Reaction Paper

Articolul la care facem referire, se numeșe ” Activități pentru a încuraja abilitățile de angajare încă din copilarie” ( Titlul original: ” Activities to Encourage Employability Skills in Middle Childhood”), de Natalie Kaine și Rebecca Kent, fiind publicat în revista, ” Journal of Visual Impaipairment & Blindness.

În cadrul articolului, în mod general, este ilustrată problema imposibilității sau greutății unei persoane cu deficiențe vizuale de a ocupa o slujbă, la fel ca ceilalți membrii ai societății, iar în mod particualar sunt propuse diferite metode de personalități precum Wolffe și diferite programe precum ” Operation Teamwork”, ” When I grow up...”, propuse de Vision Australia implementate încă din copilărie, pornind din școli și continuându-se acasă în familii la nivelul diadei părinte-copil, toate aceste având ca scop principal dezvoltarea abilităților la copiii, ce trebuie să le dețină un individ ce urmează să ocupe un loc pe piața muncii.

În articol, sunt prezentate cele șase stadii de dezvoltare a individului în domeniul pregătirii educaționale în cadrul unei cariere, sunt prezentate programe dezvoltate de Vision Australia

pentru copiii din gimnaziu până în liceu, atât pentru cei cu deficiențe vizuale dar și pentru ceilalți, soluții foarte bune apărute în urma unei probleme reale, a unei crize, de aceea este foarte important să conștientizăm că pentru persoanele cu deficiențe vizuale, piața muncii reprezintă o adevărată problemă si provocare, întrucat în Australia, pentru persoanele cu deficiențe vizuale, rata de a nu fii angajat este de patru ori mai mare.

Consider că problema ocupări unui loc de muncă în ziua de astăzi reprezintă o prolemă la nivelul populației generale, cu atât mai mult la persoanele cu deficiențe vizuale, care din cauza deficienței prezente, sunt împiedicați să desfășoare anumite activități considerate de ceilalți obișnuite. Generația tânără, cu sau fără dizablități, ieșită de pe băncile școlii se confruntă cu o realitate dură cu multe minusuri, cum ar fii obținerea unei slujbe, sau de foarte multe ori tinerii, nu sunt pregătiți să lucreze într-un asemenea mediu, nu au dezvoltate capacități și abilități generale, ce de altfel sunt necesare în cadrul unul loc de muncă.

Din punctul meu de vedere, pe parcursul școlii, indivizii, nu sunt pregătiți pentru a se confrunta cu o slujbă și cu tot ceea ce ea presupune: un lider, colegi de lucru, munca în echipă, capacitatea de a purta diferite responsabilități, capacitatea de a organiza, de a gestiona corect timpul, de a interacționa din punct de vedere profesional cu cei din jur, de a îndeplini sarcini de lucru în condiții noi de mediu. De aceea, programele propuse de Vision Australia: ” Operation teamwork” și ” When I grow

up...”, mi se par foarte importante, deoarece sunt implementate în viețile copiiilor încă de la o vârstă fragedă, și sunt continuate până în liceu. Sunt benefice, deoarece de exemplu, prin intermediul lor, copiii, până să ajungă la liceu, prin intermediul activităților desfășurate ăn cadrul proiectului, dobândesc calități deosebite cum ar fii: punctualitatea, explorarea, organizarea, organizarea timpului, lucurl în echipă și abilități de a fii lider. Consider că este foarte important, că pe măsură ce elevii cresc, deasemenea activitățile din cadrul programului, devin mai complexe, mai ample, astfel urmărindu-se ca pe întregul demers să se ajungă în mod treptat la stadiul de a fii un angajat în adevăratul sens al cuvântului capabil să ocupe un loc real pe piața muncii. De observat și foarte important este faptul că elevii pe lângă abilitățile dobândite necesare pentru a ocupa un loc de muncă, ei dobândesc cunoștințe și despre propria pesroană si propriile valori, deasemenea primesc informații și despre locurile de muncă existente pe piața muncii.Deasemenea, mi se pare foarte important ca această pregătire să se continue și casă, în mediul familian , în relația dintre copii-părnți, deoarece ei sunt persoanele cu care ăși petrec cel mai mult timpul și care au cea mai mare influență asupra copilului, și cei care îi pot ajuta cel mai mult pe copii să dezvolte abilitățile și să dobândească acea maturitate de care mi tarziu vor trebui să dea ovadă în cadrul unui loc de muncă.

Astfel de activități sunt cu atât mai benefice pentru copiii cu deficiențe vizuale, deoarece mulți nu sunt conștienți de

existența atâtor meserii în care ei pot profesa, astfel acestea fiind scoase la lumină pentru ei, Pe lângă capacitățile specifice unui angajat ce le vor dobândi, consider că ste foarte important faptul că se vor dezvolta ca oameni, că se vor cunoaște mai bine, că își vor crește inteligența emoțională, fiind demonstrat că aceasta în multe cazuri este mai utilă decât Q.I.

În concluzie, este foarte important, pentru copiii cu sau fără deficiențe vizuale, încă de la o vârstă mică, să fie introduși ușor în lumea reală a locurilor de muncă, să fie instruiți și educați în acest sens să devină deținătorii unor abilități și capacități , însușiri care să le dea o speranță și putere în momentul în care se vor confrunta cu aceste realități. Astfel de programe trebuie implementate la nivel mondial, mergând pe principiul șanselor egale ce trebuie sa le oferim copiiilor, în momentul în care aceștia vor deveni adulți. Pornind de la ideea că în ziua de astăzi scenariul în care tinerii ies de pe băncile școlii, direct pe o piață dură a muncii, acest scenariu reprezentând o problemă reală, o criză, ne face să înțelegem că noi trebuie să creștem copiii de azi, în așa fel încât să ajungă acei tineri dependenți și capabili de mâine , care pot ocupa o slujbă în domeniile pe care aceștia și le doresc.

Alexandra Anghel

Psihopedagogie Specială,

Anul al II-lea, ZI