Consolidarea constructilor din beton armatReparatile acestor constructii se datorateaza unor solicitari exceptionale cum sunt cele din seism ,explozii ,incendii ,inundatii sau alte calamitatii naturale.Presupun urmatorele lucrari de consolidare si refacere :Consolidarea stalpilor din beton armat Degradari posibile : fisuri,segregari ,dezagregari ,dislocari ale betonului de acoperire ,crapaturi ,etc.Interventii posibile in functie de natura si importanta degradarii :tencuieli locale ,injectari cu diferite subtante sau camasuieli din beton armaTencuielile locale sau torcretari :repararea unor portiuni isolate cu mici degradari sau a unor colturi cazute care nu afecteaza rezistenta sau stabilitatea stalpilor .In acest scop se inlatura betonul prin spargere din zonele afecteaza ,se curate cu jet de aer comprimat ,se aplica cofraje ,se aplica un strat expodic si apoi se trece la completarea zonei cu beton sau mortar.

Injectarile cu diferite substante pentru fisurile obsvertate cu diametrul de 6-8 mm si adancimi de 20 mm.Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisuri se fixeaza duza la primul tub si se incepe injectarea in mod lent pana aparitia execesului de fluid prin tubul imediat vecin,se muta apoi duza in tubul urmator , se astupta cu un dop de plastilina tubul anterior si se elibereaza dopul de la tubul urmator .Dupa terminea injectarii se astupa cu dopuri de plastilina ultimele doua tuburi . In final dupa intarirea fluidului injectat se scot tuburile si se astupa gaurile lasate cu mortar de ciment.

Un alt procedeu este impregnarea elementului cu substante chimice producand consolidarea si impermeabilizarea lui.Camasuielile stalpilor se pot aplica atat la reparatii alea unor defectiuni care nu afecteaza rezistenta ,pe suprafete mari ,grosimea captuseli este de 3-4 cm ,cat si la consolidari unde grosimea captuselii este mai mare de 10 cm.Betonul se va aplica prin torcretare.Inainte de aplicare ,stapul se curate prin spituire de betonl cu defecte,segregrile de suprafata sau portiunile de slaba rezisenta.Prinderea armaturii noi se face cu agrafe asezate in locurile unde armature existent a fost dezgolita de beton ,la distante de maximum 50 cm intre ele

Armatura si alcatuirea in ansamblu a camasuielii este in functie de marimea solicitarilor .Pentru solicitari mari se vor consolida cu o camasa dublu armata pe toata latura ,in timp ce stalpii mai putin solicitati vor avea camasuila cu armare simpla .Inainte de consolidare se sparg .

Pentru o buna aderenta itnre betonul existent si cel proaspat este indicat ca dupa spituirea pe toata fetele,stalpul sa fie curatat de praf si udat in asa fel incat betonul sa fie usor umed.Inainte de inceperea lucrarilor de consolidare a stalpilor constructia va fi bine sprijinita .

In situatile in care in urma unor avarii ,stabilitatea cladirii impune luarea unor masuri urgent se adopta Solutii de consolidare utilizand profile metalice prinse rigid de stalpul de beton armatI Montarea profilelor metalice pe stalpul de beton si legarea lor la capeteII- Actionarea dispozitivului de stranger amplasat in zona medianaIII- Fixare definitive si solidizarea pe contur a profilelor metalice

Cand se impune marirea capacitatii portante a consolelor stalpilor cu pod rulant ai halelor industraile ,consolidarea se face prin marirerea sectiunii si introducere de armature longitudinala si legarea acesteia cu etrieri noi .

Consolidarea grinzilor din beton armat-Poate fi consolidate prin introducerea unui talp intermediar la mijlocul deschiderii.Se reduc momentele in cmap ,pot creste pe reazam. -un alt procedeu,marirea sectiunii grinzii prin atasarea la partea ei inferioara a unei armature de rezistenta suplimentara ,care se prinde de cea existent prin sudarea unor bare inclinate si a unor etrieri verticali .

-In situatile in care se impune marirea capacitatii portante si a rigiditatii sale ,consolidarea se poate face prin camasuire.

-Consolidarile locale ale grinzilor fisurate se pot realiaza prin strangere cu bride metalice prevazute cu filet si puiulite

-Grinzile din beton armat se mai pot consolida prin precomprimare utilizand tiranti metalici .

-Grinzile unor cadre din beton armat se mai pot consolida prin rezemarea lor pe structuri metalice

In situatile in care grinzile sunt complet deteriorate solutia cea mai buna este demolare completa si tunarea din nou.Consolidarea placillor din beton armatSolutii suprabetonare ,subbetonare,refacere complete In situatile in care inaltimea incaperii permite si poate asigura o aderenta se poate turna o noua placa de cel putin 3 cm grosime.Cand aderenta intre cele 2 betoane nu poate fi garantata ,grosimea trebuie sa fie de cel putin 5 cm si armata corespunzator sa poata prelua momentele

Cand se face subbetonarea se dezveleste armature de la partea inferioara si se sudeaza de ea armature suplimentara necesara ,care apoi se acopera cu beton prin torcretare.

Cand conditile locale permit ,iar placa este deterioarata pe zona intinsa ,betonul se poata demola complet ,pastrandu-se armature existent si eventual completarea cu armature suplimentara si turnanduse placa din nou.Consolidarea diafragmelor din beton armatProcedee utilizate camasuirea peretilor din beton armat si a diafragmelor pe o fata si pe ambele fete .

Reabilitarea constructiilor de metalProtectia esentiale sunt protectia contra coroziunii si la actiunea foculuiMajoritatea structurilor metalice nu rezista la temperature ridicarte mai mult de 15 minuteConsolidarea stalpilor din otel Stalpii din otel pot fi consolidate marindu-se sectiunea transversal prin adaugarea unor profile sau table suplimentare

Stalpi mai pot fi consolidate prin imbracarea lor cu beton ,prevazanduse si o armature corespeunzatorea .sectiune mixta otel beton

Bazele stalpilor se pot intari prin adaugarea unor placi si nervuri.

Stalpi halelor industrial se pot consolida prin introducerea unui stalp suplimentar sub consola de sustinere a grinzii de rulare .

Consolidarea grinzilor si fermelor din otelConsolidarea grinzilorIn functie de defectiunea suferita si tipul structurii :Intarirea sectiunilor slabe se face ca si la stalpi ,prin adaugarea unor noi elemente :table profile .Capacitea portanta a grinzilor cu inima plina poate fi sportia prin consolidarea talpilor

Repararea fisurilor se face prin prin sudura la cap ,dupa o prealabila prelucrare a acestora,pana la realizarea tesituri in V pentru o aderenta mai mare a sudurii .Pentru oprirea propagarii fisurii se vor executa gaurii in varfurile acestuia cu diam minim de 6 mm.

Grinzile mai pot fi consolidate prin modifcarea sistemului static prin introducerea unor tiranti grinzile simple rezemate se pot transforma in maca sau prin introducerea unor contrafise ori a unor reazeme intermediare transformanduse in grinzi cu contrafise si respective grinzi continue

Consolidrea grinzilor cu zabrele , prin intarirea talpilor ,diagonalelor sau montatilor sau prin adaugarea unor profile sau table sudate de acestea.

Fermele metalice

Consolidarea grinzilor cu zabrele la acoperisuri

Consolidarea cadrelor .,ca si la stalp si grinda .plus

Repararea elementelor metalice deterioratePot fi reparate prin indreptarea deformatilor la rece sau la cald.Tablele subtiri de pna in 4 mm se pot indrepta prin spanuire (lovirea acestora cu un ciocan).Indreptarea la rece:

Aplicarea procedeului se face cu respectarea urmatoarelor proceduri: Nu se vor indrepta piesele care se pot alungi liber Nu se va lucre sub 5*C. Indreptarea se va face dup ace piesa a a fost scoasa de sub sarcina Nu se vor indrepta piesele fisurate sau mai groase d 10 mm Nu se vor indrepta piesele imbatrinite ,se va efectua proba spanului.Indreptarea la cald se face cu aceleasi procedee si utilaje ca si indreptarea la rece ,dar in prealabil se va incalzi zona de 850 *C.Protectia otelului impotriva coroziuniiSe utilizeaza procedeul acoperii cu diferite pelicule protectoare care impiedica patrundrea oxigenului si umiditatii.Cele mai frecvent folosite sunt :vopsirea si metalizarea .

Protectia otelului la actiunea foculuiExista 2 categorii de solutii :1 realiazarea structurilor cu oteluri de constructii obisnuite de metal protejate cu material termoizolante .2.Utilizarea la structurile metalice ,a unor oteluri special ,care rezista la temp de 600-800 *C.Imbatranirea otelului la otelurile aflate mult timp in exploatare.-se maresc limita de elasticitate si curgere pana la 25 %-creste rezistenta la oboseala pana 15%-se reduc alungirea ,gatuirea si rezilienta-rezistenta lde rupere ssi densitatea se maresc f putin

LEMN Lemnul nu rezista la actiunea focului = un material combustibil. Lemnul nu rezista la actiunea umiditatii. A fost printre primele materiale de constructii utilizate de om, datorita comportarii sale bune la solicitarile mecanice si modalitatilor relative simple de obtinere si prelucrare

Reabilitarea constructiilor civile si industrial cu structura din lemn

Presupune - masuri de conservare a materialului lemons impotriva umezelii si atacului ciupercilor si insectelor xilofage, precum si protecta sa la afectiunea focului; Cand consolidarea sau repararea nu mai sunt eficiente => inlocuirea elementelor degradate. Modificarile structural sunt relative usor de efectuat datorita greutatii reduse a materialului

Consolidarea structurilor din lemn

Efectele flambajului cele mai intalnite deteriorari Repararea flambajului consta in readucerea lui la forma si pozitia initiala prin sporirea rigiditatii in planul in care a aparut incovoierea prin utilizarea unor eclise si fururi generale.

GRINZI

Zonele cu defectiuni : cele centrale, datorate solicitarilor mecanice; REPARARE: cu eclise cele de reazem, datorate putrezirii capetelor acestora; REPARARE: decuparea capetelor putrezite si inlocuirea lor cu piese din lemn sau otel, fie inlocuirea intregii grinzi cand prezinta un grad avansat de alterare. cand se urmareste sporirea rigiditatii la incovoiere, acestea se pot consolida prin transformarea lor in grinzi macas, cu ajutorul unor tiranti din otel

PLANSEE SI ACOPERISURI

Principalul inconvenient din punct de vedere al comportarii la actiuni mecanice este deformabilitatea lor => majorarea valorii sagetii- mult peste limitele admise .In asemena situatii se pune problema maririi rigiditatii lor la incovoiere fie prin introducerea de noi grinzi cu rigiditati sporite, intercalate intre cele existente, fie prin consolidarea celor existente prin procedeele aratate la consolidarea grinzilor din lemn.

Cand planseul se afla intr-o faza avansata de degradare generala este indicate inlocuirea lui cu unul nou din lemn sau alte material.

Principalii factori care pot produce degradarea acoperisurilor din lemn sunt : 1.apa de condensatie, 2.apa din precipitatii,3.suprasolicitarile din cauza zapezii si vantului.

Umezirea sistematica a lemnului este deosebit de periculoasa intrucat poate duce la spalarea antisepticului si la putrezirea lui

Pentru conservarea acoperisurilor o mare importanta o are regimul de temperature si umezeala din pos care yrebuie bine ventilat in timpul anotimpurilor calduroase.

Astereala cand sunt rupte numai cateva scanduri ale asterelei repararea lor se poate face prin podul cladirii prin eclisare cu cupoane de scanduri noi fixate la capete de capriori cu sipci batutein cuie dup ace in prealabil scandurile rupte au fost aduse la pozitia initiala cu ajutorul unor popi provizorii.In acst scop se aseaza eclisa din scandura noua sub scandura rupta si apoi este presata pe aceasta cu ajutorul unui pop, care prin impanare permite reducerea asterelei la pozitie; dupa fixarea eclisei pe capriori, popul provizoriu se inlatura.Cand astereala este fixate pe suprafete mari repararea se face prin desfacerea ei in zona respective si refacerea din exterior utilizand material lemons nou.

Capriorii ,la randul lor ,pot fi deteriorate prin putrezire,rupere; cei putreziti se inlocuiesc cu altii noi avand aceleasi dimensiuni.Capriorii rupti se repara prin platuire.

Cand numarul capriorilor este mare, se procedeaza la desfacerea invelitorii in zona respective si inlocuirrea lor cu procedee obisnuite.

Cosoroabele putrezite se inlocuiesc dup ace in prealabil s.-a executat in pod un system de sustinere provizoriu a capriorilor, amplasat la circa 1 m de zid

Panele pot fi deteriorate de asemenea, prin putrezire sau rupere; in primul caz se ilocuiesc, in al doilea se consolideaza.In ambele situatii trebuie executat in prealabil in pod un system de sustinere proovizorie a capriorilor din zona respective.

Pentru inlocuireapanaei de coama este necesara executarea in pod a unui system de sustinere pe ambele parti ale acesteia, bine impanat, capabil sa reia intreaga incarcare ce revine panei in acea zona.

Sarpantele propriu-zise ae acoperisuli ,degradate se remediaza prin demontare

Pentru sprijinirea acoperisului pe intreaga perioada a desfasurarii lucrarilor de interventie se folosesc diferite sisteme, functie de marimea incarcarilor pe care trebuie sa le suporte.

Materialul lemons

a) Portiunile de lemn care prezinta coloratii de ciuperci rascoacere si putregai trebuie sa fie eliminate prin sectionare la o distant de cel putin 20 cm de ultima zona vizibila atacata.

b) Inainte de aplicarea tratamentelor de protective chimica, lemnul rotund trebuie sa fie cojit; nu se admite nici o urma de coaja.De asemenea trebuie sa fie effectuate eventuale prelucrari mecanice ca: gaurire, rindeluire, formatizare.. dupa efectuarea acestor operatii ,praful rumegusul si impuritatile trebuiesc indepartate.

c) Lemnul care urmeaza a fi supus protectiei chimice trebuie sa aiba umiditatea sub 25 %.

Protectia la actiunea directa a apei

Pentru a preveni actiunea directa aa apei asupra constructiilor din lemn este necesar ca acestea sa aiba o fundatie din piatra sau beton iar elementele lemnoase sa rezeme pe fundatii numai prin intermediul unei hidroizolatii alcatuite din cel putin 2 straturi din carton asphalt sau panza asfaltata,lipite cu bitum.

In prejurul cnstructiilor mai vechi se recomansa sa se prvada drenahe sau rigole Constructiile din lemn se vor prevedea cu un trotuar de cel putin 1 m latime din bolovani de rau.

Protectia la actiunea focului

Piesele din lemn ale sarpantei acoperisului se pot proteja contra actiunii flacarilor prin aplicarea la suprafata lor a unor spoieli de var sau suspensii de argilaStalpii de sustinere a planseelor sau din sarpantele acoperisurilor se pot proteja mai bine prin: 1) Aplicarea in jurul stalpului a uni strat protector sub forma unei tencuieli din mortar de ipsos aplicate pe o plasa de rabit 2) In jurul stalpilor mai grosi se va executa o zidarie de protective din caramida cu mortar de ciment, care va evita contactul direct al lemnului cu flacarile.-Vopsirea lemnului cu anumite rasini sintetice, care contin in compozitia lor azot

ZIDARIEPrincipalele cause ale deteriorarii zidurilor sunt /; cutremurele, tasarile inegale ale terenului, igrasia si exploziile.-Zidariile puternic deteriorate se vor sprijinii provizoriu pana la refacerea legaturilor distruse, utilizand propteli cu bile din lemn, rezemate pe teren sip rinse in ziduri.-In cazul peretilor structurali cu deteriorari importante, care afecteaza si golurile de ferestre sau usi se vor sprijini provizoriu, in imeidata lor vecinatate si planseele ce reazama pe acestia, precum si golurile de ferestre si usi.

Procedeele tehnologice de consolidare a zidariilor,utilizate mai frecvent sunt : -injectarile fisurilor si crapaturilor cu mortar sau lapte de ciment sub presiune -refacerea partilor de zidarie avariate - intarirea peretilor exterior prin zidirea unor goluri de ferestre - prevederea unor samburi si century din beton armat - montarea unor tiranti metalici pentru legarea zidurilor intre ele. - consolidarea zidariei prin camasuire cu beton armat

Inainte de a se incepe repararea zidariei este important de observant dac fisurarea s-a oprit-daca aceasta continua este necesara in primul rand indepartarea cauzei care o genereaza caci altfel crapaturile vor reapare dupa remedierea zidariei.

Procedeul de consolidar a zidurilor crapate prin injectare consta in: -curatirea cu apa a rosturilor crapate - acoperirea crapaturilor cu ipsos pe ambele fete ale zidariei - fixarea din loc in loc a capetelor de tevi pentru injectare - injectarea mortarului fluid sau a laptelui de ciment sub presiune in mod obisnuit 3 at - dupa injectare capetele de tevi se scot sau se taie la fata zidului iar locul lor se completeaza cu mortar.

Peretii portanti exterior din zidarie care prezinta un volum mare de goluri de ferestre pot fi intariti prin inzidirea unora din acestea.

Zidurile din b.c.a si cele din caramida cu lungimea pana la 1,00 m se vor ancora de stalpii si diafragmele din beton armat indifferent de gradul de seismicitate al zonei unde este amplasata constructia.

Colturile din ziduri deteriorate se pot consolida utilizand perechi de tiranti cu placi la capete, dispusi pe directii perpendicular.

Consolidarea zidurilor de calcan se poate realize prin ancoraje, samburi si centuri din beton armat, prevazute cu 4 bare longitudinal phi 12 si cu etrieri phi 6 -8 mm la 25 cm distant, centura se va ancora bine la capete in elementele portante ale cladirii .

Atunci cand sunt afectate pe suprafete mari, zidariile se pot consolida prin camasuire pe ambele fete cu beton armat, plasele de armature de pe cele doua fete fiind legate intre ele, cu bare trecute prin strapungeri in zid.Intotdeauna, inainte de aplicarea camasuielii din beton armat, se inlatura tencuiala pana la caramida si se curate bine suprafata zidului.Betonul se va aplica prin torcretare.

In situatiile in care zidaria este mult prea compromisa si nu se mai poate cont ape ea din nici un punct de vedere, singura solutie este indepartarea si refacerea ei.

Combaterea igrasiei prin procedee mecanice.

-subzidirea manuala - subzidirea mecanica

Subzidirea clasica = introducerea la un nivel convenabil a unei izolatii hidrofuge, carton asfaltat , panza asfaltata, plumb , prin desfacerea zidariei pe lungimi de cate 1 m si pe inaltimea de trei randuri de caramizi.Dupa introducerea acestora, se reface zidaria peretelui si se trece la axtinderea lateral a lucrarii .Lucrarile de subzidire sunt periculoase nu atta prin desfacerea zidariei cat mai ales prin refacerea zidariei si urmarile acesteia, mai ales cand zidurile sunt grele, intrucat pot apare ulterior deformatii periculoase, care pot provoca craparea constructiei. => la rezidirea golurilor, la contactul cu zidaria veche, sa se efectueze o matare combinata cu impanari dese cu pene metalice.= > se recomanda ca ultimul rost de mortar al subzidirii sa se umple numai dupa intarirea acesteia pentru ca tasarile de ansamblu sa fie minime. -este indicat a se lucre cu mortat de ciment cu dozaje de circa 350 400 kg/m3 Subzidirea mecanica= necesita doar executarea unor fante foarte inguste pe grosimea zidariei-taierea materialelor cu scule special si apoi se introducing acestea material cu rol hidroizolator.

Uscarea zidariilor prin ventilarea) prin utilizarea orificiilor de aerare, transversale peretilor b) prin utilizarea canalelor de aerare in lungul peretilor