controlul instala iilor în care circul sau au circulat lichide corozive nu se va face f a se purta costumul de protec ie i ochelari.

La îndep rtarea resturilor de lichide corozive, care nu se pot elimina mecanic, se vor folosi mijloace manuale, luându-se toate m surile de protec ie necesare. Se va folosi masca contra gazelor, cu cartu filtrant specific.

Conductele prin care circul lichide corozive vor fi consolidate cu suporturi i console pe partea de rezisten a cl dirii, pentru a evita ruperea în urma trepida iilor.

Conductele prin care circul lichide corozive vor fi prev zute cu posibilitatea de golire în caz de oprire a instala iilor.

Nu se demonteaz flan ele i robinetele pân când nu exist siguran a c fluxul de lichid coroziv a fost oprit i scurgerile au fost evacuate din zona în care se lucreaz .

Este interzis s se fac suduri la conductele prin care au circulat lichide corozive, f se efectueze o sp lare cu ap .

H) Lucr ri de construc ii i arhitectur

În conformitate cu prevederile HGR nr. 300/2006, în cazul unui proiect în care conlucreaz mai multe specialit i, beneficiarul are obliga ia de a desemna "coordonatori de securitate i s tate", atât pentru faza de realizare a proiectului, cât i în faza de execu ie. Ace ti coordonatori vor întocmi: - Planul de securitate i s tate care va avea în vedere prevederile Directivei

89/391/CCE; registrul de coordonare; dosarul de interven ii ulterioare; declara ia prealabil .

- Antreprenorul, contractorii i subcontractorii vor intocmi planurile de securitate i tate proprii, integrate în planul de securitate i s tate al lucr rii.

- La execu ia lucr rilor, cât i în activitatea de exploatare i între inere a instala iilor proiectate se va urm ri respectarea cu stricte e a prevederilor actelor normative care vizeaz activitatea pe antier.


MCO 14/10 201

În cele ce urmeaz se prezint principalele m suri care trebuie avute în vedere la execu ia lucr rilor: - Personalul muncitor trebuie s aib cunostin ele profesionale i cele de securitate a

muncii, specifice lucr rilor ce se execut , precum i cunos inte privind acordarea primului ajutor în caz de accident.

- Este necesar s se fac instructajul tuturor oamenilor care iau parte la procesul de realizare a investi iei, precum i verific rile cunostin elor referitoare la securitatea muncii.

- Instructajul este obligatoriu pentru întreg personalul muncitor din antier, precum i pentru cel din alte unitati care vin pe antier în interes de serviciu sau interes personal.

- Pentru evitarea accidentelor sau a îmboln virilor, personalul va purta echipament de protec ie corespunz tor în timpul lucrului sau circula iei prin antier.

- Aparatele de sudur (grupuri de sudur ) precum i generatoarele de acetilen vor trebui controlate înainte de începerea execu iei i în timpul ei de eful antierului respectiv.

- Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. - Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. - În timpul transportului pe vertical , elementele de construc ie vor fi asigurate contra

deplas rilor longitudinale sau transversale. - Opera iile de înc rcare i desc rcare manual se vor face prin rostogolire pe plan

înclinat cu ajutorul unor dispozitive corespunz toare sarcinilor respective i controlate înainte de începerea lucr rilor.

- În cazul folosirii utilajelor de ridicat se va respecta sarcina admis a acestora. - Efectuarea opera iilor de înc rcare-desc rcare se va face sub conducerea efului de

echip care r spunde de a ezarea macaralelor în raport cu greutatea materialelor de construc ii i cu capacitatea acestora, precum i de întreaga manevr de coborâre.

- Se vor monta pl cu e avertizoare pentru locurile periculoase. - Se interzice prezen a personalului muncitor în an uri, pu uri sau goluri, când se

coboar sau se ridic , în acestea sau prin acestea, evi, accesoriile lor sau alte materiale.

- În timpul montajului se vor evita manevrele lâng stâlpii electrici aerieni pentru a nu se produce avarierea acestora.

- În jurul zonelor înalte sau adânci se vor fixa balustrade care s fie capabile s împiedice c derea i pl ci avertizoare.

- Pentru lucrul la în ime este obligatoriu s se poarte centura de siguran cu fixare în patru puncte.

- Toate schelele, podestele, podinile de lucru, macaralele se vor fixa în a a fel încât nu existe nici o posibilitate de r sturnare, desprindere, rupere etc.

Automonitorizarea emisiilor de substan e poluante const în: - urm rirea concentra iilor de substan e poluante provenite din arderea combustibililor

în instala iile de ardere i evacuate în atmosfer prin intermediul co urile de fum; - urm rirea calit ii apelor uzate evacuate la canaliz ri; - urm rirea debitelor si a calit ii apelor freatice din pu urile de observa ie amplasate

în zona de alimentare cu apa a obiectivului; - urm rirea emisiilor de gaze toxice i explozive la locurile periculoase din punct de

vedere a posibilit ii de acumulare a acestora.


MCO 14/10 202

Monitoring-ul tehnologic este o ac iune distinct care are ca scop verificarea periodic a st rii i func ion rii instala iilor de pe platforma industrial a CCCT Vetis, respectiv:

Verificarea permanent a st rii de func ionare a tuturor componentelor activit ii: - func ionarea instala iilor de ardere a combustibililor; - func ionarea instala iei de dedurizare a apei; - starea instala iilor de livrare a energiei electrice; - func ionarea instala iilor de re inere poluan i (bazin de neutralizare si omogenizare,

instala ia de tratare ape uzate).

Urm rirea gradului de tasare a terenului: comportarea construc iilor; apari ia unor tas ri

diferen iale i stabilirea m surilor de prevenire a lor.

Controlul intr rilor i ie irilor de materiale si de euri

Verificarea documentelor care înso esc intr rile i livr rile de materiale si de euri;

8. DESCRIEREA DIFICULT ILOR

Nu au fost întâmpinate dificult i tehnice sau practice deosebite pe parcursul efectu rii evalu rii impactului asupra mediului.


MCO 14/10 203

9. REZUMAT F CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activit ii

Amplasamentul Centralei Electrice de Condensatie cu Ciclu Combinat, denumita pe scurt CCCC (inclusiv organizarea de antier aferent ) este în interiorul incintei Parcului industrial apar inând SC HOLROM SRL, din localitatea Vetis, intravilan. Scopul principal al Proiectului este realizarea unei instala ii de a genera energie electrica în vederea vânz rii în re eaua na ional . CCCC va genera aproximativ 3.280.000 MW energia electrica anual. CCCC va fi construit pentru func ionare în ciclu combinat, combustibilul pentru ardere este gazul natural ce va fi livrat din sistemul national Transgaz, printr-o conduct de la o instala ie din afara amplasamentului. Ciclul combinat în central va fi realizat prin instalarea a dou unit i de cogenerare de 421 MW, de ultim genera ie (turbin cu gaz de 285 MW, cu generator de aburi i cu recuperarea c ldurii) i a unei turbine cu aburi de 136 MW, tot de ultim genera ie. Gazele naturale vor fi arse în turbinele cu gaz pentru a genera energie electric . Gazele de ardere fierbin i emise de turbinele cu gaz vor fi apoi dirijate spre generatoarele de abur cu recuperare de c ldur pentru a produce aburul cu care este apoi ac ionat generatorul secundar cu abur pentru produc ia de energie electric suplimentar . În alegerea echipamentelor principale aferente noii CCCC, care se va amplasa in localitatea Vetis, s-a inut cont de cele mai bune tehnici disponibile, prin adoptarea urm toarelor solu ii tehnice:

- utilizarea combustibilului gazos în CCCC; - turbina cu gaz prev zuta cu instala ii de ardere cu formare de NOx redus; - echiparea co ului de fum aferente turbinei cu gaz cu sisteme de monitorizare

continu a emisiilor de NOx i CO. 9.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului i efectele sale asupra mediului Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a întocmit cu respectarea prevederilor Ordinului M.A.P.M. 860/2002 privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu; structura raportului respect ghidul metodologic conform Ordinului M.A.P.M. nr. 863/2002. Evaluarea impactului asupra mediului este întocmit pe baza:

- STUDIULUI HIDROGRAFIC APLICAT BAZINULUI SOMES-TISA PENTRU OBIECTIVUL CENTRALA ELECTRICA DE CONDENSATIE ECHIPATA CU CICLU COMBINAT DE 400 MW VETIS SATU MARE, realizat de RECTOR: prof. univ. dr. ing. Jolian Neuner si RESPONSABIL STUDIU: prof. univ. dr. ing. Radu Drobot;

- Evaluarea impactului transfrontalier asupra biodiversitatii, realizat de ecolog Peter Gabor;

Evaluarea impactului in cadrul studiului hidrografic, s-a bazat pe modelul elaborat in cadrul proiectului SQUASH NATO SfP 973685, s-a examinat efectul preconizatei capt ri Vetis asupra nivelurilor si debitelor din acvifer la doua sc ri diferite:

La nivel global, pentru întregul acvifer, atât in România cat si in Ungaria. La nivel local, in zona limitrofa capt rii, numai pe teritoriul României.


MCO 14/10 204

Evaluarea impactului substan elor poluante emise în atmosfer asupra mediului ambiant s-a realizat cu ajutorul unui model numeric eulerian de dispersie a poluan ilor Modelarea matematic a transportului i dispersiei poluan ilor în atmosfer a fost realizat prin utilizarea unui ir de date meteorologice ce acoper durata unui an de zile. Astfel, au fost analizate toate st rile atmosferice posibile de-a lungul unui an, rezultatele model rii reflectând i analiza transportului i dispersiei poluan ilor în condi iile meteorologice cele mai defavorabile. Analiza impactului obiectivului asupra calit ii aerului, prin modelare, a fost realizat printr-o abordare integrat , utilizându-se 3 scenarii de modelare ce includ situa ia existent (f obiectiv) peste care se suprapune etapa de construc ie i de operare a obiectivului. Astfel, a fost pus în eviden atât impactul individual al activit ilor proiectului centralei, cât i impactul în condi ii reale, ce are loc prin efect cumulat cu celelalte surse de emisie. 9.3. Impactul prognozat asupra mediului APA În urma activit ii care se va desf ura în CCCC, vor rezulta urm toarele tipuri de ape impurificate: ape uzate tehnologice, menajere i pluviale. Debitele si concentratiile de ape uzate evacuate se vor încadra în avizul de gospod rire a apelor. AER Evacuarea gazelor de ardere provenite din arderea combustibililor la turbina cu gaz si cazanul auxiliar, se va realiza prin intermediul unor co uri de fum individuale. Cosul de fum va fi amplsat dup cazanul recuperator la turbina cu gaz. Principalul poluant al aerului generat de func ionarea CCCC este NOx. Folosind modelul matematic de dispersie al substan elor poluante în atmosfer s-au calculat valorile limit orar , i anuale pentru oxizii de azot. Pe baza acestor calcule s-au trasat curbele de izoconcentra ii maxime. Pentru aceasta s-a utilizat o gril cu calcul cu dimensiunile de 200 km x 200 km i rezolu ia de 2500 m SOL SI SUBSOL În condi ii normale de func ionare a centralei de condensatie cu ciclu combinat nu se poate vorbi de o poten ial contaminare a solului. Instala iile i echipamentele, care se vor monta în centrala de condensatie vor fi amplasate pe funda ii din beton armat monolit situate în cl diri sau pe platformele exterioare. Utilizarea gazului natural drept combustibil, nu conduce la apari ia de surse de poluan i pentru sol. BIODIVERSITATE Lucr rile de realizare a CCCC, se vor efectua pe platforma existent a Parcului Industrial Holrom i nu vor influen a ecosistemele terestre i acvatice din zona inconjur toare. ZGOMOT I VIBRA II Zgomotul care se va produce în noua CCCC, va fi generat de func ionarea utilajelor cu organe în mi care: pompe, ventilatoare, compresoare precum i a unor faze tehnologice specifice. Echipamentele noi, care se monteaz în CCCC, vor fi amplasate in cladiri cu protectie fonoabsorbante.


MCO 14/10 205

9.4. Identificarea i descrierea zonei în care se resimte impactul Impactul direct al poluan ilor evacua i în atmosfer de o surs are loc în arii relativ apropiate de aceasta, pe distan e de la câteva zeci de metri pân la câteva sute de metri sau câ iva kilometri, în func ie de parametrii fizici i de puterea sursei.

Datorit surselor de emisie joase, nedirijate ale obiectivului, aferente etapei de construc ie, impactul acestora va fi strict local i se va înregistra în interiorul perimetrului amplasamentului i în imediata vecin tate a acestuia (valori semnificative ale concentra iilor poluan ilor putând ap rea doar pân la distan e de maxim 750 m de surse), neputând fi afectate localit ile sau ariile protejate din zon . De asemenea, impactul va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desf urare a lucr rilor de construc ii.

Principalul poluant al aerului generat de func ionarea CCCC, este NOx. Folosind modelul matematic de dispersie al substan elor poluante în atmosfer s-au calculat valorile limit orar , i anuale pentru oxizii de azot. Curbele de izoconcentra ii maxime momentane i medii anuale pentru NOx s-au inregistrat pana de 2000 m si sunt sub concentratiile maxime admise.

9.5. M surile de diminuare a impactului pe componente de mediu În perioada de construc ie În perioada de construc ie, m surile de eliminarea/diminuarea impactului se refer strict la respectarea prevederilor legale de protec ie a mediului în activitatea de construc ii. Aceste prevederi cuprind reglement ri privind organizarea de antier, gestiunea de eurilor, intretinerea utilajelor, semnalizarea antierului, instruirea personalului, etc. În perioada de exploatare/operare Pentru alimentarea cu ap i evacuarea apelor uzate aferente noii CCCC s-a inut cont de cele mai bune tehnici disponibile, prin adoptarea urm toarelor solu ii tehnice:

- re ele de ap potabil i canalizare impermeabile, rezistente la solicit ri mecanice i chimice;

- epurarea apelor tehnologice . Pentru factorul de mediu aer surile luate pentru diminuarea impactului asupra mediului sunt:

- utilizarea combustibilului gazos în centrala de condensatie, va conduce la emisii de SO2 i de pulberi aproape nule;

- echiparea CCCC cu turbina cu gaz prev zute cu instala ii de ardere cu formare de NOx redus;

- instalarea sistemelor de monitorizare continu a emisiilor de NOx O2 si CO la co ul de fum aferent turbinei cu gaz.


MCO 14/10 206

Pentru factorul de mediu sol i subsol, surile luate pentru preîntâmpinarea polu rii freaticului :

- amplasarea instala iilor i echipamentelor pe funda ii din beton armat monolit,prev zute cu re ele de canalizare sau rigole;

- colectarea apelor pluviale prin intermediul unui nou sistem de canalizare pluvial i evacuarea în canalizarea pluvial a zonei;

- gestionarea uleiurilor uzate provenite de la sistemele de ungere i transformatoare, prin intermediul firmelor autorizate s desf oare astfel de activit i.

De eurile rezultate în timpul execut rii lucr rilor de construc ii montaj i în timpul func ion rii , vor fi depozitate în spa ii special amenajate i dup caz refolosite sau valorificate. 9.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Pentru CCCC, emisiile de substan e poluante evacuate în atmosfer se vor încadra în VLE prev zute de Directiva privind emisiile industriale– Directiva IED si în legisla ia na ional prin H.G.nr.440/2010, privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere. Alimentarea cu ap de diferite calit i precum i evacuarea apelor uzate aferente CCCC se vor realiza prin intermediul unor noi re ele. Necesarul de ap i cantit ile evacuate se vor încadra în debitele prev zute în avizul de gospod rire a apelor. Amplasamentul destinat obiectivului de investi ii Central de Condensatie cu Ciclu Combinat – Vetis, nu necesit m suri sau lucr ri de reabilitare a solului. Conform grilei de evaluare a impactului se estimeaz c activitatea care se va desf ura în cadrul centralei de condensatie va influen a calitatea factorilor de mediu din zon , cu un risc în limitele acceptabilit ii. 9.7. Prognoza asupra calit ii vie ii/standardului de via i asupra condi iilor sociale în comunit ile afectate de impact Lucr rile de realizare a unei centrale de condensatie cu ciclu combinat se vor efectua în incinta Parcului Industrial din Vetis i nu vor afecta a ez rile umane sau alte obiective de interes public. Activitatea care se va desf ura în noua investi ie – producerea de energie electric va avea influen e directe sau indirecte asupra nivelului economic din zon . Astfel, se vor crea noi locuri de munc , conducând la îmbun irea mediului social. 9.8. Avize, acorduri ob inute

- Avizul de Gospodarire a Apelor Nr.12 din 18.01.2011


MCO 14/10

CUPRINS 1. INFORMA II GENERALE................................................................................................................... 4

1.1. INFORMA II DESPRE TITULARUL PROIECTULUI ..................................................................... 4 1.2. INFORMA II DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI I AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU........................................................................... 4 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ....................................................................................................... 4 1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI I DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA..................................... 5

1.4.1. AMPLASAMENTUL ................................................................................................... 5 1.4.2. NECESITATEA I OPORTUNITATEA PROIECTULUI............................................ 9 1.4.3. FUNCTIONARE....................................................................................................... 11 1.4.4. DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE.............................. 11

1.5. DURATA ETAPEI DE FUNC IONARE ....................................................................................... 12 1.6. INFORMA II PRIVIND PRODUC IA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGUR RII PRODUC IEI.................................... 12 1.7. INFORMA II DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTAN ELE SAU PREPARATELE CHIMICE .... 15 1.8. INFORMA II DESPRE POLUAN II FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL, GENERA I DE ACTIVITATEA PROPUS ........................................................................................................... 17 1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZIC SAU BIOLOGIC ............................................................... 20

1.9.1.Surse i protec ia împotriva radia iilor si a undelor electromagnetice..................................... 20 1.9.2. Poluan i biologici ................................................................................................................. 20

1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE................................................................ 21

1.10.1. Alternative privind dezvoltarea proiectului .......................................................................... 21 1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFIC I ADMINISTRATIV A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT........................................................................................................ 31 1.12. INFORMA II DESPRE UTILIZAREA CURENT A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENT , VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE/ZONE PROTEJATE, ZONE DE PROTEC IE SANITAR ETC. .................................... 33 1.13. INFORMA II DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENT RILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIAL ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI ...... 33

1.13.1. Modul de încadrare în planul de urbanism i amenajare a teritoriului ................................ 33 1.13.2. Rela ia proiectului propus cu alte planuri i programe ....................................................... 33

1.14. INFORMA II DESPRE MODALIT ILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENT ..................................................................................................... 35 1.15. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZ RII STUDIULUI I REDACT RII RAPORTULUI... 36

2. PROCESE TEHNOLOGICE.............................................................................................................. 39

2.1. REALIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA.............................................................. 39 2.2. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................................... 42

2.2.1. Instalatia turbina cu gaz de 285 MW.................................................................................... 42 2.2.2. Cazanul recuperator de abur (HRSG).................................................................................. 45 2.2.3.Turbina cu abur de 136 MW................................................................................................ 47 2.2.4. Cazan auxiliar abur ............................................................................................................ 48 2.2.5. Sistemul de r cire a apei..................................................................................................... 48 2.2.6. Sistemul de tratare chimic a apei....................................................................................... 50 2.2.7. Echipamente auxiliare si dotarile aferente ........................................................................... 51

2.3. VALORI LIMIT ATINSE PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE................................................................................................................................... 55 2.4. COMPARA IE ÎNTRE CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT), DOCUMENTELE DE REFERIN (BREF) I ACTIVITATEA DIN INSTALA IA ANALIZAT ............................................... 64 2.5. ACTIVIT I DE DEZAFECTARE................................................................................................ 67

3. DE EURI.......................................................................................................................................... 68

4. IMPACTUL POTEN IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER , ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I M SURI DE REDUCERE A ACESTORA ....................................................................... 71

4.1. APA ........................................................................................................................................... 71 4.1.1. Condi iile hidrogeologice ale amplasamentului .................................................................... 71 4.1.2. Managementul apelor uzate ................................................................................................ 82


MCO 14/10

4.1.3.PROGNOZAREA IMPACTULUI ........................................................................................... 88 4.2. AERUL......................................................................................................................................106

4.2.1. DATE GENERALE.............................................................................................................106 4.2.2. SURSE I POLUAN I GENERA I:....................................................................................109 4.2.5. PROGNOZAREA POLU RII AERULUI..............................................................................124 4.2.6. Concluzii privind impactul asupra calit ii aerului .........................................................138 4.2.7. M suri de diminuare a impactului .......................................................................................140 4.2.8. Monitorizarea .....................................................................................................................142 4.2.9. Situatii de avarii..................................................................................................................143

4.3. SOLUL SI SUBSOLUL...............................................................................................................144 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozi ia granulometric , permeabilitatea, densitatea);..................................................................................................................................144 4.3.2. Condi iile chimice din sol, activitate biologic , poluarea în zon ..........................................145 4.3.3. Vulnerabilitatea i rezisten a solurilor dominante ................................................................145 4.3.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiv .......................................................................145

4.4.GEOLOGIE................................................................................................................................145 4.4.1Stratigrafia i litologia formatiunilor geologice .......................................................................145 4.4.2. Surse de poluare pentru sol - subsol: .................................................................................147 4.4.3. Prognozarea impactului......................................................................................................148 4.4.4. Impactul transfrontier ........................................................................................................149 4.4.5. M suri de diminuare a impactului pentru sol - subsol..........................................................150

4.5. BIODIVERSITATEA ..................................................................................................................152 4.5.1. Informa ii privind vegeta ia i fauna zonal .........................................................................152 4.5.2. Ariile naturale protejate de interes comunitar existente în jude ul Satu Mare.......................153 4.5.3. Ariile naturale protejate de interes comunitar existente în vecinatatea frontierei ( pe teritoriul Ungariei)......................................................................................................................................154 4.5.4. Impactul prognozat si concluzii ......................................................................................160 4.5.5. Impactul transfrontalier, concluzii...................................................................................160 4.5.6. M suri de diminuare a impactului pe amplasament asupra zonelor denaturate ...................162

4.6.PEISAJUL..................................................................................................................................162 4.6.1. Încadrarea în regiune..............................................................................................162 4.6.2. Zone împ durite, re eaua hidrologic ......................................................................163 4.6.3. Impactul prognozat .................................................................................................163

4.7.MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC................................................................................................164 4.7.1. Informa ii privind calitatea aerului ............................................................................164 4.7.2. Informa ii privind nivelul de zgomot .........................................................................164 4.7.3. Impactul poten ial asupra popula iei ........................................................................164 4.7.4. Impactul poten ial asupra pie ei de munc ...............................................................165 4.7.5. suri de diminuare a impactului ............................................................................165

4.8.CONDI II CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ...............................................165

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ........................................................................................................167

5.1. METODA DE EVALUARE IN FAZA DE CONSTRUCTIE A OBIECTIVULUI .....................................................169 5.1.1. EVALUAREA IMPACTULUI POTEN IAL PE FACTORI DE MEDIU ...................................171 5.1.2. EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA CALIT II FACTORILOR DE MEDIU IN FAZA DE CONSTRUCTIE A OBIECTIVULUI ..............................................................................................172 5.1.3. EVALUAREA IMPACTULUI GLOBAL ................................................................................174

5.2. METODA DE EVALUARE IN FAZA DE OPERARE A OBIECTIVULUI............................................................176 5.2.1. Impactul asupra factorului de mediu AP ...........................................................................177 5.2.2. Impactul asupra factorului de mediu AER...........................................................................179 5.2.3. Impactul asupra factorului de mediu ASEZARI UMANE......................................................180 5.2.4. Impactul asupra factorului de mediu - BIODIVERSITATE ...................................................183

6. MONITORIZAREA...........................................................................................................................188

7. SITUA II DE RISC...........................................................................................................................191

7.1. CUTREMUR .................................................................................................................................191 7.2. INUNDA II ...................................................................................................................................191 7.3. SECET ......................................................................................................................................191 7.4. RISCURI TEHNOLOGICE.........................................................................................................192

7.4.1. Prevenirea incendiilor.........................................................................................................192 7.4.2. Prezentarea factorilor de risc din punctul de vedere al securit ii muncii (locuri i opera iuni periculoase) i m surile de securitate a muncii.............................................................................193


MCO 14/10

8. DESCRIEREA DIFICULT ILOR....................................................................................................202

9. REZUMAT F CARACTER TEHNIC ..........................................................................................203

9.1. DESCRIEREA ACTIVIT II ..............................................................................................................203 9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE ÎN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI I EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI...........................................................................................................................................203 9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ......................................................................................204 9.4. IDENTIFICAREA I DESCRIEREA ZONEI ÎN CARE SE RESIMTE IMPACTUL ................................................205 9.5. M SURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU ..................................................205 9.6. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...................206 9.7. PROGNOZA ASUPRA CALIT II VIE II/STANDARDULUI DE VIA I ASUPRA CONDI IILOR SOCIALE ÎN COMUNIT ILE AFECTATE DE IMPACT ....................................................................................................206 9.8. AVIZE, ACORDURI OB INUTE .........................................................................................................206

REALIZAREA UNEI CENTRALE ELECTRICE DE …apmcj-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of REALIZAREA UNEI CENTRALE ELECTRICE DE …apmcj-old.anpm.ro/files/ARPM...