Reactoarele de La Cernavoda

8/13/2019 Reactoarele de La Cernavoda

1/40

Reactoarele de la Cernavoda, controlate de mantuiala

2 Noi 2012Comenteaza pe Forum

Reactoarele de la Cernavoda, controlate de mantuiala

In urma dezastrului de la centrala nucleara de la Fukushima, provocat de tsunami-ul din martie

2011, Consiliul Europei a decis ca securitatea nucleara a tuturor centralelor nucleare

dinUE trebuie revizuita in baza unor evaluari de risc transparente si extinse, asa-zisele

Stress Tests. UnONG romanesc considera ca testele de stres la care au fost supusecentralele

nucleare dinUE au fost superficiale, lucru foarte grav, daca luam in considerare amploarea

dezastrului care s-ar putea produce in cazul unei avarii majore la o asemenea centrala.

Potrivit organizatiei non-guvernamentale Terra Mileniul III, testele de stres pentru centralele

nucleare au fost facute de ochii lumii, fara o metodologie clara, iar recomandarile Comisiei

Europene in urma unui an de analize nu au nicio putere legala. Potrivit organizatiei, situatia este

valabila si pentru structurile specifice din Romania. Intregul proces de evaluare lasa loc abuzurilor,

doar pentru a demonstra publicului cat de sigure sunt centralele nucleare. Testele de stres

efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei in forma in care au fost ele

definite nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o

evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta

ale diferitelor centrale si tipuri de reactor si nici nu raspund la intrebarea < Cat de sigure sunt

aceste centrale nucleare, in realitate? >, se arata intr -un document al organizatiei. Potrivit

acesteia, scenariile care au stat la baza testelor de stres sunt incomplete. Astfel, scenariile privind

functionarea interna in situatii precum incendiile, scurgeri ale conductelor, defectiuni ale valvelor,

erori umane si combinatii ale acestora nu sunt luate in calcul in realizarea testelor. In plus,

scenariile unorevenimenteexterne, precum prabusirile de avioane, sunt, de asemenea, excluse din

raport. Consideram ca raspunsurile date de CNACAN (Comisia Nationala pentru Controlul

Activitatilor Nucleare) au fost selective, facand referire la notiuni vagi si greu de inteles de publicullarg. De exemplu, in raport, CNACAN arata faptul ca desi CNE Cernavoda a fost construit sa reziste

la cutremure de peste 7 grade pe scara Richter, spun cei de la CNACAN, centrala poate rezista la

cutremure de peste 8 grade. Intrebarea legitima pe care ne-o punem este: la cat peste 8 grade?

Rezista la unul de peste 9 grade pe scara Richter? In plus, ne intrebam de ce nu s-au facut si

scenarii de avarie interna a centralei si testele au tinut cont doar de conditiile meteo si de

cutremure, fapte exterioare centralei?, a declarat, pentru ZIUAnews, Lavinia Andrei, presedintele

Terra Mileniul III.
http://ecosapiens.ro/forum/http://ecosapiens.ro/forum/http://www.ecomagazin.ro/info/ue/http://www.ecomagazin.ro/info/stress/http://www.ecomagazin.ro/info/ong/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/ue/http://www.ecomagazin.ro/info/evenimente-2/http://www.ecomagazin.ro/info/cne/http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2012/11/reactoarele-de-la-cernavoda-controlate-de-mantuiala-85539-1.jpghttp://www.ecomagazin.ro/info/cne/http://www.ecomagazin.ro/info/evenimente-2/http://www.ecomagazin.ro/info/ue/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/ong/http://www.ecomagazin.ro/info/stress/http://www.ecomagazin.ro/info/ue/http://ecosapiens.ro/forum/


2/40

Centralele nucleare un pericol real

8 Oct 2009Comenteaza pe Forum

Articol de:Claudia Mitroi

In mod curent, toate reactoarele nucleare comerciale

sunt bazate pe fisiunea nucleara si sunt considerate

problematice datorita nesigurantei lor si riscurilor

asupra sanatatii. Din contra, exita o categorie care

considera centrala nucleara ca fiind o metoda sigura si

nepoluanta de generare a electricitatii.

Insa cine sunt sustinatorii centralelor nucleare ?

Guvernele statelor europene au incercat in ultimii ani sa

demareze constructia tot mai multor astfel de reactoarenucleare, argumentand ca sunt o sursa de locuri de

munca, genereaza energia necesara intr-un mod care nu

pune in pericol sanatate publicului saumediul inconjurator si este economica tona de U-235

produce mai multa energie decat 12 milioane de barili de petrol. Conform siteului oficial al

centralei nucleare de la Cernavoda, deocamdata unica din Rominia, CNE Cernavoda este angajata

sa ramana osursa de energie sigura si curata.

Intr-o anumita masura este adevarat ca energia nucleara este curata si nu polueaza atmosfera, insa

niciodata nu se mentioneaza faptul ca aceste lucruri sunt valabile strict in timpul procesului de

generare a electricitatii.

In urma acestui procedeu raman deseuri radioactive care trebuie sa fie depozitate sute de ani iainte

de a deveni inofensive.

Un accident nuclear, ca cel produs in 1986 la centrala nucleara de la Cernobal va polua zone intinsesi va produce imbolnavirea sau chiar moartea a sute de persoane. Nu in ultimul rand, un risc foarte

real este cel al proliferarii armelor nucleare, deoarece in reactoarele care folosescuraniu natural

drept combustibil, asa cum este si cel de la Cernavoda, se poate produce plutoniu, folosit la

fabricarea armelor nucleare (asa cum s-a intamplat in India, in 1974).

Si totusi de ce continua guvernele sa sustina proiectele de reinnoire a parcurilor nucleare sau chiar

construirea unor centrale noi? Raspunsul sta in faptul ca energia a devenit o chestiune geopolitica.

Pe scurt, Europa este dependenta de gazele naturale si petrolul din Rusia, iarcentralele

nucleare ofera o anumita independenta.

La nivel european, functioneaza 196 unitati de reactoare nucleare, iar inca 16 reactoare sunt in

constructie in diferite tari. Centrala Nucleara de la Cernavoda este unica din Romania.

In prezent functioneaza unitatile I si II, ce produc impreuna circa 18% dinconsumul de

energie electrica al tarii, aflandu-se pe locul al doilea dupa Hidroelectrica, societate care produce

22% din energia tarii.

Insa Guvernul Romaniei a demarat un plan pentru construirea a inca 2 unitati. Pentru realizarea

Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizata prin

parteneriat intre statul roman prin intermediul Nuclearelectrica si investitori privati. Cei sase

investitori care au depus oferte si au fost selectati sunt: Arcelor Mittal Romania care va detine 6,2

din actiunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Ceha 9,15%, ENEL Italia 9,15%, GDF Suez

9,15%,Iberdrola Spania 6,2% si RWE Germania 9,15%, in conditiile in care statul roman va detine

51% din actiuni. Compania de proiect numita EnergoNuclear a fost infiintata in martie 2009, iar cele

doua unitati se estimeaza ca vor fi puse in functiune in 2015-2016. Locatia acestora nu a fost inca

dezvaluita, insa in presa au fost vehiculate mai multe locatii din Transilvania.

Solutia la aceste probleme o reprezinta sursele alternative de energie, care nu prezinta riscuri fatade mediul inconjurator sau fata de sanatatea oamenilor si necesita investitii semnificativ mai mici
http://ecosapiens.ro/forum/http://ecosapiens.ro/forum/http://www.ecomagazin.ro/author/claudia85/http://www.ecomagazin.ro/author/claudia85/http://www.ecomagazin.ro/author/claudia85/http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/info/mediul-inconjurator/http://www.ecomagazin.ro/info/sursa-de-energie/http://www.ecomagazin.ro/info/uraniu/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/consumul-de-energie/http://www.ecomagazin.ro/info/consumul-de-energie/http://www.ecomagazin.ro/info/iberdrola/http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/09/nuclear.jpghttp://www.ecomagazin.ro/info/iberdrola/http://www.ecomagazin.ro/info/consumul-de-energie/http://www.ecomagazin.ro/info/consumul-de-energie/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/centralele-nucleare/http://www.ecomagazin.ro/info/uraniu/http://www.ecomagazin.ro/info/sursa-de-energie/http://www.ecomagazin.ro/info/mediul-inconjurator/http://www.ecomagazin.ro/author/claudia85/http://ecosapiens.ro/forum/


3/40

decat energia nucleara. Conform organizatiei ecologiste Greenpeace, combustibilii regenerabili sunt

o solutie viabila atat din punct de vedere tehnologic, cat si economic, iar tara noastra are un

potential foarte mare din acest punct de vedere. Daca vrei sa te implici in stoparea construirii altor

centrale, semneaza Petitia impotriva reactoarelor nucleare, lansata de Greenpeace, disponibila

pe situl oficial www.greenpeace.org.

Cum funcioneaz o central nuclear?

Cum funcioneaz lucrurile?SCRIS DE SCIENTIA.ROMARI,16MARTIE 201008:26

Centrala nuclear are deja o vechime de peste jumtate de secol,prima care a produs energie electric cu uz comercial fiind construit n anul 1954 de rui. Dar cumfuncioneaz o central nuclear? n ce fel este transformat energia atomic n energie electric?Citii articolul pentru o explicaie succint, pe nelesul tuturor.

O central nuclear reprezint o instalaie complex cu ajutorul creia se produce energie electric

din energie termic. Pn aici, nimic nuclear... Energia termic n schimb este obinut n urmainiierii i ntreinerii unei reacii nucleare de fisiune controlate realizate n reactorul nuclear. Maisimplu spus, o central nuclear genereaz electricitate n urma procesului de fisiune a atomilor deuraniu, proces ce genereaz cldur i nclzete ap, care prin nclzire se transform n abur, aburce nvrte paletele unor turbine, care la rndul lor pun n micare generatorul productor de energieelectric.

mbogirea uraniuluiUraniul este cel mai greu element existent n natur. Nucleul acestuia are 92 de protoni i, de regul,146 de neutroni, asigurndu-i atomului de uraniu un numr de mas egal cu 238; simbolul: 238U92.Peste 99% din uraniu este U-238. Un procent mic, de doar 0,7% este ns U-235 i acest izotop aluraniului este de interes n cazul producerii energiei electrice, pentru c poate fi scindat uor i pentru

c elibereaz o mare cantitate de cldur n urma scindrii.Probabil ai auzitde "uraniu mbogit". Acest lucru nseamn c pentru a putea fi folosit pentruproducerea de energie electric, uraniul n stare natural, n procent covritor U-238, trebuiecompletat cu U-235 pn cnd acesta din urm atinge 2% ori 3% din ntreaga cantitate. Acest procesde creare a proporiilor potrivite ntre U-238 i U-235 este procesul de mbogire a uraniului.

Fisiunea nuclearn interiorul reactorului nuclear, aflat ntr-un container special, U-235 este lovit de neutroni. n urmaacestor interaciuni, atomii de uraniu se scindeaz n doi atomi (n mod obinuit un atom de kriptoni unul de bariu) i elibereaz 2 ori 3 neutroni i o cantitate uria de energie sub form decldur.Acest proces se numete fisiune nuclear.
http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-nucleara.htmlhttp://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-nucleara.htmlhttp://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile.htmlhttp://www.scientia.ro/component/mailto/?tmpl=component&link=207dcd172f730b8a736910e6860fcee7834ba014http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-nucleara.html?tmpl=component&print=1&page=http://www.scientia.ro/component/mailto/?tmpl=component&link=207dcd172f730b8a736910e6860fcee7834ba014http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-nucleara.html?tmpl=component&print=1&page=http://www.scientia.ro/component/mailto/?tmpl=component&link=207dcd172f730b8a736910e6860fcee7834ba014http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-nucleara.html?tmpl=component&print=1&page=http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile.htmlhttp://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-nucleara.html


4/40

CNE Cernavoda Partea a III-a AECL7 februarie 2012cernavodean6 comentarii

AECL(Atomic Energy of Canada Ltd.) activeazn domeniul energiei nucleare n scopuri civile deaproximativ 60 de ani, iar principalul lor produs, reactoarele nucleare de tipCANDU(CANada

Deuterium Uranium), sunt n topul produc

torilor de energie electric

prin fisiune nuclear

.

Fondatn 1952, de ctre guvernul canadian, AECLdezvoltpe pia reactoarele CANDU, pune ladispoziie servicii suport CANDUi reatoare ap uoar, ofer servicii i tehnologie pentru

administrarea deeurilor radioactive i de protecie a mediului, precum i produse asociate, careactoarele de cercetare multifuncionale MAPLEi acceleratori industrialiIMPELA.AECLare sediul central n Ottawa, Ontario, i peste 6000 de angajai n 2011 . AECLdeineLaboratoarele Chalk River, lng Ottawa i Laboratoarele Whiteshell n Manitoba, unde dezvoltcunoaterea n zonele producerii de energiei, lucrnd la o noua generaie de reactoare nucleare. Deasemenea AECLare birouri alturi de proiectele la care particip n: Atlanta (SUA), Bueno Aires(Argentina), Seul (Coreea de Sud), Haga (Olanda), Moscova (Rusia),Jakarta (Indonezia),Beijing(China),Ankara (Turcia) iCairo (Egipt).Construcia unei centrale nucleare n Romnia avea s fie cel mai grandios proiect al regimuluicomunist. Prima ideea a fost construaia la Cernavoda unei centrale nucleare de tip sovietic VVER440. Comisia de experi romni infiinat la nceputul anilor 70 se lovete ns de mai multeimpedimente n privina construciei, impedimente ce priveau in principal sigurana n exploatare aunor astfel de reactoare de tip sovietic. Astfel c, n 1976 este finalizat studiul de fezabilitateromno-canadian pentru construirea la Cernavoda unor reactoare de tipCANDU.CANDUeste un reactor nuclear de tipul PHWR(Pressurized Heavy Water Reactor), adic unreactor n care apa grea, aflat sub presiune, ndeplinete dubla funcie de a rci ansamblul de barecare formeaz combustibilul nuclear i de a modera neutronii rezultai din fisiunea spontan auraniului ce se folosete drept combustibil.
http://cernavoda.wordpress.com/2012/02/07/cne-cernavoda-partea-a-iii-a-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/2012/02/07/cne-cernavoda-partea-a-iii-a-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/2012/02/07/cne-cernavoda-partea-a-iii-a-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/2012/02/07/cne-cernavoda-partea-a-iii-a-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/2012/02/07/cne-cernavoda-partea-a-iii-a-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/2012/02/07/cne-cernavoda-partea-a-iii-a-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=candu.gifhttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=AECL.jpghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=candu.gifhttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=AECL.jpghttp://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/2012/02/07/cne-cernavoda-partea-a-iii-a-aecl/


5/40

La orice privire imparial asupra diferitelor tipuri de reactoare nucleare, se remarc cteva dinavantajele majore a acestui tip de reactor nuclear comparativ cu altele de tipuri diferite:

Apa grea a crui formul chimic esteD2O, unde litera Ddesemneaz atomul de hidrogen greu(deuteriu):

o se poate obine oriunde n lume, printr-un prodeu de mbogire, ntruct apa grea se gsetenatural dispersat n apa Pmntului;

o este o substan moderatoare foarte eficient datorit absorbiei relativ reduse a neutronilor defisiune;

o se poate refolosi dup reconcentrare i ndeprtarea tritiului. Uraniul natural folosit drept combustibil, care conine (izotopul235Un proporie de 0,71%, acesta

fiind singurul izotop al uraniului care fisioneaz cu neutroni termici), care:o se gsete sub form de zcminte naturale n multe din rile lumii;o Romnia deine unele dintrele cele mai mari zcminte de uraniu din Europa ii poate asigura n

proporie de 100% combustibilul;o nu presupune existena unor uzine de mbogire izotopica ce folosesc tehnologii scumpe i implica

costuri foarte mari; Reactorul CANDUeste mult mai eficient dect celelalte tipuri de reactoare ce folosesc ap obiuit,

deoarece consum cu aproximativ 15% mai puin uraniu natural.Pentru centrala nuclearde la Cernavodeste aprobattehnologia de tip CANDU 6care produce700MW putere la borne. Contractul de preluare a licenei sistemului CANDUeste semnat indecembrie 1978 ntre ROMENERGOiAECL, iar n 1982 ncepe turnarea primelor betoane laCentrala NuclearCernavod.Sub supravegherea AECL, revoluia din 1989 gsete centrala nuclearconstruit n proporie deaproximativ 45%, dar lucrrile sunt sistate.n august 1991 este semnat un nou contract de management pentru finalizarea unitii 1 ntrestatul romn i consoriul AECL-ANSALDO, iar prima conectare la sistemul electroenergeticnaional a unitii 1 CNE Cernavodare loc n iulie 1996. La 30 Iunie 1997AECL-ANSALDOtermintransferul integral al responsabilitilor conducerii i exploatrii unitii 1 ctre personalul romn .

La 2 Iulie 1998 este nfiinatSocietatea NaionalNuclearelectrica SA(Hg nr. 365/1998; Mofnr. 246/03.07.1998) care va semna n 2001 un nou contract cu AECL-ANSALDO pentru finalziareaconstruciei unitaii 2 a CNE Cernavod i dup numai 6 ani (octombrie 2007) este pus nfunciunea oficial i unitatea numrul 2.n 2010, AECLa ctigat i proiectul de consultanpentru construirea reactoarelor 3 i 4 ale CNECernavod, urmnd sasigure servicii de consultann domeniul siguranei nucleare i inginerieipentru realizarea celor dounoi reactoare de la Cernavod.Acionarul majoritar alENERGONUCLEAR, companie care a fost nfiinatn martie 2009 pentru ase ocupa de construcia, punerea n funciune i operarea reactoarelor 3 i 4 de la Cernavod, estecompania naionalNUCLEARELECTRICA. Ceilali acionari aiENERGONUCLEAR, care deinmpreun49% din companie, sunt CEZ, GDF Suez, RWE Power, Iberdrola i Arcelor Mittal.nceperea efectiva lucrrilor continusfie tergiversatde ctre autoritile romne i investitori.

Mai multe informaii despre AECL putei afla i de pe site-ul oficial al companiei:Atomic Energy ofCanada Ltd.
http://www.aecl.ca/Default.aspxhttp://www.aecl.ca/Default.aspxhttp://www.aecl.ca/Default.aspxhttp://www.aecl.ca/Default.aspxhttp://www.aecl.ca/Default.aspxhttp://www.aecl.ca/Default.aspx


6/40

Categories:Centrala NuclearaEtichete:aecl,aecl-ansaldo,ansaldo,atomic energy of canada,canadieniiaecl,candu,candu 6,centrala nucleara cernavoda,centrale de tip candu,centralenucleare,cernavoda,cne,heavy water reactor,reactor candu,reactor nuclear,snn,unitatea 3,unitatea 4cernavoda,unitatiile 3 si 4,uraniu

Centrala Nuclearo-Electric de laCernavod27 iunie 2010cernavodean4 comentarii

Partea a II-a:Sistemul de funcionare al Centralei Nucleare de la CernavodCentrala nuclearoelectric este un ansamblu de instalaii i construcii reunite n scopul produceriienergiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.

Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune(descompunere) nuclear n lan. Instalaia care asigur condiiile de obinere i mentinere areaciei n lan este reactorul nuclear. n principiu, reactorul se compune dintr-o parte centralnumit zona activ, n care are loc reacia de fisiune i se dezvolt cldura de reac ie.Zona activconine combustibilul nuclear alctuit din izotopi fisionabili (U235, Pu239) i materiale

fertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are rolul de a ncetini viteza neutronilor rapizi,astfel c reacia s fie controlabil; barele decontrol capteaz neutronii rezultai din reacia de
http://cernavoda.wordpress.com/category/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/category/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl-ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl-ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl-ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atomic-energy-of-canada/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atomic-energy-of-canada/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atomic-energy-of-canada/http://cernavoda.wordpress.com/tag/canadienii-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/canadienii-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/canadienii-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/canadienii-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu-6/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu-6/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu-6/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-de-tip-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-de-tip-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-de-tip-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne/http://cernavoda.wordpress.com/tag/heavy-water-reactor/http://cernavoda.wordpress.com/tag/heavy-water-reactor/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-nuclear/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-nuclear/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-nuclear/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-3/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-3/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-3/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-4-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-4-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-4-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-4-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatiile-3-si-4/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatiile-3-si-4/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatiile-3-si-4/http://cernavoda.wordpress.com/tag/uraniu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/uraniu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/uraniu/http://cernavoda.wordpress.com/2010/06/27/centrala-nuclearo-electrica-de-la-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/2010/06/27/centrala-nuclearo-electrica-de-la-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/2010/06/27/centrala-nuclearo-electrica-de-la-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/2010/06/27/centrala-nuclearo-electrica-de-la-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/2010/06/27/centrala-nuclearo-electrica-de-la-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=1-1.jpghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=CANDU_at_Qinshan.jpghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=1-1.jpghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=CANDU_at_Qinshan.jpghttp://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/2010/06/27/centrala-nuclearo-electrica-de-la-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/uraniu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatiile-3-si-4/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-4-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-4-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/unitatea-3/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-nuclear/http://cernavoda.wordpress.com/tag/reactor-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/heavy-water-reactor/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-de-tip-candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu-6/http://cernavoda.wordpress.com/tag/candu/http://cernavoda.wordpress.com/tag/canadienii-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/canadienii-aecl/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atomic-energy-of-canada/http://cernavoda.wordpress.com/tag/ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl-ansaldo/http://cernavoda.wordpress.com/tag/aecl/http://cernavoda.wordpress.com/category/centrala-nucleara/


7/40

fisiune; agentul de rcire, care preia cldura dezvoltat n zona activ i o cedeaz apei nschimbtorul de cldur.n schimbtorul de caldur, apa de vaporizeaz i devine agentul productor de lucrumecanic nturbin. Lucrul mecanic este transformat de generator n energie electric. Combustibilul,moderatorul i agentul de rcire formeaz aa numit filier a reactorului termic care determincaracteristicile specifice centralelor nucleare.

Combustibilulintrodus n reactor are forma unor pilule compactate sub form de bare.ntre barele de combustibil se gsesc barele de control. Acestea conin cadmiu (element chimic ceabsoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numrul de neutroni ce pot produce noi reacii defisiune, astfel nct puterea produs de reactor s rmn constant n timp.

Pentru meninerea reaciei n lan, n unele tipuri de reactoare, neutronii emii n reaciile de fisiunetrebuie ncetinii. n timpul frnrii neutronilorare loc un transfer de energie de la acetia lamoderator, temperatura moderatorului i a combustibilului marindu-se.

Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentruprotecia reactorului i a mediului nconjurtor).

Centralele nucleare au ntre 1 i 8 reactoare (uniti), fiecare cu o putere nstalat de cel puin 600MW.

Centrala de la Cernavodse bazeaz pe sistemul canadian CANDU i are o putere instalat de706 MW n prezent. Structura unui reactor CANDU const ntr-un recipient cilindric orizontal, cutuburi pentru barele de combustibil i pentru lichidul de rcire (apa grea) plasate orizontal.Numele tipului de reactor, CANDU(CANada Deuterium Uranium), rezum trei din caracteristicileprincipale ale reactorului: proiectul este canadian, folosete apa grea ca moderator, iarcombustibilul utilizat este uraniul natural.Agentul de rcireeste pompat prin canalele de combustibil , rcind combustibilul i apoi, pringeneratoarele de abur unde cldura este trasferat apei (uoare) pentru producerea aburului.Aburul este trimis la turbo generator pentru a produce energie electric ntr-un modconvenional.Reactorul este format dintr-un ansamblu cilindric din oel inox (calandria) plasat ntr-o structurde beton placat cu oel (chesonul calandriei) care asigur protecia termic

i rcirea. Calandria conine apa grea ca moderator, mecanisme de control al reactivitii i 380canale de combustibil. Canalele de combustibil care conin combustibil i apa greafolosit ca agentde rcire, sunt amplasate n tuburi mai mari n calandria.Calandria este susinut de protecii de capt ntre zona activ a reactorului i zona de funcionarea mainii de ncrcat combustibil. Reactorul este ncrcat cu uraniu naturalsub form de pastile debioxid de uraniu. Treizeci de pastile puse cap la cap sunt coninute ntr-o teac din aliaj de zirconiu(Zircaloy) formnd un element combustibil. Treizeci i apte de asemenea elemente suntasamblate ntr-un fascicul de combustibil care cntrete 23,7 kg. Fiecare canal de combustibilconine doisprezece fascicule de combustibil.

Sistemul de reglareal reactorului controleaz puterea reactorului n limitele specifice i asigurc sunt ndeplinite cerinele centralei; de asemenea monitoreaz distribuia puterii n zona activ

pentru a optimiza puterea pe fascicul i pe canal conform specificaiilor de proiect.
http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=2-1.jpg


8/40

Sistemul de manipulare a combustibiluluirealimenteaz reactorul cu fascicule de combustibilproaspt n timpul funcionriinormale a reactorului; acest sistem este proiectat s funcioneze latoate nivelele de putere a reactorului. De asemenea, sistemul asigur depozitarea temporar acombustibilului proaspt i iradiat.

Fascicululele de combustibil sunt mpinse n canalul reactorului de ctre o main de ncrcatcombustibil, acionata de la distan. Fasciculele de combustibil iradiat sunt descrcate n acelaitimp de o alt main de combustibil, situat la captul opus al canalului de combustibil.Combustibilul iradiat este apoi transferat ntr-un bazin de stocare plin cu ap aflat n cldireaserviciilor, lng cldirea reactoruluiPrinsistemul de transport al clduriicircul agentul de rcire presurizat (D2O) prin canalele decombustibil pentru a extrage cldura produs prin fisiunea uraniului. Cldura este transportat dectre agentul de rcire la cele patru generatoare de abur identice.Sunt prevzute dou bucle de circulaie, fiecare rcind cte o jumtate din zona activ.Generatorulde aburi pompele de circulaie sunt plasate la fiecare capt al reactorului astfel nct n jumtate

din zona activ, debitul este direcionat ntr-un sens iar n cealalt jumtate, n sens opus.Presurizorul menine presiunea n circuitul de rcire la o valoare relativ ridicat. Fluidul de rcireeste circulat n permanen n timpul funcionrii reactorului, pe durata opririi i n perioada dentreinere.Neutronii produi prin reacia de fisiune sunt moderai (ncetinii) de apa grea (D2O) dincalandria. Apa grea este circulat prin sistemul moderator pentru rcire, purificare i controlulsubstanelor folosite pentru reglarea reactivitii. Apa grea din calandriaacioneaz ca o surs rece ntr-un eveniment de pierdere a agentului de rcire, fapt ce ar coincidecu indisponibilitatea sistemului de rcire la avarie a zonei active.Sistemul generator de aburtransfer cldura din apa grea (D2O) folosit ca agentde rcire, apei uoare (H2O) pentru formarea aburului, care duce la turbo generator. Sistemulgenerator de ap de alimentare proceseaz aburul condensat venit de la turbin

i l trimite la turbo generator.Turbina tip CANDU 6 const ntr-un corp de nalt presiune dublu flux i trei corpuri de joaspresiune n dublu flux care eapeaz n trei corpuri de condensator.

Un program de radioprotecieoptim a fost elaborat i implementat pentru a asigura proteciapersonalului, populaiei, ct i protecia mediului nconjurtor. Programul se bazeaz pe ultimelerecomandri ICPR referitoare la limitarea i optimizarea limitelor de expunere la radiaii. Un aspect

important al programului de radioprotecie l reprezint monitorarea dozimetric n incinta CNE i nmediul nconjurtor.
http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=4.jpghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=3-1.gifhttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=4.jpghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=3-1.gif


9/40

Cristian Andrei PopaCategories:Centrala NuclearaEtichete:acelerator particule,apa grea,atom,calandria,CentralaNucleara,centrale nucleare,centrul cernavoda,CERN,cernavoda inundatii,cernobal,cnecernavoda,energie nucleara,inundatii cernavoda,inundatii mari cernavoda,radioactiv,referat centralanucleara,snn,video apa cernavoda,video centrul cernavoda

Centrala Nuclear de la Cernavod Partea I1 noiembrie 2009cernavodean14 comentarii

Dei omenirea a mblnzit recent puterea nuclear, primele reactoare nucleare au aprut n modnatural. Cincisprezece reactoare de fisiune naturale au fost gsite n trei depozite separate deminereu la mina Oklo din Gabon, n vestul Africii. Descoperite pentru prima dat de Francis Perrin,acestea sunt numite ca Reactoarele Fosile Oklo. Aceste reactoare funcioneaz de aproximativ150 milioane de ani, avnd o putere medie de 100 kW. De asemenea, emisia de cldur, lumin iradiaii de la stele se bazeaz pe fuziunea nuclear. Conceptul unui reactor nuclear natural a fostteoretizat nc din 1956 de Paul Kurola la University of Arkansas.Enrico Fermi i Leo Szilard, ambii de la University of Chicago, au fost primii care au construit o pil

nuclear i au prezentat o reacie n lan controlat, pe 2 Decembrie 1942. n 1955 ei i-au mpritpatentul de invenie pentru reactorul nuclear U.S. Patent 2.708.656.

Primul reactor nuclear a fost utilizat pentru a genera plutoniu pentru bomba nuclear. Altereactoare au fost folosite n navigaie pentru propulsarea submarinelor i chiar avioane. La mijlocullui 1950 Uniunea Sovietic i rile vestice i-au extins cercetrile pentru a include i utilizareanemilitar a atomului. Totui, ca i programul militar, multe din lucrrile nemilitare au fost fcute nsecret.

Pe 20 Decembrie 1951, n SUA, a fost generat pentru prima dat curent electric folosind puterenuclear la Experimental Breeder Reactor-I (EBR-1) localizat lng Arco, statul Idaho. Pe 26 Iunie1954, la ora 5:30 a nceput s genereze curent electric prima central nuclear sovietic, la

Obninsk, Kaluga Oblast. Ea a produs 5 MW, asigurnd electricitate pentru 2.000 de case.Prima central nuclear de tip comercial din lume a nceput s funcioneze pe 17 Octombrie 1956,la Calder Hall. Un alt reactor de putere timpuriu a fost Shippingport Reactor n Pennsylvania(1957).

Chiar nainte de accidentul din 1979 d la Three Mile Island, au fost oprite unele comenzi pentrucentrale nucleare n USA din raiuni economice legate n primul rnd de durata lung deconstrucie. De altfel din 1978 nu s-au mai construit centrale n SUA; situaia s-ar putea schimba
http://cernavoda.wordpress.com/category/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/category/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/acelerator-particule/http://cernavoda.wordpress.com/tag/acelerator-particule/http://cernavoda.wordpress.com/tag/acelerator-particule/http://cernavoda.wordpress.com/tag/apa-grea/http://cernavoda.wordpress.com/tag/apa-grea/http://cernavoda.wordpress.com/tag/apa-grea/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atom/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atom/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atom/http://cernavoda.wordpress.com/tag/calandria/http://cernavoda.wordpress.com/tag/calandria/http://cernavoda.wordpress.com/tag/calandria/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cern/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cern/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cern/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda-inundatii/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda-inundatii/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda-inundatii/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernobal/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernobal/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernobal/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/energie-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/energie-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/energie-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-mari-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-mari-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-mari-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/radioactiv/http://cernavoda.wordpress.com/tag/radioactiv/http://cernavoda.wordpress.com/tag/radioactiv/http://cernavoda.wordpress.com/tag/referat-centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/referat-centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/referat-centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/referat-centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/video-apa-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/video-apa-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/video-centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/video-centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/video-centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/2009/11/01/centrala-nucleara-de-la-cernavoda-%e2%80%93-partea-i/http://cernavoda.wordpress.com/2009/11/01/centrala-nucleara-de-la-cernavoda-%e2%80%93-partea-i/http://cernavoda.wordpress.com/2009/11/01/centrala-nucleara-de-la-cernavoda-%e2%80%93-partea-i/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=profileCNE.jpghttp://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/author/cernavodean/http://cernavoda.wordpress.com/2009/11/01/centrala-nucleara-de-la-cernavoda-%e2%80%93-partea-i/http://cernavoda.wordpress.com/tag/video-centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/video-apa-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/snn/http://cernavoda.wordpress.com/tag/referat-centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/referat-centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/radioactiv/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-mari-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/inundatii-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/energie-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cne-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernobal/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cernavoda-inundatii/http://cernavoda.wordpress.com/tag/cern/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrul-cernavoda/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrale-nucleare/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/centrala-nucleara/http://cernavoda.wordpress.com/tag/calandria/http://cernavoda.wordpress.com/tag/atom/http://cernavoda.wordpress.com/tag/apa-grea/http://cernavoda.wordpress.com/tag/acelerator-particule/http://cernavoda.wordpress.com/category/centrala-nucleara/


10/40

dup 2010.

Spre deosebire de accidentul de la Three Mile Island, accidentul din 1986 de la Cernobl nu ansprit reglementrile cu privire la reactoarele din Vest. Acesta deoarece reactoarele de laCernobl, de tip RBMK, erau cunoscute ca avnd un proiect nesigur, fr cldiri de siguran ioperate nesigur, iar Vestul auzite prea puine despre ele. Au fost i precipitri politice: Italia a inutun referendum n anul urmtor, 1987, ale crui rezultate au condus la oprirea a patru centralenucleare.

n 1992 centrala Turkey Point Nuclear Generation Station a fost lovit direct de uraganulAndrew.Au fost pagube de peste 90 milioane de dolari, cele mai mari la un rezervor de ap i unco de fum al unei uniti funcionnd cu combustibili fosili, dar cldirile de protecie nu au avut desuferit.Prima structur de dezvoltare a sistemelor nucleare de putere utilitare, i anume US Navy, estesingura din lume cunoscut ca avnd o activitatea total curat. US Navy a operat mai multereactoare dect orice alt entitate, chiar i Soviet Navy, fr incidente majore fcute publice. Dousubmarine americane, USS Scorpion i Thresher au fost pierdute n mare, din motive ce nu auavutlegtur cu reactoarele lor, epavele lor fiind astfel situate nct riscul de poluare nuclear esteconsiderat sczut.

Principiul de funcionareCentrala nuclearo-electriceste un ansamblu de instalaii i construcii reunite n scopulproducerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.

Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune(descompunere) nuclear n lan.Instalaia care asigur condiiile de obinere i meninere a reaciei n lan este reactorul nuclear. nprincipiu, reactorul se compune dintr-o parte central numit zon activ, n care are loc reacia de

fisiune i se dezvolt cldura de reacie.
http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=centrala_nucleara_schema.pnghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=cernavoda-centrala-thumb-250-0-18.jpghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=centrala_nucleara_schema.pnghttp://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=cernavoda-centrala-thumb-250-0-18.jpg


11/40

Zona activconine combustibilul nuclear alctuit din izotopi fisionabili(U235, Pu239) i materialefertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are rolul de a ncetini viteza neutronilor rapizi,astfel ca reacia s fie controlabil; barele de control capteaz neutronii rezultai din reacia defisiune; agentul de rcire, care preia cldura dezvoltat n zona activ i o cedeaz apei nschimbtorul de cldur.n schimbtorul de cldur, apa de vaporizeaz i devine agentul productor de lucru mecanic nturbin. Lucrul mecanic este transformat de generator n energie electric.

Combustibilul, moderatorul i agentul de rcire formeaz aa numita filier a reactorului termiccare determin caracteristicile specifice centralelor nucleare.

Combustibilul introdus n reactor are forma unor pilule compactate sub form de bare.ntre barele de combustibil se gsesc barele de control. Acestea conin cadmiu (element chimic ceabsoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numrul de neutroni ce pot produce noi reacii defisiune, astfel nct puterea produs de reactor s rmn constant n timp.

Pentru meninereareaciei n lan, n unele tipuri de reactoare, neutronii emii n reaciile de fisiunetrebuie ncetinii. n timpul frnrii neutronilor are loc un transfer de energie de la acetia la

moderator, temperatura moderatorului i a combustibilului mrindu-se.Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentruprotecia reactorului i a mediului nconjurtor).

Centralele nucleareau intre 1 i 8 reactoare (uniti), fiecare cu o putere instalat de cel puin

600 MW.

Singura central nuclear din Romnia se gsete la Cernavod. La Cernavod funcionez nprezent dou unitti, ce produc mpreun circa 18% din consumul de energie electric al rii.Planul iniial, datnd de la nceputul anilor 1980, prevedea construcia a cinci uniti.Unitatea I afost terminat n 1996, are o putere electrica instalata de 706 MW si produce anual circa 5 TWh.Unitatea II a fost pornit pe 6 mai, conectat la sistemul energetic naional pe 7 august i

funcioneaz la parametrii normali din luna septembrie 2007.Centrala de la Cernavodse bazeaz pe sistemul canadianCANDUi are o putere instalatde 706 MWn prezent. Structura unui reactor CANDUconst ntr-un recipient cilindric orizontal,cu tuburi pentru barele de combustibil ipentru lichidul de rcire (apgrea) plasate orizontal.
http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=centrala-nucleara.jpg


12/40

n jurul acestor tuburi se afl ap grea, care acioneaz ca moderator. Apa grea conine doi atomide deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) i un atom de oxigen. Apa grea este multmai eficient ca moderator dect apa obinuit i permite folosirea uraniului natural dreptcombustibil. Ea se obine n ntreprinderi specializate, prin separarea sa din apa natural (exist oastfel de ntreprindere la Drobeta Turnu-Severin).Pentru realizarea Unitilor 3 i 4 de la Cernavod a fost ales modelul unei Companii de Proiectrealizat prin parteneriat ntre statul roman prin intermediul Nuclearelectrica i investitori privai.Cei ase investitori care au depus oferte i au fost selectai sunt: Arcelor Mittal Romnia care vadeine 6,2 din aciunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Ceh 9,15%, ENEL Italia 9,15%, GDF Suez 9,15%, Iberdrola Spania 6,2% i RWE Germania 9,15%, n condiiile ncare statul roman va deine 51% din aciuni. Compania de proiect numita EnergoNuclear a fostnfiinat n martie 2009, iar cele dou unitai se estimeaz c vor fi puse n funciune n 2015-

2016.

Securitatea centralelor nuclearoelectricen regim de funcionare normal, cantitile de substane radioactive eliberate de centralanuclearsunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populaie i mediul ambiant, const neliberarea necontrolat de substane radioactive. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate slimiteze distrugerile zonei active a reactorului.De la descoperirea fisiunii nucleare, populaia a fost saturat cu povestiri alarmante i cu exagerridespre energia nuclear.S-a emis astfel ipoteza corice reactor poate exploda oricnd ca obombnuclear.n pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomb.Sunt ns posibileaccidente n care reactoarele s se supranclzeasc, iar componentele lor, depinznd de

materialele din care sunt realizate, s se topeasc sau s ard. Creterea presiunii agentului dercire poate deveni cauza unor explozii mecanice care ar deteriora nveliul reactorului sau alsistemului de rcire. Astfel, pot fi mprtiate n spaiu materiale radioactive, care s contaminezemediul nconjurtor.Centralele nucleare actuale sunt proiectate astfel nct probabilitatea unoraccidente de acest tip s fie minim.Toate reactoarele nucleare moderne sunt nchise n containere extrem de sigure. Acestea suntproiectate astfel nct s previn orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta n urma unoraccidente de operare.

Centralele nucleare sunt astfel proiectate nct s cuprind sisteme care s previn producereaaccidentelor nucleare. Acestea sunt dispuse n linie, astfel nct, dac un sistem de protecie sedefecteaz, un altul s i ia locul i aa mai departe. Desigur, este posibil ca toate sistemele din

linia de protecie s cad unul dup cellalt, dar probabilitatea producerii unui astfel deeveniment este extrem de mic.
http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=thumb_446_x_0_5029-96248-jf_4332cop.jpg


13/40
http://s798.photobucket.com/albums/yy263/CernavodaBlog/?action=view&current=IMG_8195small_1.jpg


14/40

ENERGIA NUCLEARA

In ceea ce priveste utilizarea energiei nucleare, majoritatea oamenilor se raporteaza la produsul finit,

energia electrica, ca fiind curat, fara a lua in considerare impactul de-a lungul intregului ciclu de viata.Industria nucleara polueaza la extractia uraniului, la prelucrarea minereului, obtinerea combustibilului,operarea si inchiderea centralelor si depozitarea deseurilor. Acest impact asupra sanatatii si mediuluinu este vizibil in articolele platite ale industriei nucleare. De asemenea, costurile din lungul ciclului de

viata nuclear nu se regasesc in pretul energiei electrice livrate de centralele nucleare. Sunt costuri pecare contribuabilii le platesc fara sa stie. Constructia centralei de la Cernavoda se face cu bani publici,iar imprumuturile externe sunt tot pe bani publici. Centrala va fi inchisa probabil tot pe foarte multibani publici, pentru ca nu exista un fond de dezafectare (in pretul kWh furnizat de centrala Cernavodaar trebui sa fie o componenta speciala in acest sens). In caz de accident, daunele sunt platite de stat in alte state, operatorii nucleari trebuie sa aiba un fond special in acest sens, de aproximativ 700milioane euro (care oricum nu inseamna nimic fata de cele peste 10 miliarde euro daune in caz de

accident grav la o centrala nucleara). Constructia unui depozit definitiv pentru deseurile inaltradioactive presupune costuri gigantice, care de asemenea nu se reflecta in pretul energiei electricefurnizate de centrala Cernavoda; in plus, nu exista nicaieri in lume un astfel de depozit. In special dinacest punct de vedere, este absolut incompatibila corelarea dintre energia nucleare si dezvoltareadurabila. Iar ca solutie pentru combaterea schimbarilor climatice, o problema majora nu poate fisolutionata cu ajutorul unei alte probleme majore.

Romania are o mare supra-capacitate instalata de productie energetica si nu se justifica noi capacitatide productie nucleara. Cresterea eficientei energetice si utilizarea surselor regenerabile de energie (laambele capitole Romania are un potential semnificativ) sunt domeniile prioritare, si logice, dedezvoltare a sistemului energetic romanesc. In plus, Romania are un obiectiv in privinta productiei deenergie din surse regenerabile, obiectiv asumat in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea

Europeana.

Daca entuziasmul fata de energia nucleara a pierit in Europa de Vest, centrul si estul Europei esteacum piata pe care industria nucleara incearca sa vanda reactoare. Este de inteles ca aceasta industrieincearca sa supravietuiasca (este cazul firmei Ansaldo, Italia, care nu mai are lucrari decat in Romaniain domeniul nuclear, in Italia existand un moratoriu in privinta utilizarii energiei nucleare), insainacceptabil avand in vedere riscurile, impactul asupra sanatatii si mediului, costurile si mostenireadeseurilor radioactive. Este inacceptabil ca state vestice sa isi construiasca reactoare nucleare departede populatia lor, in Europa de Est, si sa beneficieze de produsul acestora fara a-si pune problemamineritului uranifer, a modificarilor genetice etc.

Cum functioneaza o centrala nucleara


15/40

Centrala nuclear-electrica este in linii generale o termocentrala ce foloseste uraniu in loc decombustibili fosili (carbune, petrol, gaze naturale). Caldura obtinuta in reactorul nuclear este folositapentru a transforma apa in abur, acesta roteste paletele unei turbine, ce pune in miscare generatorulde energie electrica.

Caldura este produsa in reactor prin scindarea atomilor de uraniu; atunci cand un atom de uraniu estescindat in urma ciocnirii cu un neutron in miscare, are loc eliberarea de energie si a altor doi-treineutroni noiaceasta este o reactie nucleara denumita reactia de fisiune. Daca neutronii eliberati suntincetiniti sau moderati, probabilitatea unei noi ciocniri atomice generatoare de energie termica cresterezultand astfel reactia de fisiune in lant.

Un reactor nuclear este alcatuit dintr-o zona centrala, in care are loc reactia de fisiune in lant, unmediu de racire care transfera caldura la generatorii de abur, si moderatorul, care permite intretinereareactiilor in lant prin reducerea vitezei neutronilor.

Radiatiile

Radiatiile reprezinta particule de mare viteza si unde electromagnetice care afecteaza tesuturile vii prinspargerea legaturilor chimice si prin modificari biochimice. Exista mai multe tipuri de radiatii, ce auimpact diferit asupra organismelor. Particulele alfa sunt periculoase daca sunt inhalate sau ingerate,razele gamma si X patrund adanc in corp, iar neutronii au o actiune si mai puternica. Radiatiilecauzeaza cancer si boli genetice, ce pot aparea imediat, sau la foarte mult timp dupa expunerea laradiatii. Radiatiile scad de asemenea capacitatea corpului de a raspunde la infectii, afectand sistemulimunitar.

Tipuri de radiatii

- radiatii alfa, pot fi oprite de o coala de hartie

- radiatii beta, pot fi oprite de o coala de aluminiu

- radiatii gamma, pot fi oprite de un perete de beton sau cantitati mari de apa

Ciclul combustibilului nuclear

Minaminereufabrica de concentrareuraniu concentratrafinareoxid de uraniufabrica decombustibil combustibil ardere in reactor combustibil uzat bazin de depozitare in cadrulcentraleidepozitare intermediaradepozitare finala sau re-procesare.

Explorarea uraniului

Inainte de a trece la minerit, rezervele de uraniu trebuiesc localizate, in general prin prospectiuni alezonelor ce prezinta un nivel ridicat de radioactivitate. Locatiile identificate sunt explorate iar mostrelesunt analizate de geologi.

Excavarea

Rezervele de uraniu sunt scoase la suprafata. Deoarece uraniul se gaseste in concentratii mici inscoarta terestra, trebuiesc dislocate mari cantitati de roca. Ca atare, sunt generate mari cantitati dematerial steril.

Macinarea


16/40

Inainte de a fi tratat, minereul trebuie macinat in particule fine. Dupa prima macinare, minereul estetransformat intr-o pudra fina. In acest stadiu, minereul este pregatit pentru tratare insa are loc sidifuzarea in mediu, pentru ca dimensiunea mica a particulelor face foarte dificila izolarea muncitorilorsau a imprejurimilor.

Concentrarea

Urmatoarele stadii depind in mare masura de tipul de minereu ce trebuie procesat. In general, suntadaugate la minereul pulverizat mari cantitati de apa, acid sulfuric si alte substante. In urma acestuiproces, 90% din cantitatea de uraniu este extrasa din minereu.

Precipitare si uscare

Aceasta faza, de uscare, centrifugare si precipitare chimica, conduce la obtinerea oxidului de uraniu(U3O8), numit yellowcake. Acesta este materialul brut pentru combustibilul nuclear.

Obtinerea combustibilului nuclear

In acest stadiu, oxidul de uraniu este rafinat si se obtin pastile de uraniu ce vor constitui combustibilulde ars in reactoarele nucleare. Centralele nuclear-electrice pot folosi uraniul natural, izotopul U235,sau un izotop U238, obtinut in urma unui proces de imbogatire.

Deseurile

Pentru a ajunge la zacamantul de uraniu, trebuie extrase mari cantitati de roca, ce sunt depozitate inhalde in zona minei. Aceste halde afecteaza mediul si sanatatea prin radioactivitate, scurgeri de apaacida care mobilizeaza metale grele, nori de praf. In stadii ulterioare, dupa extragerea uraniului dinminereu, materialul steril este pompat in iazuri de decantare, in alte cuvinte lacuri in care materialul

toxic este expus lumii vii. Pe langa pericolul radioactiv, sterilul contine substante periculoase precumcianuri, arsenic, plumb si mercur, ce se raspandesc in mediu prin infiltrari, scurgeri, vant.

Functionarea de zi cu zi a centralelor nucleare produce deseuri radioactive. O mica parte din acesteasunt eliberate in mod controlat in mediu, prin emisii lichide sau gazoase, in limite stabilite prin lege.Deseurile cu nivel scazut de radioactivitate (ca de exemplu, imbracamintea de protectie) sunt fie arse,fie compactate si stocate intr-o incinta din beton de pe amplasamentul centralei. Deseurile cu nivelintermediar de radioactivitate (rasini, filtre etc.) sunt stocate in structuri de beton ingropate sau lasuprafata.

In timpul functionarii unei centrale nucleare, aceste tipuri de deseuri radioactive reprezinta

aproximativ 1% din totalul deseurilor radioactive solide, daca nu luam in calcul: haldele de deseuriradioactive rezultate din mineritul si procesarea uraniului; apele contaminate din zonele miniereuranifere; deseurile radioactive rezultate la inchiderea si dezafectarea centralei.

Cea mai importanta parte din deseuri este reprezentata de combustibilul uzat, cu nivel foarte ridicatde radioactivitate. Combustibilul produce caldura in reactorul nuclear o perioada de aproximativ 2 ani,pana cand este utilizata o parte din uraniul 235 (U-235). Dupa ce fasciculul de combustibil esteintrodus in reactor, atomii de uraniu din pastilele de combustibil fisioneaza. In acest proces seelibereaza caldura, ce este utilizata pentru transformarea apei in abur; apar noi elemente (neutroni),care pot continua reactia nucleara, si noi elemente radioactive, denumite produse de fisiune siactinide. Acumularea acestor elemente, in timp, impiedica desfasurarea normala a procesului defisiune, fasciculul de combustibil devenind ineficient si trebuie inlocuit. In acest moment, fasciculul decombustibil este puternic radioactiv si necesita luarea unor masuri speciale de protectie, depozitare sireducere a radioactivitatii; combustibilul uzat este stocat in aceasta faza intr-un bazin cu apa pentru a


17/40

limita domeniul de actiune al radiatiilor emise si pentru a-l raci. Combustibilul uzat isi pierde aici oparte din radioactivitate, insa ramane inalt radioactiv o foarte mare perioada de timp (zeci de mii deani).

Urmatoarea faza este stocarea permanenta, ce presupune depozitarea deseurilor in conteinere

construite din materiale rezistente, optiunea considerata optima fiind depozitarea in subteran. Inprezent, nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, datoritaproblemelor de risc seismic, de eliberare a materialului radioactiv in apa freatica etc. Protectiadeseurilor depozitate poate fi asigurata prin: tuburile de protectie ale combustibilului, conteinere,inchiderea etansa a incintelor de depozitare. La peste jumatate de secol de utilizare a energiei nucleare,nu exista insa o solutie tehnica la problema depozitarii permanente a deseurilor radioactive.

Depozitarea deseurilor radioactive

Una din cele mai serioase si persistente probleme ale energiei nucleare este gestionarea deseurilorradioactive. Industria nucleara sustine ca aceasta nu reprezinta o problema majora, atat timp catcantitatile nu sunt mari. De fapt, productia a o mie de tone de combustibil de uraniu genereaza in

mod normal 100.000 de tone de deseuri solide si 3,5 milioane de litri de deseuri lichide. Atat timp catprodusele de descompunere pe termen lung, precum Thoriu-230 si Radiu-226 nu sunt eliminate,materialul steril contine 85% din radioactivitatea initiala a minereului. In plus, sterilul contine metalegrele si alte substante toxice, precum arsenic si reactivi folositi in timpul prelucrarii minereului. Sitotusi nu volumul deseurilor reprezinta problema principala, ci toxicitatea si radioactivitatea acestorape termen lung.

Dupa 50 de ani de cercetare, nu exista inca solutii practice pentru aceasta depozitarea finala adeseurilor inalt radioactive. Solutia cea mai vehiculata este constructia unor depozite subterane. In1987, Departamentul de Energie din SUA si-a anuntat planurile de a construi un astfel de depozit inNevada, Yucca Mountain. Conform planului, deseurile radioactive urmau sa fie ingropate adanc in

pamant, unde se spera ca ar ramana ne-expuse apelor subterane si neafectate de cutremure. Pe o scaratemporala de mii de ani, este imposibil de prezis daca o zona va ramane uscata, sau stabila din punctde vedere geologic. Mai mult decat atat, costurile monitorizarii si intretinerii de-a lungul unei astfel deperioade sunt extrem de dificil de imaginat; generatiile urmatoare vor avea de platit zeci de mii de anipentru energia produsa acum pentru cateva decenii. Proiectul Yucca Mountain a fost cercetatindelung si s-a descoperit ca nu corespunde din punct de vedere al izolarii de apele subterane, agenerat revolta din partea publicului, si in final a esuat.

Alte asa-numite solutii propuse implica: depozitarea deseurilor in transee pe fundul oceanelor,trimiterea deseurilor in spatiu sau pastrarea deseurilor in cadrul centralelor nucleare pana li se va gasio utilizare in viitor. Aceasta ultima metoda este folosita de fapt in prezent.

Riscuri si impact

Uraniul pericliteaza sanatatea minerilor si a comunitatilor aflate in vecinatatea minelor. Minerii sunt inprincipal expusi la radiatii ionizante produse de uraniu si de gazele emise de minereu, respectiv radiusi radon. Radiatiile ataca celulele si influenteaza structura ADN, producand mutatii, afecteaza sistemulimunitar si cauzeaza cancer.

Este general acceptat de catre comunitatea stiintifica faptul ca nu exista un nivel de siguranta aexpunerii la radiatii. Industria nucleara nu poate accepta acest fapt, avand in vedere ca centralelenucleare depind de posibilitatea expunerii populatiei la doze inofensive de radiatii. Aparitiacancerului cauzat de expunerea la nivele joase de radiatie poate avea loc si 20 de ani mai tarziu, astfel

incat nu se poate stabili o corelatie exacta intre efectul radiatiilor si aparitia bolii. Sunt necesare


18/40

inregistrari medicale de lunga durata, in special in zonele miniere si in jurul centralelor nuclear-electrice.

Riscul major pentru populatie il constituie acele accidente ce duc la emisii mari de substanteradioactive in mediu. Centralele nucleare sunt proiectate si realizate astfel incat emisiile de elemente

radioactive in cazul unui accident sa fie reduse la minimum. Nici o modalitate de obtinere a energieielectrice nu este lipsita de risc, de exemplu mii de oameni pot muri in cazul ruperii unui baraj de la ocentrala hidroelectrica.

Protectia centralelor nucleare se bazeaza pe asigurarea calitatii componentelor, pregatirea operatorilorcentralelor, detectarea si corectarea erorilor, sisteme independente de securitate, si bariere fizicemultiple pentru retinerea emisiilor radioactive. Accidente nucleare pot avea insa loc, cu o probabilitatemai mare odata cu imbatranirea componentelor centralelor; spre deosebire de alte tipuri de accidente,in cazul accidentului nuclear efectele persista o perioada extraordinar de mare. In plus, industrianucleara este responsabila si de siguranta peste milenii a depozitelor de deseuri radioactive, un alt riscmajor pentru sanatate si mediu.

In ciuda afirmatiilor ca industria de energie nucleara are un rezultat extraordinar in domeniulsigurantei si sanatatii, istoria ne arata mai multe exemple de dezastre nucleare, sau de situatii ajunsefoarte aproape de dezastru, de exemplu la Windscale (Marea Britanie, 1957), Celiabinsk (Rusia,1957/8), Brown's Ferry (SUA, 1975), Three Mile Island (SUA, 1979), Cernobil (Ucraina, 1986). Inmod evident s-au facut progrese in ceea ce priveste standardele de siguranta, dar reactoarele nuclearenu au putut fi niciodata sigure.

In cazul unui accident nuclear, pericolul la care este supusa populatia este evident. Expunerea laprecipitatiile radioactive duce la boli genetice, cancer si leucemie. In cateva zone din Bielorusia, deexemplu, rapoarte nationale indica o crestere de peste o suta de ori a incidentei cancerului tiroidian lacopii, comparativ cu perioada de dinainte de accidentul de la Cernobil.

Dincolo de posibilele probleme tehnice, riscul greselii umane nu poate fi niciodata exclus. Riscul vacreste o data cu privatizarea si de-reglementarea pietei de energie electrica, ce forteaza operatoriinucleari sa isi mareasca eficienta si sa reduca costurile. In cazul energiei nucleare, aceasta este mai greude realizat, costurile constructiei reprezentand aproape 75% din costurile totale (comparate, deexemplu, cu numai 25% pentru termocentralele pe gaz). Toate economiile trebuie astfel sa vina de la25% din costuri, in special din cresterea eficientei si reducerea numarului de angajati.

Proliferarea nucleara si terorismul

Unul din produsele secundare ale celor mai multe reactoare nucleare este plutoniu-239, care poate fi

folosit pentru armele nucleare. Tratatul de Non-Proliferare a Armelor Nucleare se presupune caprevine cresterea numarului de arme nucleare, dar un numar de tari cu potential in acest sens, precumIndia, Pakistan si Israel, nu fac parte din tratatul sus mentionat. In timp ce majoritatea tarilor pretindca exista o diferenta clara intre productia de energie nucleara si utilizarea militara a plutoniului, nupoate fi exclusa posibilitatea ca plutoniul sa fie folosit pentru proliferarea armelor. In cadrul Tratatuluide Non-Proliferare, este complet legal ca un stat sa obtina toata tehnologia si materialele necesarepentru producerea armelor nucleare, si apoi sa se retraga din tratat, inainte de a decide si a-si anuntadorinta de a construi arme nucleare.

Instalatiile nucleare pot deveni totodata tinte pentru atacurile teroriste: numeroase studii au dovedit cacentralele nucleare sunt expuse unui risc foarte mare de terorism. Mai mult de atat, materialulradioactiv ar putea fi folosit de teroristi pentru a face bombe murdare (bombe cu explozibil

obisnuit, ce contin si materiale radioactive ce sunt imprastiate in timpul exploziei non-nucleare).


19/40

Chiar si Romania a fost suspectata de colaborarea in programe de producere a armelor nucleare inperioada comunista, datorita relatiilor cu Pakistanul. Conform declaratiilor lui Ion Mihai Pacepa (dupa27 de ani petrecuti in cadrul Securitatii) Ceausescu planuia constructia bombei atomice. In 1992,guvernul roman a luat legatura cu Agentia de Energie Atomica pentru a raporta 100 de miligrame deplutoniu de la Institutul de Cercetare Nucleara din Pitesti, unde fusese colectat in decembrie 1985.Desi cantitatea nu este mare, actul in sine reprezinta o incalcare a angajamentelor Romaniei din cadrul

Tratatului de Non-Proliferare. Conform presei din Canada si Statele Unite, regimul Ceausescu a maiincalcat Tratatul Nuclear de Non-Proliferare cumparand 12,5 tone de apa grea (utilizata ca moderatornuclear) din Norvegia pe care a trimis-o in India, tara care nu a semnat tratatul mentionat.

Miturile energiei nucleare in Romania

La mijlocul secolului XX, cand a fost introdusa energia nucleara, aceasta a fost promovata ca o sursaieftina si nelimitata de energie, care ar putea satisface nevoile de energie mereu in crestere alesocietatii. In 1954, Lewis Strauss, atunci presedinte al Comisiei Energiei Atomice SUA (US AtomicEnergy Commission) declara ca centralele nuclear-electrice vor oferi electricitate prea ieftina pentru aputea fi masurata. Douazeci de ani mai tarziu, in 1974, Agentia Internationala de Energie Atomica

(IAEA) a prezis ca pana in anul 2000 circa 4450 de reactoare de cate 1000 MW vor functiona inintreaga lume; cantitatea de uraniu se va imputina, iar reactoarele pe baza de plutoniu vor ofericantitati nelimitate de electricitate ieftina.

Situatia actuala este departe de aceste previziuni. In prezent exista 442 de reactoare in functiune inintreaga lume: mai putin de 10% decat numarul prezis de Agentia Internationala de Energie Atomicaacum 30 de ani. Aceste reactoare acopera circa 16% din productia mondiala de energie electrica, sidoar 6% din energia primara comerciala. La sfarsitul anului 2002, doar 32 de reactoare erauinregistrate ca fiind in constructie, de mai mult de 15 ani, reactoare ce probabil nu vor fi finalizate

vreodata. In SUA nu a fost facuta nici o comanda pentru constructia unui reactor, in peste 30 de ani.In plus, luand in considerare rata de inchidere a reactoarelor nucleare din lume la ora actuala, pentru a

se mentine nivelul actual al productiei ar trebui construite circa 70 de reactoare pana in 2015, ceea ceeste imposibil din cauza duratei mari de constructie si sumelor imense necesare.

In Romania, miturile energiei nucleare au fost avansate initial de regimul comunist, iar apoi deindustria nucleara, miturile acestui sector s-au dezvoltat si perpetuat de-a lungul timpului. Societatearomaneasca, lipsita de dreptul la opinie in perioada comunista, inca nu reactioneaza. Pe de cealaltaparte, industria nucleara nu conteneste a cheltui sume considerabile pentru promovare prin diversemijloace. De asemenea, lipseste inca o informare corecta si impartiala privind energia nucleara inRomania.

Iata miturile energeticii nucleare:

1. Centrala nucleara Cernavoda va asigura independenta energetica a Romaniei?

Dupa aproximativ noua ani de la punerea in functiune a unitatii 1, si dupa ce a traversat o perioada decolaps economic, Romania este in continuare dependenta de importul de resurse energetice. In fiecarean, in pragul iernii, aflam despre imprumuturile pentru achizitionarea de combustibil. Romania insaare situatia cea mai buna in zona balcanica in ceea ce priveste nivelul importurilor de combustibili.

Puterea instalata a unitatilor de productie energetica este aproximativ dubla fata de necesarul energeticactual, din cauza declinului industrial din ultimii 15 ani. Prin programe de eficienta energetica insa s-arputea ajunge la o reducere substantiala a necesarului si respectiv a importurilor de combustibil, cuconsecinte pozitive asupra balantei economice.

2. Va contribui la exportul de energie in zona?


20/40

Tarile fostului bloc comunist din regiune se confrunta cu aceleasi probleme: declin economic,supra-capacitate instalata, lipsa pietelor de desfacere, lipsa locurilor de munca etc. Singura piata deexport a Romaniei s-a dovedit a fi Republica Moldova, fata de care Guvernul a fost nevoit sa sistezelivrarea, din motiv de neplata, la care s-a adaugat in ultimul timp si problema ne-amestecului intreburile interne ale acestui stat.

Uniunea Europeana a trecut la etichetarea ecologica a energiei, ceea ce duce la refuzul importului deenergie nucleara. Mai mult decat atat, UE a dezvoltat o strategie pe termen lung pentru energiileregenerabile, curate. Romania, ca viitoare tara membra va trebui nu doar sa adopte politica europeana,asa cum a facut-o prin Foaia de parcurs din Sectorul Energetic, dar si sa o puna in aplicare pana lamomentul aderarii.

3. Tehnologie noua si nepoluanta?

Industria nucleara evita sa abordeze aspectele legate de extractia uraniului, de procesul de prelucrare aminereului, sau depozitarea deseurilor pe termen lung.

Centralele nucleare sunt in principiu termocentrale ce ard combustibil nuclear, iar energia termicarezultata pune in miscare o turbina ce produce energia electrica. Barierele necesare pentru pastrareasubstantelor toxice si radioactive in reactor sunt complexe, implica o multitudine de componente cepot oricand ceda.

Poluarea are loc in toate fazele ciclului de productie energetica nucleara, iar o parte din materialulradioactiv (de exemplu combustibilul uzat) ramane extrem de periculos timp de mii de ani.

Potrivit Asociatiei Institutiilor de Reglementare in Domeniul Nuclear din Europa de Vest, modelulCANDU, utilizat la Cernavoda, nu s-a schimbat fundamental: "Caracteristicile primare de sigurantaale conceptului CANDU 600 nu au evoluat prea mult de-a lungul anilor. La reinceperea constructiei

Unitatii 1, in 1991, au fost introduse imbunatatiri ale proiectului similare cu cele deja implementate incentralele de acelasi tip din Coreea de Sud si Canada, ca rezultat al experientei in operare si studiilorprivind siguranta". Principalele probleme de sigurant, precum coeficientul pozitiv de vid alreactivittii, vulnerabilitatea la incidente de pierdere a controlului, deficientele de retinere, riscurileseismice si protectia anti-incendiu nu sunt rezolvate insa in totalitate.

4. Asigura energie la un pret scazut?

In anii 70, costurile energiei nucleare pareau sa fie jumatate din cele ale electricitatii obtinute dinarderea carbunilor. Dupa douazeci de ani, costurile energiei nucleare s-au dublat fata de cele aleelectricitatii produse prin arderea combustibililor fosili.

Comparata cu cateva din sursele regenerabile de energie, energia nucleara este mult mai scumpa decatcea eoliana, cam la acelasi pret cu cea hidroelectrica si mai ieftina decat cea obtinuta in instalatiilesolare cu celule fotovoltaice. In timp ce costurile energiei nucleare cresc, cele asociate utilizariisurselor regenerabile de energie scad rapid datorita imbunatatirii tehnologiilor.

Costurile energiei nucleare cresc si vor continua sa creasca, aceasta din cauza faptului ca industrianucleara a fost subventionata considerabil de catre guverne. Aceasta a insemnat ca anumite costuri aufost excluse din pret, dar au fost platite indirect de contribuabili.

Un exemplu in acest sens: Costurile de dezafectare: putine instalatii nucleare au fost deja dezafectate,dar in urmatorii ani multe centrale vor ajunge la sfarsitul perioadei de viata si vor fi inchise.Experienta a aratat ca acesta este un proces extrem de scump. De exemplu, dezafectarea reactorului

Yankee Rowe din Statele Unite se preconiza ca ar costa 120 de milioane de dolari, dar de fapt a costat


21/40

circa 450 de milioane. Costul inchiderii tuturor reactoarelor din SUA poate ajunge la 33 de miliarde dedolari. Costurile sunt atat de mari din cauza ca o mare parte din cladirea unei centrale nucleare esteradioactiva si dezafectarea poate fi facuta doar cu ajutorul unor roboti; materialele radioactive trebuietotodata mutate si depozitate in conditii de siguranta.

In Romania, pretul declarat al energiei electrice produsa la Cernavoda si livrata in sistemul energeticeste de aproximativ 26-29 USD/MWh, iar comparativ cu pretul de la termocentralele pe carbune de42,8 USD/MWh si 36,17 USD/MWh la termocentralele pe hidrocarburi (The Economist 15ianuarie 2001), pare relativ scazut. Insa in acest pret nu au fost incluse costurile legate de minerituluranifer, de inchidere si dezafectare a centralei si de depozitare a deseurilor pe termen lung.

5. Asigura locuri de munca?

Locuri de munca pot fi asigurate si in alte sectoare, care au un impact mai mic asupra sanatatii simediului. Sumele imense investite in domeniul energiei nucleare ar putea genera mult mai multe locuride munca in sectorul de valorificare a surselor regenerabile de energie. Si apoi, cati dintre noi s-arduce acum sa lucreze intr-o mina de uraniu constienti fiind de riscurile la care se expun?

6. Solutie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera?

Inlocuirea unei probleme cu o alta problema mai grava a fost subiectul numeroaselor discutii peparcursul negocierilor privind schimbarile climatice. Deja a fost acceptat faptul ca energia nucleara nureprezinta solutia reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, dar s-a lasat la latitudinea tarilorparticipante sa-si aleaga solutia la nivel local. Energia nucleara a fost exclusa din mecanismeleProtocolului de la Kyoto, astfel incat ea nu poate fi utilizata in cadrul proiectelor de Implementare inComun (JI) sau mecanismelor de dezvoltare curata (CDM).

Energia nucleara nu este lipsita de emisii de gaze cu efect de sera asa cum se sustine, deoarece

activitatile de minerit si imbogatire a uraniului, fabricarea combustibilului, constructia centralei si adepozitelor de deseuri sunt producatoare de emisii de gaze cu efect de sera.

Analiza ciclului de viata a diverselor tipuri de productie energetica arata ca, in timp ce energia nuclearapresupune emisii aproximativ egale cu ale hidrocentralelor mari sau ale turbinelor eoliene, acestea suntsemnificativ mai ridicate decat ale instalatiilor pe gaz cu cogenerare, ce produc energie electrica sitermica in acelasi timp, cu un raport de emisii foarte scazut.

De cate centrale nucleare este nevoie pentru a reduce emisiile?

In anul 2002, experti din domeniul energetic au estimat ca pentru a reduce considerabil emisiile de

CO2 ar fi necesara constructia a 2000 de reactoare nucleare de cate 1000 de MW fiecare. ComisiaNationala de Energie din SUA estimeaza ca numarul reactoarelor din SUA ar trebui sa se dubleze, sauchiar sa se tripleze in urmatorii 30-50 de ani. Aceasta inseamna circa 300-400 de reactoare noi,incluzand pe acelea care vor inlocui reactoarele ce vor fi retrase in aceasta perioada (NationalCommission on Energy, 2004). Ultima comanda pentru un reactor nuclear in SUA a fost facuta in1973, si este evident ca nu pot fi construite atatea reactoare in intervalul de timp mentionat, chiar dacaar exista vointa politica in acest sens.

7. Energie sigura si ne-periculoasa?

Materialele radioactive utilizate au o durata lunga de viata si sunt foarte periculoase. Nu exista metodesigure de gestionare si re-procesare a acestor substante, din care o parte raman foarte toxice siradioactive mii de ani. Ca accidente grave nu se pot intampla spuneau si operatorii centralei de laCernobil. Chiar si activitatile obisnuite din instalatiile nucleare emit substante radioactive in mediu.


22/40

Mai multe reactoare nucleare inseamna mai multe materiale radioactive, ceea ce duce la sporireariscului de proliferare a armamentului nuclear.

8. Solutie in sprijinul dezvoltarii durabile?

Atata vreme cat nestiinta si neputinta noastra de a solutiona problemele energeticii nucleare varamane in grija generatiilor viitoare, aceasta nu poate fi considerata o solutie in sprijinul dezvoltariidurabile.

9. Solutie pentru lipsa de resurse primare?

Ca si in cazul combustibililor fosili, intrebuintarea uraniului este limitata de disponibilitatea sa. Uraniuleste o resursa limitata. Desi industria nucleara ne spune adesea ca uraniul este un produs avantajos,o examinare a datelor arata ca lucrurile nu stau chiar asa.

Cat de mari sunt rezervele de uraniu de pe Terra? Conform unor statistici recente ale AgentieiInternationale pentru Energie Atomica asupra rezervelor globale de uraniu, rezervele descoperiteinsumeaza 3,5 milioane tone, cantitate care se refera la rezervele asigurate si cele aditionale ce pot fiextrase la un pret mai mic de 80 de dolari pe kg. Dat fiind faptul ca actuala intrebuintare a uraniuluieste de circa 67 de mii de tone pe an, acest lucru ar oferi indeajuns uraniu pentru aproximativ 50 deani. Bineinteles, rezervele totale de uraniu sunt cu mult mai mari; se estimeaza ca totalul rezerveloreste de circa 14,4 milioane de tone. Dar aceste rezerve sunt foarte scumpe pentru minerit si astfelneviabile economic. Promotorii energiei nucleare sustin ca exista cantitati foarte mari de uraniu, deexemplu in apa oceanelor; insa concentratia uraniului este de 0.0000002%. Costurile extractieiuraniului ar fi enorme, si ar necesita mai multa energie decat s-ar produce cu cantitatea extrasa. Dacaam inlocui toate termocentralele cu centrale nucleare, ar fi indeajuns uraniu pentru trei sau patru ani;daca s-ar dubla numarul de reactoare nucleare, durata de viata a rezervelor de uraniu ar fi de doar 25de ani. Prin urmare, orice beneficii in privinta schimbarilor climatice ar fi extrem de limitate in timp.

Nu avem nevoie de noi capacitati de generare a energiei electrice, pentru ca avem deja mai multedecat ne trebuie; punerea in functiune a reactorului de la Cernavoda nu a insemnat inchiderea unortermocentrale poluante. Atat productia cat si consumul de energie din tara noastra sunt foarteineficiente Ideea ca reactoarele nucleare duc la eliminarea productiei energetice pe baza de carbunieste falsa; investitiile in eficienta energetica, combinate cu cele in utilizarea surselor regenerabile, potelimina foarte usor atat centralele nucleare cat si termocentralele pe combustibili fosili.

Schimbarile climatice si energia nucleara

Industria nucleara s-a angajat intr-o campanie ampla de promovare, incercand sa convinga publicul sifactorii de decizie ca energia nucleara este raspunsul la problema schimbarilor climatice. Argumentele

sale se bazeaza pe un numar de mituri, precum:

- energia nucleara nu emite gaze cu efect de sera;

- exista provizii enorme de combustibil din procesul de fisiune nucleara;

- energia nucleara este viabila din punct de vedere economic;

- nu exista alte probleme majore asociate cu energia nucleara;

- tehnologia in continua dezvoltare va ajunge la un punct in care va produce resurse nelimitate.

Schimbarile climatice reprezinta un fenomen recunoscut in prezent ca fiind una din cele mai graveprobleme ale omenirii. In 2001, Comitetul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice al ONU


23/40

(The UN Intergovernmental Panel on Climate Change) a publicat un studiu cuprinzator asupraacestui fenomen. Raportul arata ca activitatile umane sunt responsabile pentru cresterea temperaturiiprecum si a frecventei si intensitatii unor evenimente meteorologice extreme precum uragane, secete,inundatii. Procesul este determinat de cresterea concentratiei de gaze cu efect de sera in atmosfera,gaze emise in principal la arderea combustibililor fosili pentru productia de energie.

Gazele cu efect de sera se gasesc in mod normal in atmosfera si capteaza o parte din caldura soarelui;aceste gaze impiedica iesirea din atmosfera a unei parti din caldura reflectata de Pamant. Acest procespastreaza planeta calda si face posibila viata pe pamant. Daca atmosfera nu ar avea in compozitieaceste gaze, media temperaturii ar fi cu circa 330 mai joasa decat este azi. Activitatile umane au dusinsa la o crestere substantiala a concentratiei de gaze cu efect de sera in atmosfera, incepand cuRevolutia Industriala, iar cresterea acestei concentratii este in prezent foarte rapida.

Efectele schimbarilor climatice

Temperaturile pe Terra au cunoscut variatii foarte mari in timp. Incalzirea din prezent are loc insa cuo viteza iesita din comun. Conform celor mai recente descoperiri si prognoze ale organismelor

specializate ale ONU, temperatura globala va creste pana in 2100 cu 1,4 pana la 5,80 C, iar nivelulmarii cu 9 pana la 88 cm, fata de nivelul anului 2000. O asemenea crestere a temperaturii, cu numaicateva grade, poate parea lipsita de importanta, insa trebuie mentionat ca diferenta de temperaturamedie dintre partea cea mai rece din ultima Era Glaciara si prezent este de circa 5 grade Celsius.Sistemele naturale si cele umane s-ar putea sa nu fie capabile sa se adapteze unei asemenea viteze deincalzire. Aceste schimbari climatice afecteaza habitatele naturale, nivelul marii, agricultura, proviziilede apa, economia la nivel global si local. Desi sunt asteptate anumite efecte pozitive (ex. extindereasezoanelor agricole in unele zone), efectele negative le vor depasi pe cele pozitive chiar in cazul in caretemperatura creste putin; cu cat creste mai mult temperatura, cu atat mai periculoase vor fi efectele.

In Europa se simt deja cateva din aceste efecte. Se remarca o crestere a nivelului marii de 0,8 pana la

3,0 mm pe an in ultimul secol, influentand volumul de apa potabila. Iar cresterea numarului deevenimente meteorologice extreme (lungi perioade de seceta, ploi torentiale) de-a lungul ultimilor 30de ani cauzeaza tot mai mult daune.

Acordurile privind schimbarile climatice

In 1992 a fost adoptat primul acord international asupra schimbarilor climatice, si anume ConventiaCadru a ONU pe Schimbari Climatice (UNFCCC). UNFCCC cere stabilizarea concentratieiatmosferice de CO2, astfel incat sa previna schimbari climatice periculoase. Acest obiectiv ar trebuiatins indeajuns de repede pentru a permite ecosistemului sa se adapteze.

Protocolul de la Kyoto, adoptat in 1997, proiectat pe baza angajamentele facute de UNFCCC, a mersmai departe, stabilind obiectivele de emisii pentru tarile dezvoltate, cerandu-le sa reduca emisiile degaze cu efect de sera cu cel putin 5,2% in perioada 2008-2012, comparativ cu nivelul anului 1990.

Acordurile internationale privind schimbarile climatice nu includ energia nucleara ca solutie viabilapentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Emisiile de gaze cu efect de sera din productia de energie nucleara

Este adevarat ca procesul de fisiune prin care se produce electricitate nu emite direct gaze cu efect desera. In diferite stagii ale procesului nuclear (ex. minerit, imbogatirea uraniului, constructia centralelornucleare, procesarea si depozitarea deseurilor radioactive) este nevoie insa de cantitati mari de energie,mai mult decat in alte tipuri de productie energetica. Astfel, utilizarea energiei nucleara implica


24/40

folosirea unor mari cantitati de combustibili fosili, ce genereaza in mod indirect un volum mare deemisii de gaze cu efect de sera.

De cate centrale nucleare este nevoie pentru a reduce emisiile considerabil la nivel global?

Putem reduce emisiile sectorului energetic prin inlocuirea combustibililor fosili cu energia nucleara lascara mondiala? Daca da, de cate centrale nucleare noi avem nevoie?

Estimarile specialistilor din sectorul energetic arata ca pentru a reduce considerabil emisiile de CO2,ar fi necesara constructia a 2000 de reactoare nucleare de cate 1.000 de MW fiecare. In acest sens,Comisia Nationala de Energie din SUA estimeaza ca numarul reactoarele din SUA ar trebui sa sedubleze, sau chiar tripleze in urmatorii 30-50 de ani. Aceasta inseamna circa 300-400 de reactoare noi,pe langa cele ce vor inlocui reactoarele care vor fi inchise in aceasta perioada (Comisia Nationala deEnergie din SUA, 2004).

A fost calculat numarul de noi centrale nucleare de care ar fi nevoie pentru a reduce emisiile dinsectorul energetic pana in 2012, conform obiectivelor Protocolului de la Kyoto in cele 15 vechi statemembre UE (dinainte de extindere). Plecand de la premisa ca generarea de electricitate in centralelenucleare cauzeaza emisia indirecta a 35 g de echivalent CO2/kWh, ar fi nevoie de 72 de reactoare de500 de MW fiecare in UE 15. Aceste reactoare ar trebui sa fie construite inainte de prima perioada deangajament, 2008-2012, din cadrul Protocolului de la Kyoto. Lasand deoparte costurile mari implicate(circa 1 miliard de euro/ reactor), este putin probabil ca din punct de vedere tehnic sa fie posibil sa seconstruiasca atat de multe centrale noi intr-un timp asa de scurt. In plus, cu atatea reactoare, proviziaglobala de uraniu ar fi epuizata foarte rapid.

Energia nucleara si productia de caldura

Societatea nu are nevoie de energie numai sub forma de electricitate: caldura este esentiala. Intr-o casa

normala din Franta, de exemplu, doua treimi din energia folosita este reprezentata de caldura si otreime de electricitate. La arderea combustibililor fosili pentru a produce electricitate, caldura este unprodus secundar. In mod obisnuit, aceasta caldura este pierduta, si scade prin urmare si eficientacombustibililor fosili. Totusi, in ultimele decenii s-au facut mari progrese in termocentralele pecombustibili fosili, caldura fiind recuperata si folosita in procese industriale sau in sistemele determoficare urbane. Eficienta acestor termocentrale poate ajunge la 90%, in comparatie cu 35-55% incentralele obisnuite.

Au fost construite cateva centrale nucleare la care se utilizeaza si energia termica, in Rusia, Slovacia,Elvetia si Canada (intr-o anumita masura si la Cernavoda). Acestea sunt mai degraba exceptii decatcazuri obisnuite. Desi cogenerarea (productia combinata de energie electrica si termica) nucleara este

posibila din punct de vedere tehnic, centralele nucleare sunt construite in mod normal departe dezonele urbane, din motive de siguranta. Astfel, transportul caldurii de la centralele nucleare catreconsumatori ar fi ineficient.

Energia nucleara nu este o solutie pentru schimbarile climatice

Costurile energiei nucleare sunt enorme, desi aceasta nu se vede in pretul energiei electrice, pentru camulte costuri sunt finantate de societate sub forma subventiilor guvernamentale. Daca industrianucleara ar trebui sa suporte singura costurile pentru dezafectare, managementul deseurilor, asigurareariscurilor etc., atunci ar fi o

Reactoarele de La Cernavoda

Documents

Transcript of Reactoarele de La Cernavoda