Reactii adverse ale AINS

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) reprezinta un grup heterogen de substante adesea neinrudite chimic. Ele fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamatoare, la care predomina efectul antiinflamator ce actioneaza asupra unor etape ale procesului inflamator.

AINS sunt utilizate intr-o paleta larga de afectiuni, fie ca medicamente simptomatice pentru actiunile analgezice (combat durerea) si antipiretice (scad febra) in diferite algii si stari febrile, fie pentru actiunea antiinflamatoare in bolile reumatice. Conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, sunt printre cele mai comercializate clase de medicamente.

Mecanismul de acțiune principal al AINS este reprezentat de blocarea ciclooxigenazei (COX), cu inhibarea sintezei de mediatori proinflamatori (leucotriene, tromboxan, prostaglandine).

Clasificarea AINS

salicilați (acid acetilsalicilic) derivați de paraaminofenol (fenacetina, paracetamol) derivați de pirazolon și pirazolidindionă (aminofenazona, fenilbutazona, metamizol

sodic) derivați de acid indolacetic (indometacin, sulindac) derivați de acid propionic (ibuprofen, ketoprofen, naproxen) fenamați (acid mefenamic, acid flufenamic, acid nifluric) oxicami (piroxicam, meloxicam, tenoxicam)

Reacții adverse ale AINS

la nivelul tractului gastrointestinal: fenomele de iritație gastrică (epigastralgii, gastrită, ulcer gastric, hemoragie digestivă superioară, perforație gastrică, stenoze gastrice) – sunt accentuate dacă AINS se administrează înainte de masă și reduse în cazul preparatelor enterosolubile sau a celor pentru administrare injectabilă sau intrarectală

la nivelul aparatului reno-urinar: scăderea fluxului sangvin renal cu scăderea ratei filtrării glomerulare, retenție hidrosalină, nefrită tubulo-interstițială acută, necroză papilară acută, nefropatie analgetică – în special la derivații de paraaminofenol (fenacetină) – nefropatie fenacetinică

la nivelul aparatului cardiovascular: creșterea tensiunii arteriale (datorită retenției hidrosaline)

la nivelul aparatului respirator: bronhoconstricție, inducerea sau agravarea unui astm bronșic (prin devierea metabolizării acidului arahidonic către calea LOX, cu formarea de leucotriene care sunt demonstrate a fi implicate în patogenia astmului bronșic). În astmul indus de aspirină de elecție sunt inhibitoarele de leucotriene de tipul montelukast sau zafirlukast (inhibitori ai receptorilor leucotrienelor) sau zileuton (inhibitor al LOX).

reacții de tip anafilactoid (erupții cutanate, bronhospasm, edem Quinke, colaps hemodinamic) – apar mai frecvent la astmatici, la cei cu teren atopic (eczeme, urticarie, conjunctivită, dermatită de contact, rinită, alte fenomene alergice).

toxicitate hepatică (pronunțată la paracetamol)

infertilitate masculină (prin afectarea motilității spermatozoizilor)

Este descris și un sindrom de intoleranță la aspirină, triada Samter-Vidal, care mai cuprinde și polipoză nazală (sau doar rinosinuzită cronică) și astm bronșic.

Consumul cronic de AINS crește de până la 10 ori riscul de apariție a complicațiilor, spitalizărilor și deceselor datorate apariției sau agravării unei boli ulceroase. Anual, în SUA sunt internați în spital circa 100.000 pacienți pentru complicații digestive secundare administrării de AINS, dintre care 15.000 evoluează către deces. Peste 1/3 dintre consumatorii cronici de AINS sunt persoane peste 60 ani, și circa 15% dintre vârstnici iau un AINS permanent. Pentru reducerea riscului de efecte adverse gastrointestinale asociate terapiei cu AINS se recomandă optimizarea indicațiilor, reducerea dozelor până la doza minimă eficace și asocierea de gastroprotectoare (blocanți H2 – ranitidină, cimetidină, famotidinăm sau inhibitori de pompă protonică – omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol).

Aspirina (acid acetilsalicilic)

reacții adverse: digestive – gastrită, ulcer gastric/duodenal, hemoragie digestivă (reduse în cazul preparatelor enterosolubile, care se dizolvă în intestin și nu în stomac), hepatotoxicitate (creșterea transaminazelor), sindrom Reye (la copii cu viroze), afectare renală (scăderea perfuziei renale și a ratei de filtrare glomerulară, nefrită tubulointerstițială alergică, sindrom nefrotic), reacții alergice, afectarea organelor de simț (tulburări de vedere, tinnitus), deprimarea centrului respirator (în intoxicații).

Paracetamol (acetaminofen)

reacții adverse: hepatotoxic (poate da hepatită acută medicamentoasă, uneori cu evoluție fulminantă), nefrotoxic (nefrită tubulo-interstițială), reacții alergice, trombocitopenie, anemie hemolitică și methemoglobinemie (extrem de rar)

Aminofenazona

s-a renunțat la utilizarea sa datorită efectelor adverse grave (agranulocitoză, potențial cancerigen datorită nitrozaminelor rezultați prin metabolizare)

Metamizol sodic (algocalmin, noraminofenazonă)

necesită prudență în administrare deoarece poate da o agranulocitoză (scăderea brutală a numărului de celule albe cu risc infecțios major)

Fenilbutazona

reacții adverse: cel mai mare risc ulcerigen dintre toate AINS, efecte adverse renale pronunțate, leucopenie, anemie aplastică, agranulocitoză, aplazie medulară, erupții cutanate, hepatotoxicitate

Indometacin

reacții adverse: risc ulcerigen mare, fenomene marcate de iritație gastrică – dispepsie, epigastralgii, ulcer gastroduodenal, hemoragie digestivă (care pot constitui motiv de întrerupere a administrării), cefalee, tulburări nervos centrale (psihoze, confuzie, depresie), efecte adverse hematologice (trombocitopenie, anemie aplastică), retenție hidrosalină, somnolență

Diclofenac

reacții adverse: hepatotoxicitate crescută față de alte AINS

Oxicami

reacțiile adverse gastrointestinale sunt mai mici, dar prezente