• Reacţii la reacordarea cetăţeniei române fostului rege Mihai

pag.4

* P ro g ra m u l re tu ru lu i D iv ir îe i N a ţio n a lede fo tb a l r~ pag. 12

• Italia se va bale pentru aderarea rapida a României ia NATO pag.

1 6

• C h i r a c - N a s u l n o i i R o m â n i i

&■m

ţ iţirJa fi ţ Rtrji viaturilor B | Pri'tira/J f lr!'i - eullura/5 ţ Ikmf u sockhi’cti /6ţ Tub!sri!tiiv/7-ll f S,wi.I2-1j ţ ţm nnm /14 # l.vo:imait/lS | iuhn.i mi/Ifi

ziar independentA N U L V II IU R . 1 9 0 6

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M A R T I 2 5 F E B R U A R I E 1 9 9 7

1 6 P A G I N I 6 0 0 L E I

Vremea va fi frumoasă şt caldă cu ceruj mai mult degajat, variabil spre seară. Vînt îa general slab din sectorul SE. Temperatura maximi 9°/l 2° C. Izolat ceajă dimineaţa. Ieri, la ora 14, ia Cluj-Napoca se înregistrau 7° C, iar presiunea atmosferică era de 739 turn Hg, (NkliTolpp ik semuu l'.nai C

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

Dolarul scade la casele de schimb valutar, " ila o re s ie iB o r .imm

• I î

S I

IONGOIA

A sa zice domnul Ion Diaconescu, liderul CDR, al. PN ŢCD şi al Camerei Deputaţilor. Domnia sa

ne dă următoarea speranţă: “dacă nu în . anul ăsta, atunci la anul ne va fi mai bine”. După aceste afirmaţii două întrebări se pun: •

ce în campania electorală s-a zis cu totul altfel, iar acum miniştrii şi liderii politici d in arcu l guvernam enta l se contrazic perm anen t în ce p riveşte perspectiva spre mai bine. Ce să mai înţelegem cînd secretarul genera l al PNŢCD, Radu Vasile declară că guvernul

isCwbca a dat dovadă de diletantism şi eă Actuala coaliţie majoritară^nu va rezista; cînd liderul PD, Petre Roman, preşedintele Senatului, deci al doilea om în! stat ca funclic zice că acele consilii judeţene menite a lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate in iţia te de p reşed in te le Constantinescu ar fi n işte “ sov iete”, declaraţie care a iritat Preşedinţia şi a primit replică.

Este cel p u ţin curioasă declaraţia guvernatorului B ăn c ii N aţionale a României; Mugur îsărescu, pe care o găsim şi in unele opinii ale ministrului Finanţelor, Mircea Ciumara precum că în partea a doua a anului inflaţia va fi de 2% pe lună şi la sfîrşitul anului media va fi de 30%. Şochează şi declaraţiile d in ,su rse ale . Palatului Victoria după care preţurile în 1997 vor creşte cu numai 90%. Cetăţeanul vede în fiecare zi cît costă acum un anumit produs sau serviciu faţă de decembrie 1996 ■ pîinea, laptele şi produsele lactate, carnea Şi preparatele din came, e lectricitatea,, transportul pc calea ferată şi cel urban etc. Preţurile produselor şi serviciilor esenţiale pentru populaţie s-au dublat sau au crescut chiar mai mult. Iar de aci înainte se vor ; “aţinea” lunar. Adică vor mai creşte după criterii încă nepreeizate. P robabil cu evoluţia raportului leu/dolar care în,opinia multor specialişti nu este ce l real. Deprecierea leului a fost forţată de BNR P®tru motive mai puţin cunoscute de noi.

Dacă preţurile produselor şi serviciilor au crescut cu cel puţin sută la sută, iar indexările vor mări salariile cu 30%, cum acoperă măsurile de protecţie socială 75%

continuare în pagina a 16-a

I.......................... !, 1 : - f - M

Dolarul* î r â jCotat, luni, lâ deschidcrca' p i^ c f '^^ .ÎŞ O - "ici/dolar, Societe Generale 8.800$, 150»Ieî/vaWtâfajpSimport cu rneajeda naţională ia^.600«:i T'- ,s ■'— --------- -------------*.««-»<•— *.9.0001ci lâ c u m p ă r a re |^ ( ) ^ -9 .200 lei lajianzare, ert^ferb-/uşoară faţă d&ivmerfcLcînd era cotat între

dolârfţfaţă de şedinţele,preccdcnte, pe piaţa tyancpâ, dolartil şi:a încetinit creşterea înregistrată îri prirţiclc zile dvţpă liberalizarea pieţei valutare. M oneda , naţionali a scăzut tic marţi, de la liberalizare! cu aproximativ 23%, în raport cu dolarul, respecfîV de la’7 3 0 0 Ici/dolar la 9.000 le i/do la r, :

si i î I â ’Casele de schimb valutar, dolanif assc^utilum 8.75Q/9.000 lei ■'dolar, Bankcoop J O o Q ^ l 00 ; lei^ ' la 71^50-^100 lei la cumpărare şi 8.300-8.500 lei la d o Ia r ,llR D ;# .6 0 Q ^ P 0 lei/dolar; B anei® ucureşti J ,v^ari-vx lc ila ' nivel iţl<înr<5giŞtrat -viitori (te 8:300- 8.800/9.150 Iei/dolar; Banca f urco-Rornână 8.800/ 8.400 lei la cumpărare şi 8.700-8.795 Iei la vînzare.

8.425-8.850 lei la cumpătam-şi 8.600-9.200.1^13

Cbtâţiile informative, practicate debănej luhi'erau: Baikfofex 9.000/9.050 lei/dolar, Banca Agricolă

Dacă va fi să-si piardă funcţia din partid

Gheorghe Funar st; arată, hotărît să-l tragă după cl

şi pe Ioan Gavra•- "Eu sini in continuare preşedintele

P.U.N.R ", spune Funar *.

L e s m im m r & iv i. C o n s i l i a t b e a i

i n t e r m e d i a z ă " m t e r f G n i z m r e a

A f a c e r e a I n t e r f o r t u lCu toate că Primăria Cluj-

N apoca m ai are de p lă tit datoriile restante deanul trecut, sum ă care este de o rd inu l miliardelor de lei, acesta nu este un im pedim ent pentru a se p reo cu p a de. “ creşterea co n d iţiilo r de v ia ţă” ale locuitorilor m unicipiului. îri op in ia “g o sp o d arilo r şefi” , pentru ca municipiul nostru sâ fie aliniat standardelor oraşelor occidentale, este necesar să fie instalate interfoane laimobilele

adm in istra te de a s o c ia ţi i 'd e locatari.

Care este rolul Primăriei la acest ac t educa ţiona l? U nul important, bineînţeles. Şi anume:

. popularizarea iniţiativei la asociaţii şi încheierea de contracte cu cele . in teresa te , o rgan izarea unei “se lecţii de o fe r te ”, p riv ind

-ach iz iţio n a rea şi m ontarea aparatelor, apoi încheierea unui contract cu acesta şi achitarea lucrărilor efectuate. Recuperarea banilor de către Primărie, de la

asociaţii, se va face în şase rate lunare d in . m om entu l recepţionării lucrărilor. De unde va avea Primăria bani pentru plata lucrărilor? Cine va suporta devalorizarea în aceste şase luni de zile? în această situaţie, rolul acestei'instituţii este de banca populară, dar fără garanţii prea m ari, ţin înd cont num ai de datoriile care le mai. are. /

' L.PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

Minele de aur din Apuseni sînt în pericol de a fi închise

Din cauza datoriilor pe care le au exploatările miniere Zlatna, Abrud şi Baia de Arieş la Filiala Reţele Electrice Alba, acestea au io s t obligate să funcţioneze, începînd de luni, la cota de avarie. -

Directorul FRE Alba, Gheorghe Voina, a declarat, în cadrul întîlnirii dintre conducerea judeţului şi directorii societăţilor care au datorii mari către RENEL, că RENEL Bucureşti i-a cerut să furnizeze

curent electric pentru patru exploatări miniere doar la cota de avarie. Directorii exploatărilor miniere Baia de Arieş, Zlatna şi Abrud au afirmat* în cadrul aceleiaşi întîlniri, că minele nu pot funcţiona la cota de avarie şi eă ele vor fi închise. Astfel, peste 5000 de mineri vor fi trimişi acasă. Vor fi afectate şi alte mine care extrag aur din Munţii Apuseni, respectiv cele de la Brad, Certej şi Roşia Montană.

| Gheorghe Funar a decis să lase la o parte [ prudenţa şi să iasă la bătaie împotriva lui 1 Ioan Gavra, pe care îl acuză că urmăreşte să :

dezbine P.U.N.R.-ul, slujind interesele unor I partide româneşti şi chiar ale altor ţăn. Funar | lasă impresia că este dc acord să nu mai j cand ideze la p reşed in ţia P .U .N .R ., cu 1 condiţia să fie stopată ascensiunea lui Gavra..

Funar spune că suspendarea sa din funcţie I este urmare a uneltirilor lui Gavra, dar că ea | nu s-a făcut respectînd prevederile statutare.| Pentru că Biroul Executiv şi Consiliul 1 Naţional flu au luat în discuţie şi: avizaţ

suspendarea sa hotărîtă de Biroul Permanent,I Funar se declară în continuare preşedintele | P.U.N.R. '| “E u nu sîn t su spenda t d in func ţie ,1 conform statutului. Doar că s-a creat această

situaţie neobişnuită, fiind n u m it. şi lin I p reşed in te in terim ar” , a p rec iza t ic ri | Gheorghe Funar'într-o conferinţă de presă

susţinută la Cluj-Napoca.. . Funar a relatat ieri ziariştilor modul îri ■ care Gavra “a regizat o acţiune în care'I mi-a fost înfipt un pumnal în spate în miez | de noapte”. Biroul Perm anent â luat în 1 discuţie, în noaptea de vineri spre sîmbătă,• la punctul “Diverse” de pe ordinea de zi,I propunerea de suspendare a preşedintelui I venită din partea unui deputat din Braşov.| După votul din Biroul Permanent (14 la 3 1 împotriva lui Funar) hotărîrea de suspendare

n-a mai fost discutată, a doua zi, în Biroul• Executiv şi în Consiliul Naţional. Funar I spune că Ioan Gavra a împiedicat orice | discuţii şi i-a oprit pe unii membri clujeni 1 ai Consiliului Naţional să ia parte la şedinţă.

“T otul a fost organizat şi regizat de I domnul Gavra, care face jocul duşmanilor I P.U.N.R.”, a afirmat Gheorghe Funar. El a

I Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 4-a

T E R R A F A N T A X I

• n

1

1

1

1

1

1

11

1

- 111

11

1 P IM U M IilIL L BE SALVARE

 ECQMIEIj NAŢIONALE

P r e z e n t a t

d e p r e m i e r u l

V i c t o r C i o r b e a

p a g i ş â ^ 4 - a

(763772)

P E COM EBŢ EX TEBIO B L A . SUCURSALA CLUJaduce Ia cunoştinţa onoratei clientele dobînzile practicate la

depozitele în lei, la termen, pentru persoane fizice şi juridice: p v f ' j Dobînda la termen f ;fi' Termen

l i 1 l u n a

2 l u n i

3 l u n i

6 l u n i

9 l u n i

1 2 l u n i

120% p.a» 125% p.a. 130% p.a. 100% p.a. 100% p.a. 100% p.a.

Dohînda prin cap ita li/a re~f 213,84% p.a. 211,25% p.a. 208,22% p.a. 125,00% p.a. 118,75% p.a. 100,00% p.a.

A D E V A R U Ld e O l u l AGENDA marţi, 25 februarie 1997

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. T a ra s ie , A rh ie p . C o n s ta n tin o p o lu lu i şi Ip a tie ; Calendarul greco-catolic: Sf. Tarasiu, arhicp. în C onstantino- pol (+806); Calendarul romano- catolic. Sf. Lazăr.

• M îine: Calendarul ortodox: S f.P o j-fir ie , A rh ie p . G â z e i; S f .M c .F o tin i; ■ S f.T e o d o r ; Calendarul greco -ca to lic: S f.P o rf ir iu , e p .G âz e i (+ 4 2 0 ); Calendarul rom ano-catolic. Sf, A lexandru, ep.

îi felicităm pe. toţi cei care, îm părtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFF.CTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: . 19-64-16 -• PRIMĂRIA aUJ-NAKXA'lWO-30■ PRIMĂRIA DEI: 21-17-90• PRIMĂRIA'IUR»Â;3]-3I-60• PRIMĂRIA CiMPI ATURZU: 36-8TOI• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 '

POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si 43-27-27

• IXHJ'll A FEROVIARĂ CLUJ-NAI’OCA: 13-49-76 '

• POLITIA DEJ: 21-21-21• POU'ilATimA:31-21-2I .. ,■ POL111A CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POUTIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 ,• POMPIERII: 981 ' ' . .• PROIECi!ACIVi:.Â: 982• GARDAFINANCIARĂ.CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70,int. 158,• SALVAREA- 96! ' .• SALVAREA CFR: 19-85-91 , .• INTERNATIONAL: 971. , V:• IKIERURBAN:991 .• INFORMAU!: 9<l :

DERANIAMENTE:921• ORA EXACTĂ: 958• REGIA'AUTONOMĂ DE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748• SCMONTF.NAYSA

DISPECERAT: 41-51-71 '• REGIA AUTONOMĂ DE APÂCANAL

DISPECERAT: 19-63-02 •• S.C. "SAIPREST1 SA DISPECERAT:

19-55-22• COMENZI SPECI AU; PENTRU TRANS-

PORTREZIDUUR1:11-10-12 int 132• SCPRIV AL: 1743-86• DISTRIBUTIA GAZELOR NATURALE:'

INIERVEN11I GAZE 928; DISPECERAT' 433424• REGISTRUL AUTO ROMÂN:

ŞefKprraenlanlâ:43-38-ip infbtmaţii: 43-38-1!' . . HaIâimpcdii:43-38-08.

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalde' direcţi

trenuri accelerate, rapide şi interciţy •BAIA MARE,SAIU MARE (prin Dej): 14,57

•BIS'IRriA: 15,37 •BRAŞOV: 1,-K . ,•BUCI JREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatni OII): 11,48 ■

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •G A LA ŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploicsii - Hu/ău): 11,40

•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21; •O R AD EA:-14,35; 19,53; 21,07 :: •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: II,4S; 15,10 . , • SIGH FIU M \RM .YIIEI: 5,55 " •TIM IŞOARA (plin Alba" Iulia): 5,46;

(prinOradea) : 14,35; I6'22; 22,47 •TÎROUMI7RES 16,(5; 20,29 •INTERNAŢIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

: AGENŢII OK VOIAJ CFR• INFORMAŢII: 43-20-01 (intern).

■- 19-21-75 (ÎJik'roational)

T A R O M : lun i-\ tnon Buc.-> Cluj Cluj Buc.7,10 8,10 ' 8,40 9,40 ’ ■

16,55 17,55 18,15 19,1511,30 12,30 .12,50 15,00**) Sîm bătă - prin OradeaPreţ bilet: ronwjii - 100.000 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru externe

l) \ C A IR : liini-viiicn Buc. ■> Cluj O u j Buc.6.4P 8,40 9,05 10,05

18,15 20,15 20,40 21,40 Cursa este comasată cu Oradea.P re ţ bilet: români - 145.000 lei

străini - 65 dolari. Str.G heorghe D oja n r . l l

• TELEFOANE: 19-7846; TEL/FAX: 19-32-21.

CURSE * INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, inarţţ joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbâtâ la ora i 1,00.

IN F O R M A Ţ II - Autogara I: 14-24-26 ; Autogara II: 43-52-78

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ" . . 24-28 februarie

Medicină generală. Dr. M. Suciu 24(14-16), dr. G, Răfan26(12-14), dr. C. Popa27-(12-14), dr. S. Logâ28 (14-16), dr. L. Barbăalbă26,28 (10- 12), ar. L 'Rasa 24 (16-17), dr. D. Stănescu27(14-16), dr. D. Beldean27 (14-16), dr. I. Boilă 24,25,27,28 (10- .12); Interne. Dr. F. Gherman 24 (15,30-17), 26(10-12), dr.'A. Iancu 25 (11-12), dr. C.Duncea'27 (17-18), dr. ,Cs. Szakacs 26 (14-16), dr. C: Vlad 26 (14-16), dr. 1). Pjrv 24 (15-16); Reumatologie.Dr. F. Bayrakdar 26, 28’(14-16), dr.; I. Alb25 (12-14), dr. C. Zotta28 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor25,27(10-12), dr.D.Ona28(13- 15); Chirurgie. Dr. C. Cosma 25, 27 (10^12),’dr.P.Pitea 27 (11-13); Pediatrie. Dr. R. Mitea 25 (13-15), dr. M. Fritea 25 (14-16), dr. M. Bayrakdar 28 (14-16); Dermatologie. Dr. H. Radu 27 (12-14); Psihiatrie. Dr. C.Ştefan 27 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 24 (11-12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 24 (12-14), dr. I.'Mihali 28 (12-14); Endocrinologie: Dr.I.Duncea27 (17-18); Psihologie Psih. L. Boilă 25 (15-17). . /

Programarea bolnavilor, de luni pînă vineri, între orele 12-14, Ia telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aicea Micuşnr.3, Bl. 12, ap. 12.

BIBLIOTECI

B G U R S B lK ţJ T O

■ B.C.U. "Lucian Blaga** (strada Clinicilor 2): O rar. zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "O C TA VIAN G O G A ": S ECŢIA A D U L ŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.lf, ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbita şi duminica - închis. S ECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.I), ORAR: luni-joi: 9-

: 19,45; vineri: 9-17,4.5; sîmbăta şi duminica - închis. F IL IA L E (Zorilor, Mănăştur, Mârăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis;;

■ S A L A D E L E C T U R Ă (S tr .^ M .. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luoi-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica -

.închis. M E D IA T E C A (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. C E N T R U L DED O C U M E N TA R E EU R O P E A N A SI IN F O R M A Ţ II . . C O M U N IT A R E L O C A L E (Str. Kogălniceanu nr.7) O R AR : luni-vineri: 9-16,00; sîmbătar duminica: închis. „ F IL IA L A ECO N OM ICO -JUR ID IC Ă (Str. Einstein nr. 14), OR AR : luni, miercuri: 8-15; marţi, jo i: 13-19,45; .vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis. "

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică:

•închis,■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 1246; v in e ri-1 0 -1 6 , sîmbătâ-duininică - închis..1 Biblioteca Americana (strada Universităţii 7 -9 ) . Orar: luni ~ vineri 12- *6 ; ' ^

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar:, luni, miercuri: 1 4 -19 ;

'marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis -■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -1 8 ; sîmbătă: 9 -1 3 ; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19- joi 19 -2 0 . ’■ Biblioteca Centrului Cultural Francez

(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19. .

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Hermann - Oberth* (str. Memorandumului^}). Orar: luni, marţi, micrcuri, jof: orele)/6-20. -;

■ Biblioteca "Valeriu Bologa"; a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Ştr. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,^0, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. ^

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi; 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

:■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii

30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis • . . .

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis /

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului'nr.2l): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. •■ Galeriile "Bastion** (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 - 1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac** (strada Em il Isac 23). Orar: micrcuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

RADIO CLUJ. iMarţi, 25 februarie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi C ristina Pînzaru). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircirit . -■ Em isiunea D epartam entului S tud iourilo r Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj

• prezintă Florin Săsărman. 11,00 Bulelin dc ştiri. 11,05 Salonul arlclfir, redactor Oana Crislca. 11,30 .Diapazon; redador Florin Mtmlcan.12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv mag.Viu, ediţia (fc marţi; redador, Melania' Dragau. 13,00 Radiojurnal B iin trcşli. !3,15 M icrofonul asculln loriilu i, vă ascullâm .şi încercăm -să aflăm

pentru dum neavoastră. Telefonul nostru 064 / 420031, rcdactor Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin dc ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 R adiofax, r e d a d o r Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal; 19,15

.Partidele politice, Traian Bradca.19,20 R eporteri pc drum urile Transilvaniei - Expediţia dc marţi - rcdaclor Constantin Mustaţă. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Florin Muntean,21,50 B uletin ‘de ştiri. 21,58 închiderea programului.

M arţi, 25 februarieContact ştiri:. 5J0-

2X30 (dinradio__ oră îtr

oră, cu excepţia

lfi,30) Hnleiinul 'de. ştiri ţi rubrica "Actualitatea ■”liR.C.’ World Service la ora 1$, 0(1 5,09-8,00

Bună d im ineaţa ,' Rom ânia! ("Actualitatea”, Sport, Horoscop,- Aniversări, Meteo, Curs valutar, Rcmcmbcr,' Informaţii <livcrse, .7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei L ocale, C ontact trafic, -Anunţuri u tilita re ,' Agenda culturală. Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiegrafie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (M uzică non; stop, Inform aţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca. 19,05-19,20 Divertis Radio Show. 22,00-24,00,

• Contact Gold - realizator Alexandru Ohcorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor ’50-’80. 24,00-1,00 Contact astronomic - realizator Danul Ioncscu. Emisiune rcali/ală in dialog cu ascultătorii, răspunsuri la rntrebâri legate de accst 'fascinaţi' domeniu. 1,00-3,00 Top 50 (r).

IMarţi, 25tfebruarie ’88); 15,00 Serial:.Verdict: crimă !; G ong ! (r); 15,10 De lingua t--

P ro g ra m u l 1:, 7 ,0 0 T V M . 16,00 Serial: T în ă r şi n e lin iş tit; • 15 ,40 B abar (desene anicuTT e lem a tin a l; S ,30 S eria l: S an ta '1 6 ,4 5 Serial: în rob ită de iub ire ; 16,05 Serial: Top Model; pB arbara (r); 10,00 Lim bi străine: 1 7 ,3 0 'S e r ia l: C a g n ey şi L a c e y ;. Z o d ia B alan ţe i ( emisiase -franceză, engleză; 11,00 Fihn: Nouă 18,15 Sport la minut; 18,30 Ştirile educaţie juridică); 17,40 Serluni ( r) ; 12 ,35 1001 A m eric i P roT v; 18,35 Serial:.Cine-i şe fu l? ; A ndrea Celeste; 18,30Emisiia,'.(desene an im ate); 13,05 M uzica 19,00 Ştii şi cîştigi !; 19,30 Ştirile limba maghiară; 20,00Clio;21 *pentru toţi; 14,00 Jurnal; 15,00 TVR Pro Tv; 20,00 Senal: Chicago Hope; TVM./ Mesager; 21,30 Căsu'j”C lu j-N a p o c a ; 15 ,35 G re n d iz e r 2 1 ,00 Serial: Secrete de fam ilie; poveşti; 21,35 Ritmuri(desene an im ate ); 16 ,00 Ju rn a l; 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 21,45 Fotbal. Semifinalele (W t16,10 F ii tu : în su ţi !; 16,45 Serial: M ./A .S .II.;2 3 ,0 0 Deşteaptă- Italici - retur, 23,20 Un se»7C o n v ie ţu ir i; 17 ,35 /C a z u r i şi te, române ! (talkashow); 0,00 Ştirile c in em a . . Marlene ( fiinnecazuri în dragoste; 18,30 Tribuna- Pro T V ; 0,20 Sport la m inut - ştiri M a x im ilia n , Schell); ţp a rtid e lo r p a r la m e n ta re ; 18,55 sportive; 0 ,40 Film: Prom isiunile S pectaco lu l Ursus Music Li;Medicina pentru toţi; 19,2-5 Serial: unui fiu (r); 2,15 Serial: C hicago G rupul Viţa de vie.Katts şi cîinele; 20,00 Jumal, buletin H ope (r); 3 ,0 0 Serial: Secrete de, P ltO TV: 7-,00 Ora 7, ţirm eteo , te le sp o rt; 2 0 ,3 5 Ediţie^ familic'(r). . dimineaţa !; 9,00 Serial: Tmir.sp e c ia lă ; ■ -. 2 0 ,5 0 .......... ......................... .......... ... ....... ......... .?>■», a neliniştit(i);.

d rag o ste (It.ili.i).2 2 ,3 0 ...7 z ile î n ; .......................----------_ _ _ _ _ _ _ -------- — . — : Cine este seîiR om ân ia ; 2 3 ,3 0 Ju rn a l; 23 ,45 Videocaseta muzicală; 0,15 Gong ! Emisiune de actualitate teatrală; 0,40 Vivo L ive R ock Night. Concertul formaţiei Antract. ■

P ro g ra m u l 2: 7 ,0 0 TV M . T e le m a tin a l;. 8 ,3 0 T V R C lu j- Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 M agazin sa te lit; 11,05 P un c t de întîlnire. încredere şi lege; 11,30 D esene an im ate ; 12,00 P rem iile . c r itic ii pe a n u l 1996 ( r) ; 13,30 Ritm uri m uzicale; 13,50 Serialul se ria le lo r; 14 ,40 L iiţjbi s tră in e : franceză, engleză (r); 15,40 Babar (desene animate); 16,05 Serial: Top. Model; 17,00 23 de m ilioane (I);.17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,3023 de milioane (II); 20,00 Cu cărţile pe faţă. N outăţi ed itoriale; 21 ,00 ‘ TVM, M esager; 21 ,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 între da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Fjlm: Nuntă cu sirenă (TVR 1996); 0,45 Ritmuri muzicale. '

P R O TV : 7 ,0 0 O ra 7 , b u n ă ■ dim ineaţa ! 9 ,00 Serial: T în ă r şi neliniştit (r); 9,45 Sport Ia minut;10,00 Serial: Cine-i şeful ?(r); 10,30 . Serial: M .A .S.H . (r); 11,00 Film: P rom isiunea unui Fiu (TV , SUA •90); 12,55 Ş tirile P ro Tv; 13,00 Film: Vrăjitorul singurătăţii (SUA

- • Micrcuri, 26 februarie- P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 • T V M . T elem atinal; 8 ,30 Serial: Santa Barbara (r); 10,00 Videolexicon;11.00 Videocaseta muzicală; 11,15 Serial: Andrea Celeste (r); 12,05 1001 de. Americi (desene animate);12,35 Reflector (r); 13,05 M uzica ' pentru toti;*14,00. Jurnal; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca;,1 6 .0 0 Ju rn a l; 1 6 ,1 0 M a g az in sportiv; 17,00 Videocaseta muzicală ; 17,30 Telediscul muzicii populare;18.00 Grendizer (desene animate);18.30 în faţa Dvs !; .19,30 Serial: California visează; 20,00 Jurnal, buletin meteo; 20,35 Ediţie specială;20,50 Serial: M asada; 21,40 Noi frontiere ( em isiune de ştiinţă);22,20 Serial: Frumoasa şirBestia;23,10 Personalităţi în Top; 23,30 Jurnal; 23,45 Confluenţe. Credinţă ş i -c re a ţie (II); 0 ,1 5 B a sc h e t masculin. Preliminariile C E ,.

Program ul 2: TVM. Telematinal;8.30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; .10,05 Caleidoscop-satelit;11.30 Desene animate; 12,00 Film: Declaraţie dc dragoste (r); 13,35 , National Gcographic (documentar): „Mîngîi o pisică, mîngîi un tigru” ;14.30 R itm uri m uzica le ; 14,40

(r); 10,30 Serial: M.A.S.H. >■11.00 Fi im : Capcană pentru (Franţă/Italia ’69); 12,55 ŞtirileF- Tv;.13,00.Film : Davey celpM (SU A 1969); 14,35 Am htila rom âni fericiţi (r); 15,00 Sr Verdict: crimă !; 16,00 Serial: T;: şi neliniştit; 16,45 Serial: îmci dc iubire; 17,30 Serial: Roboc-18,15 Sport la minut; 18,30 Şt. Pro Tv; 18,35 Cine este «fi19.00 Ştii şi cîştigi !; 19,30 Şt P ro T v ; 2 0 ,0 0 Film: DanV S tecrs:„Inelul” (p.II); 21^0 Şt P ro T v; 2 2 ,00 Serial: Fac B undy; 22,30 Serial: MASE23.00 Serial: Lege şi ordine;;.' Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport l a c- ştiri sportive; 0,40 Film: Cajs penlru bani (r).

Redacţia nu îşi asumi tap sabilitatea pentru schimbi;, in terven ite îy program posturilor de televiziune.

T e a t r u l N a tio n a lp rez in tă marţi o ra 19: Furtu l

25 februafi secolului.

Programul televiziunilor prin cablu

O fereastră deschisă spre lume!

• M arţi, 25 februarieCanalul TVC5.00 Deschiderea programului;

5,05 Videotext; 18,55 Tovarăşi .•de arm e - film ; 2 0 ,40 Ţ intă mortală - film; 22,20 Liniştea care ucide - film; 0,00 Babilon Blue - sexy ; 4 ,0 0 în ch id e rea programului. ,

Canalul Discovery -'în direct18.00 Program Discovery; 4,00

Program DW.Subtitrare în română pe teletext

pag. 698: Discovery.

Bulgaria (r)- 2 max; 11,50 Bulelin in fo rm a tiv ; 16 ,30 B u le tin informativ; 17,00 Muzică populară- 2 m ax ; 17,15 M a g az in u l sănătăţii - 2 max; 17,30 Regiunile de vin ale Europei -.2 max; 18,00 Răgaz de lectură - 2 max; 18,30 B u le tin in fo rm a tiv ; 1 8 ,40 B ulevard G erm ania - 2 m ax;19,20 De 16 - Magazinul statelor- 2 max; 19,35 Buletin informativ;19,45 Industria chimică germană- 2 max; 20,15 Săptămînă pe scurt- 2 max;, 20,45 Şcoala vedetelor- 2 max; 21,15 Buletin informativ;21,30 Program satelit.

m i r a i m

M arţi, 25 februarie9,15 Trei destine - serial; 10,00

M atinal NCN ; 10,15 B ulevard Bio - reportaj; 11,15 Revoluţia .- film (r); 17,15 Curiozităţi clujene (r); 17,30 Paris „lumini”- reportaj;18,00 Invitatul săptămînii; 18,15

PORTALEXPORT • IMPORT S.R.L.

. M arţi, 25 februarie 7 ,45-Buletin informativ; 8,00

Muzică populară (r)- 2 mâx; 8,15 Tipar: inventat în Germania, (r)- 2 max; 8,45 A rtă şi scrisori (r)- -2 . , D e d ic a ţii m u z ic a le ; ' ',1 8 ,3 0 'max; 9,15 Buletin informativ ; D ivertism en t; 18,45 A genda9,35 Bulevard Germania (r) - 2 . culturală; 19,00 Ştiri NCN; 19,10max; 10,15 Buletin informativ; Sport în direct; 2 0 ,1 0 D esene10,3.5 R e g iu n ile de v in a le animale; 20,20 Provocarea - film;E u ro p e i ( r) - 2 m ax ; 11,05 21,55 Ştiri NCN; 22,00 PuncteDolomiţîi din Sextcn (r)- 2 max; de vedere - reportaj; 23,30 Mi se

'1 1 ,3 5 B ise r ic a d in B o y a n â , spune Trinitate - film.

Farm acii cu servit#- permanent: Farmacii "Corafarm ”, str. Ion Meşter t 4 , telefon, 17-51-05.

Garda de noapte. Fanrar, tir. 1 , P iaţa Unirii nr. 37, te te 19-46-06', orar 20-8.

' P O L I C L IN IC A IN T E R S E R V IS A h

str. Pascal} nr.S, cart Giiwrjte : INTERNE ♦ CARDIOLOGIE t Mlî

LOG1E ♦ reiIHA'IRli; ♦ IMXXt N0L0G1E ♦ REUMAT0L0® ECOGRAFIE ♦ AlERGOLOffi

' ‘ DERMATOLOGE ♦ ( HlIilK ORTOPffilK * 0JiL40FTAL\KW-

(îlM’.COI XXilF. ♦ OMOIjOGF PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

A( ITINCIIRÂ RADIOLOGIE • ECOGRAT:. Examinări Doppler- Histertdţi 1

pentru slfrifilate femin■ ' - LAB0RAT0B (Biochimie - Bacteriologie Iiranolf Paraziiologte Determinare Rk - Ts<; sarcina - Antigen-HBS -,Elisa Is Examinări citologice pentru depiii' cancerului de col uicrin • Investigaţips sterilitatea feminină ? masculini) ZILNIC, inclusiv DUMIJt

... orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 21 -j Rezervare, consultaŞ

. la teL 41.41.63.

şo fer - F ra n ţa 1 (13 ,30 ; 15,30; 17,30); 25-27.02: L um ea apelo r

n 7 7 w r u i i a i i i f ■ SU A (1 3 ’3 0 ! 15’45 ; lg ) *■ Z I - 2 7 r r J 5 K U A K lh , FAVORIT - Minciuni adevăra teREPU BLIC A - CICLU- TOP - SUA ( I I ; 13,30; 16; 18,30).

MONDÎ'AL 1996 - 7 filme din T U R D A : FO X - U n liccu primele 10: 25.02: P rofesornl ;7>pcriculos” - SUA - prem ieră;

TINERETULUI - G lad iato r Cop . - SUA - prem ieră. v :-

Profesornl t r â z n i t - SUA (10; 12; 14; 16; 18; 20); 26.02: E rasc r - SUA (1 0 ; 12; 1 4 ,3 0 ; 17; 19 ,30); 27.02-, Sevcn - SUA (10; 12,30; 15; 1 7 ,3 0 ;'2 0 ) * VICTORIA - A ngns - SUA - prem ieră, (11; 13; 15; 1 7 ; j 9 ) * A R T A - D ra g o s te dc în g e r - ,S 1 JA - p rem ieră (11: 13,30; 16; 18,30)

M Â RÂSTI - sala A: Vli .sati • moi ji - SUA. (13 ; 15; 17; 19;; sala li: 21-23.02: Fantom a cu

D K J: A R T A - M eciu l secolului - SUÂ -. p rem ie ră ; Cam pionul - SUA - prem ieră; C u ra j în linia în tîi - SU A -prem ieră. ■ - :

G H K R L A : P A C E A - M a r to ru l incom od - St JA - prem ieră; în tre lege şj destin - In d ia : G am p jo n fll .'- '.S U A - prem iera. . , .

S . C . D e n t a l ROVA

S O C 0 L 0 V^ Calea Moţilor 106, ap.5

. Tratamente sloraalologicf• complexe:

; > te ra p ieprotetica(ccramică)

> chirurgieProgramări Ia tef: 430028

Zilnic orar: 9-19i stabili 5-

Pcritru studcn|i şomeri, rcduccre 20%.

PROF. Uliii/. Df.niHAI CĂLUuV Dr. ANGELA CĂLUGĂfiU

S tr . Prahovei nr. 11''(SngibistrkaSr,ii

Tfil.: gg. 5 S. 18; td/fax: 19.1

(T) mărci, 25 februarie 1 9 9 7 R O Z A V Î N T U R I L O RADEVARULde CBuj

-A ssociated Press din 20 fe b ru a r ie 1 99 7

"Noii lideri români încearcă să restabilească autoritatea unui sistem corupt

EFE

, Cînd noii lideri au preluat inducerea în România, în

lU jifu l p rim ului transfer J^jînocratic de putere din

i£Saslâ ţară, ei au promis că jj vor ocupa de eradicarea Oiupţiei ce a caracterizat jfgjmul fostului comunist Ion liescu. - ' :pînă acum, noii lideri -

jllaţi de ■ trei luni la putere - jj-aa respectat cuvîntu l. poliţia a arestat importante oficialităţi din regimul Iliescu ţi persoane avînd legături stinse cu acesta, în timp ce iltele sînt anche ta te de procuratură. Em ilConstantinescu - omul politic jou-venit care a c îş tiga t alegerile prezidenţiale istorice- din luna noiembrie - a arătat tlar câ v rem u rile s-au schimbat. “E ste tim pul să (jeep o delimitare clară între munca procurorului de astăzi şi cea d in v rem urile comuniste” , le-a spus el leccnt p ro c u ro r i lo r şi jadccătorilor. Preşedintele României a declarat că nu va tolera întirzieri în rezolvarea Betelor grave şi a apreciat

corupţia ca inacceptabilă. Pentru Constantinescu, nu este vorba doar de a dem onstra că administraţia sa Va fi diferită, ci ' de a re s tab ili p res tig iu l pv em u lu i. El a promis că nu va perm ite ca e fo rtu rile de e rad icare a co ru p ţie i să se tran sfo rm e în tr-o v înătoare politică de vrăjitoare. .

“Nu există cale de întoarcere”, a consem nat D um itru Tirni, ; red a c to r-ş e f a l z ia ru lu i “Adevărul”. “Orice ezitare, orice dare înapoi, orice mişcare greşită ar putea fi fatale”, a arătat el.

Prăbuşirea comunismului, în România, în 1989, nu a eliberat în mod automat sistemul judiciar din această ţară de abuzurile politice. în perioada regimului Iliescu tribunale le au ‘clasat cazuri sensibile din punct _ de vedere politic său au pronunţat sentinţe în funcţie de interesele politice. Românii glumeau că există corupţie fără corupţi - o a luzie la n u m ăru l m ic de condamnări. •,

Constantinescu şi Convenţia Democrată, o alianţă de partide orien ta te spre reform e, i-au învins pe Iliescu şi pe foştii :

com unişti printr-o campanie care p rom itea m ai m ultă dem ocraţie - şi accen tuarea reformei economice. Triumful fostului profesor de geologie a m arcat p rim ul m om ent d in istoria agitată a României în careo schim barea, a pu terii s-a rea liza t în m od paşn ic şi democratic. Votîndu-1 pe el, a legă to rii rom âni au rup t u ltim ele legături cu vechiu l' regim comunist

După alegeri, preşedintele a manifestat un interes deosebit în cazul lui Miron Cozma, liderul m inerilor. în 1990, Iliescu a ceru t m inerilo r, a fla ţi sub conducerea lui Cozma, să vină la Bucureşti pentru a apăra noul g u vern de pro teste le anticomuniste. Ei au provecat, tulburări în centrul capitalei. In 1991, m inerii au revenit în . cap ita lă , determ inîndu-1 pe primul ministru de atunci, Petre Roman, să demisioneze. în urma d ez lăn ţu ir ilo r de furie ale m inerilor şi-au pierdut viaţa nouă persoane. De atunci,'despre Cozma s-a afirmat că are legături cu crima organizată, că a avut probleme cu legea şi că a scăpat

de ele. Cozma a fost, de asemenea, condamnat pentru accidentarea unui pieton, dar nu a făcut, închisoare. După instalarea nou lu i guvern , Cozma a fost arestat la 10 ianuarie şi este închis sub acuzaţiile de deţinere ilegală de aime şi de distrugere de bunuri publice.

în stare de arest se află şi Sever Mureşan, un bancher acuzat de păgubirea unei bănci cu sute de milioane de dolari. El a fost de asemenea un apropiat al administraţiei Iliescu.

Hie Alexandru, supranumit “J.R. de Slobozia” după ce a construit un “ranch” după modelul celui din serialul de televiziune “Dallas”, a fost arestat pentru obţinerea unor împrumuturi prin fraudă.

“A ceste arestări sînt cu m ult întîrziate”, consideră Nicolae Jurca, profesor din Sibiu, oraş din centul ţării. “Cei de la putere trebuie să ducă cercetările pînă la capăt- indiferent cît de dureros ar putea fi adevărul pentru ei”, a mai spus el.

'II Tempo"

"Se naţie «Brigada de Est»"Italia, Slovenia şi Ungaria îşi consolidează cooperarea în cadrul Iniţiativei Central-EuropeneObrigadămilitară comună

iţe Hal ia , S lo v en ia şi tic n ită să favorizeze

■s^ssgerea standardelo r operative în perspectiv.a eilklerii spre Est a NATO şi crearea u n u i nucleu de «parare com ună în inim a Iropei danubiano-balcanice: aceasta e s te u n a d in tre principalele idei rezultate în • a întîlnirii de la MAE . italian a subsecretarilor de stat Nra externe a i trilateralei i- Kero Fassino şi colegii săi, 'sigurul Istvan Szent-Ivanyi ;; slovenul Ignac Golob. A fel fixată şi urm ătoarea

i «finire la nivelul şefilor de ;;vcra din Trilaterală, care va fsa loc în lu n a m ai, la

Această informaţie vine la ie zile după propunerea :»,â privind organizarea

unei. în tîln iri la -v îrf în cinci pentru a discuta extinderea spre est, care ar exclude Italia. •

Trilaterala face parte din noua “O s tp o litik ” ita lian ă şi se bazează p e , o cooperare consolidată între cele trei ţări în in teriorul In iţiativei Central- Europene.1 Aceasta a fost parafată de către m in iştrii de externe ai Italiei, Ungariei şi Sloveniei la23 oc to m b rie 1996 pen tru coo rdonarea ac tiv ită ţii în sec toare de in te res com un, începînd de la extinderea NATO şi a UE pînă la marile proiecte p riv in d in fra s tu c tu ra d in regiune. v

Crearea unei brigăzi comune, care ar pu tea fi decisă la reu n iu n ea d in S loven ia a miniştrilor apărării din cele trei ţări, va avea şi o importanţă simbolică.

După primele indicii apărute, c ad ru l o rgan iza to ric va fi asigurat de Italia şi va prevedea instruiri comune, cooperarea în dom en iu l do tării şi al in fra s tru c tu rii, p recum şi experim entarea unei brigăzi comune formate din militari din cele trei armate.

Subsecretarii de stat de la externe amintiţi, cărora li s-a în c red in ţa t coordonarea Trilateralei, au analizat şi aspecte legate de coridorul numărul 5, axa Triest-K iev, pentru care comitetul “ad-hoc”, instituit de cei trei miniştri ai transporturilor, a început acţiunea de identificare a surselor de finanţare la nivelul U E şi al Iniţiativei Central- Europene.

In plus, Fassino a anunţat crearea unui grup special al celor tre i ţă ri, care va u rm ări îndeaproape mersul negocierilor

de aderare a S loveniei şi U ngarie i la U n iunea Europeană, al căror început este prevăzut la şase luni după C onferin ţa de revizuire a Tratatului de Ja Maastricht.

Valdo Spini, preşedintele C om isie i de apărare a C am erei, a p rezen ta t o m oţiune parlam entară împotriva propunerii franceze de-organizare a unei reuniuni a NATO în cinci. Această p ropunere , susţinu tă de preşedintele Jacques Chirac, nu trebuie subevaluată întrucît “ar pu tea avea ca efect, punerea ţării noastre într-o poziţie de subordonare în cadrul Alianţei atlantice, cu ev iden te rep ercu siu n i negative asupra eforturilor noastre de a ne consolida ro lu l în cadrul N aţiun ilo r Unite şi pe plan european”.

Există temeri că deceniul '90 ar putea reedita nefastul

deceniu al anilor '30O stafie b în tu ie p rin

E uropa: ex is tă tem eri că deceniul anilor '90 constituieo reed ita re a n e fa s tu lu i ‘ deceniu al a n ilo r '3 0 , cu întreaga lui cohortă de criză economică galopantă, tensiuni şi conflicte.

Specialiştii susţin că între cele două decenii exista o m ulţim e d e , co in c id en ţe : - şomaj de nestăvilit, sărăcie crescîndă şi lip să de perspectivă pentru tineret.

Săptămînalul german “Die Zeit” (centru-stînga) a scris negru pe alb ceea ce alţii recunoşteau doar în forul lor interior. Recent el a publicat u n am plu ra p o r t care avertizează în legătură cu primejdia crizei generalizate care se apropie.’

Este Vorba de “o spirală descendentă” care ne-ar putea tîrî spre creşterea mizeriei în ţările dezvoltate sau spre ceea ce în F ran ţa se cheam ă, folosindu-se un eufem ism , fenomenul “excluderii”, adică „ masa celor respinşi de către societatea de consum.

Celebra prăbuşire a Bursei de pe Wall Street din 1929 a genera t o c o m b in a ţie explozivă de lipsă de locuri de muncă; un deficit public enorm şi scăderea veniturilor fiscale, care au dus Europa la dezastru.

în p rezent sîn t eviden te simptome similare, amintind de cele existente în urmă cu 60 de ani: in s ta b ilita te a p ie ţe lo r fin an c ia re ,reizbucnirea corporatismului, con frun ta rea în treîntreprinzători şi salariaţi, rate a le d o b în z ilo r superioare ritm u lu i d e c re ş te re şi aplicarea g en era liza tă a d o c trin e lo r lib e ra le lîn gestiunea economică.

Şomajul d in G erm ania a fost unul dintre primele semne prevestitoare ale celui de-al doilea război m ondial, iar faptul că acest fenomen a atins din nou cote istorice a produs fiori Europei.

N eo lib e ra lism u l pune existenţa datoriei publice pe

seama “statului bunăstării” , recom and înd , reducerea ajutoarelor de şomaj, chiar o micşorare a salariilor, cu alte cuvinte năruirea economiei sociale de p ia ţă .1 ■ _

Şi, totuşi, cea care a dus Europa anilor '60 la o ocupare totală a forţei de muncă a fost tocm ai aşa-zisa econom ie socială de piaţă sau, altfel spus, capitalismul “îndulcit” cu ajutorul oamenilor muncii.

Săptămînalul “Die Zeit” şi apărătorii “statului bunăstării” susţin că, dacă teo riile neo libera le s-ar aplica în p ro funz im e , s-ar in tra în cercu l in fernal “ şom aj în creştere - deficit în creştere - producţie în scădere”,"adică în anticamera marii recesiuni. -

D eschiderea- p ie ţe lo r, dezvoltarea schimburilor de m ărfu ri şi a -investiţiilo r încrucişate - adică faimoasa “globalizare” a economiei - pot contribui de asemenea la adîncirea crizei. V

P res tig io su l săp tăm înal b ritan ic “The E conom ist” resp inge ca teg o ric o rice “scenariu pesimist” c a re ,,în opinia sa, este exclus datorită creşterii pozitive a economii­lor ţărilor occidentale.

în tr-ad ev ă r, creşterea economică în ţările membre ale Uniunii Europene în 1996 a fost apreciată de Comisia Europeană ca fiind de 2,3 lă sută, pentru 1997 prevăzîndu- se o creştere de 2,8 la sută, cifre care constituie o pavăză împotriva agravării crizei.. • Recent, miniştrii de finanţe ai ţărilor membre ale UE au încercat să liniştească opinia publică europeană transmiţînd un m esaj de încredere în legă tu ră cu situa ţia economică. Dacă în economia europeană se menţine actuala te n d in ţă , de creştere , majoritatea ţărilor din “Grupul celor 15” vor putea îndeplini criteriile impuse pentru a putea accede la. m oneda unică în1999. Europa occidentală se bizuie pe faptul că Euro va îm prăştia no rii şi va evita furtuna care pîndeşte.

Ş a n s e l e c o m e r c i a l e a l e A m e r i c i î L a t i n e^ Londra s-au desfăşurat

l^ t lucrările Conferinţei 'Mulate “ L egă tu ra cu ferica Latină”, organizată* guvernul britanic în scopul "Dpulsionării - re la ţiilo r jjwrciale d in tre Regatul ^ Şi ţările latino-americane. k reuniune au participat

^ d in te le B razilie i, l^ndo Hcnrique Cardoso, Republicii Panama, Emesto

B alladares şi al M W lic ii P eru , A lberto

[ftori, precum şi diverşi J^Ştri d in alte ţări din *crica Latină.Obiectivul acestei

^fcrinţe - desfăşurată sub c*iza “T ransform area ®cricii_Latine - şanse

^crciale” - a fost de a face ^oscute' com pan iilo r tl,anice perspective le

ex is ten te în dom eniu l investiţiilor şi al exporturilor pe con tinen tu l latino-am erican, precum şi de a stimula interesul oamenilor de afaceri britanici faţă de comerţul cu regiunea respectivă.

R ecen ta în tîln ire se circumscrie unei campanii mai largi pe care guvernul britanic o consacră im pu ls ionării legăturilor comerciale cu ţările latino-am ericane, începută în1995, an în care ac tua lu l viceprim-ministru al Regatului Unit, Michael Heseltine, deţinea p o rto fo liu l ind u s trie i şi comerţului.„ în tă r i r e a dem ocraţie i, d isp a riţia h ip e r in f la ţie i ' şi privatizarea pe scară largă au făcu t ca A m erica L atină să devină una din regiunile “cele m ai d inam ice d in lume”, să

p ro g reseze “în m od extraordinar” în ultimii ani, a declarat John Major în discursul de deschidere a lucrărilor.

în intervenţia sa, m inistrul britanic al afacerilor externe, M alcom R ifk ind , a ad resa t guvernului, oamenilor de afaceri şi in v es tito rilo r d in ţara sa îndemnul de a deveni mai activi în America Latină - “profitînd de enormele posibilităţi existente pe acest continent spre folosul tuturor”.

R efe rin d u -se la S im on B o liv a r, R ifk ind a făcu t următoarea afirmaţie; “cred, ca şi el, că libertatea Lumii Noi este speranţa Universului”.

Şeful diplomaţiei britanice a atribuit Regatului Unit rolul de “poartă de intrare în Europa p en tru A m erica L a tin ă ” , deoarece, a spus el, “credem în

maxima liberalizare posibilă a comerţului, printre colegii noştri europeni, noi fiind lideri în ce

, priveşte apărarea acesteia”.F u jim o ri i-a in v ita t pe

britanici să investească în ţara şa, ţin înd con t de faptul că “cifrele macroeconomice la care s-a a juns sîn t de term inan te pen tru a exista încredere în economia noastră, care creşte simultan cu stabilitatea socială”.

La rîndul său, preşedintele Cardoso a scos în evidenţă ideea că America Latină trece “printr- un m om en t de p ro fundă tran sfo rm are” şi p rin tr-o “revoluţie tăcută şi paşnică”.

P reşed in te le B raz ilie i a su b lin ia t că sch im bările înregistrare în ultimul timp în zonă sînt “clare, puternice şi sper, ireversibile” şi că “marea v ic to rie la tino -am ericană a

constat în înfiîngerea greutăţilor şi a p e rio ad e lo r de criză economică şi politică, fără să ne abatem vreodată d in d rum ” , conchizînd că “acolo unde au dom nit cîndva dezordinea şi autoritarismul, acum au prins rădăcin i d em o cra ţia şi stabilitatea”.

După intervenţiile celor doi p reşed in ţi la tin o -am erican i, conferinţa şi-a axat dezbaterile pe tem ele: “T ran sfo rm area A m eric ii L a tin e - şanse co m ercia le” şi “E u ro p a şi A m erica L a tin ă : p a rten e ri comerciali”.

Dintre participanţii la dezba­teri trebuie făcută o menţiune specială pen tru m in is tru l de externe al Columbiei, doam na- M aria E m m a M ejia , ca re a declarat: “Aşa cum , la vremea respectivă, popoarele asiatice au

uluit lumea, astăzi îndrăznesc să spun că în anii 90 sîntem n o ro co ş ii p ro tag o n iş ti şi sp ec ta to ri a i m iraco lu lu i latino-american”.' .

Informînd asupra conferin­ţei de la Londra, într-un arti­co l in titu la t “T ăbăcită de experienţă” , ziarul britanic “Financial Times” afirma că, “după criza monedei mexica­ne, din 1994 pentru America Latină începe o perioadă de creştere economică susţinută şi de relativă stabilitate econo­mică, ea beneficiind de des­chidere spre comerţul interna­ţional şi spre piaţa de capital, p recum şi de schim bările structurale care au avut loc” , în încheiere, autorul articolului

jnenţiona: “America Latină ar putea încheia un secol de neno­rociri cu o notă de speranţă”.

d e marţi, 25 februarie 1997

Prin Hotărîrea dc Guvern nr. 29/97, Executivul a revocatvineri, decizia Consiliului de M in iş tri din 22 m ai 194$, p rin care fostului suveran a l României î i fusese retrasă cetăţenia română.

Redăm cîteva dintre reacţiile stîrnite dc accst act: ■

• Ion Diaconescu, preşedin- • (ele P.N.Ţ.C.D.: ”Un act- dc

legalitate” şi ”o repara ţie juridică” - 'astfel a caracterizat preşedintele P .N .Ţ .C .D . Hotărîrea dc Guvern nr. 29/97. în ceea ce priveşte un eventual referendum asupra formei de guvernăm înt, D iaconescu a precizat că o asemenea cercre nu

' poate veni din partea unui partid politic, ci doar de la un şrup sau o asociaţie de cetăţeni. ’Nu va fi o iniţiativă a noastră... poporul trebuie să Hotărască asupra acestei probleme” - a afirmat Ion Diaconcscu.

• C ris tian D u m itrescu ,, p u rtă to r de cuvînt a l P.D.: Partidul Democrat este de acord cu reacordarea cetăţeniei române regelui tvlihai - a decla ra t puţtălorul de cuvînt al P.D. ţinînd sâ precizeze că ordinea constituţională în România este una republicană, de democraţie parlamentară şi carc nu poate fi pusă la îndoială. C ris tian

D um itrcscu a adăugat că "aceasta este şi poziţia C.D.R.,

/pe care a declarat-o în timpul campaniei electorale şi care a

' perm is încheierea alian ţei C.D.R.-U.S.D”. >

• M arko Bela, preşedintele U.D.M.R.: Salutînd reacordarea

' cetăţeniei române regelui Mihai, liderul U.D.M.R. a declarat că ’ acest lucru tehnic trebuia făcut de la în cep u t” , sub lin iind , to toda tă că p rin am înarea revocării deciziei Consiliului de Miniştri din 1948 s-a creat ”o problemă artificială” în privinţa fostului suveran. .

• Ion Iliescu, preşedintele P .D .S .R .: P ro n u n ţîn d u -se împotriva Hotărîrii Guvernului Ciorbea, de a revoca decizia C.M. din 1948, preşedintele P.D.S.R. a afirmat că 'asemenea decrete nu se anulează” . în opinia sa, anulafea deciziei din 1948 înseamnă şi intrarea în posesia re g e lu i M ihai a proprietăţilor regale pe care

le-a deţinut Regele a dorit să i se ofere "cetăţenia suveranului”, ceea ce ”face acum Guvernul Ciorbea”. Ion Iliescu crede că reîntoarcerea fostului suveran âr fi o provocare şi o distragere a a ten ţie i popu la ţie i de la problemele cu care se confruntă în urma aplicării programului guvernamental al Cabinetului Ciorbea. Preşedintele P.D.S.R. l-a a tacat pe preşedintele României, Emil Constantinescu, care "continuă să se bălăcească” în problema monarhici, pentru un pasaj d in tr-un interviu acordat presei franceze în care acesta a .declarat că, problema unu i râ% rendum , ' privind forma de, guvermănîntf ”nu se pune astazi, dar se^oate pune jnîine”. /

• I o a n p la v r a , sec re ta r g e n e ra lu l P.U.N.R^:*Liderul peunerist ionsideră ca Guvernul Ciorbea a folosit '«competenţele pe care-le are .Ai legislaţia în v igoare pentru a repune în

drepturi un cetăţean român - Mihai T . El a declarat că accst lucru îi va perm ite fostului suveran să rev ină şi să se stabilească în ţară ca orice alt

. cetăţean din cei 23 de milioane pe.care îi are România. ; '

• Corneliu V ădim T udor, preşedintele P.R.M.: "Mihai de Hohenzollem nu-i un simplu cetăţean, ci un personaj care a făcut num ai rău istoriei Rom âniei,... el a fost aliatul lui H itler, a fin an ţa t m işcarea legionară, a primit de la Slalin cea m ai în a ltă d istincţie «Pobeda», îm preună cu alte două avioane, iar cînd a plecat a luat cu sine 41 de tablouri din patrim on iu l n a ţio n a l”. Subliniind că revenirea Regelui

Ta cetăţenia rom ână va crea , numai tensiuni în ţară, liderul

PRM a conchis că ”este evident că un asemenea răufăcător nu are de ce Să mai tulbure apele îh societatea românească”.'

- N.V.

Începînd de vineri, 28 februarie

r e g e

v â v i z i t a R o m â n i a

C onform A gen ţie i "Mediafax”, "Majestatea Sa Regele Mihai I, însoţit de Majestatea Sa Regina Ana, se va întoarce în Ţara Sa cu ocazia unei prime şederi la Bucureşti. Aceasta se va desfăşura de v ineri 28 februarie pînă miercuri 5 martie”.,.

Fostul suverani prom ite că nu-si va revendica ASTĂZI tronul si averea. "R o m ân i, p es te c îtev a z ile m ă v o i găs i d in nou

p r in tre v o i,re in te g ra tîn d re p tu r iIe ş i obligaţiile mele de Rom ân. A şteptarea în treg ii m ele v ie ţi este astăzi răsp lătită . D atorez aces t fap t ac ţiun ii p reşed in te lu i C o n s ta n tin e sc u , p r im u lu i-m in is tru , G u v e rn u lu i, Parlam entului, in telectualilor şi vouă, tu turor, care aţi desăv îrş it restab ilirea D em ocraţie i în Ţara noastră . T u turor vă exprim recunoştin ţa m e a .. ‘ ;

A stfel, Ţara noastră iese d in am biguitatea care n-â încetat să tu lbure identita tea şi unitatea rioastrP naţională. C alea este desch isă că tre m obilizarea energ iilo r noastre, ale tu tu ro r, fără excepţie şi fără excluderea nim ănui. ’

Pentru că răm în cred incios jurăm în tu ju i pe care l-am depus atunci c în d am deven it R ege, nu aparţi/i

nici unui grup, nici unui partid , dar aparţin vouă, tuturor. Acest ju ră ra în t îm i im p u n e să nu rid ic a s tă z i n ic i ' o c h e s tiu n e c o n s t i tu ţ io n a lă sa u m ate ria lă . E l îm i im pune, de asem enea, să mă pun în în treg im e, prin prezen ţa m ea în Ţ ară şi în străinătate, în s lu jba .e fo rtu lu i naţional care este întreprins cu curaj, cinste şi v igoare de către cei pe care i-ăţi ales. Nimic nu trebuie să tulbure voinţa voastră de a construi în sfîrşit o viaţă m ai bună pentru fiecare dintre voi. y : -

V in către voi nu pentru a lua, ci pentru a dărui, nu pentru a diviza, ci pentru a uni V in înspre voi pentru a vă ajuta, prin eforturile m ele asociate cu ale voastre, pentru a ieşi d in nenorocirile trecutului.

Aşa să ne ajute D um nezeu!”

Schimbarea Domnilor,bucuria... i'.T.C.-islilor

' De aproape patru ani, un binecunoscut reprezentant al poporului, notoriu pentru carenţele comportamentale, pe câre ile etalează la tot pasul, încearcă cu înfrigurare să pună mîna pe conducerea partidului din care face parte, dintr-o eroare...

Distorsionat de regimul de dinainte de 1989, pe care l-a ’ servit cu penibilă supuşenie, inert la frămîn’tările şi durerile acestui neam, folosind imagini în care, bineînţeles nu crede şi exploatînd ’ m om entele conjuncturale ale slăbiciunilor unei societăţi în formare, a reuşit ca şi atîţi alţi căţărători să ajungă : în fruntea partidului celor ce de o jumătate de secol au fost hăituiţi, proscrişi şi chiar exterminaţi, tocmai de cei pe care, el, cu pana internaţionalismului proletar i-a servit pînă în ultima clipă. Un ateu lipsit de cel mai elem entar bun simţ, în dispreţul valorilor străbune, insulta Biserica şi pe slujitorii ei, ignorînd preţul imens pe care această biserică l-a plătit de-a lungul veacurilor pentru păstrarea' fiinţei naţionale... ’ :

tlispreţuindu-i pe toţi cei din jurul său, insultă, jigneşte; denigrează tot ce i-ar putea sta în cale, cu o inconştienţă înspăim întătoare. Acesta este individul, care. servin- du-se de ignoranţa şi lipsa de ţinută a unor colegi din alte’zone ale ţării, a pus la cale cu m ijloace • tipic

uteciste, înlăturarea bru*= celui, care nu numai căŢ de cinci ani în fruntea PUf^ dar este si omul care a indiscutabile servicii a®- partid, transformîndu-l d- organizaţie regională îrt partid naţional.

Pentru a scăpa responsabilitatea ce-i r; direct şi personal dini- de şef al campa- electorale, pentru st? jalnică în care a adus par­ia, ultimele alegeri, del căror rezultate, a răs;.- nemijlocit, dl Gavra, nid- mult, nici mai puţin, a| eşecul, domnului1 Furs’ care intenţionează $

-sancţioneze cu îndepăfe de la conducerea pârtii contestînd că acesta: urmă ar fi adus vreo: vreun serviciu acestui pr

Uitînd că el (Gavra), 5 însuşit în mod samar.- funcţia pe care flutură în fata *■

fl

Dacă va f i să-şi piardă funcţia din partid

Gheorghe Funar sc arata hotărît să-l leagă după el şi pe Ioan Gavra

urm are din p ag in a 1

lăsat să se în ţeleagă că aceşti duşm ani ai partid u lu i c a re au ac ţio n a t p rin in te rm e d iu l lu i G av ra s în t P .D .S .R .-u l , U.D.M .R.-ul şi ch iar A m basada S.U.A., relatînd un episod în care un lider din ju d e ţu l B ih o r a l P.U.N.R. a fost con tactat de un re p re z e n ta n t “ d e s e a m ă ” ă l am basadei care l-a n ig â t să-i c o n f irm e d a c ă F u n a r v a fi suspendat din funcţie.

xxx . 'După ce în prim ele m om ente

d ăd ea im presia că re n u n ţă la luptă, reîntors de pc te r ito riu l in a m ic , G h e o rg h e F u n a r . regăseşte -spiritul o fen siv . E l spunc.câ organizaţia d in “Cluj a P .U .N .R . v a ^ . lu a m ă s u ri disciplinare îm potriva lui Ioan G avra pc ca re îl a c u z ă că a “ risip it fondurile în cam p an ia e le c to r a lă ” ş i a - a c ţ io n a t prem editat îm potriva partidului. Cu o întîrzicrc, pc care o justifică prin felul său de a fl încrezător în oam eni, G heorghe F unar dă p u b l ic i tă ţ i i o s c h i ţă a u n o r posibile capete dc în v in u ire Ia adresa lui Gavra. Fără a intra în detalii, Funar îl acuză pc fostul tsău colaborator că a făcu t trafic dc in flu e n ţă în P r im ă r ie - " a promis unor oameni locuinţe”- că foloseşte şantajul şi arc o situaţie m aterială ncjustifîcat dc bună. Suspcctîndu-I pc G avra câ a lovit p r in p re să 1 îu f a m ilia sa , F u n a r m ai s p u n e că a rc i 11 fnrm aţii “a la rm a n tc ” d esp re so ţia d e p u ta tu lu i P .U .N .R ., căru ia îi rcp ro şcaza “ d e v ie r i

com portam entale” .“Prin jign iri şi am eninţări, Ioan

G avra i-a în depărta t d in partid p e R adu C ion tea , P etre B urcă, C orolian B ucur, V a ie r Suian şi m ulţi alţii. Acum ' încearcă să mă îndepărteze pe m ine şi m ă tem că u rm ă to a re a v ic t im ă v a fi V aleriu T abără” , declară F unar'

XXXF unar s-a lim itat în conferin ţa

de presă de ieri să enun ţe doar acu za ţii fo rm ale la a d resa lui

. Gavra. E l a prom is că va oferi . detalii în viitor. în p rezen t, între - cci doi lideri P .U .N .R , câre îşi -

cunosc atît de bine secre te le , are loc un război al nervilor. Funar spune că are cunoştin ţă că Ioan G a v ra a p ro m is z ia r i ş t i lo r dezvăluiri privind activ ita tea sa ca prim ar. D acă G avra are într- adevăr un dosar al ilegalităţilor săvîrşite de prim ar, Funar îşi riscă şi cariera adm inistrativă. El se declară conştient că în aceste zile se în cea rcă în lă tu ra re a sa d in Prim ărie şi crcde că G avra se Va im plica în^acest proces.

Un du e l a l d e z v ă lu ir ilo r în p re să în tre ce i doi p o litic ien i c u n o s c u ţ i p e n tru c a r a c te r u l in tem p estiv a l a c ţiu n ilo r lor poate consfinţi sfîrşitu l politic al am îndurora. Funar a dcclarat că va hotărî, “ în funcţie dc cursul evenim entelor” , dacă va candida la C o n v e n ţia N a ţ io n a lă a p artidu lu i pen tru funcţia de p r e ş e d in te . E l a lă s a t în să lim pede sâ sc înţeleagă că 1111 va accepta ca partidul să fie condus d c ■ G a v ra , e v e n tu a l p rin interm ediul lui V aleriu Tabără.

UDMR speră că pînă în luna septembrie Gheorghe Funar va fi suspendat si din funcţia de primar

Ja n o s B o ro s , p reşed in te le f ilia le i c lu je n e a U D M R, apreciază că suspendarea din funcţie a liderului PU N R reprezintă doar începutul declinului politic a l acestuia. Boros îşi m enţine pronosticu l - lansat cu aproxim ativ trei săptăm îni în urm ă în cadrul unui in terv iu acordat cotidianului A devărul dc C luj - despre data limită a rămînerii lui Gheorghe- F unar în postu l de prim ar al m unicipiului C luj- N apoca: luna septem brie a anului curent. L iderul c lu jean al U D M R este de părere că, prin tre altele, Funar va putea fi atacat penal pe baza unor afirm aţii calom nioase p e care prim arul le.-a făcut la ad resa .

poporulu i'm aghiar, la şed in ţa C onsiliu lu i local d in 13 ian u a rie a .c . U D M R stu d ia z ă d e ja a c e a s tă posibilitate. L iderul local a l U D M R spune că regretă fap tu l că suspendarea d in fu n c ţia de p rim ar a l d-lu i F unar nu a venit înain tea celei d in funcţia de preşedin te ă l PUNR. E l crede că p înă în anu l 2000,

> a l v iitoare lor alegeri, F unar şi-a r fi d istrus partidu l dacă ar fi răm as preşedinte. în opin ia lui Janos B oros u n partid fă ră o doctrină c la ră , ca re îşi bazează acţiunile în prim ul rînd pe atacuri la adresa U DM R, nu poate rezista pe scena politică '

D .B .

Filiala clujeană a PUNR îl susţine pe Gheorghe Funar

Filiala c lu jeană a.PU N R răm îne alături de ex- prcşcdintele naţional al partidului, G heorghe Funar. D l V ic to r R o m u lu s C o n s ta n tin e s c u , l id e ru l organizaţiei, spune că atitudinea lui Ioan G avra va fi luată în d iscu ţie de către conducerea locală a PUNR, prilej cu care v o r fi discutate şi even tualele măsuri d iscip linare ce a r putea fi luate îm potriva secretarului general a l partidului.- ,D1 C onstantinescu apreciază că decizia înlocuirii lui G h eo rg h e F unar a fost una p rip ită. L ideru l clu jean al PU N R consideră că acest gest p u tea fi făcut cu m ultă eleganţă peste aproxim ativ o lună dc zile, la C onvenţia naţională a partidului. “Este nejustificată g raba cu care s-a acţionat, dcciară V ictor Rom ulus Constatinescu.' P reşedin tele pe Cluj a l PUNR nu eşte de acord

cu afirm aţia liderului UDM R Cluj, Janos B oros, po triv it căreia F unar a r fi la un pas dc finalu l c a r ie re i s a l e 'p o l i t i c e . B ftros a d c c la r a t ie ri cotidianului A devărul dc Cluj că suspendarea lui G heorghe F unar d in funcţia dc preşedinte a l PU N R va fi urm ată, c e l mai tîrz iu în luna septem brie, dc suspendarea d in funcţia de prim ar al m unicipiului C lu j-N apoca C onstantinescu îl sfătu ieşte p e Boros sâ îşi vadă dc problcr.icle organizaţiei pc carc o conduce. •

D .B .

Este benefic pentru oraş ca primarul să fie

degrevat de o funcţie• afirmă prefectul judeţului,

- Alexandru Fărcaş •Prefectul judeţului, Cluj, Alexandru Fărcaş,

considcră că demiterea lui Gheorghe Funar din funcţia de preşedinte al PUNR îl va ajuta pe acesta din urmă să îşi concentreze atenţia, în primul rînd, asupra problemelor municipiului. “Este . benefic pentru municipiu ca primarul să fie degrevat de o sarcină”, spune Alexandru Fărcaş. , •

Fărcaş este de părere că prim arul'd in Cluj- Napoca îşi poate pierde şi această funcţie numai dacă instanţa va decide în acest sens. D-l prefect ne-a declarat.că există la secretariatul Comisiei judeţene anticorupţic un dosar pe care este trecut numele lui Gheorghe Funar, carc este acuzat că ar fi falsificat o hotărîre a Consiliului municipal.

Despre intenţia UDMR Cluj de a-1 acţiona în judecată pc Gheorghe Funar pentru calomnie, Fărcaş îşi exprimă îndoi-ila că o astfel dc acţiune ar avea şanse dc izbîndă. “Acestca sînt chestiuni, minore”, spune prefectul judeţului Cluj.-

D .B .

I

1mstîto

secretar general, d sabotat pe fiecare mir desfăşurarea campaniei dezorgan izare, chel: inutile, prin bloc candidaţilor de a apăr;

'mass media, el fiind sin: persoană “autorizată' reprezinte- partidul, demagogie şi prin înfeţ” deliberată a ’ materialei^ propagandă/prin ilegală . şi arbitrară în tocm irea listelor candidaţi, după ce aces! fost; propuşi şi accepfafpi către comisiile de partid.ftic abuzuri şi voluntarism, prin toate acestei determinat eşecul paf în a le g e r i.’ Pentru îndepărta pe preşedinţi zona. în care el sa: alegerile, pe toate căi obligat pe acesta să set traseul iniţial stabilit ş izolat în zone periferic ţării. Mai „mult decît ! reuşit să-l îndupleci preşedinte, pe moft acesta se va afla în zoi* greu accesibile, ■ semneze o seamă de’ în alb, exploatînd încre: pe care o avea presed' în persoana sa. Lte preşedintele izolat în greu accesibile, în pc* hîrtiilor semnate în = responsabilul supre' campaniei electorale a? toate condiţiile să s; partidul în starea în ca'v astăzi. M ai mult îns şedinţa organizaţiei ju<if din câre face parte, 6' fost incriminat F;’ rezultatele obţinute, neobrăzarea sa afirme i'; plenului stupefiat; rezultatele obţinute,nur- că nu sînt. catastrofal reprezintă o mare Probabil- este o vc:; personală, în strădania- distruge partidul şi 'f. probabil că a fost.'ţqj recompensat de ceifk l-au cumpărat să această ticăloşie. - Prof. dr. Adrian

Ji

a'

. N.R. Menţionăm ^ socotit necesar să elif; din text unele ^pr°cl':. care ^-srr- soco’it Mesajul d-lui prof. ^ Motiu nu a avut de st;

rs} marţi, 25 februarie 1997 ARTA-CULTURA A D E V A R U Ld e C lM l

prezentată duminică seara de genţii anului IV Actorie - ciasa conf. univ.-M arius jjodocbi, asist. Dorin Andone fledra de teatru din cadrul Liltâţii de Litere a

“Babeş-Bolyai”) - “O. noapte

;> wunoas<j s-a aflat sub “happening”-ului, în

0,5 lecţia bine (chiar foarte (ine!) învăţată de studenţii - ,tlori s-a topit ' î r i sMilaneitatea, improvizaţia ituşită, în explozia talentului jdf Este cunoscut faptul că, în jjtia capodoperelor comice,>0 noapte furtunoasă” . «uneşte'de la pretextul unei farse de mahala, cu referire la nivelul social, sufletesc - psihologic şi verbal al

Această comedie

U n s p e c t a c o l e v e n i m e n t :O N O A P T E F U R T U N O A S Ă

• de Ion Luca Caragiale• p e scen a S tu d io u lu i “R a d u S ta n c a ** •

inaugurează în teatrul românesc o eră â originalităţii şi valorii perene, rezolvînd în chip strălucit problem a re la ţie i dintre amănuntul realist, particular şi individual şi semnificaţia tipică, generală şi clasicistă. Din acest punct de vedere, spectacolul în sine a fost provocator - în cea mai bună accepţiune a termenu­lui -, inc itînd ' publicul, antrenîndu-1 la reprize de rîs ; “gîdilîndu-i” simţurile adormite, într-un mod cu totul neaşteptat. Promoţia 1997 a tinerei Catedre

de teatru de la Facultatea de Litere a Universităţii clujene se- anunţă drept una de excepţie.

A cestea fiind spuse, să remarcăm jocu l bun (d jcţie , m işcare scenică, abordarea quiproquo-ulu i, : u tilizarea recuzitei şi răspunsul la sugestiile regizorale) şi particularizarea în formă dramatică a comicului, cu evidente note, caricaturale, din partea tuturor interpreţilor. Cu accent pe culoare locală şi pitoresc*exploatînd coordonatele verismului, anecdota, materialul

de viaţă, ironia şi autoironia, relatarea savuroasă, au smuls aplauze furtunoase, precum noaptea pe care au trăit-o, absolut’ rem arcabil: cocheta Ziţa şi adulterina Veta, încornoratul (fe ric it) Jupîn D um itrache, “ teo retic ianu l” Ipingescu, donjuanul Rică V enturiano, confidentul Chiriac şi raisonneur- ul Spiridon. Pe aceeaşi linie a succesului scenele citirii gazetei, ale* îmbăierii (Vetei), declaraţiei de amor sau urmăririi în care s-a sim ţit din , p lin “m îna”

regizorului. Au evo lua t dezinvolt, cu o nedisimulată plăcere a. jocului: M onica P ăşcu ţâ (V eta), Io a n a B ogâtean (Ziţa), E m ânuel P etran (Jupîn Dumitrache), Io an A rd e lean u (Nae Ipingescu), Doru Surcel (Rică V enturiano), S o rin O ros (Chiriac) şi Pavel B arto ş (Spiridon). R egia şi scenografia acestui spectacol, care trebu ie reluat într-un cadru mai larg (ceva mai generos, decît cel oferit de posibilităţile Studioului “Radu Stanca” , de la L itere) au aparţinut lui Marius Bodochi, iar ilustraţia m uzicală lui M arius Bodochi şi Doru Surcel.

M ich ae la BOCU Fotografiile: I. PETCU

■ '' - - - . .'•nnWffiî i-'i_

"Eu, dacă com p ătim eşte şi m ad a m Ziţa la su ferin ţa m ea ...” | | F o tografie de fam ilie : to tu l e b ine cînd se term ină~cu b ine ţ

■i inii curs universitar

fpv.'snarcă de la început persoanei care a

editarea a 249 pagini unui studiu foarte larg în iii care cuprinde tot spectrul i tip de curs, foarte necesar

iin cei de la comerţ, marketing, servicii, pentru colegiu şi

ş ir putea fi utilizat de foarte in domeniul relaţiilor

Miale internaţionale, fyariţia acestui curs îie-a creat;

Rodica Frătilă:dorinţa să utilizăm cu satisfacţie*- informaţiile cuprinse în această lucrare şi să o apreciem ca atare, ca o valoare adusă învăţămîntului din ţara noastră. Capitolele, în număr de 19 şi 22 de indicaţii bibliografice acoperă un spectru larg în domeniul merceologiei' alimentare, agroalim entare ,şi : ag ro industria le , - cu toate probabilităţile unor defecte ale unor produse, fapt pentru care

MERCEOLOGII PRODUSELOR AGROALIMENTARErecomandăm această lucrare să fie utilizată a tît în protecţia sanitară cît şi în p ro tecţia consumatorului. Metodologia de lucru se regăseşte într-un caiet de lucrări p ractice , editate separat, şi pe care îl recomandăm pentru toţi cei care lucrează în acest domeniu, de carfc depinde viaţa întregii naţiuni.

Modalitatea de prezentare este excepţională. Sperăm ca mult

stimata doamnă.proT. dr. Rodica F ră tilă să poată com pleta lucrarea pentru că întotdeauna se poate com pleta o carte , cu informaţie de. pe mapamond şi cu normativele OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) care se reactualizează. anual.Documentaţia baleaza un spectru ‘ foarte larg al informaţiilor şi lucrarea este prezentată în tr-o - ' formă asimilabilă pentru studenţii

în domeniu, deoarece are o formă de exprimare deosebit de plăcută (Nu bate apa în piuă).

Inform aţiile ob ţinu te din aceste lucrări sînt utile nu numai oamenilor de specialitate ci şi unui mare număr de cititori,'' dornici de a se informa asupra normativelor economice de piaţă mondială.

G eo rg ian a C H IT T A Lect. dr. Io an D U C Â

ki, 2 7 februarie J a z z la în a lte le co te a le p ro fe s io n a lis m u lu iEco-Jazz N apocensis şi

Vctoratul pentru cultură al ~ Aiului Cluj sînt organizatorii "Mi interesant şi atrăgător CJicert de jazz , jo i, 27. jjniarie, ora 19.00, la Casa Cultură Studenţească. Cînd

^•interesant şi atrăgător m ă; Mese nu numai la programul. ''sine al serii, ci şi la invitaţi. f,0gramul co n ce rtu lu i: prinde concursu l

«Mutanţilor (iniţiat, pregătit ; organizat de Eco-Jazz ;

î’ţocensis), recitalele numite ■ "•i* Big B and (d irijo r> Wesor Ştefan Vannai) şi- . j'tM Tiberian Trio (Mircea lke'ian - p ian, Cristian

Soleanu - sax şi Marta Hristea voce). La care se adaugă un alt invitat de marcă, moderatorul concertu lu i, F lo r ia n L ungu M oşu, enciclopedia jazzului rom ânesc şi in ternaţional, o prezen ţă în to tdeaunafermecătoare.- M ircea Tiberian şi Florian Lurigu sîn t prezenţi la Cluj- Napoca şi datorită cursurilor dc jazz predate la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” . -

încă cîteva date pentru dvs. M ircea T ib e ria n , p ian ist, com pozitor, profesor, a fost descoperit şi lansat de Johnny Răducanu, în anul 1974. A avut o evoluţie ascendentă, împletită

EL M ircea T iberian ~~~|prin num eroase in v i ta ţ i i 'p e prestigioase scene de concert în

ţară ş i peste ho tare , prin numeroase înregistrări şi apariţii televizate, înformulă de trio, aşa cum se va prezenta joi seara, pian-sax-voce, a lăsat o foarte bună im presie la festiva lu l in ternaţional de jazz de la Numberg, Germania. Atunci, în

■ componenţa Mircea Tiberian - ; pian, Dan Mîndrilă - sax şi Anca Parghel - voce. în prezent, Mircea Tiberian conduce clasa de jazz a Academiei de Muzică din Bucureşti ■ ': Gaio Big Band a luat fiinţă în anul 1983, la şi din iniţiativa inim osului p ro feso r Ştefan Vannai. Debutul a avut loc un an mai tîrz iu ,- 1984, pe scena

festivalului sibian. Din acel an, - Gaio Big Band a devenit o

prezenţă constantă în peisajul concertistic ' rom ânesc, impunîndu-se prin sonoritate şi coeziune. Toate purtînd am prenta se r io z ită ţii profesorului Ştefan Vannai. .

Concertul de joi seara se bucură de ; a ju to ru l unor generoşi sponsori: V iking, Casettaro Recording Media, Radio Tel, S & V, R otir, A lfasoft, CD R adio, restauran tu l “C ezar” ... şi c o tid ian u l “A d ev ă ru l de Cluj”, cu două premii pentru debutanţi. ,D e m o s te n e S O F R O N

ctualitatea*culturalam*MÂctualitatea*culturală»fiJ?Actualitatea culturală m i m a m(Vn

R e c i t a lAstăzi, : 25

februarie a.c.; la ora , 18,30, în Sala Studio

. '•foniei dc Muzică “Gh. ■ J J v« avea loc recitalul » ld c D a n GADEA - oboi'

MUREŞAN - pian. J.S. Bach - Sonata

* în sol minor BW V; s, \C. Saint-Sacns - Sonata ■ « oboi Op. 166; A. Pasculli

pc o temă din opera > r ita ” dc G. Donizetti;'

BJC□

Fantezia pastorală.^ “lesic programai în cadrul

' a XXXI I-a Stagiuni dc ::ki

î * * i w ncerte a Academici ■lc* din Cluj-Napoca.

Prezentare de carteM îine 27

februarie, ora 13, la F ilia la M ărăşti a Bibliotecii Judeţene

“O ctavian G oga” din C luj- Napoca (str. A. Vlaicu nr. 71) va fi prezentat volumul “Târziu de to am n ă” . P o e ţi i , p a ro d ii, epigrame (EDP, R.A., Bucureşti» 1995) al lui Ioan POP - poet, epigram ist, pub lic is t şi... bibliotecar la biblioteca amintită, coordonator al secţie i de “C olecţii specia lc” şi al Cenaclului epigramiştilor clujeni “Satiricon”. Cu aceeaşi ocazie va avea loc şi o întîlnire cu scriitorii Constantin Cubleşan, Negoiţă

Irimie, Gabrieîa Groza Genţiana, Eugen Albu, Marian Popescu şi Vasile B. Gădălin care, alături de Ioan Pop, vor citi din creaţiile lor.LIGA NAŢIONALĂ PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ

(LINIE). anunţă

Concursul naţional pentru cel mai frumos poem închinat

UNITĂŢII EUROPENE Poem ul va fi lim ita t la

maximum 3 f pag in i dactilografiate. ■ .

Plicul cu menţiunea “Pentru ' Concurs” se va trimite pînă la

data de 15 aprilie 1997 la LINIE

(Univ. “Babeş-Bolyai”), str. M. Kogălniceanu nr. 1, Cluj-Napoca 3400. Premiile şi menţiunile vor fi acordate cu sprijinul financiar al Fundaţiei SOROS. -

Rezultatul concursului se va anunţa în mass-media în termen de 30 zile.

BIROUL EXECUTIV LINIE Curs de radiestezie

Societatea Română de Radiestezie începe o nouă serie de cursuri, gradul I, la adresa: str. A. Vlaicu nr. 1 (P-ţa Mărăşti, lîngă sensul giratoriu), etaj I, sala de şedinţe. în perioada 25 februarie - 1 martie a.c. au loc măsurători în vederea acceptării; la curs, la adresa de mai sus.

Cursul va avea loc în perioada:3 -8 m artie 1997 - teorie gradul I; 10 -1 5 m artie 1997 - practică gradul I. Informaţii suplimentare la numerele de telefon: 41-46-, 23, de luni pînă vineri, între orele 7-15; 13-16-48, în f ie c a re 'z i , . între orele 7-22.

U n iv e r s it a t e aP o pu l a r a

Din programul zilei de azi: la ora 17,30 expunerea: “Vechii sumerieni”. Prezintă prof. univ. dr. George Petrescu; la ora 18,30 expunerea pe tema unui Proiect de lege antifumat al Ligii contra ' tabagismului în spaţiile publice. Prezintă prof. univ. dr. George Petrescu.

(întrebare Q

E x is tă o le g ă t u r ă

în t r e b o a lă , c a r a c t e r

ş i d e s t in u l o m u lu i?

Tratarea diferitelor boli a ajuns în timpurile noastre la o mare diversitate de surse şi modalităţi terapeutice. Medicina nu mai este singura' cale pentru vindecare. Să menţionăm doar tratamentul naturist, bioenergia etc. O carte de 197 pagini, relevă noi teorii, dar şi practici, într-un orizont terapeutic inovat, aspecte interesante în terapeutica actuală. Este vorba de volumul “K arm a” sau Armonia dintre fizic, psihic şi destin , de S.N. Lazarev (Editura Moldova- Iaşi). C artea - spune prezentatorul ei - “este o p ledoarie convitagătoare p e n tru în to a rc e re a la valorile p rim o rd ia le ale eticii ţi moralităţii, întrucît ig n o ra re a a c e s to ra constituie cauza principală a recrudescenţei bolilor şi nenorocirilor” : . “Omul nu se identifică doar cu organul fizic, ci rep rezin tă o structură cu m ult mai complexă, în care fizicul este . doar o '.'singură componentă (şi poatenu cea mai; . im portantă).’ Interdependenţa dintre fizic, psihic (atenţie) şi destin este s u s ţin u tă , cu argum ente convingătoare şi mai ales reale”.... A utorul relevă că în

procesul terapiei pacienţilor a constatat- că “b o a la , ca rac te ru l şi destinul se găsesc în t r -u n fel de in te rd e p e n d e n ţă şi că a c ea s tă co n ex iune este ex trem d e v a r ia tă ” . în concepţia .au toru lu i, organismul uman este “un sistem un ita r în , care sănăta tea , destinu l, caracterul şi psihicul sînt ijid iso lub ile” . Cu alte cuvinte, boala reprezintă unul din m ecanism ele spiritului; Corpul depinde de sp irit şi . în acelaşi timp influenţează spiritu l. De aceea, ac tu l terapeutic trebuie înd rep ta t asupra trupului şi asupra sufletului, în plan filosofic, “rădăcinile prim ejdiilor se găsesc în lipsa de înţelegere, a lumii, în comportamentul greşit care duce la ruinarea noastră din interior". Autorul cărţii descoperă în tr-un caz particular, cauza unei boli: “Egoismul exacerbat şi o ten d in ţă extrem ă spre avantajele materiale erau motivele u n o r ,boli aflate într-un stadiu incipient” .

Dar unde începe procesul devierii spre boală? Sub impresia' lecturii cărţii lui Lazarev, personal cred că în lipsa de , " acordaj şi continuitate dintre simţire, gîndire şi lim baj. Orice “obstacol” între aceste trei trepte ale comportamentului uman poate provoca devieri psihice şi de aici şi organice., Da! Poate ex is ta o legătură între boală, caracter

- şi destin (predestinaţie)! într- adevăr, mulţi oameni merg, conştienţi, sau inconştienţi spre deviere, datorită unui m ecanism sp iritua l defectuos.

E m iliu D R A G E A

l A D E m R U L cfle Clajf O M U L S I S O C I E T A T E A marţi, 25 februarie 1997 (6

P e n s i o n a r i i -

in

Avalanşei de preţuri care ne-a asaltai în ultimul timp, pensionarii bolnavi (şi marea majoritate a acestora suferă de o afecţiune sau mai multe), trebuie să facă faţă şocului scum pirii medicamentelor. Veştile pe care le prim im sînt alarmante. Un adevăr este pur şi simplu dramatic: dacă nu se vor lua m ăsuri urgente, care ; -să reglem enteze situaţia indexării medicamentelor, zilele multor pensionari vor fi scurtate de încetineala cu care se aplică unele măsuri de protecţie socială, anunţate de actuala guvernare.

”Atît eu, cît şi soţia mea, ne scrie A lexandru M ureşan, 78 de ani, dom iciliat în B -dul 21 Decembrie 1989, nr. 34, ap.11, sîntem cardiaci. Mai avem şi alte boli. Soţia suferă de card iopatie ischemică, astm bronşic, reum atism , gastrită , dereglarea echilibrului etc. A fost internată în repetate lînduri la clinicile medicale I şi III. Cu această ocazie i s-a stab ilit şi m edicam entaţia pe care trebuie să o urmeze. Dar nu este posibil să respecte tratam entul ind icat. E xplicaţia este sim plă: preţul m edicamentelor a urcat atît de mult îneît nu ne putem perm ite să le cum părăm . D upă no ile p reţuri, un V singur medicament din cele multe absolut necesare ajunge să depăşească sum a de100.000 lei, adică întreaga compensaţie practicată pînă acum. Nu rămîne decît o soluţie: să reduci dozele şi să renunţi la unele dintre medicamentele recomandate. Pensiile de abia ne ajung să ne ţinem zilele, fireşte la un nivel minim.

Recent s-a anunţat şi dublarea p reţu rilo r la medicamentele româneşti. Concomitent, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii a anunţat că se află încă în s tu d iu . posib ilita tea majorării compensaţiei în raport cu creşterea preţurilor medicamentelor. Mă întreb ce se întîmplă cu noi, dacă valoarea medicamentelor de care avem nevoie, cum este cazul meu, depăşeşte suma totală a com pensaţiei practicată acum şi pensiilor noastre actuale?”. -

Din nefericire, în situaţia familiei Mureşan sînt alte mii de pensionari care se confruntă cu greu tăţi inimaginabile. Situaţia este cunoscută, num ai că percepţia accstei zbateri disperate a pensionarilor de a mai trăi o zi este făcută prin filtrul tradiţionalei noastre birocraţii. Progra­mul de protecţie socială este definitivat şi s-a promis ferm aplicarea acestu ia ,, (ară întîrzicrile intervenite în aplicarea unora, care nu suferă amînarc. Cu durere nedisim ulată , m ulţi pensionari ne în treabă, zilnic, daca cci dc vîrsta a treia sînt condamnaţi să moară cu zile. fau putem dccît să transmitem această întrebare cclor în drept să răspundă prin intermediul ziarului. Ion RU S

C Răspundem cititorilor) 'Predarea silită a bunurilor r r

în tranziţie, nc relatează P.I., a dispărut la foarte mulţi oameni buna credinţă, onestitatea. Deşili sc încredinţează bunuri de valoare penlru a-şi rezolva interese importante, nu vor să le mai restituie. Ciudat este faptul că nu mai recunosc nici actele pe care le-au semnat şi prin care şi-au asumat obligaţia să respecte c lauzele asupra cărora s-a convcnit. Eu mă aflu în această s itua ţie , onorată redacţie, mărturiseşte P.l. şi vreau să aflu, în cc mod mă pot adresa ju s tiţie i pentru recuperarea mişcătoarelor ?

.- Legiuitorul a prevăzut aceste situaţii, domnule P.l. şi a dispus instituirea unei PROCEDURI DE PREDARE SILITĂ a mişcătoarelor. Astfel, potrivit art. 572 cod procedură civilă, dacă partea condamnată a restitui nişte lucruri mişcătoare nu voieşte a le da în termenul prescris de judecată, nici a doua zi după som aţia ce i se face prin executorul judecătoresc, predarea acestor obiecte către proprietarul lor se va face prin puterea şi autoritatea publică. Pe lîngă procesul verbal ce executorul judecătoresc va încheia pentru luarea ob iec tu lu i din mîna datornicului, el va face un alt proces verbal prin care se va constata câ aceste bunuri s-au predat proprietarului. Acesta va iscăli acest ultim proces verbal, care se va depune la grefa instanţei de judecată. Dacă partea condam nată a ieşi d in tr-un mişcător sau a lăsa posesia unui nem işcător sau â-1 preda proprietarului nu voieşte a lăsa imobilul în termenul însemnat la judecată, nici 8 zile după somaţia ce i se va face, ea va fi gonită cu puterea şi autoritatea publică şi nem işcătorul se va preda proprietarului său. Acela care are titlu executoriu de punere în posesie se va îndrep ta la judecătoria unde este aşezat

imobilul şi judecătoria va însărcina pe un executor judecătoresc ca singur sau însoţit de un judecător să meargă la faţa locului spre a executa predarea mişcătorului. Executorul va putea lua cu sine şi agenţi poliţieneşti,

■ după trebuinţă. Executorul va soma pe parte a ieşi de îndată din imobil şi nevoind, va încheia proces verbal de împotrivire a sa, procedînd în urmă cu ajutorul forţei publice la depărtarea lui din imobil şi va declara pus în posesia bunului pe cel în drept. Dacă partea lipseşte de acasă sau nu voieşte a deschide uşile, executorul judecătoresc se ‘va însoţi în toate cazurile, de un ofiţer de poliţie ori de un ajutor al său. Unde nu sînt ofiţeri de poliţie va fi însoţit de primar ori de ajutorul său. Dacă bunurile mobile ale persoanei condamnate nu sînt urmărite pentru datorii,

, executorul va proceda la scoaterea mobilelor pe stradă sau pe calea publică. Şi dacă partea condamnată lipseşte de acasă şi nu e de nimeni reprezentată, se va pune un custode la aceste mobile cu plata de la proprietarul lor.

Se va face un proces verbal despre toate operaţiile din faţa locului, precum şi despre predarea im obilului în posesia proprietarului său. O copie de pe acest proces verbal se va lăsa atît la partea izgonită din imobil, cît şi la proprietarul pus în posesie. El se va iscăli de toate persoanele ce au luat parte la executare, precum şi de părţi. Dacă acestea nu vor voi, sau nu vor putea să iscălească, se va face vorbire în procesul verbal.- Originalul acestui proces verbal se va depune la judecătoria care a încuviinţat e ţeciitarea. Toate cheltuielile de'executare cad în sarcina deposedatului. Psihologia pe care o trăieşte acesta în timpul executării este greu de prins în cuvinte.

J u ris t, Io n G H E R C IO IU

Gheria: V e t e r a n i i d e r ă z b o i a u s e d i u p r o p r i u

In ultimii ani şi în paginile ziarului "Adevărul de Cluj” am ridicat problema lipsei de spaţiu pentru sediul filialei Gherla a Asociaţiei veteranilor de război. Mult timp, cei care au luptat pe front pentru independenţa şi libertatea ţării au fost nevoiţi să stea chiar şi iama pe coridorul Primăriei, edilii locali neasigurînd un' birou pentru buna desfăşurare a întregii activităţi organizatorice. ■ v

Recent, şi veteranii de război din oraşul Gherla au un sediu corespunzător. Prin grija actualului primar al urbei de pe Someş, în; clădirea Consiliului local s-a amenajat un frumos birou, unde cei 1100 de membri ai filialei au condiţii dintre cele mai bune pentru organizarea şedinţelor şi mtilnirilor periodice. în zilele de primire, este o mare afluenţă în incinta sediului, avînd în vedere că la această filială sînt arondate nu mai puţin de 17 comune de pe valea Someşului Mic. Vin aici cu diferite probleme şi cereri atît veteranii de război, cît şi văduvele acestor bravi viteji, care au luptat pe frontul ţării.

Deci, veteranii de război din Gherla au fost repuşi în drepturi. Sediul oferit de Primăria locală constituie un frumos cadou oferit oamenilor de. vîrsta a treia, care au cunoscut vremuri grele în timpul războiului.

S ZE K E LY Csaba

Băncile - mai aproape de clienţi

A crescut semnificativ, în ultimii ani, numărul băncilor comerciale din România, inclusiv cel al sucursalelor şi filialelor unor bănci străine. Paralel cu aceasta, băncile româneşti şi-au dezvoltat reţelele prin creşterea num ărului sucursalelor şi filialelor. Aceasta pentru a servi mai prompt clientela. In acest sens menţionăm deschiderea în .comuna Gilău a unei filiale a Băncii Agricole, cu scopul de a fi mai aproape de clienţi. La festivitatea care a avut loc vineri,

21 februarie, au participat reprezentanţi îi Centralei băncii şi ai Sucursalei Cluj a BA. invitaţi de la alte bănci din Cluj-Napoa conducători a i un o r societăţi comerciale, diverselor instituţii. Sediul noii filiale este ca mai frumoasă şi reprezentativă clădire din Giib realizată de cunoscuta firmă de construcţii S.C "NAPOCA” S.A., care este executantul um alt obiectiv măreţ: sediul Sucursalei Cluj i Băncii Agricole. Foto: Ion PETCf

R ă c n e t u l f u r n i c i iStagiatura liberalizării

Privită din toate cele cinci puncte cardinale (al cincilea aparţine iniţiativei private), liberalizarea cu noaptea-n cap seamănă at aspectele sale esenţiale de spectacol economic, cu NEP-ul bolşevic, capitalismul voios, aprobat de Lenin şi sugrumat apoi de Stalin,\la momentul hotărît dinainte.

Lupta se va da, cu siguranţă, între cei foarte bogaţi, încrezători în puterea lor financiară, vag controlată pînă acum, şi bogaţi care vor face front comun, îşi vor sindicaliza forţele pentru a izbi berbeceşte în pîntecul moale al crocodilului. -

Săracii, majoritatea, se vor înghesui sub umbrela protecţiei sociale, purtrnd coşurile de măsuri (fiind multe, clasica pungă'de nailon nu mai satisface), aşteptând ca acest coş să se umple cu rezultate, . unele necesare supravieţuirii stricte şi zilnice. • .

în atari condiţii, ~ obrazul democraţiei nu e prea frumos, ba pe alocuri inspiră antipatii declarate, ori expiră nostalgii tîmpite.

îngrijoraţi cumplit, şi pe bună- dreptate, sînt şomerii de azi şi şomerii de mîine. Privatizarea a' încercat în şapte ani să participe la raliul tranziţiei cu frîna de mînă trasă; competitorii vecini se află

în acest concurs departe deja :, nu este vorba sări ajungem din urmă, dar am mai auzit asemenea nerozii, problema e să ne ajungem şt pentru asta martiriul majorităţii se va derula implacabil, cu căzuţi, îngenunchiaţi şi mai-departe-‘ mergători. ■, /•

Convulsiile create de noul ‘program se vor vedea limpede şi tranşant, mai ales în lumea bancară, unde se stă cu ochii la cursul dolarului, devenit argint viu, ca la mîinile iluzionistului David Coperfield, dar nimeni nu e interesat cum scoate iepurii din joben, ci de cum arată iepurele valutar.

17 februarie (tot 17, asta o fi cifra noastră norocoasă?) rămîne, vor, nu vor unii, pagină de istorie; societatea e un muşuroi stîtnit, unii sînt siguri că vor răcni politicos ’’bingo’’l,alţii vor striga şi ei, dar "sictir"...

De-abia acum se vor vedea toate găurile urîte din fagurii structurii sociale: acolo, de tinde viespile şi urşii s-au hrănit, a rămas locul gol.

■Preşedintele, Primul-Ministru, Guvernul şi bravii noştri aleşi în senat şi parlament (încă în rodaj) trebuie să înveţe temeinic apicultură socială şi să dea albinelor ceea ce este al albinelor...

' C o rn e l U D R E A

în cartierul Gheorgheni: ; U n n o u t îr g d e m a ş in iLa ultima şedinţă a Consiliului

local, în urma unor dezbateri aprinse s-a hotărît ca în cartierul Gheorgheni, str. .Tineretului, nr. 63, pe o suprafaţă de 3.000 mp, să fie organizat un tîrg de maşini. Capacitatea acestuia va fi de trei sute de m aşini. A sociatul Consiliului în această “afacere", pe o durată de 10 ani, este Şcoala. de instruire a conducătorilor auto amatori “Alfa”. Argumente şi con traargum entc aduse la amplasarea unui tîrg în cartier au fost cu prisosinţă.

O parte dintre consilieri s-au opus vehement organizării unui astfel de tîrg într-un cartier. Dl Ioan Deac, consilier PL ’93 a adus am inte că anterioarele proiecte pentru organizarea unui astfe l de tîrg , prevedeau o suprafaţă de 10.000 mp şi nu mai puţin. Dar acesta nu a fost un

argument forte pentru susţinătorii hotărîrii. Consilierul PSDR, Ioan • Pop, s-a arătat preocupat de problema ecologică în acea zonă. Ca urmare, a cerut întocmirea unui studiu de impact asupra* mediului, care să arate efectele • poluării în zonă. Probabil, domnia sa consideră că acest studiu este suficient pentru depoluare. Consilierul UDMR Miko Laurenţiu a încercat să-şi lămurească colegii că astfel de tîrguri sîn t organizate în extravilan. Exemplul dat a fost cel al Braşovului, care are tîrgul la 14 kilometri de oraş.

Primarul Gheorghe Funar a insistat asupra necesităţii decongestionării circulaţiei în zona Bucium, aceasta fiind o ocazie bună. Lucru cerut de către locuitorii din zonă, la “maratonul" cu asociaţiile de

locatari din cartierul Mănăştur. Vorba consilierilor, “de ce să nu aruncăm pisica cît mai departe de Bucium”. Un alt motiv pro a fost şi organizarea unui sistem de instruire a elevilor pe teme de circulaţie,' stimulînd orgoliul clujenilor, pe motiv că dejenii le-au luat-o deja înainte. în concluzie, după opinia sa, “avem de cîştigat cu toţii”.

în contractu l de asociere, societatea “Alfa” se obligă să am enajeze şi să realizeze investiţiile necesare pentru organizarea tîrgului, să asigure personalul necesar administrării tîrgului şi a cartodromului, să amenajeze un- poligon special pentru activităţi şcolare, să pună la dispoziţia ACR filiala Cluj, în zilele în care se desfăşoară com petiţii sportive, partea aferentă acestora. Lista

obligaţiilor continuă, de data aceasta cu trei puncte care vizează Consiliul local. Pe lîngă cele trei procente c ît revin Consiliului local din încasări, SC “Alfa” se obligă să întreţină întreg parcul de maşini al acestuia şi -să asigure tarife reduse pentru obţinerea perm isului de, conducere, pentru sa la ria ţii Primăriei.

într-adevăr, în urma acestei asocieri, precum spunea şi dl Funar, Consiliul local are numai de cîştigat. Dar numai şi numai acesta I Dacă locuitorii din acea zonă ar avea şi ei reduceri la şcoala de şoferi poate ar suporta mai uşor consecinţele amplasării tîrgului de maşini. în cele din urmă, cu 21 de voturi, hotărîrea a fost aprobată.

L u m in iţa P U R D E A

I n e x a c t !Atît "Adevărul de CI®

cît şi "Mesagerul transihc de săptămînă trecu*.; anunţau ca p e ce: senzaţional că la Prefecţi, judeţului Cluj, s-a furat, autorul, dine a ltu l , ui; dintre salariaţii aces instituţii.7 Inexact! De Ia Prefecţi judeţului Cluj nu s - a nimic şi deci nici un salaî a l Prefecturii n -a ft implicat într-un asem et caz.

Ceea ce s-a scris în prf locală este o denaturare rea lită ţii, o cri necunoaştere a o rg an u i administraţiei publice de noi din-ţară.

Am tăcut aceste preciz. deoarece aş dori să cuncas toată lumea, dar mai s! unii "gazetari” , că confundă cele două instifc ce sălăşluiesc în aceea clădire din Cluj-Napcc; Prefectura şi Consili. judeţean.

Furtul cu p ric in a s- produs acolo unde s-

. întîmplat ceva ruşinos şi ’ urmă cu doi ani şi ca ! acum , aceleaşi doi publicaţii au pus faptul j seama salariaţilor Prefectc judeţului Cluj.. Cazul de mită de aer: doi ani şi furtul de acum» avut loc la Consili judeţean, instituţie ce ocro parte a clădirii Prefect: şi în ambele cazuri au fc im plicaţi sa la ria ţi Consiliului judeţean şi nn Prefecturii.

Am considerat de dator; mea ca salariat al Prefectur să asigur pe toţi cei ce nw întrebat dacă este adevăn că la Prefectură s-a furat, i nu este adevărat şi aş di ca cei care au ser) informările şi chiar Păliţi să fie mai atenţi pe viitor ş poate, n-ar strica dacă ar o cu mai multă atenţie Lee1 nr. 69/ 1991, de organiză a administraţiei publice, ii felul acesta avi» posibilitatea a nu mai fav să planeze ruşinea asupi unor salariaţi oneşti.

Rem us T IVA D A !

( 7) marţi, 25 februarie 1997 n r BM* f M g*ETA T E nj;j-NAPOCA:luntvincri*-16iÂnbâtăSLl4itd/6x 19-73-04;ŞUBREDACŢIATURDA; • M J H k iC luni-vineri 8-16; tel/fax3M3-23;SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri X-lG;tt;l fax21-W)-75.

ADEVARUL d e O B u i

C O M P A N I E M U L T I N A Ţ I O N A L A

o p e r în d în d o m e n iu l in d u s tr ia lANGAJEAZĂ

. IN G T 1V R R ST ID fV RProdusele şi serviciile pierite de companie au nevoie de sprijinul unui profesionist cu

experienţă practică şi chiar ştiinţifică. Rolul său este de a asigura suportul tehnic al activitătii yU vînzare, a determina şi a rezolva rapid şi corect problemele tehnice ale clienţilor

4 ? Candidatul ideal este posesorul unei.diplome în domeniul ingineriei sudurii şi probabil al ailor atestate în acelaşi domeniu, şi are cîţiva ani de experienţă practică în domeniul sudurii şi tăierii metalelor. Pe plan personaj, înţelegerea necesităţilor, comunicarea şi negocierea nu reprezintă o problemă. Buna cunoaştere a limbilor engleză şi franceză este necesară. Este dispus să călătorească şi să se; adapteze unui program flexibil. . . • ' •

Persoana selectată va beneficia de excelente oportunităţi de dezvoltare a carierei profesionale, pregătire tehnică adecvată, precum şi un pachet salarial atractiv.

Candidaţii sînt rugaţi să trimită cererea împreună cu un CV, o fotografie şi un număr de I telefon pentru contact, pe adresa: \ v ' X ; . , " ; • ' ^

I ' . C LUJ, OP. 1 CP. 1259Cererile vor f i tratate cu strictă confidenţialitate. ' "B96203)

Eu suntEP 1050/1080

(15-18 copii/minut)

Sunt antrenat să surprind prin performanţă. Preţul* meu nu vă loveşte sub centură, înving orice adversar.Sunaţt-mă! Veţi câştiga alături de m ine.,

CLUJ: Tel: 064/19.93.22, Fax: 064/19.90.36 . ORADEA: Tel/Fax 059/13.18.73

Tel: 059/43.62.81 , -lynM^i-r-A ' DEJ:Tel:064/43'21'29 -MIIMULIA BAIA MARE: Tel: 062/42.37.75 :

"Ofertă excepţională până la 31.03.1997.ST

■ I N A T E N U A .

P O S E S O R I L O R D E A U T O V E H I C U L E"Persoanele fizice şi cele juridice, care deţin autovehicule ~

supuse înmatriculării în România, sunt obligate să le asigure pentru cazurile detrăspundere cîvilmcă urinare a pagubelor-

'produse prin accidente ie , autovehicule pe teritoriul , României" legca n r . l 36^1995, ari 48) , *

"Primele aferente perioadei I aprilie-3 / decembrie 1997 se vor plăti până ta data de 31 martie 1997. h cazul neachitării

da scQdenţăwprmelarrâeiinătarulaUtoMhiculuhtVeste'/ ' neasigurat." (If.G: tir, 1259/1996, art. 2) , ;

Penlru a nu ti în această situaţie neplăcută,,, î;. vă informăm că,

pentru prima dată aveţiposibilitatea de  A L E G E societatea ‘

la carc doriţi să vă asiguraţi.Societatea de Asigurare Reasigurare•V-- A R D J f r

este prim a societate;private autorizată să practice

ASIGURAREA OBLIGATORIE DE RĂSPUNDERE CIVIIA AUTO

E s t e t i m p u l s ă a l e g e ţ i ! 1Noi vă aşteptăm la sediile noastre din toate judeţele ţării. £

7 Informaţii suplimentare la sediul societăţii din 'Cluj Napoca, str. Samuil Micu nr. 7,tel: 064 -194261, fax: 064 -198266.INVESTIŢI PENTRU SIGURANŢA DUMNEAVOASTRĂ!

y i m v .

ADEVĂRULd e C l u j

/frC u m p ă r

M IE R E D E A L B IN E

la preţ foarte avan tajos. s

T e le fo n J 0 6 4 /2 1 5 0 0 6

F I R M ACONSTRUCTII• *

. execută lucrări dc acoperituri . ţi mansardâri.

Tel. 18 .93 .98 după ora 18. I

Fondul National de Investitii

vă propune trei paşi s p re c lip e d e re la x a re

/ \ c u m , c i t in d a c e s t a n u n ţ , a ţ i f ă c u t d e j a p r im u l p a s s p r e o v i a ţ a m â i r e l a x a t ă . C u m o m a r e p a r t e

d in r e l a x a r e a d u m n e a v o a s t r ă v in e d in s i g u r a n ţ a e c o n o m i i l o r b i n e p l a s a t e , d a ţ i - n e v o i e s ă v ă

î m p ă r t ă ş i m d in e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă . -

B a n i i a u o v i a ţ ă a lo r ş i v a l o r e a z ă m a i m u l t d a c ă s e m i ş c ă . D a c ă d i r e c ţ i a u n o r a f a c e r i r e n t a b i l e le

e s t e a r ă t a t ă d e s p e c i a l i ş t i b i n e p r e g ă t i ţ i , s e p o t m i ş c a nriai b i r ie d e c â t i c r e d e ţ i . D e a c e e a v ă in v i tă m c a

a l d o i l e a p a s s ă - l f a c e ţ i î n b i r o u l n o s t r u u n d e t o a t e n e lă m u r i r i l e v ă p o t fi c l a r i f i c a te . -

r e l d e - â l t r e i l e a p a s e s t e d e c i z i a d u m n e a v o a s t r ă d e a v ă r e l a x a , l ă s â n d m u n c a p e s e a m a n o a s t r ă .

£»*»«

F O N D U L N A T IO N A L DE IN V E S T IŢ II

‘ . în 1996 unitatea de fond FNI a crescut cu 125,11%. •. '

v „ - . F°ndul Naţional d e Investiţii. Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A et 2 sector 4 Bucureşti M - ’KV)este administrat d e S O V INVEST SA Bucureşti. Societatea depozitara este B an ca Anrioni . ror^.iwcure?lH. tel. 330 5470

______ . - “ Agncofa S.A Performanţele an teroare alo fondului nu reprezlntâ o garanţie a randam entului vi.Tor.

A D E V A R U L n W W D M CTIIJ-NAPOCA:Iuni-vincri8-16;sîmbă(â9-H;tel/faxl9-73-04;SL'nREl)ACŢIATI,'RI)A: £843* f f v B lB P i Epm*M ^ i # a / C r luni-vineri 8-16; (cl/fax 31-43-23; SIJTCREDACŢIAPEJ: luni-vineri 16; 1 el/fax 21-60-75.marţi, 25 februarie 1 9 9 7 ~ ^ p

C O M A T S .A . S A T U M A R E— Str. Magnoliei nr. 51 - 3900 - Satu Mare - România —

Telex: 38244; Fax: 061-761850; Telefon: 061-741750 BANCOREX SATU MARE Cont. 300825025600500007

VĂ OFERĂ f O GAMĂ COMPLEXĂ’ V DIH’UODIJSE: '

C O R N I E R :16X16X3 OL 37; 20X20X3 OL 37; 25X25X3 OL 42; 30X30X4 OL 37; 35X35X4 OL 37; 40X40X4 OL 37-1N; 45X45X4 OL 37-1K; 50X50X5 OL 37-1N; 60X60X6 OL 37-2N; 75X75X6 OL 37; 80X80X6 OL 52-2K; 80X80X8 OL 37-2K; 80X80X10 OL 37-2K; 90X90X6 OL 37; 90X90X9 OL 37-2N; 100X100X8 OL 37; 100X100X10 OL 37-2K; 100X100X12 OL 37-2K; 120X120X12 OL 37-2K; 130X130X15 OL 37; 150X150X12 OL 37; 150X150X16 OL 37;

O Ţ E L R O T U N D :F114 OL 37; 16 OL 37-1N; 18 OL 37; 22 OL 37; 24 OL 50; 25 OL 37-1K; 28 OL 37; 30 OL 37; 33 OL 37-1K; 35 OLC 45-T3; 36 OL 37-1K; 40 OLC 20; 42 OLC 25; 45 OLC 35; 50 OLC 25; 53 OL 37; 56 OLC 35-T3; 70 OLC 15; 75 OLC 35; 80 OL 42-1K; 80/75 OLC 35; 100 OL 37-2K; 100 OL 42-1K; 100 OL 44-2K; 100 OL 52-3K; 100 OLC 20; 100 OLC 25;-100 OLC 35; 100/95 OL 44-2K; 110 OL 37-2K; 110 OL 52-3K; 110 OLC 25-T3; 110 OLC 35-T3; 110 OLC 45; 110/105 OL 37-2K; 120 OL 52-3K; 120 OLC 35-T3; 120 OLC 45-T3; 130 OLC 25; 130 OLC 45-T3; 140 OL 42; 140 OL 52-3K; 140 OLC 45-T3; 145/140 OLC 35; 1500L 37-2K; 160 OLC 45-T3; 165/160 OL 52-3K; 175/170 OLC 45; 180 OL 52; 220 OLC 35; 240 OLC 60; 250 OLC 35; 260 OLC 35; 260 OLC 45; 260/250 OL 52-3K;

T A B L A D E C f l P f l T f S :0,5X1000X2000 A2N03; 0,7X935X1560 A3K-01; 0,7X975X2000 A3K-01; 0,7X1000X2000 A2K-01; 0,8X1400X1800 B l; 0,8X960X1390 B1; 0,8X1300X:1440 B1; 1XLFX2000 B1; 2X1000X2000 A3N01; 2,5X1000X2000 A3N01; 2,5X1000X2000 B1A1; 2,5X1260X2000 A2K03; " '

BLC: 40X4 OL 37-2K^ ' BANDĂ LAMINATA LA RECE:0,5X15 A3N03; 2X30 A2N03; 2X20 A2N03; 1,5-2X40 A2N03; 1,5-2X45 A2N03; 1,5X50 A2N03;CORNIER ÎNDOIT: 25X25X2 o l 37; 25X25X3 OL 37: 30X30X3 OL 42; 35X35X3 OL 37; 40X40X3,5 OL 37; 40X40X4 OL 37; V .PROFIL INP: 80 OL 37; 100 OL 37-

2N; 120 OL 37-2N; 140 OL 37-2K; 160 OL 37-2K; 180 OL 37; 200 OL 37-2K; 220 OL 37; 240 OL 37-2K; 300 OL 37; 400 OL 52-3K;PROFIL SIGMA: 61X3,5 OL 37; PROFIL T: 30 OL 37; 50 OL 37-3K; PROFIL T ÎNDOIT: 30X2 o l 37; PROFIL TM: 03X2 OL 32; 08X1,5 B2N-03; 12X2 OL 32-1N; 13X2 OL 37; PROFIL CORNIER ALUMINIU: 30X30X3;TAGLE: 400X400 OLC 35; 400X400 OLC 45;

T A B L A A L U M I N I U :0,4X1000X2000 H12; 0,5X950X2000 H12 3105; 0,5X1000X2000 H12 3105; 0,7X1000X2000 H32 3105; 3X1000X2000 H14 3105; 2X1500X3000 ALMG'1 615; 4X1000X2000 H24; 1X1000X2000;

Ţ E V I R E C T A N G U L A R E :30X20X2 OL 37; 40X20X2 OL 37; 40X30X2,5 OL 37; 50X30X2,5 OL 37; 50X40X2,5 OL 37; 60X20X2,5 OL 37; 60X30X1,5 OL 37; 60X30X2,5 OL 37; 60X40X2,5 OL 37; 60X40X3 OL 37; 70X40X2 OL 37; 70X40X2,5 OL 37; 110X70X2,5 OL 37;

P R O F I L U Î N D O I T :

140X60X6 OL 37; 160X60X4 OL 37; 160X60X4,5 OL 37; 160X60X5 OL 37; 40X30X3 OL 37; 40X40X3 OL 37; 50X50X4 A 2N 03; 60X40X4 OL 37; 60X60X3,5 OL 37; 60X60X4 OL 37; 80X50X5 OL 37; 80X80X4,5 OL 37; 100X40X5 OL 32; 120X60X5 OL 44; 140X60X4 OL 37;

P R O F I L U N P :50 OL 37-1N; 65 OL 37; 80 OL 37; 100 OL 37; 120 OL 37; 140 OL 37-2K; 160 OL 37-2K; 160 OL 44-3K; 180 OL 37; 200 OL 37-2K; 220 OL 37-3K; 240 OL 37-2K;

ŞURUBURI, PlUUTE,

ŞAIBE, NITURI.

B A R E T R f I S E H E X A G O N A L E :13 OLC 45; 14 OLC 45; 17 OL 37-1K; 17 OL 50; 17 OLC 45; 19 OL 37-1K; 22 OL 37-1 K;-24 OL 37-1K; 24 OLC 10; 27 OL 37-1K; 27 OLC 45; 30 OLC 45; 36 OLC 45; 38 OL 37; 38 OLC 45; 41 OL 37; 41 OLC 45; 4 60 L 37; 46 OLC 45; 50 OL 37; 55 OLC 45;

O Ţ E L B E T O N F I :6 OB 37; 8 OB 37; 8 PC 52; 10 OB 37;. 10 PC 52; 12 OB 37; 12 PC 52;'16 PC 52; 18 OB 37; 18 PC 52; 20 OB 37; 20 PC 52; 22 PC 52; 25 PC 52;

O Ţ E L P A T R A T :18X18 OL 37-1K; 20X20 OL 37-1K; 25X25 OL 37; 30X30 OL 37-1K; 40X40 OL

37; 10x10 OL 37-1K; 12X12 OL 37-1K; 14X14 OL 37-1K; 16X16 OL 37-1K;

T A B L A N E A G R A :3X1000X6000 OL 37; 4X1500X6000 OL 52; 4X1250X6000 OL 44; 5X1500X6000 OL 42; 6X1250X5000 OL 44; 8X2000X6000 OL 44; 10X1200X6000 OL 44; - 10X1250X5800 OL 42; 12X2200X11000 OL 44; 12X1150X10300 OL 52;15X1250X6000 OL 52; 16X2500X8000 OL 37; 18X2400X9000 OL 37; 20X1500X10000 OL 37; 22X1300X11000 OL 37; 25X1500X10000 OL 37; 25X2000X12000 OL 52; 30X1300X4800 OL 52; 30X1600X2450 OL 44;. 32X2000X12000 OL 37; 35X2000X2500 OL 44; 35 MM OL 52-3K; 40X2000X6000 OL 52; 40 MM OL 44-4K; 55X1500X7000 O L 44; 63X2100X2500 OL 44; 80X1500X5000 OL 37; 100 MM,OL 37; 0 ,5X1000X2000 OL 37-2K; 0,6X1000X2000 FINISAT IA RECE; 0,8X1000X2000 OL 37; 0,8X1000X2000 OL 37; 1X900X1900 OL 37-2K; 1X1000X2000 OL 37-2K; 1X1200X2000 FINISAT LA RECE; 1,25X900X1900 OL 37-2K; 1,25X1000X2000 O L 37; 1,5X900X1900 OL 37; 1X1500X2400 FINISAT LA RECE; 1,5X1000X2000 OL 37-2K; 2X800X2000 OL 37; 2X1000X2000 OL 37; 2,5X950X2000 OL 37-2K; 2,5X1000X2000 OL37- 2K; 3X1000X2000 OL 37-2K; 3X1000X2000 OL 37-2K; 3,5X1000X2000 OL 37; 4X1000X2000 OL 37;

CABLU TRACŢIUNE FI: 9 6X19 MAT; 10ZN 6X19; 15 6X37 MAT; 11MA 6X37; 17 6X37 MAT;CUIE CONSTRUCŢII: 2,0X40; 2,6X50; 2,8X60; 3,5X60; 3,0X70; 3,0X80; 4,0X90; 3,8X100; 4,5X120; 5,0X150; ' 5,0X160; 5,5X180; 6,0X200; •,CUIE TURNĂTORIE: 2,0X120; CUIE CAP PLAT TIP A : 1,18X13; 1,6X18; 1,6X25; 1,6X30l - CUIE CAP PLAT TIP C: 2,5X30; CUIE TAPITERIE: 1,8X20; CUIE CIOC: 2,5X25; ^ CUIE SCOABE: 2,25X30;CUIE CAIELE TIP VF: 6,5; ELECTROZI SUDURĂ ; SUPERBAZIC Fl: 2,5; 3,25; 4; ELECTROZI SUDURĂ: E51B FI 3,25; 44T FI 3,25; E50 FAV. Fl 4; E50 FAV. Fl 3,25;ELECTROZI DE SUDURĂ SUPERTIT FIN Fl: 2,5; 3,25; 4: 5; ELECTROZI SUDURĂ FONTA Fl: 4;

ELECTROZI INOX Fl: 4 E 3 08 L 16 CGSÂ; ’LANŢ CU ROLE: 1X16 D; 3/4X12,7 TR; 3/4X12,7; 3/4 S;LANT INDUSTRIAL FI: 5; 7; 9; PLASĂ RABITZ: 0,8; PLASĂ SÂRMĂ SÂRMĂ MOALE ZINCATĂ Fl: 0.7;0,8; 0,9;. 1; 1,25; 1,5; 1,8r2; 2,25; 2,5; 2,8; SARMA OTEL ARC RS Fl: 2,5; SÂRMĂ MOALE NEAGRĂ Fl: 0.7;0,8; 1,2;_1,25; 1,6; 1,8; 2,5; 3; 3,5; 4; 5; SARMA NEAGRA FI: 5;SÂRMĂ GHIMPATĂ NEAGRĂ SÂRMĂ GHIMPATĂ ZINCATĂ SÂRMĂ SUDURĂ S10 FI: 2 ,5 ,3 ,25; SÂRMĂ SUDURĂ ALAMĂ FI 3: CUZN; wTABLĂ CUPRU: 1X500x2000 HA9; 2X1000X2000 HA9lTABLĂ CUTATA ALUMINIU:1X720X2000;TABLĂ CUTATĂ NEAGRĂ:

21,3X2,5 OLT 45; 21,3X3 GR.B; 25X2,5 OLT 35; 28X5 OLT 35; 34X3 OLT 35; 34X3,5 OLT 45; 42X3 OLT 35; 42X3,6 GR.A; 48X3 OLT 35; 48X 3,7 GR.B; 48X3,5 OLT 45; 48,3X5 OLT 45; 57X4 OLT 35; 60X3,5 OLT 45; 60X4 OLT 45; 70X5,5 OLT 45; 80X3,5 OLT 35-K2; 80X4 O LT 35-K2; 83X3,5 O LT 35; 95X10 , OLT 35; 102X3 OL 37; 108X3 OL 37; 108X4 OL 37-2K; 108X5 O LT 45; 114X5 OLT 35; 121X14 OLT 35; 140X5 OLT 45; 140X6 OLT 45; 159X6 OLT 35; 159X7 OLT 35; 168,3X7,1 OL 37-2K; 219X5 OL 37; 219X7 GR.B; 219X8 OL 37; 273X8 OLT 35; 273X9 OLT 45; 273X10 OLT 45; 324X8,4 O LT 45; 325X8 OLT 45; 356X9,5 GR.B.

O Ţ E L U I T :16X5 OL 37 1K; 20X4 OL 37-1K; 20X5 OL 37-1K; 20X10 OL 37-1N; 25X5 OL 37-1K; 25X8 OL 37-1N; 25X10 OL 37-1N; 30X5 OL 37-1K; 30X8 O L 37-2K; 30X10 OL 37-1N; 35X8 OL 37; 40X5 OL 37-1K, 40X6 OL 37-1K; 40X8 OL 37- 2K; 40X10 OL 37; 40X10 OL 37-1K; 45X8 OL 37; 45X10 O L 37 -1N; 50X5 OL 37; 50X5 OLC 45; 50X6 OL 37; 50X6 OLC 45; 50X8 OL 37-2N; 50X10 OL 37-1K; 60X6 OL 37; 60X12 OL 37; 60X15; 70X8 OL 37; 70X10 OL 37-1K; 80X8 OL 37; 80X10 OL 37; 80X12 OL 37; 100X10 OL 37-2N; 120X8 OL 37; 120X10 OL 37; 120X12 OL 37;

B A R E T R A S E :FI 4 OL 37; 5 OL 37; 6 OL 37; 7,13 OL 37-1K; 8 OL 37; 8 OL 37-2K; 9 OL 37; 10 OL 37-1K; 11 OL 37; 14 OL 37-1K; 14 OL 37-1N; 14 OL 50-1K; 16 OL 37; 16 OL 37-3K; 19 OL 37-2K; 20 OL 37-1K; 60 OL 37-1K; 60 OLC 15; 60 OLC 45; 65 OL 37-1K; 65 OLC 35;

6,75X960X2000; 0,75X1170X2000; 1,1X750X2500;TABLĂ CUTATĂ DECAPATĂ:1,1X750X3200 A3NO;TABLĂ CUTATĂ ZINCATĂ:1,10X1002X3200; 1X750X2000; TABLĂ ZINCATĂ:0,4X1000X2000; 0,5X800X2000; , 1X1000X2000; 1,5X1000X2000; TABLĂ STRIATĂ: 4X1250X6000 O L 37; 5X1250X6000 OL 44; 6X1350X6000 OL 37; 4X1030X2100 OL 37; _ •-TEVI PĂTRATE: 30X30X2,5 o l 37; 45X45X2,5 OL 37; 40X40X2,5 OL 37; 50X50X2 O L 37; 50X50X3 OL 37; 80X80X3 OL 37;TEVI INST.NEGRE: 3/8" NN; 1/2’ NN OL 37; 3/4" NN O L 372; 1" NN OL 37; 11/4" NN OL 37; 11/2" NN OL 37; 21/ 2" NN OL 37; 3" NN O L37; 4“ NN OL 37; TEVI INST. ZINCATE: 1/2" ZN; 3/4* ZN; 1" ZN OL 37; 11/4" ZN; 11/2“ ZN; T ZFN; 21/2" ZN; 3" ZN OL 37; 4"ZN OL 37;

9) marţi, 25 februarie 1997 PUBLICITATE CUJJ-NAPOCA:luni-vincri8^16;sîmbătâ9-14;tcI/iax 19-73-W;SliBRl'DAC7TATlJRDA! lunhv]ncri8-16;tcVfax3M.V23;SUBREI)ACŢIADEJ:luni-vincri&-16;teI/fax21-60-75.

A D E V Ă R U Ld i e CflBJj

INTERNATIONAL GLAS S.A H L 3400 Cluj-Napoca

Str. Aurel Vlaicu, nr. 1<80 Tel: 064-152626 Fax: 064-414674

geamuri izolante, asigurate (tip termopan), ş. a.

Clientul alege jca lita tea stic le i si culoarea. '

Noi oferimp rom p titu d in e, teh n o log ie şi prestaţii

la nivel european.

V ă i n v i t ă m s ă n e v i z i t a ţ i l a s t a n d u l d i n c a d r u l

t â r g u l u i A M B I E N T ' 9 7 l a E x p o T r a n s i l v a n i a

î n p e r i o a d a 2 8 . 0 2 - 0 4 . 0 3 1 9 9 7 "

CÂŞTIGA Sună ş i răspunde^ ta m trebăn de

cultură' ! - 'r generală

m i l i o n ;

N u m ă r n e lim ita t t e ^ p r e m ii m a x im e !P rem ii s u r p r iz ă îA p elab il-d in t o a t ă (a ra i

T e l e f o n u l M i l i o n a r i l o rS 500 lei / minut - Primele 24 sec. netaxabile - Folosiţi linii Internaţionala, aparat» cu taste

M A T R I M O N I A L E

INTERNATIONAL PARTNERagen ţie m atrim onia lă

ro in ân o-itiiliu n iicaută persoane scrutase

pentru căsătorii în Italia.T e l /F a x : 4 3 1 2 9 5 .

V I N Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

V S ^ ESU L^ Mobilă în ra te

fără dobîndâ!M i l P P E R l i P l i h P R E i ; i J U l |

pentru:• tin erii c ă s ă to r i ţ i • plata in tegrală • pensionari s

(III .I-N A P O C A :

♦ Piu(a 1848 nr.l Td. 437429; Tel/Fax 437430♦ Livezii 63 TeL 437444 (Zona Carbochim - Clujana).

HUEDIN: ♦ Xtr.A.Iancu nr.l. <§

Mai«âsiţi: |*AU<:HK’l ,, l ,A M '\,L A < ;|i« l.A ltA ( KT,DILl'ANT. l-a peste 3 milioane Valoare, se asigură transportul gratuit!

P R I M O R D I A L . «vînzâri-tuuipârari-închirieri, ;

Str.Braşov nr.44, teL 14-78-97.'

* l’rocasa-agenţie imobiliară. Tel. 14-04-80. (383628)

• Vînd parte le teren intravilan pe str. Odobeşti, p re ţ 70 mii tei/ mp. Tel 14-01-67; 42-07-64. (392033)

■ V înd te re n 2200 mp în G rig o rescu cu p a n tă u şo ară ideal pentru cabană, vedere spre cartie r Grigorescu, p re ţ 5 DM/ mp. Tel. 41-26-60 după ora 14. (377694)

A n m A m i n A a t e l i e r p r o d u c ţ i e A l / K l n I I V A S ‘r . p t ş u l u i m 2 7 , Q ^ - N a p o M• T e l / F a x : 0 6 4 / 4 3 5 4 1 8 ,

p r i n p r o p r i u l M a g a z i nM ă n ă ş t u r , S t r . l s l a z u l u i ( l î n g ă S e l t r o n )

MOBILÂ DE BUCĂTĂRIE MOBILIER PE BIROU

o m m - E f a » ^ r- w a a M j S E I

A n g a j ă m A R H I T S C T ş i O E M O W E B

FANTAST__tr_ Noi nu vindem

R f i m i n calculatoare’ noi vă oferim soluţii:

5x86/133 770USD1K5/100 880 USD

Vrei altceva? Avem soluţia:Str.Pavlov 16, ap.6

Zilnic: 9-17, Tel.19.58.61

CORPURI ILUMINAT

M a d e In I t a l ia

E N G R O Spreturi deosebite

Tel. 437530, 415224,018-523272

R E G IA A U TO N O M A D E T E R M O F IC A R E

C LU J-N A P O C A 1

' B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79Vinde la licitaţie publică, în conformitate cu Legea

n r .l5/1994, •'mijloace fixe propuse pentru casare, precum şi materiale refolosibile provenite clin casări. Lista integrală cu m ijloacele fixe propuse la casare se poate consulta la Serviciul Tehnic din cadrul RAT

Cluj. . ; ■ ■ . ■■■.• •

Licitaţia va avea loc în zilele de marţi şi jo i a fiecărei săptămîni la ora 9, la sediul m agaziei din str.Sobarilor nr.37, pînăTa epuizarea completă a stocurilor.

I N F O R M A Ţ I I S U P L I M E N T A R E L A

S E R V I C I U L T E H N I C , T E L E F O N 1 9 0 8 6 6 .

o a s a

SIS 3P>£3I!(StiScomision minim «.199829

SC H A ID U C S R L

CASA DE AMANETSlr.SAM UU , M ICU 12/Asl T e l . 1 9 . 6 8 . 8 8

C e l n ia i m i 0 co n i is i o n

S C M G K K 'S R tIr£

a n g a j e a z ă 1

p i e l i iŞ I M 1 8 I i ? L E C U l £ l / U î A

INFORMAŢII LA TEL. 413164.

Consiliul d e Administraţie al Asociaţiei "PRODVINALCCr

P .A .S . CLUJconvoacăA dunarea G e n era lă a m em brilor înscrişi

_Sîn as o c ia ţie , pentru data de 2 6 februarie "J/997, o ra 1 3 ,3 0 , la Casa Municipală de

Cultură C luj, P iaţa Unirii nr. 1, cu următoarea: O RDINE D E Z I:

1. M o d i f ic a r e a s ta tu tu lu i a so c ia ţie i;2 . C o m p l e t a r e a c o m p o n e n ţe i

C o n s iliu lu i d e A d m in is tr a ţie ;3 . D i v e r s e . ' m m

Cum păr firm ă fără activ itate înfiinţată în 1994. Relaţii de luni pînă vineri între orele 9-17 tel. 41-47-40. (377682) ; , •

• Vînd bar cu terasă vad bun. Tel. 17-06-91.<377759)• Vînd spaţiu comercial autorizat

vad bun. Tel,43-61-17. (377788)• Vînd en gros îm brăcăm inte

import la preţuri fără concurenţă. Str. Cosaşilor nr. 6. (383842), • Vînd sau închiriez chioşc gata. amenajat şi dotat, 30 mp, cu vad bun, în G rigorescu. Te). 42-60-63. (383897) •

• Vînd incubator. Tel. 12-76-82 (383947)

• Vînd teren tu ristic Belis. Informaţii tel. 14-28-19. (377544) \

• Cum păr teren zonă bună si garsonieră. Tel. 43-12-95. (383868)• Vînd ieftin, teren construcţii pe B-

dul Muncii. Tel. 14-50-43 (383923)• De v înzare teren , pentru

construcţii 4700 mp. Tel. 17-36-31. (377730)

• Vînd apartament 3 camere confort 1. Str. A. Vlaicu nr. 13, Bl. V3, ap. 32(392028)

• Cumpăr apartam ent 2-3 camere Mărăşti. Tel 41-37-82. (391955)

• Vînd vilă, Dîmbul Rotund, 60.000 dolari. Tei 12-44-34 orele 8-12.(391978)

• V înd/închiriez garson ieră . Tel. 069/21-53-69 seara (383823)

• Vînd două apartam ente noi, în curs de finisare, în cartieru l G heorgheni. 3 cam ere-24.000 USD, 5 cam ere - 40.000 USD negociabile. Tel. 13-41-67 orele 9-16.(377680) ;

• Vînd ap artam en t 3 cam ere ultrafinisat, parter, central, str. Buftea. Tel 15-26-43. (392037)

Listele cu numele cetăţenilor care şi-au exprimat poziţia împotriva redeschiderii Consulatului Ungariei

în Clui-Napoca se pot depune la Primărie. str. Moţilor nr. 1-3. la dl. Pălianu Pavel.

Orice alte informaţii se pot primi a->sj4- la tel. 198526 intre orele 8.QQ -16.00.

* Vînd teren pentru construcţii în Floreşti. Tel.26-5M I (383961)

* Vînd apartament două camere Gheorgheni. Tel. 14-10-12.(377672)

* Vînd apartament 3 camere. Tel. 26-57-08 Floreşti. (377717)'

* Vînd apartament 3 camere zonă verde lin iştită . Tel. 13-93-30. (377721)

* Vînd casă două camere, bucătărie, antreu, baie, pivniţă, curte. Tel. 41- 21-86.(377729) ' ' V

Vînd sau schimb cu autoturism, cabană din lemn demontabili. Tel.14-52-07.(377736)

* Vînd apartament donă camerc zona Pata. Tel. 15-63-47. (377742)

* Vînd casă în cartierul Dîmbul Rotund. Tel. 13-62-96. (377760)

* De vînzare (zona Plopilor) imobil 2 apartamente, dependinţe, 100 mp suprafaţă locuibilă, curte. Telefon 43-02-61 orele 18-22. (377775)

* Cumpăr urgent garsonieră. Tel.15-79-66.(377791)

* Vînd garsonieră confort I pe str. C ojocnei nr. 8 bl. C 14 ap. 71. (383772) .• • Vînd apartament 3 camere etaj 2, în Apahida. Tel. 23-13-20 sau 15-75- 98.(383838)

* Vînd 4 camere et. l .T e l. 14-06- 28(383839)

• Vînd apartament 1 cameră în zonă centrală. Tel. 43-12-95. (3 83 869)

• Vînd casă în Gilău. Tel. 43-05-37 (383891) - ■ ;

• Vînd 3 cam ere confort m ărit, finisat, Calea Mănăştur, preţ 27.000 DM negociabil. Tel. 42-57-51 (383904)

• Vînd apartament 2 camere et. 1 Piaţa Mărăşti. Tel. 41-24-39 orele 16-21.(383908)

• Vînd casă, curte, garaj în Turda str. A. Vlaicu nr. 23, sub preţul pieţii. Tel. 41=28-68 (383909)

• Vînd apartament 4 camere, finisat garaj încălzit, str. V iilor (Pasteur). Preţ 34500 DM Tel. 15-79-43 (383932)

• Vînd casă 3 camere Turda. Preţ 19.000 DM. Tel. 31-26-92 (383938)’

• Cumpăr 1 sau 2 camere. Plata pe loc lei/valu tă. Tel 19-42-59. (391926)

• Cumpăr 2-3 camere (schimb cu 1 cameră Para), urgent. Tel 13-69-65 (391938)

• Vînd 2 cam ere G heorgheni. Telefon 14-73-71 .(391956)

• -Vînd apartam ent 3 cam ere , poz iţie deosebită. T el 12-37-47; (391962)• Vînd apartament cu 3 camere. Tel

15-05-04.(391996)• Vînd garsonieră confort I. Str.

Stephenson nr. 1-3,ap. 22. (392013)• Vînd apartam ent 3 cam ere str.

Pata. Tel 15-59-11.(392014)• Vînd 2 camere confort-Il, 32 mp,

eta j 4 , pa rch e t, str. A lv em a , Gheorgheni, 12.000 DM. Tel 14-99- 42. (392027)

r Vînd 2 caincre fimsale, ocupabil im ediat, M ărăşti. Tel 15-37-58. (391965) . . ' •-

» Vînd apartament 2 camere confort 1 Zorilor, tel 12-06-28. (391974) • .

• Vînd 1 rem orcă auto 7 tone şi 1, r e m o rc i a u to ' 300 kg; am în d o u ă no i T el. 4^-26-44 orele 9-17. (383937)

• V înd u rg e n t 2 cam ioane R aba de 20 tone cu semiremorci frigorifice şi o com bină Classe 105 D om inato r. In fo rm aţii tel 475 V alea lu i M ih a i, ju d e ţu l Bihor. (391835)

• .Vînd R aba 101 izoterm ă. Str. Cojocnei nr. 6 bl. C13 ap. 54 Cluj. (383894)■ • V înd autocisternă Raba de 12

tone. R e la ţii la tel 17-72-13. (392005)

• Vînd nrgent Mercedes Cobra 200 D motor bob iUre buni preţ 4500 DM negociabil. TeL 18-75- 24.(377695)

• Vlnd Renault 19 TD 45.000 km an 1993 recent înscris. Tel. 43-72-30(377712)

• Vînd urgent Fiat Uno, înmatriculat, 2600 DM. TeL 41- 01-89. (377728)

• V ind F o rd O rion 1,8 diesel 1991 cu v am a p lă ti tă cu carte RAR neînm atriculat. TeL 43-02- 71.(377777)

• Vînd F iat Panda, 1991, înmatriculat, consum 4 L. TeL 13-82-43.(383864)

A D E V A R U LC l u j PUBLICITATE r CLUJ-NAPOCA; luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; ŞUBRED ACŢIATURD A: îş

t luni-vineri8-16;tc)/faî3M3-23;SlIBREDACŢIADEJ: luni-vineri8-16;tel/fax21-60-75. marţi, 25 februarie 1997 (jjj^

Ministerul JustiţieiDirccţia Generală a Penitenciarelor ,

j

P e n i t e n c i a r u l G h e r l a

AnunţJoi, 27.02.1997 va avea loc testarea psihologică pentru

toţi candidaţii care au depus cerere de încadrare la Penitenciarul Gherla. Testarea va avea loc la sediul unităţii, începînd cu orele 9,30. Luni 3.03.1997 orele 9,30 va avea loc testarea psihologică-pentru toţi candidaţii care au depus cerere de încadrare pentru Secţia Medicală Dej. Testarea va avea loc la sediul Penitenciarului Gherla.

Conducerea Penitenciarului Gherla

• Vînd Peugeot 305 SRD diesel1,4 cmc an fab ricaţie 1986 şi F o rd T ra n z it 1,6 benzină an1984 de 9 ' locu ri, neînmalriculale. Ţel. 43-02-71. (377778)

• Vînd Cielo 1500 km. Tel. 24- 35-47. (377328)

• Vînd jeep Mitsubishi Pajeră 4x4 tu rbo diesel, s ta re impecabilă. Tel. 14-17-20 între oreie 14-21. (383915)

• C um păr Dacia 1300 sau 1310. Tel. 42-68-64. (383963)

• Vînd M ercedes 240 D înm atricu la t Tel. 16-58-30.(383967)

Vînd sau schimb cu Dacia pînă Ia 5 ani vechime, VW Golf stare bună neînmatriculat, 1984. Tel 15-54-07 sau 15-77-66. (392026)

Vînd Peugeot 305 break, cu rep ara ţie cap itală ca ro se rie , sta re bună fu n c ţio n are , neînmatriculat, preţ 1850 DM. Tel 14-66-34, (392034)

Vînd Dacia. Tel 16-69-76.(392039) V "

; • Vînd Dacia 1310 an 1987 cu carte identitate. In fo rm aţii str. O aşulu i nr.110 dupăora 15. (377703)

• V înd Dac ia 1310 fabricaţie 19 89 p re ţ 3000 D M ş i D a c ia 1300 fabricaţie 1982 pret 1850 D M . Tel.17-21-45. (377708) .

• V înd V W G o lf d iese l an 1992.Tel. 16-47-97.(377723)■•, V înd Dacia 1310 an 1986. Te l.

42-00-29. (377724) ■ •• V în d R en au lt 21 G T S , 1986 ,

înmatriculat, carte de identitate. Tel.16-04-31 după ora 16. (377725) - :• Vînd sau schimb Mercedes 200 D

1978 neînm atricu lat. Tel. 14-54-53 (377734) . . . A -

• V înd A u d i 100 stare bună. Te l.14-79-10. (377743) . ^• V înd Opel Kadett 1,6 diesel 4 uşi,

stare bună, an 1986, p re t 4800 D M negociabil. Tel. 16-97-86.'(377746)

• V înd Dacia 0 km. Tel. 13-51-92; 16-72-61.(377757)-* Vînd urgent Dacia 1310 break din 1986. Tel. 19-08-56. (377758)

Vînd camionetă Mercedes 3 to ., (392010)

• V în d Ford Econovan 5 lo cu r i, 5 uş i, 1989 , în m a tr ic u la t, cu ca rte , R A R , 8300 D M ; 2 ru lo te cam p ing una în m a tr ic u la tă 1988 , una n e în n ia tr ic u la tă , 1982 , cu to a te ' do tările, 900 DM /bucata. Tel. 43-81- 75(383810}

• V înd convenabil rem orcă A ro şi te lev izo r c o lo r G rund ig . Str. Traian nr. 64.'(383865) •

• V în d B M W 323. Te l. 14 -33-94v (383890)

’ • V în d T ra b a n t. T e l: 1 2 -7 4 -8 7 (383895) ;

• V în d V W Passat ş i O p e l A s tra am bele com b i, 1992, în m a tricu la te recent. Str. Buhuşi nr. 13A. (383900)

• V în d D acia 1310 T X anu l 1988 cu carte .identita te . Com una G îrbău nr. 236 A sau td . 41-00-59. (383919)

• V înd A u d i 80,1985,1600 cm c, cu carte; B M W 528 i, 1986: Tel. 18-49- 16(383921)

Cum păr înscriere Dacia rid icab ilă /mediat, le i. 13-59-47. (38.1934) •

• V înd Opel Kadett d in 1988,1800 cmc, înm atriculat. Tel. 14-50-40; 13-38-68 (383941)

V în d B M W .3 2 0 i 1 9 84 ,4 u ş i, pe rfec t ne înm atricu la t. T e l. 17-09-18. (383948) ‘

• , V în d da c ia 1300 an 1979. C om una B a c iu s tr. P r in c ip a lă n r.

. 122. (383952) :• V înd Renault marca Rapid, 1986,

p re ţ 3200 D M n e g o c ia b il. T e l. 17- 04-40(383955)

• V în d M its u b is h i C o lt G L E i, an fa o r ic a ţie 1990,2 u ş i, în m a tr ic u la t im p e ca b il, p re t 6000 D M . T e le fo n 19-01-41 sau 15-71-24.(391917)

• V în d O pel M anta ir ije c ţie , stare foarte:bună, 2000 D M . T e l 15-85-64 (391948) . . .• j * V înd Renault 11 diesel, cu carte, 4500 D M negociab il. T e l 18-55-62. (391959) 'i V în d M its u b is h i G a la n t

în m a tr ic u la t , 3 0 0 0 D M . C a le a D o ro b a n ţ ilo r n r . 10 2 , ap. 69. (391563)

• V în d F o rd S c o rp io d in 1989 , în m a tr ic u la t recen t. T e l 14 -57-78.(391991) '

_• V în d D a c ia 1310 cu c a rte identitate d in 1989, avariată. Telefon41-62-70 dupăora 17. (391994)

• V în d Ta lbot Solara pu ţin avariat ne înm atricu la t, 1982. T e l 17-46-43

Vizionaţi o v jd e o c a s e t ă

c c* rD G h e re a n r A >fngă CLUBUL C F R i

Cele mai mjcj preţuri,

Cele mai• V înd te lev izor colo r, compresor,

lle x şi bormaşinâ; noi. Tel. 13-82-43 (383863) ■/-

• V în d c o n g e la to r A rc t ic mare,800.000 le i negociabil.lStr, A. Vlaicu nr. 60 bl. A 7 a p ;>54. (383885)

• V înd video recorder. T e l.13-25- 53 (383888) \ , . ' :v

• V înd te levizorD aew oo şi maşină de spălat Nei, noi. Tel. 18-09-69 între orele 9-17. (383942) , . ' , ■

• V în d maşină de cusut N icole ta, v id e o p la y e r nou. T e l 13 -26-22. (391958) : .

• V în d presă u le i. Tel, 17-30-27. ■ (377784). . : ,

• V în d s tru n g . T e l. 18^34-95. (383887) ’ "

• . V înd sobă de teracotă demolată. Tel. 13-20-59. (377739) '

• V în d p ian , cazan aramă penlru ţu ic ă , c o n v e n a b il. T e l. 13-62-86. (383879)

• V în d tra c to r 22 CP cu p lu g ş i benă. T e l 13-77-97 după orele 18. (39 19 73 ). , Â- . 'j! ■

•> V în d batoză B 90, tractor U 650 stab il şi presă cărămidă. feud, judeţul

: Maramureş, te l 26 A , seara (392017)

diferenţă. Relaţii la tel. 19-8594 după ora 17. (383905) ,

' • Schimb garsonieră c o n fo rt I c-u apartam ent 3 cam ere c o n fo r t I în M ă nă ştu r sau c u m p ă r 3 cam ere confort I în Mănăştur. Tel. 16-22-56. (383918). • Schim b garsonieră c o n fo rt 3 în

G he o rgh en i, e ta j 2 , cu c o n fo r t 1, suport d iferenţă. T e l. 13-24-48 între orele9-15. (383956)

Î N C H I R I E R I

• Dau în chirie apartament 2 camere îii^ valută. Ţel 17-06-25. (391998)

• D au în c h ir ie casă 2 cam ere 30 mp, str. D orobanţilor, lîngă Tribunal. Te l 14-16-46. (392002)

• D au în c h ir ie apartam ent cu 2 camere m o b ila t, cu te le fon şi garaj. Plata în va lu tă an tic ipat. T e l 15-93-19.(392006)• Dau în ch irie apartament m ob ila t

cu 2 cam ere, te le fo n , în c a r t ie ru l G rigorescu. Tel 12-43-28; 18-82'-55(392019)

Efectuez transport m j^ tone. Tel 15-54-07 sau 15-77-ti' (392025)

• Transport marfă 1 1. TtL R 30-36 (377644)

•t Dau chirie locuinţă. Tel. 19- 39-89 (377781)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19- 19-74 (383944)

• Caut chirie urgent. Tel. 19-39-89(383958) ,

• • Dau ch irie . T e l43 -00-81 . (392045) ,

• : Vînd b u că tă rie complet u tila tă şi canapea extensibilă. Tel. 14-76-23. (377402)

* Vînd pui Mastino Napoletano super. Tel 14-78-47. (391825)

• Cum păr cărţi. Tel 19-00-33. (391831)

* Vînd mobilă Iiăiţa. Tel 41-56- 04. (392038)

• C au t c h ir ie . T e l. 1 3 -51 -11 . (377299)

• O fe r c h ir ie . T e l. 1 3 -51 -11 . (3 7 7 3 0 1 ) . ,. • Caut d e în c h ir ia t garsonieră sau gazdă. Tel. 4 M 5 -5 8 . (377774)

• Intermediem ch irii. Te l 19-09-28. (390811) ; .: - >

• O fe r c h ir ie . T e l 19 -2 1 -5 0 .(392043)- • .

■ Dau în c h ir ie spaţiu 20 m p P -ţa ' G ă rii. T e l. 13 -10 -75 o ra 10-17 (383951)

• în c h ir ie z ro c h i i de m ireasă import, modele unicate. Te l 18-80-96 (391953)

• Dau în ch ir ie spaţiu ultracentral. Tel 15-79-40. (392000) .. / , a '

! Dau în c h ir ie casă 1 cam eră + depend in ţe , Curte 200 m p, pentru priva tizare, zona str. Bucureşti, Tel14-16-46. (392003) : '

• Caut pentru închiriere, casă cu 3-4 cam ere m obila te , curte+garaj sau apartam ent (et. 1-2), m obilat lux cu g a ra j şi te lefon pe te rm en lung, în G rig o rescu , A natole F ran ce , Andrei Mureşanu, Gheorgheni. Urgent. Tel. 41-11-85, 15-00-82 (377592)

• T în ă ră cau t de în c h ir ia t g a rso n ie ră sau cam eră cu in tra re separată. Tel. 41-12-70.(377752) .

• Solicit chirie. Tel. 16-58-10 (383959)

• C aut chirie. Tel 16-26-76. (391947)

telefon Turda 31-62-16. (341914)• V înd V W Transporter 1900 cmc

1985 supra înă lţa t be nz ină ş i Seat Fura 900 cmc 5 v iteze 1984 ambele înmatriculate cu carte identita te ş i în stare bună de funcţionare . Te l. 14-; 92-36. (377768), • V înd Ford Transit 2,5 D an 1990 F o rd S ie rra 1,9 b e n z in ă an 1989 M crccdcs 200 D an l9 9 0 aduse şi în m a tr ic u la te recen t la un p re t acccsibil. Tel. 43-76-37. (377782)

• V înd C itroen X M V 6 i d in 1990102.000 km n e în m a tr ic u la t , f u l l oplions: in terior piele, cu climatizare,

\ radţocasclofon. Tel.' 19-36-34 dupâ ora 18. (377789) ' _ V =

• V în d M ercedes 230 E ,-1 9 9 3 ;' . BM W 525 1988; A ud i 80,1980. Tel.

0 6 4 /1 4 -7 8 -4 7 ,o rc lc 8 -9 ; 1 7 -19 . (383722) ■

• Vînd sau schimb cu o maşină mai mică + diferenţă Opel Vectra 20001, rcccnt adus, înmatriculat. Tel. 19—43-02. orele 16-22. (383768) '

• Vînd urgent Mcrccdcs Cobra 300 D preţ 2800 D M . Slr. M u reşu lu i nr. .■>() b l. 1)4 ap. 3 în tre o re le 15-18 (383 853) . . .. ; '

• V în d D ac ia b r£ak v e rd e , m e ta liz a tă , în m a tr ic u la tă . în d cccm b ric I9 9 6 ,7 0 0 0 k m la b o rd ,

• V în d A u d i 80 în m a tr ic u la t, cu carte de identitate, accidentat. Tel 17- 48-07. (392012) ' •

• V în d B M W 31 6 i an fa b r ic a ţie 1989, în m a tr ic u la t. T e l 42 -0 1 -5 9 . (392016)'

• V în d dacia 1310 T X cu carte, an 1988. Te l 42-63-77. (392031).• V înd A ro , an fabricaţie 1989, preţ

7 m ilioane. T e l 14-82-52. (392035)• V în d Dacia 1310. T e l 16-95-15.

(392042)• V în d M ercedes C ob ra 300 D ,

în m a tr ic u la t,, c a rte id e n tita te , persoană fiz ică , stare bună, extrase, 3600 D M negociabil. T e i 15-47-70. (392048) ■

• Vînd set vase Zepter Universal nou. Tel. 16-16-60.‘ (3 77614) ,

• Vînd vană fontă 1,20. Tel. 16-04- 31 dupăora 16. (377726)

• Vînd bicicletă Pegas. TeL 18-36- 41(377737) ' . ..."/

• Vînd m obilă Camelia II.' Informaţii la tel. 43-24-26 orele 7-15; 14-64-37 orele 17-20; 16-56-03 orele 17-21. (377748) _ ; .

• Lichidez gospodărie. Familia Rusu str. D răgălina nr. 85 ap. 5. (383883)• Vînd urgent repatriere. Relaţii tel.

19-35-69 între orele 9-16. (383893)• Vînd mobilă de cameră nefolosită

Tel. 43-73-21 orele 12-20. (383898)• Vînd pui canîche. Tel. 17-95-06

(383914) ' . .• Vînd gresie. Tel. 17-39-26

(383925) ■• Vînd pui caniche pitic alb. Tel.

43-82-84(383935)• Vînd dormitor. Tel 16-08-18.

(391969) ,• Vînd corp m obilă tineret,

avantajos. Tel 41-37-42. (392023) .• Vînd parchet uscat 32 mp. Tel 14-

06-64 sau43-7J-18. (392030)• Vînd pătuţ cu sertare pentru copii.

Tel 18-14-63’, (392036) :. • Vînd urgent mobilă. Tel 12-90- 42.(392047) ‘ ;

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Dau în ch irie g a rson ieră confort 1. Tel. 15-56-69. (377776) - "

• Dau în chirie apartam ent-4 camere confort sporit, în bloc cu In te rse rv isan . Tel 14-18-88, (391772) - 'V ' , ; ,;

• Vînd televizor color. Tel. 17- 32-32.(377627) •

• Schimb garsonieră confort I, -e ta j 2, lîngă Big, M in ă ş tu r+ d ife re n ţă , cu 2 cam ere confo rt. Tel 12-74-72 (391896) ' ' ' '

• V în d PC D X 4 /1 0 0 , P C I, 4 M B R A M , H D D 630 M O , S V G A Daewoo LR , garanţie un an. Tei. 16- 59-34. (377692) ■■

*. V înd maşină dc spălat automată ş i1 m aşină dc sp ă la t cu s to rc ă lo r - v ech im e un an. T e le fo n 13-76-45- între orele 16-19.(377701)

• V în d boxe o rig in a le PA 1,3 kw , convenabil. Tel. 065/12-69-50 orele 16-22.(383752)

• V în d cam eră v id e o nouă 1400 cm c, s tare p e rfe c tă , p re ţ-P a n a s o n ic M 3 0 0 0 cu to a te ’ re z o n a b il.. I c l. 4 1 -01 -0 6 scara . - a cce so riile p lus geantă. P reţ 1800 (3838.55) dolari. Tel. 13-65-16. (383969)

• Schimb tractor U 650+10 milioane cu g a rso n ie ră c o n fo r t 1 în C lu j. In fo rm a ţii str. D îm bov iţe i rir. 45 ap. 24 (377764) ■ ' ' .

• Schimb casă Ic ra l cumpărabilă 2 cam ere+depcnd inţe+curte mare cu apartament 3-4 camere sau variante. Tel. 43-02-71. (377779) .

• Schimb 2 garsoniere confort 1 şi 3 . (te le fon), (nc) m obilate cu 4 camere Grigorescu; diferenţă 30.000.000 le i. . Tel. 18-52-60.(383859)

• S ch im b a p a rta m e n te cam erc c o n fo r t 2 s itu a i în c a r t ic ru l G h e o rg h e n i, cu g a rso n ie ră p lus

• Dau în chirie ultracentral cameră m ultifuncţională. Tel. 19-80-97 (377706) ' . a r

• Dau îri chirie 2 camere confort în casă. T el 12-41-92 zilnic. (377740)

• Dau în chirie garsonieră Aleea Detunata. Tel. 14-52-25 dupâ masa.(377751) .: ' ; '

• închiriez apartament cu 3 camere în Mărăşti. Informaţii tel. 41-20-24 dupăora 19. (377753) . v

• Ofer chirie garsonieră. Tel. 17- 34-16. (377766)'

• Dau în chirie apartam ent 3 camere, cablu, str. Bucureşti. Relaţii tel. 18-92-81orele 17-20. (377790)

■ • Dau în chirie apartament 2 camere mobilate. Tel. 14-16-33. (377792)

• Dau în chirie apartam ent 3 camere, ultracentral, _ finisat, nemobilat, telefon, cablu, str. Pata, preţ 300 DM. Informaţii tel.,19-23- 51 după ora 16. (383815)

• Dau în chirie garsonieră confort I mobilată, telefon, Măn'ăştur, plata anticipat 100 DM/lună. fe l. 18-52- 60.(383858)• Dau în chirie apartamenî2 camere

mobilat. Tel. 16-83-81. (383884)• Dau în chirie apartament cu două

camere, mobilat, telefon.'Tel. 16-85- 04(383910) . '• Dau în chirie apartament 3 camere

Gheorgheni. Tel. 15-54-13 (383912)• Dau în chirie apartam ent 2

camere, Mănăştur, lîngă Flora, cu tcle'fon. Tel. 14-57-25 'după ora 18.(O ). ■ ' ■ -

• Dau în chirie apartam ent 2 camere. Tel. 14-80-70.(383917) *

• închiriez garsonieră. Informaţii tel. 15-60-20 dupăora 15 (383929)’• închiriez apartament cu 1 cameră

zona Pata (Cipariu). Tel. 15-41-73 (383931) ■- ‘ :

• închiriez o cameră pentru băiat salariat. Tel. 42-59-52 (383939)

• Dau în chirie casă cu trei canicrc în Grigorescu. Tel. 18-02-02 orele18-21.(383966) ,■ •

• Iau în gazdă o studentă serioasă. Tel 13-75-40. (391951) .

• Dau în chiric aparlam ent 2 camere, cu tot confortul, situat în str. Calea F loreşti. Tel. 16-59-52. (391970). ' ,■ • Dau în chiric apartament 4 camerc semimobilat. Tel 12-30-23. (391972)

; Caut de în c h ir ia t apartam ent cu două camere m obila t. O fe r 350.000 Ie i/T e le fo n 16-74-72. (377763) .

• C a u t c h ir ie . T e l. 4 3 -1 2 -9 5 .(383870)

• C aut apartam ent de în c h ir ia t cu te le fo n , m o b ila t . T e l. 4 1 -3 7 -3 7 .(383877) ' \ ; • ;-

• C au t c h ir ie . T e l. 1 7 -3 9 -2 6 ‘(383926) ^

• D o i studenţi caută locu in ţă . Te l15-56-13 între orele 18-20 (383965)- • O fe r.c h ir ie 'ie ftin . Te l 13-69-65: (391939)

• C aut de în c h ir ia t apartam ent 2 cam cre, rţe m o b ila t, m a x im e ta j I I , tc lc lo n in te rna ţiona l, zonă centra lă , Pata. Te l 14-62-30. (391966)

• M e d ic i re z id e n ţ i, cău tăm de înch iria t apartament cu 2 camere. Tel18-49-79 după ora 15, (392022) ~

D I V E R S E

• E x e cu tă m şi cu pTataîTrT t in ic h ig e r ie ş i mecanică ai- Anga jăm mecanici auto. Tel 1] > 51 (377699)

• E xecu tăm şi reparăm injta!, te h n ic o -s a n ita re . Tel. 14-60—(377732)

• Executăm ' zugrăveli, faianţj. M o n tă m pa rch e t. Tel. 14-60 ji(377733)

• în conform itate cu Legeanr.iy 1995 SC Cosauto Com SRL ca Kd- în C lu j-N apoca, str. Cîmpuluin: i ap. 108 anunţă începe d e m e rs u r ilo r pentru obţiner: a u to r iz a ţ ie i de mediu peat o b ie c t iv u l A te lie r îmbutelie- lu b r if ia n ţ i în str. Magaziei nr.3 E v e n tu a le le ses iză ri, sugestiii rec la m a ţii se v o r depune la ied; A P M C lu j, Calea Dorobanţilornr,s (377741),. ,

• Angaje? tin ich ig ii constructii.I;14-79-10. (377744); • . A n g a je z confecţioir în c ă lţă m in te , trăgă to r tălptii; c ro ito r încă lţăm in te. Informaţiit42-68-45 sau 41-20-24 dupâon; sau orele 8-9 dimineaţa. (377751)

• P ro feso r d in New Yorkprei o re de e n g leză . T e l.'-“16-09-4' (377765)

• A ng a jăm şo fe ri profesionişti tîm p la r i, cu experienţă în dome: R e la ţii str. P levnein r. 168mlreci 10 -12(377786)'.•.. E kecu t transport marfă (2-2;

avantajos. Tel: 43-61-17 (377787;• A n g a jă m cas ie r cu experte

pentru casă schim b valutar, salt avantajos. Te l. 19-24-50; 14-184 41 -44-93; 018-62-85-34. (37779!

r • Comatim Trans efectoni transport şi mutări cu autodi)7,5 tone. Tel. 14-00-77; 14-27-5 (382400).

• Agenţie imobiliară angajăm tineri dinam ici. Tel. 19-46-69. (377785)

• Transport marfă lOt. Tel. 15-12-00 (377227)

• Transport marfă. Tel. 17-26-33.(377586)

• Angajăm cu carte de muncă con tab ilă cu ex p erien ţă în dom eniu de m inim um 3 an i. O ferim re tr ib u ţie lu n a ră de700.000 lei. Tel. 43-80-28; 12-79- 57.(377643)

* A ngajăm p re lu c ră to r p rin xşchiercf; strungar (sau frezor) vîrsta maximă 35 ani. Informaţii Ia tel. 12-36-06 între orele 17-20. (377715)

• Societate comercială cu profil p re lu c ra re lap te an g ajează muncitori calificaţi în industria laptelui sau absolvenţi al liceului de in d u str ie a lim en ta ră . In fo rm a ţii la te l. 23-22-76. (377718)

* Angajăm agenţi comerciali cu experienţă. Tel. 43-32-43; 14-04-69.(383880) ;

• 'A ngajăm de u rg en ţă tîm plari. S tr. Tim işului nr. 33 lîngă Oser. (383920)

• M ed iarom pres an g ajează reprezentanţi pentru campanie p u b lic ita ră am plă. E şti tîn ă r , dinam ic şi d o re ş ti sâ c îştig i a lă tu ri de o echipă putern ică! Sună acum la teI.'4 3 -0 4 -6 2 (383964)

• A ngajez p e rso n a l.b â ie ţi pentru sală de jocuri. Salar net 300000 lei. Rog seriozitate. Piaţa U nirii n r. 17, tel. 13-47-45.(383968) - ' ■

• SC llristis angajează agenţi com ercia li cu perm is de conducere. Tel. 41-21-02 in t. 147.(383970)

• Posed magazin ultracentral. C au t fu rn izo r,, con fec ţii, încălţăminte, etc': Tel 42-07-64. (392032)

. ■. A n g a jă m a g e n ţi comercii S a larizare avantajoasă. Relaţii Horea bl. 44 et. 1 ap. 3. (383866)

• Transport marfă 6t. Tel. (383886) a -

• î i i conform ita te cu legea nr. 1 1995 SC E lectro -A m azona Im] Expor.1 SRL, ţ i i sediul în Cluj st J. C u r ie n r . 3 an un ţă începi d e m e rs u r ilo r p e n tru obţint A c o rd u lu i d e M e d iu pei o b ie c tivu l magazin şi s ifonăriei F. J. C urie nr. 3 demisol. Eventii s e s iz ă r i, s u g e s tii ş i reclamaţi depun la s e d iu l A P M C lu j, Ci D o roban ţilo r nr. 99. (383889)

• Zugrăvesc, fa ianţez conveni Tel. 41-54-46 orele 10-18. (383£.

' • în conform ita te cu legea nr. 1 1995 . SC A p e r i t iv Comf< C o m e rc ia l S R L anun ţă încept d e m e rs u r ilo r p e n tru obţinP A u to r iz a ţ ie i de M e d ia p«! u n ita te a d in C lu j-N apo ca B’ E ro ilo r nr. 20. Eventualele sesiri sugestii se vo r depune la sediul A C lu j C a le a D o ro b a n ţilo r nr. î (383899) ' o

A n g a je z personal pei; s ifonerie. Te l. 12-92-09 dupâon.’ (<\) 7 :-

• SC C od ec SRL angij*1 g e s tion a r cu s tu d ii de speeiji:- Ţel. 43-24-57 şi 43-34-83 (38391'

• în conform ita te cu legea nr-1 1995 SC P a la tin o SA cu sedii Cluj-Napoca^str. Partizanilor nr. L anunţă începerea demersurilor pc-

. o b ţin e re a A u to r iz a ţ ie i de p e n lru o b ie c tiv u l tip o g ra fie i^ P a r t iz a n ilo r n r. 120. Event«' sesizări,'sugestii şi reclamaţii st1 depune Ia s ed iu l APM C luj.O D oroban ţilo r nr. 99. (383927)

• Angajăm secretară cu expert în con tab ilita te primară. Tel. 41- 21 sau Calea T u rz ii nr. 69. (3839?

,• Confecţionăm şi montăm Jgheaburi, d o lii, acoperişuri din I»1 e ţc-Te l 14-79-10.(391757) J

• M editez matematică. Tei 4H I 49. (391967)

• în conform itate cu legea nr. I 1995, A ă lo la n d SRL, cu sedii C lu j-N apoca, str. Băişoara nr. I-34 , anunţă începerea demen*^ p e n tru o b ţin e re a autorizaţiei ■ m e d iu p e n tru o b ie c tiv u l Parc■ a u to m o b ile pc D N 1 con"Feleac». Eventualele sesizări sc' depune la sed iu l APM C luj C* D orobanţilor nr. 99. (391979)

j l ) marţi, 25 februarie 1997 P U B L I C I T A T ECLUJ-NAPOCA!luni-vincri8-16;sîn)bătă9-14!tcI/faxl9-73-04;SIJBREDACnATURDA:>

: luni-vineri 8-16; fel/fax31-43-23;SIJBREf)ACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax21-60-75. sA D E V A R U Lcfle C B bjI

, SC Seralei angajează contabil şi faneie de serviciu. In fo rm a ţii la te l 13.09-41 sau 19-25-20. (391949)*, foconformitate cu legea nr. 137/ 1595, SC- Prodcompan SRL anunţa Referea d e m e rs u r ilo r p e n tru ţMincrea acordului de mediu pentru [0iistruire m oară şi am ena jă ri în jjbsolul construcţiei existente în str. pistei nr. 18. Eventuale sesizări,

j «estii se depun la sediul APM Cluj, '^lea Dorobanţilor nr. 99. (391986)

, jn conformitate cu legea nr. 13 7/ 1995, Jucau A na anunţă începerea ^mersurilor p e n tru o b ţin e re a Kordului de mediu pentru ob iectivu l menajare pa rca re a u to , în s tr. Priiiiaverii nr. 8. Eventualele sesizări, jjjalii se depun Ia sediul APM C luj, [jlca Dorobanţilor nr. 99 (391987), jn conformitate cu legea nr. 137/ U95, Spitalul M i l i t a r C lu j anunţă începerea d e m e rs u r ilo r pe n tru (Minerea a u to r iz a ţ ie i de m e d iu ptnlra o b ie c tiv u l s p ita l ş i anexe, lihalîfl C lu j-N apo ca , str. General VisileMilea n r . 2 2 . E v e n tu a le le sugestii, s e s iz ă r i ş i re c la m a ţii se Itfin la s e d iu l A P M C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99. (391995)• Uscâm ch e re s te a , la p re ţu r i

promolionale. T e l 1 6 -22 -27 . (391999) • - .■ Garoafa A lb ă C om SRL p ierdu t ud fiscal n r.7 5 7 7 0 3 1 . Se declară ,.1.(341915)• SC“Venus” încadrează, cu carie Itnumcă, pe rsoană cu experien ţă deosebită în expandarea p u fu le ţilo r (vcchime peste un an). Te l 43-52-28.

• P ierdut c c rtifica t de înm atricu lare ş i ş tam p ilă SC A lia n Im p o rt expo rt cu nr. de înm atricu la re J 12/396/94. Se declară nule. (377747)

• P ie rd u t c a rn e i de sănă ta te pe n u m e le B o a r L id ia . î l d e c la r n u l. (383907)

• SC Robcris SRL pierdut chitanţier fisca l de la serfa 951901 la 951950, Se declară nul. (383913)

• SC E v rika p ie rd u i cod fisca l n£ 2296 33 , c e r t if ic a t în m a tricu la re nr. 2536. Se declară nule. (383930) ' ,

v • P ierdut leg itim a ţie de călă torie pe n u m e le F le ş e r C e c il ia Io a n a . O deelarnu lă. (383957)

• Sâncrăian M ircea p ierdu t carte de id e n tita te nr. A " :0857903. O decla r

• nu lă. (391957) . ' '• Mărginean Laura Cătălina pierdut

c a rn e t de sănă ta te . î l d e c la r n u l(391960 )

• C osm a C eza ra M a r ia p ie rd u t c a rn e t de sănă ta te . I I d e c la r n u l.(391961)

• H eg ye s i Z s o lt p ie rd u t carnet de student. î l declar nu l. (391968)

• M om eu E useb iu Eugen p ie rd u t carte de iden tita te O pel K adett seria B 6065 50 .0 declar nulă. (392004)

• Iu h o ş M a r t in p ie rd u t c a r ie de iden tita te a tra c to ru lu i 445 cu nr. de în m a tricu la re 41 CJ 6138. O declar nulă. (392046)

• D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

In conformitate cu legea nr. 137/ 95, SC L id a r t S R L anun ţă

începerea d e m e rs u r ilo r p e n lru obţinerea a u to r iz a ţ ie i de m e d iu jealru o b ie c t iv u l p u n c t a lim e n ta r ia l în C luj-Napoca, str. P lop ilo r nr. I, Eventualele sesizări se depun la

«Jiul APM C lu j, Calea D orobanţilor 99. (392029) • ţ - Ofer îm p ru m u t. T e l 12-24-79.

Ofer îm p ru m u t. T e l 17-46-43.

Ofer îm p ru m u t. T e l 14 -^3 -86 .MW)-

■•7> Angajez m e n a je ră ex te rn ă , tdifon 018-62-3 8-51.(377722)

Caut ba by-s itte f-m ena je ră în tre5-35 ani, neoprotestantă (baptistă). [(116-03-65.(392015) ; •

In conformitate cu legea nr. 137/ 55 F e lde rean T e o d o r anun ţă

«ceperea d e m e rs u r i lo r pe n tru abţinerea A c o rd u lu i de Mediu pentru falivul casa fam ilia lă situată în sat Şkicut nr. 6 0 A co m u n a Ceanu fa Eventualele sesizări, sugestii şi ttlamalii se v o r depune la sed iu l ®1 Cluj Calea D o roban ţilo r nr. 99. P8928)

în conformitate cu legea nr. 137/ W M ureşan M a r ia an un ţă ,

•ceperea d e m e rs u r ilo r p e n tru fierea A co rdu lu i de Mediu pentru fc livn l casă de lo c u it s ituată în '•nuna B a c iu s tr . N ouă fn . î'entaalele s e s iz ă r i," s u g e s tii ş i blamaţii se v o r depune la sed iu l ® Cluj, Calea D oroban ţilo r nr. 99 ($936) - ' ' , J .

1» conformitate cu legea nr. 137/ Budu C ris tian anunţă începerea

Mersurilor p e n tru o b ţin e re a 'cordului d e M e d iu p e n tru •'icclivul casă fa m ilia lă s ituată în ţty-Napoca str. G h. B ilaşcu nr. 58. ‘"‘Moalele s e s iz ă r i, s u g e s tii şi Mimaţii sc v o r depune la sed iu l ^ Cluj, C alea D o ro b a n ţilo r n r.® (183946)’J” conformitate cu legea nr. 137/ “ i.Dulca Ioan anunţă începerea Mersurilor p e n tru o b ţin e re a

de mediu'pentru ob iectivu l Nnţâ şi g a ra j, s ilu a t în C lu j- ,'P°ca, str. O c ta v B ă n c ilă n r. 1. vitalele sesizări, sugestii se vo r

>nela se d iu l A P M C lu j, Calea gan lilo r nr. 99. (391982)

P I E R D E R I

Pierdut legitim aţie călătorie Ratuc J^e le Pop A lin . O declar nulă.

J'Şrdut legătură de chei în zona jWMihai V ite a z u . G ă s ito ru lu i ' "Pcnsă. Tel. 14-59-15. (383875)

Jicrdut c o n tra c t de în c h ir ie re .- .^ L c n n r. 8924 d in 1974 pe ? tltîokarPal Peter. î l declar nul.

J*-Bole C om ex im SRL p ie rdu t jJţjMt înregistrare fisca lă cu nr.

'217. Se declară nu l. (383896)

• Cu durere anunţăm încetarea din v ia ţ i a celui care a fost cel m ai bun so ţ, ta tă , bunic PO P AUREL - RELU, fost contabil şe f la CAP P an ticeu . În m o rm în tarea va avea loc la data de 26 februarie 1997 la ora 12 la dom iciliu l a ce s tu ia d in P a n ticeu . F am ilia în d o lia tă . (377702)

* Cu adîncă d u re re anunţăm în ce ta re a d in v ia ţă a fiu lu i şi fratelui nostru drag BELDEAN AN DREI, Ia num ai 44 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc în 26 feb ru a rie o ra .13 de la Capela nouă M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama, fraţii Io an , G rig o re , L iv iu , M a ria , Silviu cu familiile. (377707)

* Profund.îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă a scumpului n o s tru so ţ şi ta tă BELDEAN A N D R E I, 44 an i. În m o rm în ta re a va avea loc miercuri, 26 februarie 1997, ora 13, de la Capela .noua Mănăştur. F am ilia în tr i s ta tă : so ţia M a rg a re ta , cop iii C arm en , Andreea şi Daniel. (377709).

• Cu adîncă durere vă aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă a dragei noastre soţie, mamă şi so a c ră CURTEANUCAT11AL1NA. Înm orm întarea az i, 25 fe b ru a r ie , o ra 14 în c im itiru l C rişan .. F am ilia . (377745)

• Cu adîncă d u re re anunţăm în c e ta re a d in v ia ţă a d ra g e i noastre mamă, bunică şi soacră M Ă R IN C EA N ’ M A R IA . Înm o rm în tarea va avea loc în satul C răieşti azi, 25 februarie, o ra 13. F am ilia în d u re ra tă . (377761) ,

• Cu adîncă d u re re anunţăm trec e re a în nefiin ţă a scum pei noastre mamă, soacră, bunică şi s trăb u n ică CRISTEA ANA (a Jen u cu lu i) Înm o rm în tarea va avea Ioc în sat Adalin în data de 26 fe b ru a r ie 1997 o ra 13. Familia îndurerată. (377762)

* Sîntem a lă tu r i de colega n o a s tră T o th G eo rg e ta , în m are a d u re re p r ic in u i tă de m o artea m am ei sa le d ra g i. Colectivul UM 01369. (383922)

• S în tem a lă tu r i de colega n o a s tră Bănceu V erg in ia în m are a d u re re p r ic in u ită de d isp a r iţ ia m am ei sa le d ra g i. Sincere condoleanţe. Golectivul Ba-Sa, Cluj. (383924)

• R eg re tăm p ie rd e rea celei c a re a fost m ătuşa n o a s tră M ICHEŞ MARIA Transm item sin cere condo lean ţe d rag u lu i n o s tru F ăn e l. D um nezeu s-o o d ih n ească ! F am ilia Boca (383933)

• Zguduiţi profund anunţăm încetarea neaşteptată din viaţă a scum pului nostru so ţ ş i t a t ă col(r) NECULAI PÂRLOG, in v îrs tă de 70 ani, om de r a ră bunăta te sufletească, exemplu de corectitudine şi devotament fa ţă de fam ilie. In im a lui minunată, tăria şi dragostea cu care ne-a înconjurat nu le vom uita niciodată şi vom rămîne în veci nemîngîiaţi. Toţi cei care 1- au iubit şi preţuit îl vom conduce pe ultim ul său drum m iercuri, 26 februarie, ora 12 de la Capela cimitirului Central. Soţia Lia şi fiica Carmen. (377769)

• Cu adîncă du rere în suflet anunţăm încetarea din v iaţă a scumpei noastre mame, soacre şi bun ici HIDIŞAN M ARIA. În m o rm în ta re a va avea loc m arţi 25 februarie 1997, ora 13, în comuna Luna. Dumnezeu s-o odihnească în pace! T eodora , A na, Io a n cu soţia M a rta , n epoate le A dina şi C o rin a .(383878)

• Cu adîncă du rere în suflet anunţăm încetarea din v iaţă a celui ce ne-a fost ta tă şi bunic, HĂŞMĂŞAN VASILE din Mociu. Înm orm întarea va avea loc în data de 26 februarie, ora 13, de la casa defunctului. Fii şi nepoţii. Dumnezeu să-l ierte şi să -l od ihnească în pace! (383882)

• Cu adîncă durere anunţăm tre c e re a în nefiin ţă a iub ite i noastre: fiică, mama şi bunică M ICHEŞ MARIA, în v îrstă de68 ani. Înmormîntarea miercuri, 26 februarie 1997, ora 11, de la capela c im itiru lu i M ăn ăştu r. Familia. (383940)

• Cu inim ile în d u re ra te anunţăm încetarea din v iaţă a bunului nostru soţ, ta tă , bunic BLĂ JA N V IO R E L , 70 «ni. În m o rm în ta re a va avea loc m arţi, 25 februarie 1997 ora 13, în cim itirul Cordoş. Soţia copiii şi nepoţii. (383945)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din Viaţă a iu b itu lu i nostru ta tă , socru şi bunic, CĂMĂRĂŞAN VASILE, în v îrs tă de 86 ani. În m o rm în ta re a va avea loc m arţi, 25 feb ru arie o ra 13, în satul Miceşti. Va rămîne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să-1 odihnească ţ i şâ-1 ierte . Fiica L en u ţa , g in ere le T ra ia n , nepoatele Corina şi Claudia cu soţul Daniel. (391950)

* Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului n o stru ta 'tă , socru şi bunic, SĂLĂJEAN IOAN, din Sălişte. Înm orm în tarea va avea loc în data de 26 februarie orele 12, în sa tu l Sălişte , comuna C iu rila . Familia îndurerată. (391954)

* Cu durere în suflet anunţăm că m ăicuţa n o as tră , PUŞCAŞ LUCREŢIA, în vîrstă de 90 ani, şi-a isp răv it a lergarea, a păzit c re d in ţa , de acum o a ş tea p tă cununa neprihănirii pe care i-o va da Judecătoru l cel d rep t, în “ Z iua aceea” . ' S erv ic iu l de în m o rm în tă re va avea loc în com una Baciu, s tr . P rincipală nr. 149 în data de 25,februarie 1997, o ra 14,30. C re d in ţa , op tim ism ul, m odestia şi dragostea sâ faţă de oameni vor răm îne pentru noi uii model de v ia ţă . La revedere în veşnicii. F iica A u re lia şi so ţu l N elu, nepoatele M elania şi Ioana cu familiile. (391975)

* Cu inim ile pline de d u re re anunţăm pierderea fulgerătoare a scumpei noastre bunici, RUSU MARIA. Amintirea ei va rămîne veşnic în sufle te le n o a s tre . D um nezeu s-o ie r te şi s-o odihnească. Carm en, V lăduţ şi Luci. (391985)

* Cu adîncă d u re re anunţăm încetarea din v ia ţi, la vîrsta de69 ani, a celui care a fost lt. col. (r) JU R JE VALER, un bun soţ, ta tă , so c ru şi bun ic. Înm orm întarea vă avea Ioc joi, 27 .02.1997, o re le 13, în sa tu l natal B îrgău, comuna C icîrlău, ju d e ţu l M a ram u re ş . F am ilia îndoliată. (392009)

• Sîntem a lă tu ri de prietenii n o ş tr i familia» H id işan la dureroasa despărţire de mama lor dragă. Familia Spătar Lazăr. (377698)

• Cu adîncă durere în suflet ne d espărţim de scum pul nostru frate POP AUREL din Panticeu. Dum nezeu să-l od ihnească în pace. Pop Laurenţiu şi Rozalia. (377704)

* Ne luăm răm as bun de la unchiul nostru POP AUREL din Panticeu. Să-i fie ţărîna uşoară. Lia şi EHa cu familia. (377705)

* Un ultim omagiu celui care a fost col(r) PÎRLOG NICOLAE. S incere condo lean ţe fam iliei în d u re ra te . Fam . M u ra r . (377713)

* Regretăm profund trecerea p re m a tu ră în e te rn ita te a c o lo ca ta ru lu i n o stru co l(r) P ÎR L O G N IC O LA E. S incere condoleanţe soţiei Liă şi fiicei Carmen. Odihnească-se în pace. Asociaţia de locatari str. Donath bL VIII (377714)

• Sîntem alături de familia Ion Păcu raru din C ătina acum , la t re c e re a ia n e fiin ţă a ta tă lu i iu b it. Fam . Ana şi A urel Moldovan. (377738)

• îm părtăşim profunda durere a colegei n o a s tre , d ire c to r M ariana Peşteanu, cauzată de p ie rd e rea ta tă lu i iu b it şi transmitem sincere condoleanţe fam iliei în d o lia te . C olectivul didactic Mociu. (377749)

• Un ultim gînd de răm as bun distinsului nostru prieten col(r) NICULAE PÎR L O G . Sîn tem a lă tu r i de L ia şi C arm en în aceste momente grele. Fam ilia Lobonţ şi Prodan. (377767)

• D ecesul co l(r) NECULAI PÂRLOG ne-a m îhnit profund şi asigurăm familia îndoliată de în treaga noastră compasiune. Fam. Tekonczia (377770)

• Sîntem a lă tu ri de L ia şi carmen în durerea lor pricinuită de trecerea în eternitate a celui c a re a fost c o l(r) NECULAI PÂRLOG. Fam. Urian. (377771)

• Cu profund regret anunţăm trece rea în nefiinţa a fostului n o stru com andan t co l(r) NECULAI PÂRLOG. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul G rupului de Pompieri “ Avram Ia n c u ” a l ju d e ţu lu i -C lu j. (377772)

• Un ultim omagiu celui care a fost col(r) PÎRLOG NECULAI, la trecerea în eternitate; Sincere co n do lean ţe fam ilie i. Fam . Mihuţ. (377773)

* Cu profund reg re t aducedi un ultim omagiu naşului nostru L IV IU LUNGU. S incere condoleanţe familiei îndoliate. F in ii A ngela şi Io a n Piscoi. (383873)

* în greaua încercare prilejuită de p ie rd e rea iub ite i sale soţii UCA FĂRCĂŞAN, sîntem din to a tă in im a a lă tu r i de V aier. Familia Mager. (383901)

• F a cu lta tea de C him ie şi In g in e rie C him ică, cad re le didactice, studenţii şi personalul T esa tra n sm ite s incere condoleanţe şi e ş t i a lă tu ri de fam ilia p ro f. univ . V aier Fărcăşan la trecerea în nefiinţă a so ţie i c e rce t. - ş t. d r. M A R C ELA FĂRCĂŞAN v a lo ro s om de ş t i in ţă , a d m irab ilă so ţie i şi bun ică . Odihnească-se în pace! (383902)

* S întem a lă tu r i de Li* şi C a rm en în m area d u re re p r ic in u ită de d isp a r iţ ia fu lg e ră to a re a celui ce a fost p e n tru noi un bun p r ie te n , PÎRLOG NICOLAE. Dumnezeu să-l ie rte şi să-I odihnească în pace! Tavi, Ramona şi Octavia. (383906)

* Sinccre condoleanţe familiei I l id işa n în m area d u re re p ric in u ită de m o artea m am ei d rag i. Colegii din conducerea F o rtu r CUG SA Cluj-N apoca. (383954)

• C ad re le d id ac tic e de la Şcoala Som eşul R ece, sîn t a lă tu r i de co legă lo r L iv ia BAICA la durerea pricinuită de decesul surorii sale (383943)

• S întem a lă tu r i de dom nul p ro f. d r . V a ie r F ă rc ă şa n în m area d u re re p r ic in u ită de p ie rd e rea so ţie i sa le d ra g i. E xprim ăm în tre a g a noastr% com pasiune „■ şi ' s in c e re co n d o lean ţe . In s t i tu tu l de C e rc e tă r i C him ico-F a rm ac eu tice C lu j-N ap o ca . (383949)

• Sîntem alături de d-na dir. ec. Ilid işan M arta în aceste clipe g rele p r ic in u ite de decesu l m am ei so a c re . S in cere condo lean ţe în tre g ii fam ilii. C olectivu l F in a n c ia r-Contabilitate F ortu r CUG Cluj- Napoca (383953)

• Pios omagiu celei care a fost “Bunicuţa Noastră” . S-a stins un suflet bun şi blînd. Condoleanţe s in cere p e n tru C a rm en şi Lucian Familia Radu. (383960)

• Sîntem a lă tu r i de ec. Ana Hidişan -şef Serviciu Vînzări, în m area d u re re p r ic in u ită de m o artea m am ei sa le d ra g i. S incere co n d o lean ţe fam ilie i îndoliate. C olectivele: v înzări, depozite şi m agazin S in terom SA Cluj. (391946)

• Cu adîncă tr is te ţe ne luăm răm as bun de la cel care a fost BELDEANU A N D R EI. Dum nezeu să-I od ih n ească i n pace şi să-i fie ţă r în a u şo a ră . Transmitem sincere condoleanţe în tre g ii fam ilii. 'C o leg ii de taximetrie. (391971)- • '

• C u ochii plini de lacrim i ne d e sp ă rţim de cea c a re a fost m am ă, b u n ică şi s tră b u n ic ă , PUŞCAŞ L U C R E Ţ IA . Nu te vom uita niciodată. Fiica M aria şi nepoţii M ărio a ra şi G uşti cu familiile. (391976)

• A sosit clipa plecării “Acasă”, aco lo un d e a ş te p ta i cu nerăbdare să ajungi. Ne luăm la revedere de la mam ă, bunica şi s tră b u n ic a n o a s tră , PUŞCAŞ L U C R E Ţ IA , cu n ă d e jd ea întîlnirii în veşnicii. Fiica Rozica, n ep o ata .M im i cu fam ilia şi s tră n e p o ţii de Ia O ra d ea . (391977)

• Sîntem a lă tu r i de colegul n o s tru M ă rin ce an T eo d o r în m are a~ d u re re p r ic in u ită de m oartea mamei dragi. Cele mai sincere condoleanţe din p a rtea colegilor de serviciu de Ia CMP Regionala CF Cluj. (391980)

• Sîn tem ă lă tu r i de colega n o a s tră T reb ea N ico le ta în momentele dureroase cauzate de p ierderea mam ei sale. C lasa a X ll-a B, .L ic e u l .“ G eo rg e Coşbuc”. (391981)

• Cu adîncă d u re re anunţăm trecerea în nefiin ţă a scum pei noastre mame şi soacre, RUSU M ARIA. Nu te vom u ita n ic io d a tă . C o ste l, D oina şi Bianca. (391983)

• U n ultim omagiu celei care a fost RUSU M A R IA (B A B I). Odihnească-se în pace. Fam ilia M arian. (391984)

• în aceste clipe grele, sîntem a lă tu ri de A ndreea B eldean şi întreaga sa familie, la dispariţia fu lg e ră to a re a ta tă lu i său , BELDEAN A N D R E I, a c ă ru i deces ne-a consternat şi um plut de durere . Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune, îi vom păstra o veşnică amintire. Familia Im buzan Vasile şi Ana. (391988) .

• Dragă A ndreea, sînt a lă tu ri de tine şi în tre a g a fam ilie , în aceste clipe g re le p ric inu ite de m o artea p re m a tu ră a ta tă lu i d ra g BELD EA N A N D R E I. S in cere c o n d o le an ţe p e n tru pierderea irecuperabilă suferită. Ovidiu. (391989)

• S a laria ţii Secţiei I de la SC Flacăra sînt a lă tu ri de şeful lor, ing. Rusu C onstantin , în m area d u re re p ric inu ită de p ierd e rea mamei sale. (392007)

• S înt a lă tu r i de A ndreea ' Beldean în aceste momente grele p r ic in u ite de m oartea fu lg e ră to a re a ta tă lu i său , BELDEAN ANDREI. S incere condoleanţe. Claudia Imbuzan (391990),

* Sîntem a lă tu ri de dom nul G heo rg h e U rdea în m area d u re re p ric in u ită de m oartea ta tă lu i d ra g . C ondolean ţe în tre g ii fam ilii. A sociaţia de locatari din str. Fîntînele nr. 59, Bl. B8. (391997)

• Sîntem .a lă tu ri de fam ilia Suciu în momentele grele prin care trece. Sincere condoleanţe. B irou l P3, SC M afir SA.(392020)

• Un ultim om agiu fostu lu i co lo cata r, SCROB VASILE şi condoleanţe familiei din partea A socia ţie i de lo c a ta r i s tr . A. Vlaicu nr. 3 (392024)

• Sîn tem a lă tu r i de Fane M icheş în m area d u re re p ric in u ită de m oartea mamei sa le . C olegii d in U n irea .(392040)

• Sîn tem a lă tu r i de voi, T eo d o ra , Ani şi Io n , în aceste m om ente g re le p r ic in u ite de m oartea mamei voastre dragi. D um nezeu s-o od ihnească ' în pace! M aria, Leontina, Ileana şi Vasile. (392044)

• L acrim i nesecate şi imensă singurătate ne însoţesc şi acum la îm p lin irea a doi an i de la p ie rd e rea “ pu iulu i frum os de au r COSMIN”. Zadarnic te mai aşteptăm din to t sufletul. Ne-a mai răm as numai zbucium şi un dor nestins. Nici lacrim ile, nici tim p u l, nim ic în lum e, nu va şterge imensa durere din sufletul nostru :în veci nemîngîiaţi mami şi tati. (377731)

* Acum 4 an i, în d a ta de 26 feb ruarie , ne-a p ă răsit pentru to td e a u n a ‘ d ra g a n o as tră R O D IC A KOVACS (n. M ircea n). RODICA, nu te vom uita niciodată! Dumnezeu să te od ihnească în pace! Fam ilia .(383871)

• Au trecu t 6 săptăm îni de la decesul iubitului nostru fiu, tată, socru şi bunic PRODAN IOAN. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l p rim ească în îm p ă ră ţia Sa. l'amilia îndurerată. (383962)

* în 26 februarie se împlinesc 5 ani de cînd soţul meu, sculptorul M IH AI BARBU, a în ce ta t din v ia ţă . T ris ta com em o rare va avea loc la C atedrala Ortodoxă m iercuri, 26 februarie, orele 17. D um nezeu să-l od ihnească în pace. Otilia Barbu. (391952)

• M ulţum esc c e lo r c a re au condus-o pe u ltim ul d rum pe fiica mea, SELICEAN SANDA, ru d e lo r, co legilor de serviciu, v e c in ilo r, p rie te n ilo r ,c u n o ş tin ţe lo r. M ulţum esc p e n tru con d o lean ţe , f lo ri, telefoane, cuvinte mîngîietoare. D um nezeu să -i dea odihnă veşnică . T a ta Pavel Selicean. (377750)

* Mulţumesc sfinţiei sale preot p ro fe so r Sim ion C ris tea , d is tin ş ilo r m edici :vde la R e cu p e ra re , M edicala a V-a, Institu tu l Inim ii, serviciului de Ia Salvarea pen tru nepreţu itu l a ju to r , fo ş ti lo r mei elevi, p r ie ten ilo r şi tu tu ro r ca re au p a r tic ip a t la în m o rm în ta rea so ţu lu i .m eu , p ro feso ru l O CTA V IA N PO PA . X eniă. (377780)

• M ulţum im ce lo r c a re au condus-o pe ultimul drum pe cea c a re a fost v ăd u v a OTVOS K A R O L Y N E , n ăscu tă BARECZ, E R Z S E B E T , p r ie te n i lo r , c u n o ş tin ţe lo r şi vecinelor, care au fost a lă turi de noi. F am ilia în d u re ra tă(391992) ~

• S întem a lă tu r i de colegul n o s tru C u rte a n u Z o lta n în m are a d u re re p r ic in u ită de d is p a r iţ ia m am ei sa le d ra g i. Sincere condoleanţe. Colectivul 515 Mobilă. (A)

—

ADEVARUL d e C i u l SPORT marţi, 25 februarie 1997 (nT;

Mult a fost, puţin a rămas. Sîmbătă I martie start în returul Diviziei Naţionale de fotbal. înainte de a vă prezenta etapâle returului să ne oprim asupra clasamentului final al primei jumătăţi a campionatului, după ultima etapă a turului:

1. Steaua- 17 112. F.C. Naţional 17 113. Ojelul Galaţi 17 104. Dinamo Bucureşti 17 85. "0” Cluj-Napocâ 17 76. Jiul Petroşani 17 87. Rapid Bucureşti 17. 78. F.C. Argeş 179. Farul Constanţa 1710. C.F. Chindia Tgv. 1711. Ceahlăul P.N. 1712. F.C.M. Bacău" '17 613. Petrolul Ploieşti 17 614. Univ. Craiova 17 615. Sportul Stud. 17 816. F.C. Braşov 17 517. Gloria Bistriţa 17 418. Poli Timişoara 17 4

22344 1 3 3 3354 3, 3 2 3 3 3

44456 8 77 '77678 8 9

34-1930-1931-1825-17 36-32 19-3026-22 27-24 21-24 19-2523-2624-2325-22 27-28 19-25

9 23-3110 16-27 10 22-35

35. +835 +833 +928 +425 +125 +1 2 4 ,-324 024 -324 -323 -422 -521 -321 -320 -418 -915 -1215 -9

Ultima coloană reprezintă situaţia la „adevăr”, a protagonistelor. în continuare vă vom prezenta programul returului, atenţionîndu-vă că în prima coloană sînt rezultatele din tur, urmînd ca în coloana a doua să treceţi dumneavoastră rezultatele etapei, avînd astfel o oglindă permanentă asupra desfăşurării campionatului.

Etapa a 18-a (sîmbâtâ 1 martie)FCM Bacău - FC National . 0-1Ceahlăul - Chindia Tîrgovişte 0-1Otelul Galaţi - Steaua 1-2Sportul Stucientesc - Jiul r f 1 4Gloria Bistrita - Dinamo . 0-3 -- ■■Petrolul Ploieşti - FC Argeş 0-0FC Braşov - Oniv. Craiova’ 0-5Farul - Poli Timişoara ' 0-0Rapid - “U” Cluj-Napoca . 2-2

Etapa a 19-a (sîmbâtâ 8 martie)Chindia - FCM Bacău 0-1Steaua - Ceahlăul P. Neamţ 0-1Jiul Petroşani - Otelul ' - 1-0FC Argeş - Sportul Stud. 1-1Universitatea Craiova - Gloria 0-1Dinamo - Petrolul Ploieşti 1-0Poli Timişoara - FC Braşov - 1-3“U” Cluj-Napoca - Farul ’ 0-0FC Naţional - Rapid 1 4-2

Etapa a 20-a (sîmbâtâ 15 martie)Farul Constanta - FC National 3-1

i

Rapid - Chindia Tîrgovişte , 0-1FCM Bacău - Steaua Bucureşti 5-1Sportul Studentesc - Dinamo ’ 1-2Jiul Petroşani - FC Argeş 0-3Petrolul - Univ. Craiova 1-1

■ Gloria - Poli Timişoara 2-5FC Braşov - “U” Cluj-Napoca 2-3Oţelul Galaţi - Ceahlăul 2-0 .■ -V -

Etapa a 21-a (miercuri 19 martie)Dinamo - Jiul Petroşani ' 0-1Ceahlăul - FCM Bacău 1-1FC Argeş - Oţelul Galaţi 0-1Univ. Craiova - Sportul Stud. 2 4“U” Cluj-Napoca - Gloria • 1-0Poli Timişoara - Petrolul . 5 4FC National - FC Braşov 1-1Chindia - Farul Constanta 1-3Steaua - Rapid ' 2-0

Etapa a 22-a (sîmbâtâ 22 martie)Gloria - FC National 0-2FC Braşov - Chindia Tîrgovişte 1-2Farul Constanta - Steaua 1-2FC Argeş Piteşti - Dinamo - 1 4Jiul - Univ. Craiova 0-0Sportul, Studenţesc - Poli 1-0Petrolul - "U' Cluj-Napoca 1-2Oţelul Galaţi - FCM Bacău ->1-1Rapid - Ceahlăul P. Neamţ . 0-0

v »' -v

Etapa a 23-a (sîmbâtâ 5 aprilie)

Poli Timişoara - Jiul Univ. Craiova - FC Argeş Dinamo - Otelul Galaţi "U” - Sportul Studenţesc Chindia - Gloria Bistriţa FC Naţional - Petrolul Ploieşti Steaua - FC Braşov Ceahlăul P. N eam ţ- Farul FCM Bacău - Rapid Bucureşti

2-3 . 1-0

1-3 0-02-1

• 1-0 , 4-0 0-3 0-2 ” ■ > ■

Etapa a 24-a (miercuri 9 aprilie)

Sportul Stud. - FC Naţional Petrolul Ploieşti - Chindia ' ‘ Gloria Bistriţa - Steaua Dinamo - Universitatea Craiova FC Argeş - Poli Timişoara : Jiul - “U ’ Cluj-Napocâ Farul - FCM Bacău FC Braşov - Ceahlăul P. Neamţ Oţelul - Rapid Bucureşti

0-2•1-20-22-03-1 0-2. ,0-31-3’ ~4-3

Etapa a 25-a (sîmbâtâ 12 aprilie)FC Naţional - Jiul Poli Timişoara - Dinamo . ■ ■! 'U ’ Cluj-Napoca - FC Argeş Univ. Craiova - Oţelul ' Chindia - Sportul Stud. Ceahlăul P. Neamţ - Gloria Steaua - Petrolul FCM Bacău - FC Braşov Rapid - Farul Constanţa •

■ 1-2 i 0-2 1-2 1-5 1-2

- 1-1: 1-1 1-1 1-0

Etapa a 26-a (sîmbâtâ 19 aprilie)FC Argeş - FC Naţional

* Jiul Petroşani - Chindia Sportul Studenţesc - Steaua Univ. Craiova - Poli Timişoara Dinamo - "U” Cluj-Napoca Gloria Bistriţa - FCM Bacău Petrolul - Ceahlăul P. Neamţ. r Oţelul Galaţi - Farul FC Braşov- Rapid

1-3: 0-2

1-3 4-0

. 1-1 1-12-3 1-3 0-1

Etapa a 27-a (miercuri 23 aprilie)S teau a -J iu l Petroşani FC National - Dinamo - CF Chindia - FC Argeş “U” Cluj-Napoca - Univ. Craiova Poli Timişoara - Oţelul ' Ceahlăul - SportufStud.

. Rapid - Gloria Bistriţa FCM Bacău - Petrolul ■,:*' ,Farul - FC Braşov . ^

2-0 1-0 1-2 1 4 0-2 2-1

, 2-0 0-2 1-3

Etapa a 28-a (sîmbâtâ 3 mai)Univ. Craiova - F.C. Naţional Dinamo - Chindia Tîrgovişte F.C. Argeş Piteşti - Steaua Poli Timişoara - “U” Cluj Sportul Stud. - F.C.M. Bacău Jiul Petroşani - Ceahlăul' Otelul Galaţi - F.C. Braşov Gloria Bistrita - Farul Petrolul Ploieşti - Rapid -

0-21-11-21 4 > . 1-2. 1 4 : 0-0 0-0 1-0

■■V .

Etapa a 29-a (sîmbâtâ 10 mai)F.C.M. Bacău - Jiul Petroşani 0-1Steaua - Dinamo 0-0Ceahlăul P. Neamţ - F.C. Argeş 1 4 -Chindia - Univ. Craiova 1-1F.C. National - Poli Timişoara '■ 1-1

"U ” Cluj-Napoca - Otelul Rapid - Sportul Studenţesc >

0-20-2

F.C: Braşov - Gloria Bistriţa 0-2Farul Constanţa - Petrolul 0-3

V.'

Etapa a 30-a (sîmbâtâ 17 mai)

"U" Cluj-Napoca - F.C. Naţional Poli Timişoara - C.F. Chindia Univ. Craiova - Steaua F.C. Argeş - F.C.M. Bacău Dinamo - Ceahlăul P. Neamţ ' Oţelul - Gloria Bistriţa Petrolul Ploieşti - F.b. Braşov Sportul Studenţesc - Farul’Jiul Petroşani - Rapid

3-40-10-3 2-11-10-51-2

.0-1 0-3

Etapa a 31 -a (sîmbâtâ 24 mai)Oţelul. G alaţi- F.C. Naţional Farul Constanţa - Jiul F.C.M. Bacău ’- Dinamo ..... Rapid Bucureşti - F.C. Argeş Ceahlăul - Univ. Craiova Steaua - Poli Timişoara C.F. Chindia - "U’’ Cluj-Napoca F.C. Braşov - Sportul Stud. Gloria - petrolul : '

3-10-3 0-1 2-21-3 0-1 1-5 1-3

,0-3

Etapa a 32-a (sîmbâtâ 31 mai)F.C. Naţional - C.F. Chindia

,“U” Cluj-Napoca - Steaua i Univ. Craiova - F.C.M. Bacău Poli Timişoara - Ceahlăul Petrolul Ploieşti - Oţelul ; Sportul Studenţesc - Gloria Jiul Petroşani - F.C. Braşov F.C. Argeş Piteşti - Farul Dinam o- Rapid’

3-14-5 2 4 0-00-31-0 0-6' 1-2 0-3

j

rEtapa a 33-a (sîmbâtâ 7 Iunie)

Steaua - F.C. Naţional Otelul - Chindia tîrgovişte Goria - Jiul Petroşani Farul Constanţa - Dinamo * F.C. Braşov - F.C. Argeş ' Rapid - Oniv. Craiova ’ F.C.M. Bacău -P o li Timişoara Ceahlăul - “U” Cluj-Napoca Petrolul - Sportul Studenţesc

.1-2 0-0 0-2 2-5 0-2 1-3 1 4 5-4 1-0

Etapa a 34-a (sîmbâtâ 14 iunie)Chindia Tîrgovişte - Steaua "U” Cluj-Napoca - F.C.M. Bacău F.C. Naţional- Ceahlăul Sportul Studentesc - Otelul F.C. Argeş - Gloria Bisfriţa Jiul Petroşani - Petrolul ’ - Dinamo Bucureşti - F.C. Braşov Univ. Craiova - Farul : ! : Poli Timişoara - Rapid

1-4 .2 - 3

0-10-32-31-4 1-2 0-2 1-4

• O singură echipă şi-a schimbat oarecum denumirea faţă de cea purtată în tur: A.S. Bacău a devenit... F. C.M. Bacău., • Numai două echipe au un “mers liniar”, adică fără “duble” acasă sau în deplasare: Steaua începe returul cu un joc în deplasare şi încheie campionatul tot cu un joc “afară”; Sportul Studenţesc începe cu un joc acasă şi încheie tot cu un joc în “Regie”.

• Cîte 9 partide acasă şi 8 în deplasare vor susţine echipele Oţelul, Dinamo, “V”, Jiul, F.C. Argeş, Petrolul, Universitatea Craiova, Sportul Studenţesc şi “Poli” Timişoara. Echipele Steaua, F.C. Naţional, Rapid, Farul, Chindia Tîrgovişte, F.C. Braşov, Gloria, Ceahlăul, F.C.M. Bacău vor susţine cîte 9 partide în deplasare şi doar 8 acasă.

•.Optechipe au cîte o “dublă” (jocuriconsecutive)pe teren propriu: Oţelul (30-31), Dinamo (23-24), “U”

(29-30), Jiul (19-20), F.C. Argeş (21-22), Petrolul(U- 33), Universitatea Craiova (25-26) şi “Poli” Timişoart (27-28).

•Alte opt echipe au parte de cîte o „ dublă ”în deplasiri: F.C. Naţional (30-31), Rapid (23-24), Farul (25-26), Chindia Tîrgovişte (32-33), F.C.M. Bacău (21-221 F.C. Braşov (27-28), Ceahlăul (19-20) şi Gloria (29- 30). Cifrele atn paranteze, în ambele notaţii, repreânti etapele “dublelor”.

• Cele 17 partide ale returului vor avea loc cîte lunile martie, aprilie şi mai, iar ultimele două în /«•* iunie.

• în total etapele programate în zilele de sîmbătă sîrt 14 la număr; mai sînt şi trei etape intermediare, cu* s-ar spune, programate miercurea. în sfîrşit avem V două întreruperipentru programul naţionalei: 22marM - 5 aprilie şi 23 aprilie - 3 mai.

Program întocmit de Victor ROMA^

m marţi/ 25 februarie 1997 C S B a a j

ZIG-ZAG FOTBALISTIC

DE ULTIMĂ ORĂTruşcă. d a , C oroian b a !

întrevederea care a avut loc tainică la sediul clubului FC *lf dintre preşedintele Sorin îâgiu şi domnul, M ircea Bălaj (preşedinte A S C FR Cluj) a mit ca su b ie c t d e d iscu ţie

ia lui C risti C oroian şi facă sumei de transfer a lui

3 Truşcă (sus în imagine). Pentru Truşcă sum a a fost fixată li 35 dc m ilioane, “U ” urmînd ca marţi să depună actele la sediul FRF. în cazul lui Cristi Coroian cele două cluburi nu ai ajuns la nici o înţelegere, ITncdispimînd pe moment de

necesari. Este interesant (hmiărit dacă dorinţa lui Bălaj legată dc evoluţia lui Coroian la Steaua se va îndeplini' N e

şi m otive a r fi destule.

I Cioloboc e s te dorit ş i de B istr iţa !

Declaraţia vicepreşedintelui Constantin D ănilcscu (Steaua) m determinat pc redactorii de ' Pro TV să d ea ca sigură achiziţionarea de cătrc Gloria

a a ex-clujcanului‘Horaţiu Cioloboc. Sorin B agiu se va itlilni astăzi la B ucureşti cu Horaţiu C io lo b o c p en tru a definitiva transferul „fugarului”, Şut fiind faptul că preşedintele Comei Cacovcanu l-a rugat pe Sorin Bagiu să-l reaccepte în schimbul a 15 m ii de dolari._

Codin S A M O IL Ă Din surse sigur# am

ck t cădi Mircea Bălaj pentru transferul lui Crisli Coroian la V” a avansat suma de 100 k mii de dolari! t ,

C îlcva scu rte consideraţii şi... para le le cu etapa anterioară: “una c a ld ă , a l t a . . . s e m i- r e c e ” -în p riv in ţa fo rm aţiei R om a, care în e lapa 20 a^cîştiga t în deplasare- p en tru ca dum inică să “rem izeze” acasă cu ultim a clasată; continuă agon ia lui A. C. M ilan şi a lui A rrig o S acch i, n ep u tin ţa d e a . t re c e R u b ic o n u l m e d io c r ită ţii , dum inică înclin înd steagul în faţa unei form aţii ce se bate cu furie să scape de zona retrogradării; .continuă să se clatine scaunul l u i . C la u d io R a n ic r i , p e n tru , că s t ă p în i i F lo r e n t in e i n u s în t m ulţum iţi de rezu ltatele ech ipei; ' A talanta; după 10 partide în care n -a c u n o s c u t în f r în g e r e a a în c lin a t steagu l, dum inică, în faţa m u ltina ţionale i In ter; în sfîrşit; Sam pdoria care a cedat în etapa an terioară acasă, în faţa Rom ei, de astă dată a “scos din pagubă” un punct cu les în dep lasare la N apoli.

' Partida derby a fost considerată F io ren tina - Juven tus 1-1. Un jo c frum os, cu am b iţii ' ex p licab ile p en tru am bele tabere. 40 .000 de “ tifo s i” , d in care 2 .000 f lo ren tin i,' p rezen ţi pc stad io n u l “ A rtem io F ranch i” , pen tru stăpînirea cărora ( c u n o sc u tă f iin d d u şm ă n ia d e : m oarte declanşată cu ani în urm ă c în d R obby B aggio a fo st raco lat de la F lo ren ţa la Juve) au fost m obilizaţi 1.000 de carabin ieri. . “ O c e a ţă r o ş i a t i c ă ” d a to r i tă fum igenelor lansate a făcu t greu d e d e s c if ra t fa z e le de jo c în prim ele m inute. Joc tare , frum os pe contre,., cu şa rje la am bele porţi. Juve a desch is sco ru l î n ' m in. 15 cînd D el P iero, dep lasa t pe banda i d reap tă , d in ca reu a re lu a t cu c a p u l o c e n tra re şi T o ld o ,- s tu p e fia t, a p lo n ja t cu în tîrz iere şi în van. Egalarea a s u rv e n i t la tre i m in u te d u p ă pauză: la capătu l unei faze de atac frum os desenate , R obbiati a p uncta t sec, d in careu cu toată in t e r v e n ţ ia d i s p e r a tă a lu i > R am pulla (rezerva lui Peruzzi). D in min. 58 F iorentina a răm as în “ z e c e ” , C a rn a s c ia le re c c p ţio n în d a r d o ile a g a lb en pen tru fau lt asup ra lui D el Piero şi practic partida şi-a p ierdu t to ţ f a rm e c u l: Ju v e a a p ă s a t p e acce le ra to r pentru a se desprinde - d a r nu i-a ieş it aproape nim ic, F io re n tin a s -a a p ă ra t şi ra r a con traatacat. în sfîrş it, o noutate în d isp o z it iv u l lu i F io re n tin a : p r e z e n ţa “ e n g le z u lu i - r u s ” K ance lsk is, adus pentru în tărirea . a ta c u lu i u n d e z b a te r i l e (u i B a t i s tu ta r ă m ă s e s e r ă c a m singu lare . ;. "

Iată si celelalte rezu ltate ale - clapei:

B o lo g n a - U d in e se 0 -0 , C a g lia r i - V erona 3-2, N apoli - S a m p d o r ia 1 -1 , R o m a - R eg g ian a 2-2, I n te r - A ta lan ta2 -0 (d u p ă o re p r iz ă a lb ă au punctat D jorkaeff şi Zam orano), P e ru g ia - A .C . M ila n 1-0 (a m arcat Negri în min. 16; Paolo M aldini a recepţionat nn “ roşu”), V ic e n z a - P ia c e n z a 1-1 şi P a r m a - L a z io 2 -0 (ş i a s c e n s iu n e a - “ b r în z a r i lo r ” continuă chiar d acăN ev io Scala a plecat). - - -

C la sa m e n tu l are urm ătoarea alcătuire: Juventus 41, Sampdoria 36, In ter şi Parma 34, Bologna 32, V icenza, Rom a; şi A talanta 3 1 , N a p o li 2 9 , F io re n tin a şi M ilan 28, Lazio şi U dinese 27, P iacenza 24, Perugia 22, Cagliari 19, V erona 17 şi Reggiana 13 puncte. •'

R o m e o V . C ÎR T A N

dar rezultatul nu ne-a parvenit pînă la ora închiderii ediţiej)

C lasam en tu l: Real M adrid 59, FC B a rc e lo n a 5 3 , .B e tis 4 7 , Deportivo La Coruna 47, Atletico M a d rid .46, Real S ociedad 44, Athlctic Bilbao 40, Valladolid 40, S a n ta n d e r 3 8 , T e n e r if e 3 6 , ş.a.m .d. ^ ‘

t r is t ia n B A R A

ANGLIA - 2 7

SPANIA ■ 26Real M adrid şi F.C. B arcelona

şi-au asigurat victoriile pe teren p ropriu în com pania unor echipe cu care au făcut scor. M adrilen ii’ au c îş tig a t cu 6-1 p a rtid a cu O viedo, iar catalanii cu 4-1 pe c e a c u Z a ra g o s a ’ R o n a ld o a m arcat trei d in cele patru goluri a le B a rc e lo n e i şi co n d u ce în clasam entul golgeterilor cu 21 de r e u ş i te . în d e rb iu l e ta p e i , D eportivo La Coruna a învins cu3-0 pe B etis, echipa care" nu a cunoscut înfrîngerea în deplasare. V icto rie norm ală -a lui A tletico M adrid pe te ren u l lui H ercules A lic a n te ; sc o r 0 -2 (P ro d a n a m arcat prim ul gol, ating înd deja; c o ta “ 3 ” ). E x tre m a d u ra , una d in tre codaşele clasam entului a r e u ş it un su rp r in z ă to r 3 -0 în com pania echipei lui R ăducioiu (Espanyol).

R ezu lta te le etapei a 26-a:• Sevilla - Logrones 1-4• Sporting Gijon - Tenerife

2-1 ■• FC Barcelona - Zaragosa

4-1 ■• Valladolid - Real Sociedad-

3-0 ' ; ' ,• Athlctic Bilbao - Racing

Santander 2-2• Extrem adura - Espanyol

3-0 ■• Real M adrid - Oviedo 6-1

• • -C elta Vigo - Rayo Vallecano 2-0

• Deportivo La C oruna - Betis 3-0

• Hercules Alicante - Atletico M adrid 0-2

• V alencia - Com postela (partida s-a d isputat ieri seară,

• C helsea - M anchester United 1-1 (Zola 2' - Beckham • 68’);

• Coventry - Everton 0-0;• Leicester - Derby County

4-2 (I. Marshall 7’, 24’, 27V Claridge 59' - Sturridge 2’, 47’);

• Liverpool - B lackburn 0-0;• M idd lesbo rough -

•Newcastle 0-1 (Ferdinand 8');.• Nottingbam - ‘Aston Villa

0-0;• Soulhampton - Sheffield

Wednesday 2-3 (Ostenstad 28', Le Tissier 33' -H irs t 49', 55'; Booth 78’);

• Sunderland - Leeds United 0-1 (Bowyer 49');

• Arsenal - Wimbledon 0-1' (V. Jones 23’); 1

Partida W est Ham - Tottenham, s-a disputat luni seara. Clasament: Manchester Utd. 54, Liverpool 53; Newcastle 48, Arsenal, 48, Aston-Villa 43, W imbledon 42, C helsea 42, Sheffield 39 etc. :

- După ce Zola a deschis rapid sşorul pe “Stamford Bridge”, presiunea exercitată în repriza secundă i-a adus campioanei un egal în “meciul etapei”. Liverpool a ratat şansa , de a prelua şefia clasamentului, nereuşind să se, impună pe “Anfield” în faţa unui

'Blackburn... văduvit oficial de Sven Goran Erikson, care a confirmai că preferă soarele I ta lie i/ Mai . rău au sfîrş it “Tunarii”, în partida de duminică. Neînvinsă de 10 ani în partidele d irec te , W imbledon şi-a adjudecat victoria graţie voleului violent a lui.Vinnie Jones din 12 metri. Middlesbourough-ul lui, “Marvel” Robson a cochetat de două ori cu... bara, pentru ca al 18-lea gol al sezonului pentru Les Ferdinand (majoritatea dintre ele Ta B lackburn) să urce “Coţofenele” pe podium. După ce Southampton a condus cu 2-. 0 la pauză, golurile lui David Hirst şi ale, rezervei Scott Booth au răsturnat situaţia, înfundînd echipa lui Souness în mlaştina retrogradării.

R adu C. M U N T E A N U

în divizia A m asculină s-a consumat etapa a XVI-a, fară prea multe clarificări şi noutăţi. Lupta pentru locurile 4-6 rămîne în continuare deschisă, amintind şase etape de foc.

C lasam ent (m)1. “D” ARDAF 16 43:12 292. Elcond - 16 41:18 293. Tractorul 16 41:18 284.RIFIL 16 35:19 275. Bala Mare 16 38:24 276. Dej 16 35:29 257. Dinamo 16 30:31 258. Steaua- 16 27:32 229. Craiova 16 25:34 2210. PECO 16 14:42 1911. CSMU 16 13:41 1912. Timişoara 16 6:48 16

E tapa a X V lI-a, sîm bâtâ , 1m a r tie : “ U ” A R D A F - T R A C T O R U L , R IF IL - SO M E Ş D E J , C SM U - Suceava, , PE C O - “U ” T im işoara , “U ” C ra io v a - Dinamo şi Elcond - Explorări Baia Mare.

în divizia A fem inină este

M a r g i n a l i i ,

c l a s a m e n t eceva mai greu de anticipat ce va urma, datorită multelor meciuri rep rog ram ate , am înate, majoritatea ale echipei RATB.

C lasam ent (1) î. Rapid 14 37:17 252. “U” SILVA 14 30:18 243. Farul 15 34:24 244. Bacău , 15 27:23 245. RATB 12 33:5 236. Iasl 14 28:19 23 .7. Piteşti 15 29:25 22 8; Dinamo 15 26:31- 229. Braşov ,15 25:33 2110. Jiul . 15 .21:34 2011. Otelul 15 11:40 17 *12. Metal 15 11:42 16

E tap a a X V l-a, 1 m artie:FARUL - “U” SILVA, Jiul - Romradiatoare Braşov, Oţelul - Rapid, Dinamo - Penicilina Iaşi,

. RATB - Universitatea Bacău,‘ Dacia;Piteşti - Metal 33.

D e m o s te n e Ş O F R O N

îrt imaginea de mai sus, fază din partida “U’rSlL VA - Oţelul Tîrgovişte.

„Răzbunarea” lui Alphand

. „Marele învins” la CM de la Sestriere, L us A lphand şi-a ad judecat la G arm isch Partenkirchen a patra victorie a sezonului la coborîre (a 10-a din carieră), c îş tig în d sec ţiunea respectivă a Cupei M ondiale 1996/7, în care conduce-cu 705 puncte faţă de 594 ale italianului Kristian Ghedina (al treilea în

cursa respectivă). „Lucho” € de asemenea lider la Super-G (232 p. faţă de 136 ale lui Rungaldier) şi în clasamentul general (937 p. fală de cele ,800 ale lui Kjetil A ndre A am odt), avînd mari şanse să devină primul francez de la Jean -C lau d e K illy (învingător al ediţiei inaugurale din 1967) care să-şi adjudece Marele Glob de Cristal. Globul feminin e şi el în mâinile sigure ale Pemillei Wiberg (1425 p. faţă de 945 ale Katjei Seizinger),, altă mare învinsă pe pistele de la Kardahar. -

R ad u C. M U N T E A N U

PaseisiibiectiveNu ştim de ce, în ultim a vrem e, unii din tre

“oi se c o n s id e ră p rea m ari, a to tş t iu to r i şi Puternici fă ră lim ite ai z ile i. C îte u n u l se ’ socoteşte ch iar buricul păm întului. L-am ascu ltat ! ' l-am văzut, se rile trecute, pe m icu l ecran , Jwbindu-nc cam dc sus şi cam m înios, pe d o m n u l ' Dumitru D ragom ir, preşedintele Ligii N aţionale dc Fotbal. :Ca apără fotbalul, că se zbate pentru 'U ă vrea să instaureze un cadru legal, ordine Şi disciplină, c foarte lăudabil, c un gest p lin dc generozitate. în tre altele, a spus dum nealui, că 1111 sc va transm ite nici un crîm pei de m eci la

Şi televiziune dacă nu sc plăteşte! A firm aţia pare hazardată, dacă nu caraghioasă. în vrem e

V t uncie cluburi joacă în 'fa ţa a cîteva sule de pectatori iar a lte le o feră in tra rea lib e ră pc

stadion! - vezi Steaua, dacă nu ne înşelăm , recent!) dl Dragomir cere bani pentru transm isii! Mă 'Nrcb atunci: e o regulă, o rînduială , o logică în Btganizarea fotbalului nostru?! -

A» aminti c u ,o anum e m ih n ire .c ă fo tbalu l ®ralru arc numai şi num ai drepturi şi nici o |*ric! Jucătorii sîn t"cota ţi > grila V es tu lu i,' f r , ! ,indc vin între 50 şi 100.000 dc spee ta io r* '

lcci! îi am eţim pe tineri cu sutele de milioane pentru cc? Pentru un fo tb a ld e doi bani?!!! Cei

FOTBALUL LA RADIO Şl TV!de la Farul; au -p rim it d iurnă de 250 dolari pe zi pentru un tu rneu în Turcia! Mi se pare o sfidare a unui neam şi a unei ţări. M edici care operează pe cord şi redau v ia ţa pacien ţilo r, nu se p o t gîndi la banii pe care un tînăr; ce nu-şi ştie lega şireturile şi nici să-şi su fle nasul, îi cîştigă în 90 de minute! M ai nou, de valoroşi ce sîn t, fotbaliştii noştri se duc în C ipru, T urc ia şi Coreea. S-a term inat cu m arile echipe europene! V indem tot şi plătim nim icul cu bani infernali. E oare sănătos, norm al, firesc? Pe c înd v o r ju ca ai noştri în C ecenia sau Inguşetia? D om nul D ragom ir e bine să nu u ite că dacă vrea să v îndă trebu ie să aibă ce! O r fo tbalu l nostru - să fim iertaţi - a r trebui să p lătească el bani grei pentru a fi transm is la radio şi tv. Ce ne spune, cc nc o fe ră nouă fo tbalu l d in liga naţională? Nim ic! M ai ales c înd avem -şansa de a u rm ări s îm b ă ta d u p ă -â m ia z ă un. m ec i d in cam pionatu l germ an, seara u n u î'd in ce l span io l, dum inica două d in Ita lia şi spre scară unul din prim a ligă eng leză!! C am pionatu l nostru in tern e 90 la sută „g rilă” (ad ică bani) şi cam 10 la sută fotbal! Fotbalu l trebuie să aibă şi drepturi. D ar al •i03tru.se află încă la ceasu l m arilo r datorii!

, V io re l C A C O V E A N U

UNR CAIDR, U N A R C C C

Sîm bătă, în D iv iz ia B de handbal m ascu lin , A rm ătura C luj a cîştigat detaşat: 30-24 (14-9) partida cu Metalul Copşa M ică, conftrm înd. postura de lider pe care o deţine. Principalii m arcatori: Săcarâ 6, Lufceag 6, K alm an 4 , respectiv Pallo 9. în cealaltă partidă a zilei: Industria Sîrmei C îm pia Turzii - ASA Tg. M ureş 18-24 (10-14),

(N ş . D .)

T a le n ta tu l şi e x p e r i­m en ta tu l c o n d u c ă to r de jo c M ih a i S in e v ic i, re ve ­n it lâ "U " (d e la H o n ve d B anya - U n g a ria ), este d e c is să c o n tr ib u ie la o b ţin e re a d e către echipa sa d e s u fle t a unui nou t i t lu d e c a m p io a n ă . Pentru a tin g ereasco p u lu i p ro p u s , d u p ă c u m se v e d e d in fo to g ra fie , este d isp us să se fo lo sească c h ia r d e d o u ă m in g i...

Fotografia: Ion PETCU

A D E V A R U Lde Cluj ECONOMIA mart»/ 25 februarie 1997 (M p;

■* I

f' ( i

P R O G R A M U L D E S A L V A R E A E C O N O M I E I N A Ţ I O N A L E

P r e z e n t a t d e p r e m i e r u l V i c t o r C i o r b e a

mSmGuvernul României a definitivat, la capătul unui

efort neîntrerupt de mai multe săptămîni, programul de salvare a economiei naţionale. Nucleul acestui program îl constituie reforma radicală a pieţelor de producţie, de consum, monetară, valutară şi de capital, adevărul preţurilor şi încurajarea liberei iniţiative în condiţii concurenţiale, conjugate cu intervenţii ale statului ce vor fi axate numai pe motivaţii economice. Direcţiile în care acţionăm sînt trecerea la o altă stare de fapt internă, a cărei dominanta să fie bunăstarea populaţiei, racordarea României la sistemul mondial al circulaţiei valorilor economice şi financiare si integrarea ei în structurile euro-atlantice.

Am convingerea că românii au înţeles corect că Executivul! după o muncă încordată şi migăloasă de analiză şi inventariere responsabilă a stării naţiunii, a prezentat radiografia realităţilor din ţară .;

*Nu am avut în vedere altceva decît adevărul şi numai adevărul, aşa cum este el.

Ne-am asumat, la 11 decem brie, în faţa Parlamentului şi a ţării, un program care să ne ducă spre mai bine. Ieri a avut loc şedinţa Guvernului, care a aprobat setul de măsuri • economico-sociale pe care l-am pregătit.-Vom lua, începînd de azi, măsurile esenţiale care să-l transforme în realităţi, bazîndu-se pe argumentele evaluărilor imparţiale asupra relaţiilor, pe resursele proprii şi pe sprijinul celor care intenţionează să ne ajute.

■ Ştim ce avem de făcut, care sînt etapele şi mai ales de ce trebuie să luăm aceste măsuri acum. Afirm cu tărie că orice întîrziere este irecuperabilă.

Am evaluat stricăciunile, am văzut ce putem păstra, am numărat banii, ne-am măsurat puterile şi am întrebat prietenii dacă şi cît pot să ne ajute. Am procedat ca orice familie care se hotărăşte într-o bună zi să-şi repare şi să-şi lărgească gospodăria.

Ne încredem în discernămîntul, inteligenţa, puterea de muncă, inventivitatea şi răbdarea poporului român. Ne încredem mai ales în mîndria noastră de naţiune care a reuşit întotdeauna să se regăsească pe sine, pentru dăinuire şi prosperitate.

Trebuie să trecem, acum, la fapte!'

U rgeitţelef macroeconomicePachetul de măsuri pe care vi-1 prezint stabileşte

obiectivele şi politicile Guvernului României pentru 1997 în domeniile economiei şi protecţiei sociale. El include politici menite să soluţioneze problemele macroeconomice acute şi să asigure-realizarea reformelor stţucturale în sectoarele agricol, al întreprinderilor, precum şi în cel bancar.

Guvernul trebuie să stopeze rapida deteriorare a economiei, în primul rînd creşterea ratei inflaţiei, dezechilibrul balanţei de plăţi şi deficitul bugetar.

• Inflaţia luuară a ajuns la peste 10% în decembrie1996, în condiţiilc în care o bună parte din preţuri nu fuseseră încă liberalizate.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a, crescut de la 1,7 mld $'1995 la 2,3 mld $ în anul carc s-a încheiat.

Deficitul bugetului general consolidat al statului .pe bază de angajamente, a crescut la 5,7% dinp .i .b . ; '

De ce s-a ajuns la accste dezechilibre? Pentru că a fost favorizată creşterea economică cu orice preţ, în detrimentul celorlalţi indicatori economici, mai puţin populari. • -

România'sc <flflă încă într-un stadiu rtlativ- incipient al tarft.ffW Tpre economia de piaţă. Structurile salacaiftwnice continuă să fie dominate de-'ţropricjlggţ şi controlul statului, iar producţia

' şi/otilizarca forţei de muncă au fost menţinute în fttiVÎTk- cazuri numai prin subvenţii foarte mari. în îciuda dimensiunii potenţiale importante a pieţei

.■Interne, volumul investiţiilor străine directe a fost " m ic . Condiţiile socialc de trai s-au deteriorat, ceea

cc sc reflectă în creşterea numărului românilor săraci, în crcştcrea mortalităţii infantile şi scăderea duratei medii de viaţă.

Macrostabilizarea economică semnifică refacerea principalelor echilibrc din economie. Accasta

r

presupune diminuarea drastica a creşterii preţurilor (care îi afectează în primul rînd pe cei săraci), o diminuare a deficitului balanţei de plăţi (întrucît îndatorarea externă constituie o bombă cu efect întîrziat) şi o reducere a deficitului bugetar (care aruncă povara datoriei interne de pe umerii generaţiei prezente pe cei ai generaţiilor viitoare şi afectează starea economiei în ansamblu).

Preţul care va trebui să fie plătit pentru refacerea echilibrelor îl constituie o diminuare a creşterii economice şi o redu'cere temporară a gradului de ocupare a forţei de muncă.

Acesta fiind diagnosticul, iată şi instrumentele aflate la dispoziţia noastră: politica monetară, politica fiscală, politica veniturilor şi politici specifice sectorului real al economiei (privatizarea, restructurarea, atragerea de investitori străini etc.).

Ceea ce trebuie să reţinem, este faptul că aceste politici trebuie să fie aplicate concomitent, pentru a atinge un efect maxim într-o perioadă cît mai scurtă de timp. Altfel riscăm să repetăm experienţa anului 1994, cînd politici monetare şi fiscaie consistente nu au fost însoţite de o restructurare a sectorului real, fapt ce a dus la frînarea şi, în cele din urmă, la blocarea procesului de reformă.

Avem de plătit un preţ*foarte greu. Plătim şi pentru greşelile trecutului, dar’şi penlru siguranţa viitorului. Plătim cu luni din viata fiecăruia dintre noi,, p lă tim cu nervi, cu energie, cu visuri neîmplinite. Plătim însă cu convingerea fermă că va f i ultima plată de acest fel. Şi mai este ceva... Plătim acest preţ ştiind că nu există nici o altă cale.

Chiar dacă produsul intern brut real va scădea cu circa 2% în 1997, datorită influenţelor reziduale negative ce vor persista, totuşi, rezultatele solide de pînă acum ale întreprinderilor mici şi dinamice ne fac să credem că în 1998 va fi reluat procesul de creştere.

- Inflaţia, estimată la 90% pentru primele luni ale anului 1997, va scădea, prin aplicarea acestor politici, ajungîndu-se, la sfîrşitul anului 1997, la o rată medie anualizată de 30%.

Deficitul balanţei de plăţi va scădea de la 2,3 mld.S în 1996 la 1,4 mild. S în 1997.

Deficitul bugetului general consolidat al statului va scădea de la 5,7% la 3,5% din P.I.B.

Obiectul principal al politicii fiscale îl constituie. diminuarea deficitului bugetar. România nu-şi poate permite un deficit consolidat al bugetului de stat (pe bază de plăţi angajate) de 5,7% din PIB sau un deficit incluzînd subvenţiile cvasifiscale de lâ BNR de 8,3% din PIB, cum s-a întîmplat anul trecut. M otivul pen tru care deficite de asemenea, magnitudine nu mai pot fi acceptate îl constituie costul exorbitant al finanţării lor, fie prin inflaţie mare, fie prin creşterea îndatorării externe, fie prin creşterea îndatorării interne (adică o povară aruncată pe umerii generaţiei viitoare).

Ne propunem ca deficitul bugetar exprimat pe baza plăţilor angajate să scadă de la 5,7% la 3,5% din PIB. Aceasta va constitui un efort fiscal major, din următoarele motive:

• în primul rînd, anul acesta vor trebui plătite de la buget o serie de cheltuieli angajate în 1996 şi neefectuate atunci, reprezentînd aproximativ 1% din PIB;

• în al doilea rînd, cheltuielile cu dobînzi la datoria publică deja contractată vor creşte semnificativ, cu circa 2% din PIB, datorită legării acestora de dobînzile practicate pe piaţa monetară.

Deficitul consolidat al bugetului de stat (pe bază, de plăţi efective) este programat la 4,5% din PIB, iar finanţarea se va realiza exclusiv pe căi neinflaţioniste, şi anume prin împrumuturi externe (circa 3,4% din PIB) şi prin împrumuturi interne (circa- 1,1% din PIB). Finanţarea externă a deficitului este corelată cu serviciul datoriei externe. a României din acest an, precum şi cu necesitatea creşterii rezervelor valutare ale BNR. ,

în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, acestea vor rămîne aproximativ la nivelul anului 1996. Totuşi, avînd în vedere cheltuielile sporite cu dobînzile la datoria publică, celelalte cheltuieli vor scădea de la 31,9% din PIB la 30,3% din PIB.

Agricultura va primi subvenţii de 2,3% din PIB, faţă de 1,9% din PIB în 1996. Trebuie precizat că subvenţiile netransparente pe care această ramură le primea în.trecut de la BNR, sub forma creditului direcţionat, vor dispărea cu desăvîrşire. ' •

Protecţia socială va deveni principala beneficiară a cheltuielilor bugetare, avînd o pondere de peste10 procente din PIB. Circa 1,6% din PIB vor fi

alocate program elor sociale de resorbţie a influenţelor derulării reformelor asupra grupurilor sociale vulnerabile.

Bugetul pe 1997 prevede măsuri care vor duce Ia reducerea semnificativă a cheltuielilor bugetare (de circa 2,5% din PIB) datorită următoarelor măsuri: înjumătăţirea subvenţiilor către industrie, indexări parţiale ale salariilor din administraţia publică, reducerea progresivă a ratei ocupării forţei de muncă şi scăderea alocării cheltuielilor de capital cu 17%. .

în privinţa veniturilor bugetare, se vor lua măsuri de la care se aşteaptă o creştere a veniturilor (de circa 2,3% din PIB) după cum urmează: eliminarea exceptărilor la taxe, creşterea accizelor la alcool şi tutun, reducerile preferenţiale ale taxelor pe profit pentru unele societăţi, aducerea taxei pe valoarea adăugată la nivelul de bază, de 18 %, pentru fructe şi legume, creşterea redevenţelor la petrolul şi gazul natural produse intern, precum şi reînfiinţarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru fondul de pensii agricole şi pentru fondul de risc şi de accidente. Bugetul pe 1997 nu are în vedere venituri importante rezultate din procesul de privatizare. Acestea ar putea fi avute în vedere pe parcursul anului, printr-o colaborare mai strînsă cu FPS şi prin modificarea legislaţiei.1

Ar putea fi necesar ca unele resurse bugetare să fie furnizate sectorului energetic. Arierate către acest sector s-au acumulat în mod repetat la dimensiuni care au avut urmări macroeconomice reflectînd ponderea mare a întreprinderilor bolnave, mari consumatoare de energie din economie. Am luat o serie de măsuri pentru a întări capacitatea RENEL şi Romgaz d ea elimina clienţii rău-platnici şi vom determina conducerile celor două unităţi să le aplice cu strictcte. ,

Politica^monetară fsfcd^cursului* de^schimbîn lumea în care trăim, principalele motoare de

dinamizare a economiei sînt concurenţa şi pieţele libere. Dacă, în cei şkpte ani de tranziţie, programele macroeconomice nu s-au putut solda decît cu reuşite efemere, cauzele sînt blocarea concurenţei şi nefuncţionarea pieţelor. Avem, acum, un program bun de macrostabilizare. Credem în acest program. Ştim, însă, că obiectivele pe care le-am stabilit nu vor putea fi îndeplinite dacă nu vom face pieţele să funcţioneze.. Şi dacă nu vom descentraliza decizia, pentru a lăsa concurenţa să-şi joace rolul. Istoria arată că economiile de comandă au înregistrat succese doar pe termen scurt, în situaţii speciale, marcate de războaie sau de industrializări forţate. Nicăieri în lume însă rezultatele bune obţinute prin metode de comandă nu au fost de durată. Pe termen lung, programele de tip centralist s-au soldat cu risipă de resurse,-cu ineficienţă economică, cu sărăcirea populaţiei.

Numai pieţele libere, închegate în sisteme integrate, au adus eficienţă şi bogăţie pe termen lung. în acest sistem ai pieţelor integrate, o importanţă deosebită o are sistemul bancar, al cărui rol este de a face o singură politică - politica banului.

Fără îndoială că nu putea fi asigurată stabilitatea leului atît timp cît piaţa monetară a fost dirijată prin ordonanţe guvernamentale ce au căpătat putere de lege; şi atît timp cît'pe celelalte pieţe preţurile nu au spus adevărul despre consumuri şi cheltuieli, iar piaţa valutară a fost condiţionată de dirijarea centralizată a resurselor energetice. în această învălmăşeală, în care încercările de liberalizare au fost anihilate de metode ale economiei de comandă, nu au putut fi controlate nici inflaţia, nici echilibrul balanţei de plăţi şi nici cursul valutar.

Programul nostru are în vedere un sistem integrat de pieţe, în regim liberalizat şi concurenţial, în cuprinsul căruia piaţa monetară şi piaţa valutară urmează să intre în rezonanţă cu piaţa de capital, cu piaţa resurselor energetice, în general cu pieţele de producţie şi de consum, prin coordonarea politicilor Guvernului şi ale Băncii Naţionale. Pe această bază vom construi o politică flexibilă a ratei de schimb, care să fie determinată liber de piaţa interbancară. Piaţa va fi liberalizată începînd de mîine, iar BNR va acorda licenţe de operare valutară - ca dealeri - băncilor româneşti şi străine.

BNR va conduce operaţiunile, va reglementa pieţele monetare şi valutare, va stabili portofoliul pentru guvern, va utiliza'instrumentele de control ale rezervei monetare, va acorda asistenţa tehnică şi va dezvolta instrum entele şi procedurile managementului rezervei monetare;

BNR nu va mai acorda credite direcţionate nici unui sector din economie, toate creditele noi vor

avea dobînda pieţeî:; Guvernul va supune aprobării Parlamentulnj (f* nouă Lege a datoriei publice^ pînă la 30 aprife1997.

Deficitul contului curent este proiectat să scai de la 2,3 mld. $ în 1996 la 1,4 mld. $, reprezenta4,5 % din PIB în 1997.

Datoria externă relativ mică a României, egaî cu 95 % din exporturi şi rata favorabilă a serviciu!; datoriei externe arată că povara datoriei râmi controlabilă.

în continuare, pentru a evita o deteriorare, v« limita în mod strict împrumuturile cu scadenţe ia mici de 3 ani.

Pentru că România a cîştigat accesul pe pieţei internaţionale de capital în 1996, vom conîias împrumuturile de pe aceste pieţe şi în 1997.

Unul dintre cuvintele-cheie ale dezvoltări noastre este credibilitatea. Cunosc oameni it afaceri din marea finanţă internaţională an controlează averi colosale şi care încă închei, contracte doar printr-o strîngere de mînă. Ani 4 zile am promis şi nu ne-am ţinut de cuvînt. Acest lipsă de seriozitate o plătim acum. Nerespectaa contractelor costă. Am reuşit, probabil, pere, ultima oară să deschidem uşile acestei lumi. ii data aceasta trebuie să ne ţinem de cuvînt. Ş : vom face.

Reforma radicală a pieţelor nu măi poate întîm Trebuie să ajungem în scurt timp la o relaţ; eficientă consum-producţie-proprietate.

Sectorul privat din România produce circa 45 din PIB. Pentru a mări puterea acestuia, trebuie i reducem constrîngerile administrative, să creăm ic „teren egal de joc” pentru agenţii economi: autohtoni şi pentru cei străini, să încurajat dezvoltarea afacerilor particulare şi să sprijinii grupul de întreprinzători dinamici, orientaţi căte economia de piaţă. ■

Creşterea rapidă a sectorului privat este o acţhis vitală pentru crearea de noi locuri de muncă, pentr creşterea eficienţei economice şi, în consecinţă, veniturilor; totodată, are implicaţii pozitive i reduccrea costurilor sociale ale restructurării.

Lucrul esenţial în toate demersurile noast imediate constă în accelerarea procesului ii privatizare la toate categoriile de agenţi economi respectînd următoarele priorităţi:

* întreprinderile mici;* agricultura; > -1' -* sectoarele energointensive;* toate întreprinderile care au fost suprasubsoi

în timpul programului de privatizare în masiGuvernul precedent a ratat şansa „privatizării

masă”. Procesul transferului accelerat de proprid" din sectorul de stat în cel privat, pentru careu pregătit o listă ce cuprindea 3.900 de socier comerciale, s-a dovedit a fi o simplă ficţiune. Da populaţia a primit aproape un miliard de acţfc practic, privatizarea acestor societăţi nu h înfăptuit. Pentru că nu poate fi vorba de privatia' atîta vreme cît, în aproape toate aceste societi acţionarul principal a rămas statul. Privat®." concepută ca un pom de Crăciun, la care să tc

populaţia şi să primească în dar acţiuni,!1 înseamnă nimic altceva decît un surogat de protss socială, care nu i-a fost de folos nici economicii nici românii nu s-au ales cu nimic. Este clar ci f fo loseşte nim ănui privatizarea de draf- privatizării. Programul guvernului nostru cuprioî între obiectivele de bază, transferuri masive 4 proprietate, în scopul destrămării monopoluri asigurării unui climat, concurenţial, pe pieţe lite în aşa fel îneît să ajungem grabnic la ieşB® economiei din starea de somnolenţă, să stinisli: i competiţia economică, eficienţa, profitul

Un rol la fel de important va avea privatizai şi pentru reducerea masivă şi susţinută a pierdentf din sec to ru l în treprinderilo r, îndeosebi fr întreprinderile mari consumatoare de energie.

în total, pînă la 31 mai 1997 trebuie realizat* număr cumulat de 2 750 de privatizări. Pini*,sfîrşitul anului 1997 trebuie realizat un tc* cumulat de 3 600 de privatizări, reprezentînd 69 ' din întreprinderile ce urmează a fi privatizate.

Vor fi modificate reglementările pentru a pero* vînzarea acţiunilor la licitaţie ofertantului « propune preţul cel mai ridicat, fără o limită mini® de preţ.

a i

3

15] marţi, 25 februarie 1997 EVENIMENT A D E V A R U L .cfle Ciuî

Carosabil

9 Ziua acciden te lo r • Trei acc iden te g ra v e

cu aceeaşi cau ză:£ "pietonii • La aceeaşi

oră, două accidente i grave, provocate de

alcool •

în data de 21 februarie, 3 accidente deosebit de ■grave: două,-la aceeaşi oră ((5,00) şi cu aceeaşi cauză: consumul de, alcool âl pietonilor. C.C., în vîrstă de 21 de ani, din Ruginoasa, judeţul laşi, aflat în stare de ebrietate s-a angajat în traversarea străzii.T. Vuia, prin loc nemarcat, fără să se asigure. A fost surprins de o autogunoieră şi accidentat grav. în prezent, omul se află internat cu ruptură de' ficat şi Iraumatism cranio-cerebraL La aceeaşi oră, P.O.M.,

in vîrstă de 29 de ani, clujean de felul lui, s-a angajat în traversarea străzii Grigore

i Alexandrescu, prin loc.■ nemarcat, fără să se

asigure, fiind în stare de ebrietate. A fost surprins de

. o Dacie şi accidentat, fiind transportat, în comă gradul IV la spital. :

• Neatenţia Şoferilor şi 'graba copiilor * -

l a ora 14,00, H.D.C., o fetiţă în vîrstă de 10 ani, s-a angajat în traversarea

’ s tră z ii, , pe zebră, ; la ' ; semafor. Cu toate acestea, ;.a ■ fost surprinsă, si accidentată grav de o Skoda cu numărul de

; înmatriculare CJ - 03 - DSZ, condusă de Andrei Remus.

lt. Rus S o rin , S e rv ic iu l Poliţie i

R utiere

C r o n i c ă d u b i o a s ă

Unde se mai cere mercur?Se pare că se vinde bine în Austria. După ce fusese bine cumpărat

în Iugoslavia, înainte de războiul din zonă, filiere se stabiliseră în Turcia şi. în ţările arabe, facînd ca, după Revoluţie, accst gen de infracţiune să fie tot mai frecventă. Gu mercur se umpleau antenele de pe blocuri, pentru ca oamenii să prindă şi alte posturi de televiziune decît cel naţional. Acum este cumpărat de giuvaergii escroci, pentru a mări greutatea bijuteriilor în care îl injectează şi îl cumpără şi cei care vor să-şi facă arme ultrasofisticate, în afara graniţelor. Cu bani buni, neatinşi de inflaţie. Cel puţin aşa sperau

, Marin Mircea (31 de arii), din Satu Măre şi Todoran Silviu Constantin (21 de ani), muncitor la SC Harcom SRL Dej. Auzind despre convingerile lor, poliţiştii au făcut o “mică vizită” la locuinţa temporară a lui Marin Mircea (la bunicii acestuia). De aici s-a ridicat o sticlă care conţinea 1.265 kg mercur. S-a întocmit şi un_ dosar pentru deţinerea ilegală a acestuia. Interesant ar fi, însă, să ştim de unde provine mercurul, şi cam cum îşi imaginau ci că îl vor putea scoate din ţară. Fantezia traficanţilor, oricum, nu prea are limite. ; ‘ ■

Evaziunea fiscală la Fizesu Gherlii

*S.C .‘Kiss Sandor SRL din Fizeşu Gherlii avea un depozit cn-

gros şi 2 vînzătoare care îl deserveau, în persoana lui Chiş Mariana (26 ani) dinG herla şi Boroş Monica (24 de ani) din Ţaga, Ambele credeau că ău găsit o metodă infailibilă de a- şi procura ceva venituri suplimentare. Astfel, la desfacerea unor produse din depozit, cclc doua emiteau facturi în care figurau cantităţi mai mici de mărfuri, decît au fost livrate efectiv. Probabil că nu pe gratis operau fetele noastre în acest chip... Oricum, sînt cercetate pentru fals şi uz dc fals, iar fericiţii cumpărători (în persoana a 13 societăţi comcrciale - deh! 13 e număr cu ghinion, spune legenda), s-au ales cu .13 dosare de cercetare a evaziunilor fiscale'.

- D .C .

D e m o c r a ţ i a v a n d a l i l o rDe cîte ori trec prin Parcul are al oraşulu i, devin

âriostalgic. Această oaza de ^Weaţăîmi trezeşte amintiri

neuitat, din anii copilăriei p âlscenţei. Indiferent de

“jnotimp, sub coroanele ■ fţibătrînite ale castanilor, mă

i cu plăcere, uitînd, j cîteva ceasuri, grijile

f liene. Ţ a r c u l mă :ează. Secvenţă după enţă, se derulează clipe

locuri de o frumuseţe rară. lama, patinoarul, pe care

pirdau'în ritmuri de vals1 ienez, sute de .copii, cu

Ştajii îmbujoraţi, pişcaţi de': Ser.întot acest timpi bunicii, "aşteptareaTor serveau la ‘Cazino” o cană cu vin fiert. M lacul, pe care pluteau Casatoare lebede mute, pârele şi hidrobicicletele cu feri liceeni, gălăgioşi, care-

miez de vară, îşi luau ^ cîteva ore de la şcoâlă. ţintiri, nostalgice..: Sălciile; ftgătoare d§ pe malul “ ui, unde pe bănci se

Aitâu pe furiş.îndrăgostiţii..

Pe alei, "microbiştii” şahului se întreceau în adevărate campionate zonale.

' Duminicile şi în. zilele de sărbătoare, cînd fanfara cînta m uzică de prom enadă. “Pozarul" bătrîn, cu animale

era să priveşti ore întregi la fîntîna arteziană. Zei, zeiţe şi centauri, parcă coborîţi din Olimp... v

: Parcul a fost un "paradis”, ; un loc. curat, frumos, o oază

de linişte pentru cei care se

ilustrate pe adresa Primărieiîmpăiate, avioane supersoni­ce, automobile de epoca ce prindea o clipă de fericire din viaţă, din lumea pe care acum am uitat-o:- “Turcul” care vindea cea’ mai bună. îngheţată din _lume, după care tînjeau o mulţime de copii. Suporterii echipei de suflet .a clujenilor, “Universita­tea”, care după fiecare meci se opreau la o halbă cu bere rece, în grădinile de vară de la ,"Chios” şi “C azin o”. Terenul de joacă din spatele stadionului, *.în care bărcile 'Zburătoare”; leagănele' şi toboganul atrăgeau ca un magnet sute de prichindei. Dar, cel mai odihnitor: lucru

plimbau prin el. Era bine întreţinut de edilii oraşului, o splendidă carte de vizită â urbei noastre m ilenare. Acum, toate sînt de domeniul trecutului. “Vremea a trecut

v în zbor şi... lumea le-a uitat”.în cîţiva ani, din parc au

dispărut: lacul, sălciile plîngătoare, castanii şi vestitul “Cazind”, altădată un restaurant de lux, care în cîţiva ani de “democraţie” s-a transformat într-un loc părăsit. • “Dem ocraţia vandalilor*, a ruinat şi dărîmat tot ce era mai frumos şi sfînt pentru clujeni. Fîntîna arteziană, dată în funcţiune în urmă cu un secol (în.

primăvara anului 1897) a îneîntat prin frumuseţea ei generaţii de concitadini. Dar această.operă de artă a fost profanată în rmod barbar. Grupul statuar care a mai fost

- o dată recondiţionat, cu multă migală şi trudă, a fost distrus. Zilele trecute, un grup de turişti străini au -fost im presionaţi de această profanare a acestei fîntîni arteziene, îneît au început să film eze. Ş i-au burduşit casete le cu ''civilizaţia” noastră şi s-au în trebat poate.,; dacă sîntem sau nu în Europa' “Păparazzi” au filmat şi au plecat.

G îndurile şi amintirile "parcului de odinioară mă

urmăresc. Şi mă întristează.; ■ Oare, edilii împovăraţi de

“griji” cotidiene, nu mai, au timp să se plimbe prin bătrînul parc? “Ilustrata” pe care le-o trimit îmi doresc să îi pună/pe gînduri!-Poate le voi stîrni nostalgii...

Vasile MOLDOVAN

^ i, zeiţe şi centauri t0M ţ i din O lim p , din

fîntînii arteziene, ^ faţa "cazinoulu i"’iS,njs ae a rm ele şi Oardele chefliilor.

j5*** V. ■ ''v-’'V Y & *

«m u

Doi italieni ţi nouă icoaneItalienii Lazzarini Giuliano şi Capeio Armando au încercat'-

să scoată p rin . Vama T um u nouă icoane, despre care se . presupune câ au fost furate dintr-un lăcaş de cu lt din România.

Stirsc d in cadrul poliţiei de-frontieră şi Vămii Tum u au declarat pentru MEDIAT AX că italienii Lazzarinj Giuliano • şi Capeio Armando" s-au prezentat la ieşirea din ţară avînd' asupra lor mai multă valută decît au declarat. Iniţial, vam eşii. Ioan confiscat 200 dolari, 720 mărci germane şi 3 milioane lire italiene, bani nedeelaraţi. Extinzînd controlul, au.m ai fost descoperite şi nouă icoane pc lemn şi pc suport textil, precum şi un-sfeşnic de argint. Icoanele prezentau inscripţii de donaţie, fapt carc a dus la bănuiala că ar fi putut fi'furate din îăcaşe’de cult din România.

Cazul a fost predat spre cercetare Serviciului pentru combaterea criminalităţii economico-financiare din IJP Arad.

Cadavrele ci patru femei. Poliţia franceza a descopcrit, vineri, cadavrelc a patru ţinere femei, îngropate în nisipul unei plaje, la 10 zile după ce acestea fuseseră date dispărute, în timpul unui carnaval ce a avut loc în onfşul-port iîoulogne, relatează REUTER.

Cele patru femei, Isabelle şi Peggy, îri vîrstă de 20 dc ani, şt Audrcy şi Amelic, în vîrstă de 17 ani, erau îmbrăcate cu costumele purtate în tim pul carnavalului, dc la care au dispărut pe 12 februarie. Poliţia consideră ca cele patru femei au fost ucise în noaplea ce a urinat dispariţiei, Numele de familie ale celor patru tinere nu au (ost date publicităţii. . .

Poliţia a reţinut cinci membri ai aecleiaşi familii, inclusiv trei fraţi comercianţi dc vechituri, care locuiesc într-un stat aliat la cîţiva kilometri distanţă dc iîoulogne.

Anchetatom au declarat că suspecţii au mărturisit uciderea celor palru femei, ale căror trupuri au fost îngropate Ia baza unei cazemate de beton, construită de forţele, germane îri cursul celui de-al dpilca război mondial, pe p plajă din apropierea satului Porte!, de lîngă Boulogne.

De la Bucureşti, unde şe află într-o vizită oficială, preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a transmis un mesaj de condoleanţe familiilor celor patru femei ucisp. “Sînt oripilat

. şi zguduit de accst act de sălbăticie. Mă gîndesc la acestc tinere fete, aceste copile, victime inocente, mă gîndesc la părinţii lor şi la disperarea lor. Se va face dreptate”, a declarat, şeful statului francez, într-o intervenţie difuzată vineri scara, în cursul programelor de ştiri televizate, - -

Gerald Lesigne, procurorul general al oraşului Boulogne,. a dcclarat că doi dintre cci trei fraţi, Jean-Michel şi Jean- Louis Jourdain, sînt cei care an*comis asasinatele. Cei doi aveau antecedente penale. Primul dintre ei a fost condamnat la 15 ani închisoare* pentru crimă, fiind eliberat în august 1995, Al doilea a fost şi cl condamnai la 10 ani, pentru viol, fiind eliberat la sfîrşitul anului 1994.

Cei doi fraţi sînt posesorii unei autodube, similară cu cea observată în apropierea plajei unde au fost văzute în viaţă peatm ultima oară cele patru fete. ,

Sabie de Toledo din secolul XVIIO sabie de Toledo, produsă dc armurierii spanioli în secolul

XVII, a fost găsită dc Poliţia Port Constanţa, în timpul unei raz ii Ia căm ine le de nefarailişii d in zonă , transm ite corespondentul MEDIAFAX. -

Posesorul săbiei, Victor Râilcanu (salariat la SC Impcx SRL), a declarat iniţial ca a găsit-o într-un tomberon, după care a spus că a cumpărat-o. -

Experţii d e la Comisia Judeţeană a Patrimoniului au stabilit ’că sabia este unicat

M E D IA F A X

descoperind pe„. ^iscovewjrSe spune că, de obicei, nemulţumitului i se îa darul..

Şi trebuie să recunoaştem,- abonaţii CATV n-au fost întotdeauna mulţumiţi cii programele difuzate de “Portar. Mulţi acuză abundenţa canalelor în limba germană (în

.condiţiile în care marea majoritate a populaţiei judeţului' "cunoaşte franceza şi engleza); alţi! oftează după ’Sky -News. Nu sînt puţini’nici cei care af dori altceva, fără să ştie să precizeze anume cel Recunoaştem că, după atîţia ani de privaţiuni, este'infinit mat greu să satisfaci toate gusturile. Si,' cred eu, că ar trebui înţeles că totul,' inclusiv programele de televiziune, costă. Mult!

Managerii de la “Portal” n-au aplicat vorba dictonului; de data aceasta n-au luat, ci au dat! Au introdus, de alaltăieri, un program care merită toate aprecierile' DISCOVERY CHANNEL Nu facem reclamă Enunţăm pur şi simplu ştirea că, de acum încolo, tot românul! va putea urmări’ acest important canal de reportaje şi documentare Sigur, pentru cei care nu sînt cunoscători ai limbii engleze, e nevoie de teletext La pagina 698 veţi găsi emisiuni subtitrate, textul în româneşte fund unul foarte apropiat de cel dm engleză

încă mai există carenţe, imaginea se dereglează adesea, nu toate materialele sînt subtitrate, dar primul 'pasş s-a-făcut. Iar emisiunile (între orele 18 şi 04) sînt

,:realmente mat muit decît m suport, la zt, a unei culturi generale, racordate la noutăţile iurrv.t în care'trăim

Succes!- r.V ; -

de C luj ziar independentANUL W NR. 1908 ISSW 1C20*3CO3

mawţi 25 FEBRUARIE 1097 16 PAGINI SOOLEJ :

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ . CLUJ-NAPOCA

LHarta privind starea probabilă a vremii în judeţul \Cluj, valabilă pentru 25. 02., a.c. în jurul orei 15.

“Nu există înviere fără Golgota”urmare din pagina 1

din creşterile dc preţuri? După 1 mai costul gazului metan va fi mai mare dc peste 10 ori. Vă imaginaţi ce înseamnă acest preţ pentru populaţie şi pentru agenţii economici, în special cei din industrie şi a filmelor Care au sere? Mai amintim că gazul metan nu este folosit în industrie doar ca agent termic, ci şi ca materie primă pentru realizarea

' unor importante produsev Benzina. Guvernul a decis un

preţ în dolari: 40 cenţi litruL La actualul curs aj do la ru lu i calculaţi singuri ce ne aşteaptă. Energia electrică se plăteşte

astfel: primii 50 kW h cu 73 lei, următorii 50 cu 172, iar ce trece de 100 ne va costa 358 lei/kWh. Amintim din spusele RENEL: 80% din gospodăriile populaţiei consumă lunar aproximativ 120 kWh, iar guvernul zice că numai 50. - V - ■ - . - ; ^

Mai au sens comentariile?- . S în t to ta l d e aco rd cu afirm aţiile d-lu i D iaconescu reproduse în titlu. Dar de ce în campania electorală nu n i s-a vorbit de Golgota?, Probabil că majoritatea săracă a acestei ţări ar fi acceptat ideea - dacă i s-ar fi spus cît de înaltă şi abruptă este G o lgo ta şi astfe l a r fi înţeles cînd va veni învierea?

A facereaJnterfonul

urmare din pagina 1 ;Primarul Gheorghe Funar,

susţinea că: “aprobarea acestei 'hotărîri, nu va costa nim ic Prim ăria, aceasta doar- interm ediază” . T o tuşi, d in conţinutul hotărîrii reiese altceva, nu numai rolul de intermediar. Acest semnal de alarmă a fost tras şi de d-na Ildiko Bucur, consilier UDMR, care a catalogat iniţiativa ca fiind “foarte frumoasă”, dar care s-a arătat sceptică în privinţa costului suportat dc Primărie. '

Pentru susţinerea acestei hotărîri, primarul a prezentat o dare de seamă a Inspectoratului de poliţie Cluj, spccifidnd că “în ultimul an au fost foarte multe hoţii, măi ales unde nu au fost intcrfoanc”. Consilierul PUNR, dl Ioan Marinescu, a susţinut

-această hotărîre enum erînd facilităţile care le poate aduce un intcrfon. “Curăţenia din părţile comune ale imobilelor, va creştc, ceea ce implică divorţul faţă de femeia dc serviciu”.

Semne de întrebare au mai avut consilierii liberali şi ţărănişti, referitor la ce direcţie sau regie din cadrul Primăriei, sc va ocupa dc această acţiune

de anvefgură. In textul hotărîrii, precizarea nu este clară, sarcina revenind unor compartimente de specialitate din cadrul aparatului propriu al Consiliului. Sugestia consilieru lu i PN Ţ C D , R adu M oldovan, a fost prim ită cu aplauze, domnia sa propunînd înfiinţarea unei noi regii cu acest p ro fil R eg ia In terfonu l. C onsilie rii s-au a ră ta t neîncrezători că această iniţiativă se va bucura de un succes prea mare, deoarece oamenii numai bani de interfoane nu au. Dar, încercarea moarte n-are, iar atîta timp cît aplicarca acesteia nu este ob liga to rie p en tru toa te asociaţiile de locatari, este bine.

Pînă la urm ă, ho tărîrea a trccut. Rămîne acum de văzut care este firma eîştigătoare şi de unde va scoate Primăria banii pentru onorarea contractului.

ULTIMA ORĂ marţi, 25 februarie 19971

Italia “se va bate” pentru aderarea rapidă a României

la NATOItalia “se va bate” pentm integrarea rapidă a

României în NATO, a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, Picro Fassino, sccretar de stat în Ministerul italian de Externe.

“Noi considerăm că ţările carc trebuie să fie cuprinse în extinderea NATO sînt nu numai Polonia, Ungaria şi Cehia, ci şi România şi Slovenia”, a afirmat Fassino. “Ne vom bate pentru ca România să fie printre ţările care se vor integra rapid în NATO şi UE”, a adăugat acesta.

“Susţinem România pentru că arc o poziţie geopolitică extrem dc dclicată, în inima Balcanilor. Participarea sa deplină la NATO ar consolida activitatea politică şi cca a Alianţei în regiune. Ea' ar garanta o mai mare stabilitate nu numai României însăşi, ci şi Balcanilor, o regiune care, sub multe aspcctc, este expusă la conflicte şi turbulenţe”, a continuat oficialul italian.

Fassino a subliniat că extinderea NATO este un proccs m en it-sâ garanteze consolidarea democraţiei şi să ofere securitate ţărilor din Europa- Centrală şi dc Est, “cu respectul suveranităţii lor”

Pentru Italiana afirmat Fassino, Europa Centrală şi de Est este “o prioritate absolută” a politicii externe. “Zona sc află în imediata noastră vccinălate, tot ce sc întîmplă acolo ne priveşte”, a spus cl. “De accca, în lunile din urmă, Italia şi-a activat politica faţă dc accastă zonă, atît în plan bilateral, cît şi prin eforturile diplomatice pentru a susţine integrarea în UE şi a NATO a acestor ţări”. “Considerăm România un partener privilegiat, un partener important al strategici noastre în Europa dc Sud-Est. România poale conta pe Italia, ca pe o ţară prietenă, ca pc o ţară carc îi stă alături”, a conchis diplomatul italian.

Picro Fassino este aşteptat la Bucureşti, în perioada 3-4 martie, pentru o vizită care îi va prilejui întîlniri cu oficialităţile române, cu mediile parlam entare şi academice. El este o figură proeminentă a Partidului Democrat al Stîngii (PD S), p rinc ipa lu l partid al coaliţie i de guvem ăm înt şi al eşichierului politic italian. Fassino a deţinut funcţii de conducere în cadrul P a rtidu lu i Socialism ului European, în Internaţionala Socialistă şi la Consiliul Europei.

Presa elveţiană titrează:

Chirac - teul noii Românii>

Tratatul cu Ungaria, lupta împotriva corupţici, o reformă care deschide România spre terapia de şoc, pentru a însănătoşi o economic aproape moartă sînt argumente în favoarea aspiraţiei României la NATO şi UE, scrie cotidianul L ’Express de Ncuchâtcl, în tr-un articol pe marginea vizitei i a Bucureşti a preşedintelui francez.

Ţara lui Dracula rămîne un stat francofon pînă în vîrful unghiilor şi-un partener fiabil pentru Franţa, apreciază cotidianul elveţian, în ediţia sa de luni. A doua piaţă ca mărime, după Polonia, din Europa posteoinunistă, România ar putea echilibra, în bencficiul Franţei, balanţa economică modificată prin rapida implantare a intereselor germane în Republica Cehă şi în Ungaria.

Românii au considerat dintoldcauna Franţa dfcpl o naţiune soră şi o afirmă cu ficcarc ocazie. Chirac parc a fi “naşul României”, scrie cotidianul citat.

Relaţiile franco-române par să evolueze după un ritual consacrat. Franţă a cîştigat un fel de prim loc în sprijinul adus acestei ţări. Fostul preşedinte, Franşois Mitterrand, a fost primul şef de stat occidcntal care a vizitat, în 1991, România posteomunistă. Jacques Chirac a dorit să aducă sprijinul său unei Românii care's-a schimbat la faţă din noiembrie anul trecut Preşedintele Emil Constantinescu îş i propune să construiască modernitatea românească într-o Europă reunificată, carc să se întindă pînă la Marea Neagră, scrie L’Express de Ncuchâtcl.

De două luni şi jumătate, diplomaţia română a lansat o adevărată ofensivă, pentru a da României toate atuurilc necesare integrării euro-atlantice.- Românii sc consideră dc acum o parte integrantă

a Europei Centrale, alături dc Polonia, Republica Cehă şi Ungaria. Semnalele favorabile nu au înlîrziat să se manifeste. Franţa, Germania, Marea Britanic şi Statele Unite au trimis deja emisari în capitala română. Guvernul a iniţial terapia de şoc pentru a reechilibra situaţia economică a ţării.

Totuşi, sentimentul de dubiu este încă prezent la Bucureşti, se arată în cotidianul citat. Rusia se opune ferm integrării R om âniei în NATO. Preşedintele Constantinescu nu este sigur că eforturile considerabile ale ţării sale vor da roade la timp. -

Preşedintele UECD va depune eforturi în direcţia integrăriiomâniei In NATOPreşed in te le U n iun ii,

Europene Creştin Democrate (UECD), Wim Van Velzen,

.‘ a anun ţa t că va sprijin i in tegrarea R om âniei în NATO printr-un efort de convingere, că imaginea ţării noastre s-a îmbunătăţit prin intenţiile Guvernului Ciorbea de a asigura o restructurare economică rapidă.

\ V an V elzen, care a articipat la conferinţa de presă de luni a PNŢCD, a

spus că, în luna martie, la întîlnirea liderilor creştin- denk)craţi din Europa, vor fi analizate - în sistem comparat

/ R of sistem ele econom ice şi legislative ale ţărilor candidate la NATO. Preşedintele UECD a mai adăugat că îa summitul ce v a .f i găzdu it în m artie la Bruxelles vor fi luate în discuţie şi v iteze le de ap licare a refo rm elo r econom ice şi legislative ale ţărilor care doresc să dev ină -m em bre ale organizaţiei nord-atlantice. El a mai spus că preşedinţii partidelor creştin-democrate, între care se află cancelarul german Helmut Kohl, prem ierul spaniol Jose M aria A znar,. cel ita lian , Romano Prodi, vor milita pentru

v integrarea mai multor ţări est- europene în NATO, încă din primul val. Deşi nu a făcut referiri exacte la şansele de in teg rare a R om âniei în NATO, Van Velzen a spus că Rom ânia se bucură în prezent de un capital foarte important al investiţiilor în planul ofertelor, fiind a doua ţară de desfacere , dugă Polonia, m Europa de Est. In opinia Iui, de rapiditatea cu care vor fi aplicate reformele

'eco n o m ice va depinde şi imaginea pe care ţara noastră şi-o va construi în perspectiva integrării în NATO şi UE. ■-

luljuitina-------PARTICULARA

njBUCATE EDITATA DEASOCIMUIWmOMLORţl tCSatU^LOR CLUJ

0 publica{ie care revine în peisajul jurnalistic clujean

~ Beneficiind dc sprijinul In ternaţională ”D emocracy financiar al Agenţiei Statelor Nclwork Program", implementai U nite pen trn D ezvo lta re de "Woilil I.Ccuning”, publicaţia

" In iţ ia tiv a p a r t ic u la r ă ’*,editată tic Asociaţia patronilor şi meseriaşilor ( ’luj, a revenit în peisaiu l publicistic clujean. Apărută cîteva numere, in prima parte a anului 1990. ga/eta a fost nevo ită a-ş i în trerupe activitatea, dm lipsă dc fonduri

Prunul număr al noii seni a p ub lica ţie i a văzu t lum ina tiparului zilele aceslca. După cum desprindem dm "cuvînlul înainte”, noua apariţie răspunde nevo ii unu i m ijloc de

comunicare între Asociaţie şi membru acesteia, ncecsităţii unei ga/etc în carc oamenii de afaceri să găsească informaţia care lc Uebuie, în care să-şi tacă au/.it cuvîntul şi prin eare cititorii să-şi poată form a o im agine m ai concrelâ şi mat largă asupia lumii afacerilor.

Sucv-cs, drum jun ii şi bun g a /e te i " I n iţ ia t iv a particulară"!

- n.v. -

Ioan Cioaiiă,

internaţional ai romilor, a încetai

din viatăil!Regele internationai >

rom ilor, Ioan Cioată," decedai, duminici s e ^ V jurul orelor 22.00, laSpit^f de Urgenţă Floieasu dj Bucureşti,

Potrivit declaraţiei fc; Mâdâljti Voicu, li, Partidei Romilor, loanCfe a sosit la Bucurcşti în cas; zilei de duminică, iar s« seară, probabil din crj oboselii,, s-a simţit tiţ Transportat dc urgentă i spital, Ioan Cioabămiair» putut fi salvat. Pot® aceloraşi «lise, Cioata; murit în urma umn infe miocardic, singura care se a! lîngă cl în acel jijoim [; fiica sa, Luminiţa,

în cursul dimineţii de te foan Cioabâ a'fost tnasp..*/ la reşedinţa sa din Silui ir accst at». Cioabâ armat împlinească 6} de ani.

într-un wnninicat&tb publicităţii, membrii Par.:- Romilor- considera : dispariţia lut ioan Cioate e>;“o mare pierdere patra; romii din ţaţă”.

“Prin trecerea în nsEta. acestui «ultim m o h » . s încheie o etapă dia sfc ţiganilor, cc ar putea fi rver. chiar «perioada Ck&Mm mai arată în comunicat

Ungaria:Proteste

ale fermierilorFermierii ungari

organizat, la sfirşiti săptămînii trecute, demonstraţie de trei zile, ( începere de vineri, bloci drumurile, pentm a-şi spf cererile de reducere [ impozitelor şi a taxelor peE asigurări sociale.

Protestatarii au icfeu m aî participe, vineri,

■ consultările cu Ministerele i Finanţe şi Agriculturi Ei£ blocat drumurile rurale, ni 2î de puncte, minai ranltejttd precum şi rutele de acces i capitală.- Istvan Jakab, co-preşa®' al Federaţiei Naţionale Fermierilor Ungari (Mag« a precizat că cer® protestatarilor includ, altele, ridicarea plafon veniturilor neimpozabile, &1 milion dc forinţi peffl* 1,5 milioane. DacăgnveS nu va depune în paria®*1 raport asupra rezolvării acff chestiuni, înainte de data i' martie, Magosz va orga®3 demonstraţie la n ive l#9 pc 10 martie.

| s a bsi Ea m s a o ® ®

- Ziarul nostru fo loseşte servicii'8

informative ale agenţiilor de pre*

R om pres şi Media»

coitala'

J/ol

itorizată prin S C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/300 din

■ 22.03.1991 cod fiscal 204469

IL IE C ALIA N (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretor.de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , str . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

' . Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.6^

T I P A R U L E X E C U T A T L A 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.543 , J Garamond

— Tipografic