Re Vista

MEDICINĂ ALTERNATIVĂ ŞISAU O NOUĂ VIZIUNEASUPRA FITOTERAPIEI ŞI (BIO)LASERTERAPIEIFlorin George Frunză 5

TIPURI ŞI SURSE CELULARE DE SPECII REACTIVEDERIVATE DE LA OXIGEN (ROS) ŞI IMPORTANŢACOENZIMELOR VITAMINICE Florina Filip Ciubotaru 9

TERAPIA PRIN ACUPUNCTURĂ UN ISTORIC GENEROSAL EXTREM ORIENTULUI Vasile Bodnar 14

MEDICINA HOMEOPATICĂ TUMORILE ŞI O NOUĂATITUDINE TERAPEUTICĂ Ioan Picircrvulescu 18

MEDICINĂ ECOLOGICĂ LASEROLOGIE ŞILASERTERAPIE NEINVAZIVĂ Mihai Botez 24

Anul VI vol 6 nr 13 42010

MEDICINĂ ALTERNATIVĂ ŞISAU O NOUĂ VIZIUNEASUPRA FITOTERAPIEI ŞI (BIO)LASERTERAPIEIFlorin George Frunză 5

TIPURI ŞI SURSE CELULARE DE SPECII REACTIVEDERIVATE DE LA OXIGEN (ROS) ŞI IMPORTANŢACOENZIMELOR VITAMINICE Florina Filip Ciubotaru 9

TERAPIA PRIN ACUPUNCTURĂ UN ISTORIC GENEROSAL EXTREM ORIENTULUI Vasile Bodnar 14

MEDICINA HOMEOPATICĂ TUMORILE ŞI O NOUĂATITUDINE TERAPEUTICĂ Ioan Picircrvulescu 18

MEDICINĂ ECOLOGICĂ LASEROLOGIE ŞILASERTERAPIE NEINVAZIVĂ Mihai Botez 24

MACHETĂ PRIMA COPERTĂ

CUPRINS MEDICINĂ ALTERNATIVĂ ŞISAU O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA FITOTERAPIEI ŞI (BIO)LASERTERAPIEI ndash Florin George Frunză 5 TIPURI ŞI SURSE CELULARE DE SPECII REACTIVE DERIVATE DE LA OXIGEN (ROS) ŞI IMPORTANŢA COENZIMELOR VITAMINICE - Florina Filip Ciubotaru 9 TERAPIA PRIN ACUPUNCTURĂ UN ISTORIC GENEROS AL EXTREM ORIENTULUI ndash Vasile Bodnar 14 MEDICINA HOMEOPATICĂ TUMORILE ŞI O NOUĂ ATITUDINE TERAPEUTICĂ ndash Ioan Picircrvulescu 18 MEDICINĂ ECOLOGICĂ LASEROLOGIE ŞI LASERTERAPIE NEINVAZIVĂ ndash Mihai Botez 24

REDACTOR ŞEF Dr Florina-Mihaela Filip-Ciubotaru - şef lucrări Disciplina de Medicină de Familie Adulţi UMF GrTPopardquo Seniori editori prof univ dr Rodica Petrovanu prof univ dr Constantin Eţco prof univ dr Jan Hurjui prof univ dr Aurel Saulea Comitet editorial redactori Dr Cecilia Grigore Asistent universitar Disciplina Medicină de Familie Adulţi UMF GrTPopardquo Iaşi dr Gabriela Stoleriu Asistent universitar Disciplina Dermatologie UMF GrTPopardquo Iaşi dr Violeta Ştreangă Asistent universitar Disciplina Pediatrie UMF GrTPopardquo Iaşi dr Florin George Frunză Asistent universitar Disciplina Fiziologie

Redactor şef adjunct prof univ dr Liliana Foia Disciplina Chimia şi Biochimia cavităţii orale UMF GrTPopardquo Iaşi Consultant management MBA Sergiu Filip Ciubotaru Tehnoredactare şi corectură Alex Botez Manager administrativ Viorel Donţu Manager de distribuţie Virgil Covaci Director dr Mihai Botez Redacţia şi administaţia Fundaţia Themis-Art Str Luca Arbore nr 10A Telfax 0232250929 e-mail buletinulmedicinafamilieigmailcom wwwasicursurimedicalero

Anul VI ndash vol 6 nr 13 ndash 42010

Revista Buletinul Medicina Familiei (BMF) ISSN 1582 - 3652 6

După mii de ani prin utilizarea intensivă a unor mai vechi practici terapeutice (fitoterapie - biolaserterapie) medicina ecologică poate fi icircn sfacircrşit reconciliată cu medicina alopatică datorită cercetării actuale ce urmează a fi expusă pe larg icircn această lucrare Astfel compatibilitatea şi eficacitatea ridicată a fitoterapiei pentru organismul uman (animal) este de-monstrată chiar prin existenţa unor structuri şi fenomene la nivel celular cu valori (info)energetice similare (ATP-ul uman şi ATP-ul vegetal au aceleaşi valori 7300 kcalmol mol = cantitatea de substanţă a cărei masă exprimată icircn grame este numeric egală cu greutatea moleculară de exemplu 16g apă exprimă un mol de apă = moleculă - gram) cacircnd existenţa tulburărilor (info)energetice din organismul uman (animal) implică inducerea unor boli cu deficit sau acelora cu exces energetic atunci depistarea mecanismelor prin care temperatura pH-ul şi presiunea pot influenţa biosinteza unor substanţe cristaline (oxalaţi citraţi uraţi etc) sau amorfe (substanţe active farmacologic) este posibilă cacircnd creşterea epitaxială patologică produce exces sau deficit cu apariţia concomitentă a durerii ca un diagnostic global circumscris pentru orice afecţiune (evoluţie de la cenestezie rarr cenestopatie rarr boală deficitexces ener-getic local şisau generalizat şisau invers) prin care se intervine pentru icircnlăturarea durerii - boală prin utilizarea de substanţe active fitoterapeutic - (bio)laser-terapeutic aflate icircntr-o interferenţă (dis)continuă

De milenii toate civilizaţiile lumii au folosit plantele cu icircnsuşiri vindecătoare (medicinale) pentru proprietăţile lor fitoterapeutice de calmare a suferinţelor fizicepsihice ale omului şi animalelor

Proprietăţile terapeutice ale plantelor se regăsesc şi icircn modul de folosire

- prin substanţele active vegetale ce conţin şi oligoelemente dar asimilate de corpul uman (animal) pe căi diferite (prin ingerare ungere injectare etc) - conform legii excepţiei

- prin reacţiile (info)energetice proprii faunei şi florei datorită proprietăţilor discontinue ale materiei vii vegetale şi animale ndash conform legii compensaţiei

Relevant este că doar o mică parte

din substanţele conţinute icircn plantele medicinale au proprietăţi fitoterapeutice reale (05mg = 5 10-6g) denumite şi substanţe active

Din sutele de mii de plante

răspacircndite pe tot globul pămacircntesc au fost izolate aproximativ 60 000 substanţe active pacircnă icircn prezent Acestea sunt clasificate pe grupe după compoziţia chimică iar majoritatea au proprietăţi fizice cristaline şisau amorfe peste 70 de elemente chimice intră icircn structurile organismelor vii ca enzime compuşi organici multipli şisau materie plastică

Fiecare din cele cinci forme de

sisteme biologice de bază ale unui organism viu (atommoleculă membrană nucleu celulă şi organism ndash un tot unitar) ca şi sistemele superioare (individual social planetar galactic Universul π ndash universul nostru al pămacircntenilor) au o bio(info)energetică proprie şi caractere specifice biochimice electrice magnetice şi pulstonice (BEMP) fiind rezultatul evoluţiei ontogenetice care repetă filogenia şi din punct de vedere (info)energetic Se mai cunosc forme de manifestare infolaser(bio)energetică la distanţă (bio)cacircmpuri electromagnetice iar

MEDICINĂ ALTERNATIVĂ ŞISAU O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA

FITOTERAPIEI ŞI (BIO)LASERTERAPIEI



intensitatea biocacircmpului electromagnetic vegetal (EM) adică planta icircn totalitate depinde de intensitatea stimulilor pulstonici externi ndash icircntreg spectrul electromagnetic unde icircn dinamică depinde de poziţia Soarelui24 ore de anotimp sau mişcările de rotaţie şi revoluţie

Info(bio)energetica plantelor devine icircn acest mod proporţională cu numărul şi dimensiunea totală a frunzelor florilor suprafaţa luminată temperatura de alti-tudine a mediului ambiant gradul de hidratare şi prezenţa şisau absenţa sărurilor minerale şisau de intensitatea (bio)luminiscenţei proprii fiecărei plante icircn parte fiind resimţită altfel icircn păduri grădini pajişti etc Astfel grădinile şi parcurile de agrement realizează integral dezideratele majore ale omenirii avacircnd roluri profilactice terapeutice şi estetice iar plantele şi animalele se influenţează reciproc inclusiv prin intermediul (bio)cacircmpurilor umane (de interfaţă) participacircnd icircn cele mai diverse moduri

Un nou concept vechi de cacircnd lumea medicina alternativă ndash biolaserterapeutica (BLT)

Medicină alternativă defineşte o

componentă importantă a Medicinei ecologice ndash un concept mai larg din care fac parte şi balneologia turismul etc - reabilitată mai ales icircn ultimul timp de cacircnd polipragmazia - prin reacţiile adverse alergii efecte teratogene etc- a creat un impas epocal cu referire la icircncrederea fără limite icircn medicina alopatică După aproape o jumătate de secol de cercetări aprofundate icircn toxicologie şi farmacologie de exemplu [Picircrvulescu 2001] aşa s-a ajuns la concluzia surprinzătoare pentru mulţi medici icircn primul racircnd că peste 80 din medicamentele de sinteză şi semisinteză (cele pe care le găsim curent icircn farmacii) sunt inutile iar restul de 20 pot fi icircnlocuite fără nicio dificultate majoră cu un regim igieno-dietetic adecvat bolii şi o atitudine pozitivă faţă de omul bolnav

Impasul medicinei contemporane mai ales pentru evoluţia sechelară şi disabilitantă a bolnavului s-a extins şi asupra celorlalte afecţiuni tratate alopatic

Medicina alternativă sau Ars Medica numită şi Ars Medendi a fost din totdeauna privită ca un meşteşug al vindecării bolilor Hipocrate chiar aprecia Nevoia i-a făcut pe oameni să caute şi să descopere arta medicală pentru că regulile urmate de cei sănătoşi nu se potrivesc şi pentru cei bolnavirdquo Tot la el regăsim o caracterizare ce ne-ar icircngădui să icircnţele-gem cacirct mai corect statutul de atunci al acestei icircndeletniciri medicina leacului reclamă un examen intens şi atent Icircnţelegem că este vorba despre diagnosticul de boală Acelaşi Hipocrate atrage atenţia celui care vrea să studieze medicina să ia mai icircntacirci seama la anotimpuri şi la modul cum pot acestea influenţa sănătatea dar mai ales să ţină seama de icircnsuşirile apelor plantelor şi ale Soareluihellip Idee ce impusese icircncă dinainte astrul ceresc ca un zeu suprem al vechilor egipteni (Ra)

Este greu de spus care au fost primele observaţii ale omului icircn căutarea unui răspuns privind legătura lui cu Natura icircn general şisau cu Soarele icircn mod special Probabil că au existat referiri iniţiale de felul icircn care se propagă razele solare printre crengile icircnfrunzite ale arborilor sau modul icircn care revine la viaţă primăvara cacircmpul reavăn şi păsările migratoare pe meleagurile originare cum se transmit bolile aduse de frig şi umezeală de lipsa luminii de aerul poluat sau icircn absenţa unei alimentaţii adecvate

Se poate face icircn acest fel o incursiune icircn factorii de risc susceptibili să genereze boala iar alte scrieri chiar mai vechi pomenesc diferenţiat despre măsurile de menţinere ale sănătăţii şi cele destinate redobacircndirii [Geiculescu 1987]

Din timpuri imemoriale omenirea a căutat icircn primul racircnd să răspundă la icircntrebarea Ce este lumina apoi a icircncercat să pătrundă icircn acest fel prin tainele uneia dintre cele mai evidente şi totuşi dintre cele mai subtile icircn acelaşi timp manifestări ale Universului cu gacircndul la sănătatea sa şi a semenilor

Dr Florin George Frunză



Afecţiunea Plante utilizate Acţiunea Abcese - cerenţel coada

şoricelului in muşeţel salvie sulfină urzică moartă

- antiinflamatoare - antiseptică

Acnee - brusture cicoare fasole frasin gălbenele hamei

- astringentă - detoxifiantă

Aftoză bucală - salvie sulfină - antiseptică - antiinflamatoare

Amigdalită - cerenţel muşeţel salvie tei

- antiseptică - antiinflamatoare

Anemie - coada calului coada racului ţintaură

- remineralizantă

Angina pectorală

- păducel rostopască vacircsc - vasodilatatoare centrală şi periferică

Angiocolite - anghinare cicoare cruşin frasin sunătoare

- coleretică - colagogă - antiinflamatoare

Anorexie - anason anghinare busuioc cimbru coriandru fenicul ghinţură hamei ienupăr isop măghiran muşchi de piatră roiniţă talpa gacircştei unguraş

- stimulează secreţiile gastrice

Arterite - păducel rostopască talpa gacircştei vacircsc

- vasodilatatoare periferică

Arsuri - coada şoricelului frasin gălbenele muşeţel plop stejar sunătoare tătăneasă

- trofică şi sedativă

Astm bronşic - cimbru fenicul isop pătlagină potbal talpa gacircştei

- antiseptică - expectorantă - antispastică

ATS cu sau fără HTA

- vacircsc traista ciobanului anghinare mesteacăn păpădie - anghinare mesteacăn păpădie

- hipotensivă

- scade colesterolul din sacircnge

Avitaminoze - cătină măceş urzică - aport important de vitamine

Blefarită - fenicel pătlagină sulfină

- antiseptică

Boli renale cu albu- minurie

- mesteacăn porumb - diuretică - antiseptică - antiinflamatoare

Bronşite (diverse)

- busuioc cimbru coada şoricelului fenicul iarbă mare isop ienupăr lumacircnărică nalbă muşchi de piatră pătlagină pin plop podbal salvie scai vacircnăt sovacircrf

- antispastică (antitusivă)

- antiinflamatoare - bronhodilatatoare



- lumacircnărică

- coada calului coada şoricelului păducel isop - muştar negru

- revulsivă

Bibliografie

Alexan M şi colab Flora medicinală a Romacircniei Bucureşti Editura Ceres 1988 Anton Speranţa Ghid terapeutic naturist Iaşi Editura Polirom 2002 Botez V Mihai Bodnar Vasile Manu M Daniela Matei Toader Puiu Viorica Radu

Mihaela Fitoterapie clinică Editura PIM Iaşi 2005 Botez V Mihai Frunză F George Donţu Viorel Manu M Daniela Radu Mihaela

Picircrvulescu Ioan (Bio)laserterapie integrală Editura Pim Iaşi 2005 Drăgănescu Mihai Ştefan Gheorghe Burileanu Corneliu Electronica funcţională

Editura Tehnică Bucureşti 1991 Dumitrescu Nicolae Bioentitatea - Viul etern Editura Miracol Bucureşti 1998 Laza D Icircndreptar profilactic şi terapeutic de medicină naturistă Făgăraş Editura

Păzitorul Adevărului 1997 Leophante P Les maladies respiratories Paris Presses Universitaires de France 2001 Milică C şi colab Izvoare de sănătate din flora medicinală Constanţa Ovidius

University Press 2005 Mincu I şi colab Orientări actuale icircn nutriţie Bucureşti Editura Medicală 1989



Apariţia şi existenţa vieţii aerobe se

datorează prezenţei oxigenului molecular ce fiind agent oxidant slab nu este toxic prin el icircnsuşi icircnsă metaboliţii săi fiind foarte reactivi devin nocivi pentru celule şi se icircnţelege a icircntregului organism ceea ce este consacrat ca stres oxidativ

Deteriorările produse de speciile reactive de oxigen (ROS) la nivel celular sau la nivelul icircntregului organism impun definirea stresului oxidativ Hakim şi Saltman consideră stresul oxidativ ca o creştere intra- sau extracelulară a formelor reactive derivate de la oxigen (ROS) iar creşterea capitalului de ROS determină alterări moleculare şi celulare atunci cacircnd producerea lor depăşeşte capacitatea sistemelor de apărare antioxidativă implicate icircn distrugerea acestora Prin urmare stresul oxidativrdquo reflectă dezechilibrul icircntre formarea ROS şi mecanismele de apărare antioxidantă Supraproducţia de ROS la care se adaugă şi specii azotate reactive (RNS) induc semnificative deteriorări celulare

Termenii de ROS şi RNS sunt generici şi includ radicalii de oxigen (anion radical

superoxid - O2˙ˉ radical hidroxil - HO˙) derivaţii de oxigen care nu conţin un electron nepereche cum sunt peroxidul de hidrogen - H2O2 oxigen excitat singlet - sup1O2 radicali derivaţi din molecule organice anion hipocloros radical de oxid nitric ndashNO˙ şa

Apariţia ROS consideraţi pro-oxidanţi este caracteristică vieţii aerobe Icircn condiţii fiziologice icircn organismele aerobe se stabileşte un echilibru fragil icircntre formarea de prooxidanţi şi sistemele antioxidative de apărare enzimatice sau neenzimatice cu care sunt icircnzestrate

Menţinerea homeostaziei a echilibrului marcat icircntre raportul prooxidanţiantioxidanţi impune regenerarea continuă (permanentă) a antioxidanţilor care se pierd icircn decursul procesului de apărare anti-stres oxidativ şi numai cacircnd echilibrul se deplasează icircn favoarea prooxidanţilor (ROS sau RNS) apar fenomene patologice

Pentru aprecierea diversităţii ROS şi RNS care se comportă ca agenţi agresori şi prezintă interes icircn stresul oxidativ icirci redăm icircn tabelul nr 1

Tabelul nr1

Speciile reactive de oxigen redus şi azotate de interes icircn stresul oxidativ

Specia reactivă

Remarci

O2˙ macr (anion

radical superoxid)

Reducere unielectronică format icircn principal icircn reacţii de autooxidare predomină icircn soluţii apoase pH=48

HOO˙ (H O2˙)

(radical perhidroxi)

Forma protonată a O2˙ˉ prezent icircn membrane fiind mult mai solubil icircn lipide

H2 O2 (peroxid

de hidrogen)

Formă redusă cu doi electroni format din O2˙ˉ prin dismutare sau direct din O2

HO˙ (radical

hidroxil)

Stare redusă cu trei electroni deosebit de agresiv format prin reacţia Fenton

Tipuri şi surse celulare de specii reactive derivate de la oxigen (ROS) şi importanţa coenzimelor vitaminice



RO˙ (radical

alcoxi)

Radical organic (de ex lipidic)

ROO˙ (radical

peroxi)

Format din hidroperoxizi organici prin scoaterea unui hidrogen

ROOH (hidropero

xid organic)

Nu se cunoaşte

sup1O2 (oxigen

singlet)

Prima stare excitată faţă de starea fundamentală

RO (RO) (carbonil

excitat)

Format via dioxan ca intermediar

ONOOˉ (anion

peroxinitrit)

Produsul reacţiei O2˙ˉ cu oxidul nitric din macrofage şi neutrofile unul din cei mai puternicioxidanţi

NO˙(radical) =de oxid nitric)

Funcţii fiziologice Icircn concentraţii mari toxic ROS sunt deosebit de reactive şi practic nu există structură biologică

lipsită de vulnerabilitate Dezordinile celulare şi tisulare pe care le antrenează ROS sunt dependente de

- statusul organismului - vacircrstă - stare fiziologică - dietă

Icircn plus receptivitatea faţă de toxicitatea

ROS diferă de la un ţesut la altul ROS afectează toate laturile existenţei

biologice prin reacţii cusau fără modificarea materialului

- structural

- metabolic - genetic dacă acestea nu sunt

corespunzător distruse Lipsa de selectivitate a agresivităţii ROS este ilustrată de datele sintetizate icircn tabelul nr2

Tabelul nr 2 (ţintele celulare ale radicalilor liberi)

Ţintă Consecinţă

Molecule mici

nesaturate sau care conţin grupe ndashSH

Denaturarea structurii cu modificarea funcţiei

ADN Modificarea bazelor şi scindarea catenelor cu modificarea ciclului celular şi mutaţii

Hidraţi de carbon

Modificarea receptorilor de pe suprafaţa celulelor

Lipide nesaturate

Oxidarea acizilor graşi nesaturaţi şi a colesterolului condensarea lipidelor

Cofactori Scăderea disponibilităţii şi activităţii cofactorilor care conţin



nicotinamidă şi flavină Neurotransmiţ

ători

Scade disponibilitatea şi activitatea neurotransmiţătorilor incluzacircnd serotonina şi epinefrina

Antioxidanţi Scade biodisponibilitatea acestora Proteine Denaturarea şi scindarea

catenei polipeptidice Acid

hialuronic Modificarea vacircscozităţii lichidului sinovial

Principalele surse intracelulare de ROS

sunt prezentate schematic icircn Fig nr 1 şi sunt reprezentate de

1 Autooxidarea moleculelor mici 2 Disfuncţia lanţului respirator

mitocondrial fosforilant 3 Disfuncţia sistemelor de transport din

reticulul endoplasmatic (sinonim termenului de

microzomi fracţie celulară obţinută prin ultracentrifugare) şi din membrana nucleară

4 Peroxizomi 5 Produşi ai reacţiilor catalizate de unele

enzime solubile sau din proteine 6 Membranele celulare la care trebuie

adăugaţi 7 Factori din mediu ambiant (radiaţii cu

energii icircnalte poluanţi aerieni chimicale toxice)

Figura nr 1 Surse intracelulare de ROS (modificată după Freeman) 1 Compuşii intracelulari solubili cu

molecule mici şi cu proprietăţi oxido-reducătoare prin oxidare formează ca produşi primari anion radical superoxid (O2˙ˉ ) şi ulterior peroxid de hidrogen - H2O2) Acestei categorii de compuşi aparţin flavine reduse (19) tioli chinone cateholamine metale bivalente

2 Dintre organitele celulare care

beneficiază icircn mod deosebit de oxigen sunt

mitocondriile adevărate centrale energeticerdquo ale celulei ceea ce face ca disfuncţia lanţului respirator să fie o sursă importantă de ROS

Lanţul respirator mitocondrial este

reprezentat de ansambluri enzi-matice succesive icircn care fiecare com-ponent are capacitatea de a se oxida şi reduce prin interacţiunea unui membru cu vecinul care icircl succede (Fig nr 2)



Figura nr 2 Situsurile de producere a ROS icircn lanţul respirator mitocondrial (schemă modificată

după Nohl) Această verigă metabolică consumă cea

mai mare cantitate de oxigen molecular (80 - 90)(18) pe care icircl reduce la apă concomitent cu sinteza de ATP 1- 2 din oxigenul molecular scapă acestei căi şi este redus univalent (monoelectronic) pro-ducacircnd specii foarte reactive de oxigen redus (oxigen activat) (Fignr2) Producerea O2˙ˉ asociată acestei căi metabolice se datorează caracterului autooxidabil a unora dintre membrii săi

Dacă oxigenul este icircn cantitate mare şi se limitează reducerea lui la apă sub acţiunea citocrom oxidazei termen final al acestui lanţ metabolic se acumulează formele reduse ale lanţului respirator ce vor contribui la reducerea univalentă a oxigenului molecular la anion radical superoid (O2˙ˉ ) precursor de H2O2 şi ulterior la radical hidroxil (HO˙) Astfel că dacă toxicitatea radicalică nu este totdeauna legată de forma primară activată a oxigenului - anion radical superoxid - O2˙ˉ el poate să conducă la specii toxice secundare (H2O2 sau HO˙) care pot amplifica unele efecte prin amorsarea reacţiilor oxidative icircn lanţ

Iniţiate icircn mitocondrie aceste atacuri se vor propaga icircn interiorul celulei ţintind componente celulare - proteine lipide ADN şa producacircnd aşa cum se exprima Deby veritabile incendii celulare Acelaşi lucru s-a icircntacircmplat după administrarea de oxigenoterapie cu oxigen pur timp de 72 de ore la nou născuţi care au ajuns la exitus după cum descrie Deby

Contribuţia duală a oxigenului pe de o parte la asigurarea fondului energetic al organismului (sinteza de ATP) iar pe de altă parte la generarea icircn anumite circumstanţe a unor specii reduse foarte toxice pentru organism (anion radical superoxid peroxid de hidrogen sau radical hidroxil) este cunoscută ca paradoxul oxigenuluirdquo

3 Disfuncţia sistemului de transport din reticulul endoplasmatic şi a membranei nucleare sunt alte căi prin care celula poate fi agresată de diferite specii reactive după cum indică următoarea schemă (Fignr3)

Figura nr 3 Transportul de electroni microzomal generator de oxigen şi substraturile activate

ROS produşi icircn reticulul endo-plasmatic

şi membrana nucleară pot acţiona atacirct icircn organite cacirct şi icircn citozol Oxidazele cu funcţii mixte din reticulul endoplasmatic - citocromul P-450 şi citocromul b5 folosesc atacirct substrate

lipofile endogene (acizi graşi pro-staglandine leucotriene steroli) cacirct şi compuşi exogeni medicamente aditivi alimentari poluanţi industriali pe care le transformă icircn compuşi polari cu formarea de epoxizi sau derivaţi



hidroxilaţi care se pot elimina mai uşor sub formă de glucuronide sau alţi compuşi conjugaţi aqua solubili

Icircn cursul acestor transformări catalizate de cei doi citocromi - citP-450 şi citb5 se produc specii reactive derivate de la oxigen sau de la substratele supuse degradării (metabo-lizării)

4 Altă sursă de ROS sunt peroxizomii - corpusculi citoplasmatici prezenţi icircn multe tipuri de celule icircn special icircn ficat care icircşi trag numele de la faptul că produc cantităţi mari de peroxid de hidrogen format sub acţiunea unei cantităţi mari de oxidaze care generează direct peroxidul (H2O2)

şi nu prin intermediul anionului radical superoxid H2O2 avacircnd capacitatea de a difuza prin barierele membranare constituie o potentă armă agresivă celulară capabilă să afecteze şi biomolecule din alte compartimente celulare

5 Numeroase enzime icircn cursul manifestării actului catalitic generează ROS Relevantă din acest punct de vedere este xantin oxidaza (XO) In vivo enzima este prezentă primar sub formă de dehidrogenază (XD) localizată icircn endoteliu capilar Icircn condiţii fiziologice XD (a) transformă succesiv hipoxantina (derivat din nucleul purinic al adeninei din ATP) la acid uric conform ecuaţiei

Figura nr 4 Reacţiile catalizate de xantin-dehidrogenază (XD)(a)

şi xantin oxidază (XO)(b) După reoxigenarea ţesutului is-chemic

sau după şoc hemoragic enzima XD este convertită la XO (b) la intervenţia unei proteaze activată icircn condiţii de stres oxidativ

XO foloseşte oxigenul molecular pentru oxidarea hipoxantinei la acid uric Acest model enzimatic vine să confirme amplificarea icircn anumite con-diţii a stresului oxidativ

Dr Florina Filip Ciubotaru

Bibliografie

Botez V Mihai Bodnar Vasile Manu M Daniela Matei Toader Puiu Viorica Zlate Maria Fitoterapie clinică Editura Bucovina Iaşi 2005

Botez V Mihai Bodnar Vasile Manu M Daniela Matei Toader Puiu Viorica Radu Mihaela Fitoterapie clinică Editura PIM Iaşi 2005

Botez V Mihai Frunză F George Donţu Viorel Manu M Daniela Radu Mihaela Picircrvulescu Ioan (Bio)laserterapie integrală Editura Pim Iaşi 2005

Filip Ciubotaru Florina Botez V Mihai Anastasiu Gabriela Bodnar Vasile Fitoterapia şi implicaţiile stresului oxidativ icircn patologia umană Editura Junimea Iaşi 2006

Fischer E Dicţionarul plantelor medicinale Bucureşti Editura Gemma Pres 2000 Franke Rosemarie Muhlhauser Ingrid Hipertensiunea arterială Bucureşti Editura

Gemma Pres 2000 Treben Maria Sănătate din farmacia Domnului Budapesta Editura Hungalibri 1999 Valnet J Fitoterapia Tratamentul bolilor cu plante Bucureşti Editura Ga-ramond 2003 Valnet J Tratamentul bolilor prin legume fructe şi cereale Bucureşti Editura Garamond

2004



Icircnceputurile acupuncturii ca terapie sunt plasate icircncă din istoria mitică a celor trei icircmpăraţi legendari chinezi

- Fu Xi (cca 2953-2838 icirc H) ndash lui i se

atribuie elaborarea conceptelor fundamentale ale Universului principiului unic qi cu cele două componente ale sale Yin şi Yang opuse ca sens şi complementare

- Shen Nong (2900 ndash 2798 icirc H) ndash i se atribuie inventarea bdquocelor nouă ace de acupuncturărdquo rămase icircn uz pacircnă icircn zilele noastre el fiind icircn acelaşi timp fondatorul fitoterapiei ()

- Huang Dei (2797 ndash 2696 icirc H) ndash i se atribuie prima şi cea mai celebră lucrare de acupunctură bdquoNei Jing Su Wenrdquo ce este scrisă sub forma unui dialog medical icircn care icircmpăratul icircntreabă iar discipolii medicii săi răspund

Lui Bian Que (cca 500 icirc H) un maestru icircn macircnuirea acelor i se atribuie lucarea bdquoNan Jingrdquo al doilea tratat de acupuncutură celebru şi care a ajuns scris pacircnă icircn zilele noastre bdquoZhen Jiu Jia Yi Jing (Tratatul clasic al acupuncturii şi moxibustiei ) a fost conceput de Wang Fu Mi (215-282 d H) iar Mo Jing (Clasicul pulsurilor) a fost scris de Wang Shuhe (265 - 317 icirc H) ambii mari capi de şcoală şi medici curanţi ai icircmpăratului Icircn anul 752 Wang Shao redactează o lucrare valoroasă Wai Tai Mi Yao şi planşele esenţiale ale meridianelor şi punctelor icircn care sunt descrise separat cele 12 + 2 meridiane şi punctele lor O operă fundamentală su-pervizată de Colegiul Medical Imperial a fost celebra bdquoStatuie de bronzrdquo icircnsoţită de lucrarea Tong Ren Shu Xue Zhenjiu Tu Jing (Manualul ilustrat al punctelor de acupunctură şi moxibustie de pe omul de bronz) elaborată icircn 1072 icircn vederea uni-formizării şi păstrării cunoştinţelor privind localizarea punctelor

Icircntre 1300 şi 1644 au apărut o serie de lucrări importante Icircn timpul dinastiei Qing-manciuriene (1644 ndash 1911) deşi au apărut o serie de lucrări valoroase se consideră că acupunctura a intrat deja icircntr-o perioadă de regres Pătrunderea medicinii occidentale icircn China a umbrit arta acupuncturii timp de aproape două secole deşi aceasta a continuat să fie larg utilizată icircn straturile de jos ale Chinei colonializate Acupunctura icircn Europa

Deşi icircn China acupunctura se afla icircn declin aceasta a fost perioada icircn care a fost introdusă icircn Europa Icircn 1671 Harvieu publică la Grenoble bdquoSecretele medicinii chineze constacircnd icircn cunoaşterea profundă a pulsurilorrdquo iar Ten Rhyne un medic olandez publică la Londra icircn 1683 o dizertaţie interesantă asupra acupuncturii

Acupunctura este practicată icircn Franţa de medici celebri care publică lucrări valoroase Lucrări asemănătoare au apărut şi icircn alte ţări europene Părintele acupuncturii moderne trebuie considerat totuşi sinologul francez G S de Morant Icircn 1929 apare lucrarea sa bdquoAcupunctura icircn China şi reflexoterapia modernărdquo Icircn 1939 el publică o lucrare monumentală inti-tulată bdquoLacupuncture chinoiserdquo ră-masă timp de aproape trei decenii lucrarea de referinţă pentru cei care au abordat această terapie icircn Europa

Acupunctura franceză a reprezentat astfel principala sursă de informaţie pentru celelalte ţări europene inclusiv pentru Romacircnia

Acupunctura metodă terapeutică a medicinii orientale apărută după unii cercetători icircn urmă cu peste 4 000 de ani ca parte componentă a unui sistem filosofic unitar şi integralist ce priveşte fenomenele sub aspectul lor dinamic

Terapia prin Acupunctură un istoric generos al Extremului

Orient



(YnnYang) fiecare fenomen aflacircndu-se icircntr-o perpetuă stare de evoluţie şi transformare Privită sub aspect strict medical această filosofie demonstrează o mare diversitate şi complexitate a fiziologiei şi patologiei organismului uman Originea metodei se pierde icircn negura timpului chiar icircnvăluită icircntr-un aer de legendă este atribuită ca multe alte descoperiri icircmpăratului Huang Ti (2 000 icirc H) Din ordinul aceluiaşi icircmpărat s-ar fi scris şi primul tratat de medicină tradiţională chineză (Nei-Jing) ce abordează probleme de filosofie şi acupunctură completate la scurt timp de comentarii cuprinse icircn volumul Sou-Wen O lucrare ce se remarcă prin deosebita atenţie acordată punctelor de acupunctură aparţine lui Roang-Fu-Mi (215 - 282 d H) şi este intitulată bdquoRegula de la unu la cinci La icircnceputurile dinastiei Tang Sun Se Miao scrie o lucrare icircn care arată interdicţiile terapeutice icircn cazul anumitor puncte şi modul icircn care poate fi condusă (info)energia Primele planşe reprezentacircnd punctele şi meridianele de acupunctura sunt icircntocmite de Wang Wei Yi care a făcut icircn acelaşi timp şi o statuetă de bronz pe care erau icircnsemnate punctele de acupunctură Mai tacircrziu icircn anul 1425 (epoca dinastiei Ming) debutează lucrarea bdquoClasicul curei miraculoase scrisă de Tchen Houei şi cam icircn aceeaşi perioadă este lansat bdquoMarele tratat de acupunctura şi moxă o lucrare icircn 10 volume a celebrului Yang Ki Tcheou Icircn perioada dinastiei Tsing apare lucrarea bdquoStudiul acelor şi moxa pentru ca mult mai tacircrziu icircn anul 1919 să fie publicată o lucrare cu un caracter asemănător intitulată bdquoCunoaşterea acelor şi moxa După China Japonia este poate ţara ce a adus o mare contribuţie la dezvoltarea acupuncturii dar mai ales a tehnicii moxa (Kao) Icircn anul 984 d H medicul japonez Yasu-Yori Tamba a redactat primul tratat de acupunctură din această ţară intitulat bdquoIshiu po Icircn epoca modernă Japonia icircşi aduce o deosebită contribuţie la aplicarea electronicii icircn cercetare şi acupunctură

Icircn Europa primii practicieni ai acupuncturii au fost medicii olandezi T Rhynet (1683) şi E Krampfer (1712) Acupunctura a fost introdusă icircn Europa de către calugării iezuiţi francezi icircn secolul al XVII - lea Icircn 1671 călugărul iezuit

Harviell scrie cartea ldquoMedicine des Chinois Consitant en al Parfaite Connoissance du Paulsrdquo Este vorba des-pre un tratat important de acupunctură a lobului urechii (auriculopunctura) ce a fost dezvoltată ulterior icircn Franţa Prima lucrare despre acupunctură publicată icircn Europa apare icircn anul 1571 şi aparţine francezului Harvieu lucrare ce a creat chiar premizele practicării oarecum rudimentare a acupuncturii de perso-nalităţi medicale celebre Icircn anul 1929 diplomatul francez Georges Soulieacute de Morant fiind consul francez la Yunan (China) şi cunoscacircnd la perfecţie dialectul mandarin al limbii chineze traduce icircn limba franceză bdquoMarele tratat de acu-punctura şi moxă icircndemnat fiind de constatarea pe care a făcut-o cu sur-prindere icircn cursul unei epidemii de holeră cacircnd bolnavii cei mai gravi trataţi prin metodele medicinii tradiţionale orientale erau salvaţi icircn marea lor majoritate icircn timp ce pacienţii trataţi potrivit concepţiilor europene mureau icircn proporţie de peste 50 Toate acestea l-au icircndemnat pe Soulieacute de Morant să studieze icircn continuare bazele medicinii orientale şi după icircntoarcerea lui icircn Europa imediat icircnaintea declanşării celui de al doilea război mondial să publice ldquoPrecis de vraie acupuncture chinoiserdquo iar icircn anul 1960 lucrarea icircn cinci volume ldquoLacupuncture chinoiserdquo Menţionăm icircnsă că prima lucrare publicată icircn Franţa (unii o consideră chiar mai valoroasă decacirct cea a lui Morant publicată icircncă din anul 1929) aparţine consulului francez din China diplomatul Dabry de Thuersant şi a apărut in anul 1863 cu titlul bdquoMedicina la chinezirdquo Practica acupuncturii a fost analizată şi documentată icircncepacircnd cu primul text cunoscut sub numele Huang Di Nei Jing (Scrierile de Medicina Internă ale icircmparatului Galben) scris cu mai bine de 2500 ani icircnainte de Hristos Deşi nu sunt dubii referitoare la faptul că bazele principiilor fundamentale ale acupuncturii au fost puse icircn China antică recente descoperiri arheologice europene sugerează că originile s-ar putea afla şi icircn alte zone geografice şi de civilizaţie După apariţia lucrării lui Soulieacute de Morant acupunctura cacircştigă din ce icircn ce mai mulţi adepţi icircn Franţa şi Europa Apar numeroase lucrări unele aducacircnd



elemente originale icircn practicarea acupuncturii Icircn perioada icircn care sunt publicate cărţile lui Soulieacute de Morant apar şi alte cărţi valoroase Auriculoterapia sau acupunctura pavilionului urechii metodă terapeutică ce nu a fost ignorată icircncă din antichitate şi care era utilizată de Hipocrate icircn tratamentul nevralgiei sciatice se transmite de-a lungul anilor spre Africa Orientul Mijlociu Astfel din sec XVII-lea se păstrează o pictură a lui Hieronymus Bosch de la Muzeul Prado intitulată bdquoGrădina plăcerilorrdquo icircn care se observă două pavilioane ale urechii traversate icircn partea superioară a antehelixului de o lance Acesta este punctul folosit cu succes icircn tratamentul nevralgiei sciatice ceea ce dovedeşte că autorul picturii a transmis astfel un mesaj despre valoarea pavilionului urechii icircn terapie După 1950 părintele auriculo-terapiei Paul Nogier din Lyon preia pe baze ştiinţifice studiul şi practica acestei metode terapeutice

Auriculoterapia are la bază concepte desprinse din principii ale medicinei tradiţionale chinezeşti şi din cele ale medicinei vechi franţuzeşti Bazele sale ştiinţifice au fost puse icircn anul 1951 de către doctorul Paul Nogier care a stabilit la nivelul suprafeţei corpului uman microsisteme pe care se poate face acupunctură Acestea sunt situate la nivelul feţei al coloanei vertebrale şi cel mai important la nivelul urechii Nogier a descoperit iniţial 30 de puncte dar numărul lor a crescut icircntre timp la peste 360 numai la nivelul urechii El spunea că icircn această zonă există puncte energetice ce corespund tuturor organelor (viscere) Icircn timpul şedinţei de auriculoterapie puncte-le de acupunctură sunt stimulate pentru ameliorarea afecţiunilor Se pot utilize de exemplu pentru tratarea persoanelor cu probleme de greutate sau chiar obeze pentru că datorită acţiunii pe puncte specifice voinţa pacientului de a rezista tentaţiei de a macircnca creşte

Puncte de auriculoterapie (Paul Nogier)

Studierea acupuncturii icircn SUA şi icircn ţările Americii de Sud a marcat o nouă etapă importantă de dezvoltare ştiinţifică a metodei prin acupunctură iar icircn ţara noastră acupunctura a fost introdusă ştiinţific după anul 1945 de doctorul Ion Bratu (1910mdash1965) una din personalităţile de prestigiu ale acupuncturii europene şi mondiale ca o metodă terapeutică eficientă şi economică şi a icircncetat să mai fie o mare necunoscută sau un domeniu exclusiv al unor cercuri medicale res-tracircnse

Dar interesul crescacircnd maxim nu numai al medicilor pentru acupunctură este explicat nu numai prin alternativa pe care o oferă icircn faţa proliferării neicircncetate a arsenalului medicamentos sintetic dar şi prin eficienţa icircntr-un perimetru bine definit de patologie oferindu-se icircn acest fel un nivel ştiinţific solid al aplicării practice

La noi icircn Romacircnia termenul de acupunctură este pentru prima oară menţionat icircn 1934 de medical basarabean Nicolae Vătămanu icircn volumul bdquoReflexoterapia modernărdquo apărut la Bucureşti Astfel icircncă din 1946 Ion Bratu (1910-1965) cea mai prestigioasă figură a acupuncturii romacircneşti deschide prima clinică de acupunctură icircntr-un serviciu medical privat El prezintă mai multe comunicări şi lucrări inclusiv la congrese internaţionale de acupunctură Fiind cadru universitar cu o personalitate cunoscută icircn lumea medicală inter-naţională icircn domeniul chirurgiei şi uro-logiei mai ales prezentările lui au avut un răsunet deosebit Datorită rigorii ştiinţifice demonstrate de cei trei pionieri ai acupuncturii romacircneşti I Bratu N N Gheorghiu şi Cristea Dragomirescu icircn 1958 Consiliul Medical al Ministerului Sănătăţii din Romacircnia recunoaşte fidel acupunctura ca o metodă oficială de tratament Este prima acceptare oficială a acupuncturii icircn Europa ()

Primul Centru experimental de Acupunctură este icircnfiinţat din 1958 icircn cadrul Policlinicii Colţea de către dr N N Gheorghiu şi dr Cristea Dragomirescu Ulterior centre de acupunctură au luat fiinţă şi la Cluj Galaţi Bucureşti Bistriţa Herculane Iaşi Techirghiol Focşani şi Timişoara



Icircn 1959 icircn cadrul Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale este organizat primul Cerc de acupunctură ce a devenit ulterior icircn 1972 Secţie de acupunctură iar icircn 1990 Societatea Romacircnă de Acupunctură

Icircn 1974 este organizat primul Congres Romacircn de Acupunctură la Bucureşti la care au participat 70 de medici Următoarele congrese au mai fost organizate la Botoşani (1980) Techirghiol (1982) Iaşi (1984) Icircn 1987 a avut loc cel de al V - lea Congres Internaţional de Acupunctură ce s-a bucurat de o largă participare din ţară şi din străinătate -

peste 500 medici Al VI - lea Congres Internaţional de Acupunctură s-a desfăşurat la Bucureşti la 1 - 2 Noiembrie 1991 De atunci Congresul are loc cu regularitate icircn fiecare an

Icircn 1990 Ministerul Sănătăţii din Romacircnia a inclus acupunctura printre bdquocompetenţele şi calificările medicalerdquo

Dr Vasile Bodnar

Bibliografie Alexan M şi colab Flora medicinală a Romacircniei Bucureşti Editura Ceres 1988 Anton Speranţa Ghid terapeutic naturist Iaşi Editura Polirom 2002 Balaj L Terapia naturistă Mică enciclopedie a sănătăţii Bucureşti Editura Niculescu

1998 Bela Lengyel Introduction de la phisique du laser Ed Eyrolles Paris 1968 Drăgănescu Mihai Ştefan Gheorghe Burileanu Corneliu Electronica funcţională

Editura Tehnică Bucureşti 1991 Dumitrescu Nicolae Bioentitatea - Viul etern Editura Miracol Bucureşti 1998 Drăgulescu C Plante medicinal-alimentare din flora spontană Bucureşti Editura Ceres

1992 Franke Rosemarie Muhlhauser Ingrid Hipertensiunea arterială Bucureşti Editura

Gemma Pres 2000 Geiculescu T Virgil Bioterapie Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1987



Tumorile icircn general şi cele maligne icircn mod special cancerul (adenocarcinom = rac denumire arhaică) tumora malignă cea mai frecventă şi cunoscută ca atare reprezintă icircn esenţă o dezvoltare anarhică a celulelor localizată la nivelul unui ţesut şisau organ Aceste tumori de etiologie necunoscută au tendinţa precoce de a se desprinde şi a migra la distanţă de locul unde se formează generacircnd metastaze adică icircnsămacircnţări icircn alte organe şisau ţesuturi Populaţia umanăindivid dispune icircntre 100 şi 10000 de celule neoplazice24 ore (celule cu nuclei monstruoşi multipli şi o rată mare de multiplicare) totuşi anticorpii stimulaţi de enzime le distrug de cele mai multe ori Dacă sistemul imunitar (SRE) devine insuficient indiferent de cauză celulele neoplazice (maligne) se localizează icircn cele din urmă icircntr-un ţesutorgan se protejează cu un strat dens de fibrină anticorpii nemaiputacircndu-le depista iar starea generală a organismului uman (animal) evoluează rapid spre instalarea unui deficit (info)energetic major şi exitus (de

obicei icircntre 3-6 luni din momentul cacircnd s-a pus diagnosticul clinic)

Incidenţa cancerului - tumorilor maligne - a crescut icircn epoca modernă coincizacircnd cu creşterea vacircrstei medii de viaţă icircntr-un mediu tot mai poluat alimentaţie din ce icircn ce mai rafinată sau bogată icircn conservanţi şi stres Astfel după bolile cardio-vasculare cancerul este a doua cauză principală de deces icircn lume (tumorile maligne) Ca extindere această dramatică pandemie cuprinde aproximativ 2 - 3 din populaţia globului indiferent de etnie rasă ori sex anual se icircnregistrează circa 10 000 000 de bolnavi de cancer generacircnd-se aproximativ 20 - 30 din totalul deceselor

Icircn Romacircnia procentajul este ceva mai crescut decacirct media constatacircndu-se anual peste 50000 de cazuri noi iar pe categorii de vacircrstă situaţia se prezintă astfel

1 pacircnă la 20 de ani 6 2 icircntre 20 la 50 ani 23 3 peste 50 de ani 61 din totalul bolnavilor

Număr Nume Funcţie

E 100 Curcumina Colorant galben - oranj

E 100(ii) Turmeric Colorant galben - oranj

E 101 Riboflavina Colorant galben vitamina B2

E 101(ii) Riboflavin- 5- Fosfat Colorant galben vitamina B2

E 102 Tartrazina Colorant galben azoic

E 104 Galben de quinoleină Colorant verde-galben sintetic

E 106 Riboflavin-5-Sodiu Fosfat Colorant galben vitamina B2

E 107 Galben 2G Colorant galben azoic

MEDICINA HOMEOPATICĂ TUMORILE ŞI O NOUĂ

ATITUDINE TERAPEUTICĂ



E 110 Galben sunset FCF Colorant galben azoic

E 120 Carmin Coşenilă Colorant roşu natural

E 122 Azorubina Colorant roşu azoic

E 123 Amarant Colorant roşu azoic

E 124 Ponceau 4R Colorant roşu azoic

E 127 Eritrozina Colorant roşu sintetic

E 128 Roşu 2G Colorant roşu sintetic

E 129 Roşu Alura AC Colorant roşu azoic

E 131 Bleu patent V Colorant albastru sintetic

E 132 Indigotina Colorant albastru sintetic

E 133 Albastru briliant FCF Colorant albastru sintetic

E 140 Clorofila Colorant verde natural

E 141 Compuşi cu cupru ai clorofilei Colorant verde sintetic

E 142 Verde S Colorant verde sintetic

E 150a-d Caramel Colorant brun

E 151 Negru briliant BN Colorant negru azoic

E 153 Cărbune Colorant negru natural

E 154 Brun FK Colorant brun azoic

E 155 Brun HT Colorant brun azoic

E 160a α- β- şi γ- caroten Colorant natural galben - oranj

E 160b Annatto Bixină Norbixină Colorant natural galben

E 160c Extract de paprika Colorant natural oranj

E 160d Licopen Colorant natural roşu

E 160e β-apo- 8-carotenal Colorant natural oranj - galben

E 160f Esterul etilic al acidului β-apo- 8-carotenal

Colorant natural oranj - galben

E 161a Flavoxantina Colorant natural galben



E 161b Luteina Colorant natural galben

E 161c Criptoxantina Colorant natural galben

E 161d Rubixantina Colorant natural galben

E 161e Violaxantina Colorant natural galben

E 161f Rodoxantina Colorant natural galben

E 161g Cantaxantina Colorant natural oranj

E 161h Citranaxantina Colorant natural galben

E 162 Extract de sfeclă roşie Colorant natural roşu

E 163 Antociane Coloranţi naturali roşii -purpurii

E 170 Carbonat de calciu Colorant alb

E 171 Dioxid de titan Colorant alb

E 172 Oxizi de fier Coloranţi naturali roşii-bruni

E 173 Aluminiu Metalic (colorant)

E 174 Argint Metalic (colorant)

E 175 Aur Metalic (colorant)

E 180 Litol Rubin BK Colorant roşu azoic

E 181 Tanin Colorant galben-alb şi aromatizant

Unii oameni se pare că sunt

predispuşi genetic la cancer dar din fericire trebuie să menţionăm desigur reprezintă un procentaj nesemnificativ Cercetătorii au explorat fără succes [Ducot 1999] fiecare cauză posibilă iar lucrări de referinţă din domeniul medicinii au condus la o concluzie deosebit de importantă sistemul imunitar distruge celulele canceroase cacirct timp suntem tineri totuşi după o anumită perioadă de viaţă sistemul imunitar slăbeşte iar tumorile icircn mod deosebit cele maligne pot inactiva SRE (sistem reticulo-endotelial) Soluţia corectă pentru evitarea apariţiei neoplaziilor este menţinerea sistemului imunitar icircn stare de echilibru (info)energetic şisau evitarea substanţelor nocive care icircl (supra)solicită [Chappell 1997]

Medicina alopatică o perioadă de timp a oferit unele modalităţi de iden-tificare şisau combatere a efectelor cariokinetice prin intermediul radiaţiilor ionizante intervenţiile chirurgicale (cele mai multe mutilante şi paleative) ori chimioterapie Icircn mare parte aceste metode constituie ultima soluţie şi sunt eficiente icircn doar 20 din cazuri (supravieţuiri icircntre 3 - 5 ani şi mai mult)

Cercetările au mai arătat că anumite substanţe nutritive frecvent inhibă previn sau chiar degradează celulele canceroase iar radicalii liberi afectează celulele organismului uman (animal) - pot modifica ADN-ul - permiţacircnd-le să sufere mutaţii şi să se transforme astfel icircn celule tumorale Anumiţi antioxidanţi cacircnd sunt combinaţi atunci icircşi măresc unul altuia



icircnsuşirile benefice printr-un efect aşa-numit sinergic acţionacircnd concomitent pentru un rezultat pe care nu icircl poate obţine fiecare icircn parte (folosiţi separat) Icircn aşa fel vitaminele P (vitaminele permeabilităţii vasculare) şisau vitamina C (acidul ascorbic) provenite din resurse naturiste (ecologice) determină de exemplu o limitare drastică a creşterii marcante a tumorilor transplantate expe-rimental la şoarecii albi de laborator [Poydock 1994]

Etiologia cancerului nu a fost pe deplin elucidată dar există cacircteva observaţii icircn această privinţă

- slăbirea sistemului imunitar datorită unor factori imunodepresivi şi ai senescenţei - procesele carcinogenezei chimice determinate de agresarea celulelor de către factorii chimici pătrunşi icircn organism - o eventuală origine virală cauzată de un enterovirus - 70 din imunitatea organi-smului uman se află cantonată la nivelul

tubului digestiv sau a glandelor anexe acestuia - virus ce devine agresiv icircn anumite condiţii şi dereglează sistemul de regenerare (multiplicare) a celulelor - lezarea ADN-ului şi determinarea unor mutaţii(radiaţii ionizante) genetice la nivelul celulei umane (animale) - tulburările psiho-umorale perturbă meta-bolismul celular (stres)

Aceste teorii sunt doar parţial valabile şisau explică aproximativ extinderea focului devastator dar nu şi apariţia scacircnteii ce l-ar fi declanşat Ca atare nu cunoaştem cu adevărat esenţa etiologiei cancerului Totuşi vindecările individuale sunt din ce icircn ce mai frecvente icircn ultimul timp datorită mai ales dezvoltării cercetărilor icircn domeniul medicinii naturiste (ecologice) de combatere a tumorilor benigne şi maligne terapii (asociate) din care face parte şi homeopatia [Chappell 1997]

Dr Ioan Picircrvulescu


E200 Acid sorbic Conservant natural

E201 Sorbat de sodiu Conservant sintetic

E202 Sorbat de potasiu Conservant sintetic

E 203 Sorbat de calciu Conservant sintetic

E 210 Acid benzoic Conservant natural

E 211 Benzoat de sodiu Conservant sintetic

E 212 Benzoat de potasiu Conservant sintetic

E 213 Benzoat de calciu Conservant sintetic

E 214 4 - hidroxibenzoat de etil Conservant sintetic

E 215 4 - hidroxibenzoat de etil sodic Conservant sintetic

E 216 4 - hidroxibenzoat de propil Conservant sintetic

E 217 Sarea de sodiu a lui E 216 Conservant sintetic

E 218 4 - hidroxibenzoat de metil Conservant sintetic din acid benzoic

E 219 Sarea de sodiu a lui E 218 Conservant sintetic din acidul benzoic



E 220 Dioxid de sulf Conservant natural

E 221 Sulfit de sodiu Conservant sintetic

E 222 Bisulfit de sodiu Conservant sintetic albire

E 223 Metabisulfit de sodiu Conservant sintetic antioxidant

E 224 Metabisulfit de potasiu Conservant sintetic

E 225 Sulfit de potasiu Conservant sintetic

E 226 Sulfit de calciu Conservant sintetic

E 227 Bisulfit de calciu Conservant sintetic

E 228 Bisulfit de potasiu Conservant sintetic

E 230 Bifenil Conservant sintetic

E 231 Ortofenilfenol Conservant sintetic

E 232 Ortofenilfenol de sodiu Conservant sintetic

E 233 Tiabendazol Conservant sintetic

E 234 Nizină Antibiotic natural

E 235 Pimaricină Antibiotic natural

E 236 Acid formic Conservant natural - acid

E 237 Formiat de sodiu Conservant natural - sare

E 238 Formiat de calciu Conservant natural - sare

E239 Hexamină Conservant sintetic

E 240 Formaldehidă Conservant

E 242 Bicarbonat de metil Conservant sintetic

E 249 Nitrit de potasiu Conservant natural - sare

E 250 Nitrit de sodiu Conservant natural - sare

E 251 Nitrat de potasiu Conservant natural - sare


E 260 Acid acetic Conservant natural - acid

E 261 Acetat de potasiu Conservant natural - sare



E 262 Acetat de sodiu Conservant natural - sare

E 263 Acetat de calciu Conservant natural - sare

E 270 Acid lactic Acid natural

E 280 Acid propionic Acid natural

E 281 Propionat de sodiu Sare naturală

E 282 Propionat de calciu Sare naturală

E 283 Propionat de potasiu Sare naturală

E 284 Acid boric Acid natural

E 285 Tetraborat de sodiu (Borax) Acid natural

E 290 Dioxid de carbon Gaz natural

E 296 Acid malic Acid

E 297 Acid fumaric Acid natural

Bibliografie Botez V Mihai Bodnar Vasile Manu M Daniela Matei Toader Puiu Viorica Zlate

Maria Fitoterapie clinică Editura Bucovina Iaşi 2005 Botez V Mihai Bodnar Vasile Manu M Daniela Matei Toader Puiu Viorica Radu


Picircrvulescu Ioan (Bio)laserterapie integrală Editura Pim Iaşi 2005 Fauron R şi colab Guide pratique de phytotherapie Paris Editions Ma-loine 1985 Filip Ciubotaru Florina Botez V Mihai Anastasiu Gabriela Bodnar Vasile Fitoterapia

şi implicaţiile stresului oxidativ icircn patologia umană Editura Junimea Iaşi 2006 Fischer E Dicţionarul plantelor medicinale Bucureşti Editura Gemma Pres 2000



Teoriile cele mai vechi asupra naturii luminii datează icircncă din antichitate şi reprezintă formulări speculative ale observaţiilor pur calitative existente din acea perioadă iar printre primele teorii ce s-au impus prin modul de fundamentare au fost cele ale filosofilor greci Ei explicau prezenţa mediului fizic (ambientul) fie pe baza acţiunii unor probe (tentacule) ce ar fi caracterizat ochiul omenesc (teoria tactilă) fie a unui anumit fel de materie emisă de mediu şi pe care ochiul ar fi capabil să o colecteze (teoria emisiei)

Existenţa unor relaţii cantitative concrete capabile să descrie principalele fenomene optice cunoscute a făcut spre sfacircrşitul secolului al XVII-lea să fie formulate primele teorii cu un caracter ştiinţific pregnant teoria corpusculară a lui Newton şi teoria ondulatorie a lui Huygens

Icircn 1860 James Clerk Maxwell aduce o modificare teoriei ondulatorii fresneliene (ce nu reuşise a pune icircn evidenţă mediul clasic ipotetic propus sau să demonstreze veridicitatea acestuia modul de propagare a luminii) arătacircnd că ceea ce vibrează icircn fiecare punct statistic al unei raze de lumină este cacircmpul electric şi respectiv cacircmpul magnetic perpendiculare şi defazate cu π2 pe direcţia de propagare a razei

Teoria lui Maxwell a fost confirmată experimental icircn 1887 cacircnd Hertz a obţinut constant prin metode electromagnetice radiaţii de frecvenţă mult mai joasă decacirct a luminii dar cu proprietăţi identice acesteia

Observaţie Newton Isaac (1642-1727)

fizician matematician şi astronom englez care a fundamentat mecanica de tip clasic precum şi mecanica de tip astral prin descoperirea legii atracţiei universale Contribuţii importante icircn optică (1704) cacircnd a emis teoria corpusculară a luminii

Huygens Christian (1629-1695) fizician matematician şi astronom olandez A elaborat teoria ondulatorie a luminii pe baza căreia a explicat fenomenele de reflexie şi refracţie (Tratat despre lumină - 1690)

Maxwell James Clerk (1831-1879) fizician englez de origine scoţiană A alcătuit un sistem de ecuaţii ce sintetizează toată gama de fenomene ale electricităţii şi magnetismului A elaborat teoria electromagnetică a luminii şi a dedus indirect existenţa undelor electromagnetice (1873)

Icircn 1900 Max Planck introduce o

concepţie revoluţionară icircn raport cu cele ale fizicii clasice ce se dovedise incapabilă să explice fenomenele de emisie şi absorbţie observabile

Observaţie Planck Max (1858-

1947) fizician german cercetări şi studii asupra radiaţiei termice A pus bazele mecanicii de tip cuantic - Premiul Nobel (1918)

Plank a considerat că emisia şi

absorbţia de energie de către atomii ce alcătuiesc corpurile nu se poate realiza decacirct prin multipli icircntregi ai unei cantităţi de energie elementară şi a cărei valoare E este proporţională cu frecvenţa ν conform relaţiei

E = h ν (1) unde coeficientul de proporţionalita-

te numit şi constantă de acţiune este (icircn fond) o constantă universală

h = constanta lui Planck = 6

625610-34J s

MEDICINĂ ECOLOGICĂ LASEROLOGIE ŞI

LASERTERAPIE NEINVAZIVĂ



Introducacircnd această noţiune Max Planck a admis de fapt că energia radiaţiei luminoase are o structură discontinuă

Icircncă de la icircnceputul secolului XX - icircn anii 1916 -1917 - Albert Einstein a formulat primele consideraţii despre laser intuind precoce posibilităţile sale terapeutice

Primul aparat laser a fost construit de abia icircn anii 60 de Th Maiman iar cercetătorii ruşi N G Başov şi A M Prochorov ca şi americanul C H Townes au primit icircn 1964 premiul Nobel pentru descoperiri icircn domeniul radiotehnicii cuantice Menţionăm că Romacircnia este a treia naţiune care a realizat un dispozitiv ce a produs unde laser fiind reprezentată de colectivul cercetătorilor condus de Ion Agacircrbiceanu din anul 1962 cacircnd realizează un efect laser icircn amestec de heliu-neon pe radiaţia IR de 115 microm

Icircn aplicaţiile terapeutice au fost iniţial utilizate laserele de mare intensitate ce transmiteau o mare cantitate de energie prin efect termic avacircnd consecinţe distructive la nivel tisular La icircnceputul anilor 60 maghiarul Endre Mester a introdus laserele de mică intensitate ce evitau acest efect low light laser therapy (LLLT)

Icircn medicina alopatică laserul a apărut ca o terapie complementară datorată cel mai frecvent eşecului1 tratamentelor medicamentoase şi terapiilor specifice icircn multe afecţiuni şi a necesităţii evitării efectelor secundare s-a impus astfel găsirea unor noi mijloace terapeutice asociate medicinii alopatice

Terapia cu raze laser (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation) este corect utilizată cacircnd este precedată de examenul clinic şi paraclinic necesare stabilirii unui diagnostic pozitiv este non-invazivă atunci nu produce durere sau alte efecte secundare ducacircnd la vindecarea definitivă şi rapidă a leziunilor

Radiaţia laser este o undă electro-magnetică evident coerentă aparţinacircnd spectrului vizibil şi invizibil ce se poate

1 Laserul este singura terapie (LLLT) ce nu creează stres chimic (oxidativ) un fapt icircntacirclnit ca efect secundar la toate celelalte tipuri de medicaţie (antiinflamatorie cicatrizantă etc) [Frunză 2006]

propaga prin diverse medii ( aer - fluide - solide - plasmă)

Observaţie Totalitatea modificărilor

patologice produse la nivelul organismului uman (animal) se produc prin stres oxidativ - radicalii liberi apăruţi (RL) iar deteriorările produse de speciile reactive de oxigen (ROS) la nivel celular ori la nivelul icircntregului organism impun astfel definirea stresului oxidativ prin nocivitate

Raza laser are o serie de caracteristici

comune cu alte tipuri de raze din spectrul electromagnetic şi domeniul microundelor cum sunt caracterul monocromatic şi polarizat dar este coerentă şi are efecte (bio)logice - (bio)fizice - (bio)chimice la nivelul organismului uman (animal) şi vegetal benefice icircn intenţia de a fi folosită pentru medicină prin icircnsuşirile sale de lumină universală (tămăduitoare)

Tipuri de laser Clasificarea laserelor se poate realiza

după mai multe criterii (corpul de bază) A) Laserele cu solid ce utilizează ca

mediu activ corpuri solide ca rubinul sau semiconductorii şi laserii cu semiconductori ce folosesc lungimi de undă icircntre 630-980 nm iar domeniul de putere este de la cacircţiva mW pacircnă la sute de W

Primele lasere GaAs funcţionau doar icircn sistem pulsatil cu putere de pacircnă la cacircţiva waţi Frecvenţa maximă era de 10000 Hz şi cu o durată a impulsului de 200 ns Principala problemă a acestui tip de LASER (laser) valorificat fără monitorizarea puterii optice era descreşterea marcată a puterii de emisie icircn raport cu temperatura emiţătorului şi incapacitatea de a atinge fluenţa programată icircn jm2 sau minute () iar rezultatele erau inconstante Puterea medie a acestor lasere era dată de formula

Pmd = Putere maximă (de vacircrf) durata impulsului frecvenţa

Frecvenţa de 10 Hz este utilizatătă cu

efect antalgic iar cea de 10000 Hz cu rol antiinflamator



Laserele semiconductoare cu emisie CW (icircn engleză CW - continuous wave) reprezintă un tip de emisie icircn care informaţia se transmite icircn mod binar - cu prezenţa sau absenţa purtătoarei nemo-dulate - prin monitorizarea puterii optice şi se permite astfel emisia sursei cu o putere constantă indiferent de tempe-ratură şi cu posibilitatea modulării

constante a frecvenţei iar puterea rămacircne constantă indiferent de frecvenţă

B) Laserele cu gaze folosesc drept

mediu activ un amestec de gaze ca argon CO2 heliu-neon şa

Laserele cu heliu şi neon au emisie continuă la o lungime de undă de 633 nm şi o putere de pacircnă la 60 mV

Lasere de putere icircnaltă

Mediul activ al emiţă-torului

Lungimea de undă

Absorbţie preferen-ţială

Efect preferen- ţial

CO2 10600 nm apă - tăiere-vaporizare

YAG 1060 nm proteine - coagulare-distrucţie

rubin 694 nm pigment negru

- epilare definitivă

- coagulare

argon 488 -

514 nm

oxiHb - epilare definitivă

- coagulare

Excimer 192 - 351 nm

apă-cornee - tăiereablaţie

Lasere de putere medie


Lungime de undă (nm)



colorant 400-700 OhiHb-HPD - absorbţie selectivă icircn fotochimio-terapie

aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB

diodă 800-1100 proteine - coagulare

Lasere de putere joasă

Mediul activ al emiţă-torului Lungime de undă (nm)

Absorbţie preferenţială

Efect preferenţial

Heliu - Neon

633 proteine - efect foto- electric - reglarea troficităţii tisulare



ASGAAL 630-1100 proteine - efect foto- electric - reglarea troficităţii tisulare

CO2 10600 apă - analgezie rapidă - efect termic

Laserul cu CO2 este un dispozitiv ce emite icircn IR la 106 m cu o putere de 12 W este puternic absorbit de apă şi are efectele laserelor atermice prin acţiunea rapidă pe arii icircntinse icircn reumatologie şi icircn medicina sportivă (recuperare)

C) Laserele cu coloranţi ce utilizează curent ca mediu activ anumite lichide colorate ca rodamina sau cumarina

Dispozitivele laser menţionate pacircnă acum reprezintă doar o etapă istorică icircn cele mai multe cazuri Astăzi icircn laser-terapie se utilizează cel mai adesea laserii cu semiconductori

Dr Mihai Botez

Bibliografie

Adams N The Psychopysiology of Low Back Pain Churchill Livingstone 1997 pg 205-270

Alberts Bruce Bray Dennis Lewis Julian Raff Martin Roberts Keith James D Watson Molecular Biology of the cell - second edition Garland Publishing Inc New York London 1989

Botez V Mihai Frunză G Florin Laserterapie clinică Editura PIM Iaşi 2007 Boyd S Laser Surgery of the Eye Highlights in Ophthalmology 2005 Voiculescu E Mariţa T ndash Optolelectronice Ed Albastros Cluj-Napoca 2001 1468 Wing P C Minimizing Disability in Patients with Low Back Pain Canad M AJ

2001



de poţi să-ncătuşezigacircndu-ţi ucigaşşi laşcacircnd toţi din jurcapul şi-l pierdurăinima-ţi icircnveninacircndcu lacrimile lor de ură

de poţi icircn tine-ncredere să aiicircn timp ce prietenii de altădatăneicircndurători te-au părăsit demultdar i-ai iertat pentru ceeace-au ajuns şi sunt

de poţi s-aştepţifăr s-osteneşti icircn delăsareşi nici de minciună-ntinatsă nu dai fracircu liber macircniei tale

de poţi s-arăţi ceea ce eştinici un tu prea bunori prea deşteptiar de visezidin vis-stăpacircn legitimtu nu-ţi faci adept

de viaţa-ntreagăşi clipa de moartepoţi s-eternizezipe-acelaşi cacircntarsă le aşezide poţi adevărulrostit de-al duşmanilor

de poţi să ai curajul a priviruina ce icircntunecă privirea-ţi slabăicircntr-o ireparabilă toamnăveştejită de-atacircta ostenealăveşnicie a bătracircneţiiicircn sărăcia de senince-mpotmolintu-te-a-n veninavacircnd fracircntura-ndrăzneliide-a te-ntoarcecu ochii largi spre ceriar cu macircinile icircnţăracircnatepalate a ctitori din efemer

de poţi pe-un mărgăritar-de-zaraverea-ţi moştenită s-o riştişi atunci sfacircrşind icircn evazivsă proclami regatu-ţipierdut-definitiv

de poţi trupul vlăguitsclav absolut

să ţi-l mai biciuieşti năprasnicrănind icircn fapt nimicul grasce-n lăcomie ţi-a rămas

de poţi umple cacircntecul nemăsuratal infinitului acela de minutmăcar cu paguba-penumbrea zeităţii noi din 61 de secunde

atunci al tău va fi PĂMAcircNTULşi tot ceea ce există-n ELba mai multvei şti icircn cele din urmăcă eşti icircntr-adevăr un omun OM atacirctşi nu o turmă

M ihai B otezo traducere o rig inal

ce lebrei i ă

a poezi i deRudyard K ip lling

IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2

Buletinul Medicina Familiei

MACHETĂ A DOUA COPERTĂ

CUPRINS MEDICINĂ ALTERNATIVĂ ŞISAU O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA FITOTERAPIEI ŞI (BIO)LASERTERAPIEI ndash Florin George Frunză 5 TIPURI ŞI SURSE CELULARE DE SPECII REACTIVE DERIVATE DE LA OXIGEN (ROS) ŞI IMPORTANŢA COENZIMELOR VITAMINICE - Florina Filip Ciubotaru 9 TERAPIA PRIN ACUPUNCTURĂ UN ISTORIC GENEROS AL EXTREM ORIENTULUI ndash Vasile Bodnar 14 MEDICINA HOMEOPATICĂ TUMORILE ŞI O NOUĂ ATITUDINE TERAPEUTICĂ ndash Ioan Picircrvulescu 18 MEDICINĂ ECOLOGICĂ LASEROLOGIE ŞI LASERTERAPIE NEINVAZIVĂ ndash Mihai Botez 24

REDACTOR ŞEF Dr Florina-Mihaela Filip-Ciubotaru - şef lucrări Disciplina de Medicină de Familie Adulţi UMF GrTPopardquo Seniori editori prof univ dr Rodica Petrovanu prof univ dr Constantin Eţco prof univ dr Jan Hurjui prof univ dr Aurel Saulea Comitet editorial redactori Dr Cecilia Grigore Asistent universitar Disciplina Medicină de Familie Adulţi UMF GrTPopardquo Iaşi dr Gabriela Stoleriu Asistent universitar Disciplina Dermatologie UMF GrTPopardquo Iaşi dr Violeta Ştreangă Asistent universitar Disciplina Pediatrie UMF GrTPopardquo Iaşi dr Florin George Frunză Asistent universitar Disciplina Fiziologie

Redactor şef adjunct prof univ dr Liliana Foia Disciplina Chimia şi Biochimia cavităţii orale UMF GrTPopardquo Iaşi Consultant management MBA Sergiu Filip Ciubotaru Tehnoredactare şi corectură Alex Botez Manager administrativ Viorel Donţu Manager de distribuţie Virgil Covaci Director dr Mihai Botez Redacţia şi administaţia Fundaţia Themis-Art Str Luca Arbore nr 10A Telfax 0232250929 e-mail buletinulmedicinafamilieigmailcom wwwasicursurimedicalero








































- remineralizantă

Angina pectorală














- hipotensivă




- antiseptică



Bronşite (diverse)






- lumacircnărică


- revulsivă

Bibliografie

















Tabelul nr1


Specia reactivă

Remarci

O2˙ macr (anion

radical superoxid)


HOO˙ (H O2˙)



H2 O2 (peroxid

de hidrogen)


HO˙ (radical

hidroxil)





RO˙ (radical

alcoxi)


ROO˙ (radical

peroxi)


ROOH (hidropero

xid organic)

Nu se cunoaşte

sup1O2 (oxigen

singlet)


RO (RO) (carbonil

excitat)


ONOOˉ (anion

peroxinitrit)









- structural





Molecule mici




Hidraţi de carbon


Lipide nesaturate






ători















































Bibliografie







2004















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2










































- remineralizantă

Angina pectorală














- hipotensivă




- antiseptică



Bronşite (diverse)






- lumacircnărică


- revulsivă

Bibliografie

















Tabelul nr1


Specia reactivă

Remarci

O2˙ macr (anion

radical superoxid)


HOO˙ (H O2˙)



H2 O2 (peroxid

de hidrogen)


HO˙ (radical

hidroxil)





RO˙ (radical

alcoxi)


ROO˙ (radical

peroxi)


ROOH (hidropero

xid organic)

Nu se cunoaşte

sup1O2 (oxigen

singlet)


RO (RO) (carbonil

excitat)


ONOOˉ (anion

peroxinitrit)









- structural





Molecule mici




Hidraţi de carbon


Lipide nesaturate






ători















































Bibliografie







2004















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2





- lumacircnărică


- revulsivă

Bibliografie

















Tabelul nr1


Specia reactivă

Remarci

O2˙ macr (anion

radical superoxid)


HOO˙ (H O2˙)



H2 O2 (peroxid

de hidrogen)


HO˙ (radical

hidroxil)





RO˙ (radical

alcoxi)


ROO˙ (radical

peroxi)


ROOH (hidropero

xid organic)

Nu se cunoaşte

sup1O2 (oxigen

singlet)


RO (RO) (carbonil

excitat)


ONOOˉ (anion

peroxinitrit)









- structural





Molecule mici




Hidraţi de carbon


Lipide nesaturate






ători















































Bibliografie







2004















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2













Tabelul nr1


Specia reactivă

Remarci

O2˙ macr (anion

radical superoxid)


HOO˙ (H O2˙)



H2 O2 (peroxid

de hidrogen)


HO˙ (radical

hidroxil)





RO˙ (radical

alcoxi)


ROO˙ (radical

peroxi)


ROOH (hidropero

xid organic)

Nu se cunoaşte

sup1O2 (oxigen

singlet)


RO (RO) (carbonil

excitat)


ONOOˉ (anion

peroxinitrit)









- structural





Molecule mici




Hidraţi de carbon


Lipide nesaturate






ători















































Bibliografie







2004















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2





RO˙ (radical

alcoxi)


ROO˙ (radical

peroxi)


ROOH (hidropero

xid organic)

Nu se cunoaşte

sup1O2 (oxigen

singlet)


RO (RO) (carbonil

excitat)


ONOOˉ (anion

peroxinitrit)









- structural





Molecule mici




Hidraţi de carbon


Lipide nesaturate






ători















































Bibliografie







2004















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2






ători















































Bibliografie







2004















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2




























Bibliografie







2004















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2

















Orient





















Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2























Dr Vasile Bodnar






































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2



































































































































































625610-34J s


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2


































Lungimea de undă







- coagulare

argon 488 -

514 nm


- coagulare









aur 628 HPD

cupru 578 oxiHB





Efect preferenţial

Heliu - Neon









Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2










Dr Mihai Botez

Bibliografie




2001















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2

















ce lebrei i ă


IF

R e v is t a ( B M F )IS S N 1 5 8 2 - 3 6 5 2



Re Vista

Documents

Transcript of Re Vista