8/17/2019 Războiul sovietofinlandez

http://slidepdf.com/reader/full/razboiul-sovietofinlandez 1/6

Războiul sovieto-finlandez (Războiul de iarnă) (1939 - 1940)

Războiul de iarnă (cunoscut şi ca Războiul sovieto-finlandez sau Războiul ruso-finlandez) a izbucnit în momentul încare Uniunea Sovietică a atacat Finlanda pe 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al doilea război mondial .Drept consecinţă, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Lia !a"iunilor pe 1# decembrie.Iosif issarionovici !talin, conducătorulstatului sovietic, se aşteptase să cucerească întrea"a ţară p#nă la sf#rşitul anului, dar rezistenţa finlandeză a zădărnicit toate

 planurile sovieticilor, deşi aceştia din urmă îşi depăşeau inamicii în proporţie de $ la %.  Finlanda a rezistat p$nă %n martie 19#0,c#nd ţara a fost obli"ată să semneze un tratat de pace prin care ceda a"resorului sovietic apro&imativ %' din teritoriul naţional şicam ' din capacităţile sale industriale.

 Rezultatele războiului au fost amestecate. Deşi p#nă în cele din urmă forţele sovietice au reuşit să străpun"ă apărarea finlandeză,nici finlandezii, nici sovieticii nu au terminat războiul fără a fi puternic afectaţi. &ierderile sovietice au fost extrem de mari, iar  statutul interna"ional al "ării a avut de suferit . *+iar mai rău, capacitatea de luptă a rmatei Roşii a fost pusă sub semnulîntrebării, un fapt care a contribuit din plin la luarea deciziei lui itler de atacare a niunii !ovietice. /orţele sovietice nu şi-auîndeplinit obiectivele iniţiale (cucerirea /inlandei), reuşind numai să ocupe teritorii în zona lacului  Ladoa. !uveranitatea/inlandei a fost salvată şi, în plus, "ara a c$'tiat un uria' capital de simpatie interna"ională(

 0ratatul de pace din %1 martie a oprit preparativele franco-britanice de trimitere de a2utoare /inlandei prin nordul !candinaviei(*ampania aliată din 3orve"ia) şi a st#n2enit de asemenea accesul 4ermaniei 3aziste la rezervele de minereu de fier suedez. )nvaziile ermane ale *anemarcei 'i !orveiei din 9 aprilie 19#0(5peraţiunea 6eser7bun") au abătut atenţia mondialăcătre luptele pentru controlul 3orve"iei.

 Războiul de iarnă (talvisota în limba finlandeză) a fost un dezastru militar pentru Uniunea Sovietică(  !talin a tras învăţămintelenecesare din acest eşec şi şi-a dat seama că trebuia renunţat la controlul politic asupra rmatei Roşii. După înc+eierea războiuluicu /inlanda, 8remlinul a iniţiat un proces de reinstalare a ofiţerilor de carieră în funcţiile militare de conducere şi a trecut lamodenizarea forţelor armate, +otăr#ri inevitabile care ar fi permis sovieticilor să reziste unui atac "erman.

 De-a lun"ul istoriei sale, Finlanda a făcut parte multă vreme din +eatul Suedez, după care a fost cucerită de )mperiul +us %n10. /inlanda a fost transformată într-un stat-tampon autonom care ar fi trebuit să apare capitala rusă Sant &eterbur . Dupărevoluţia care i-a adus pe bolşevici la putere în Rusia, 9arele Ducat al /inlandei şi-a proclamat independenţa pe : decembrie%;%<.

 =ntre 4ermania şi /inlanda s-au născut le"ături puternice c#nd Imperiul 4erman a susţinut mişcarea clandestină de independenţădin timpul primului război mondial. =n războiul civil care a urmat, trupele Finnis. /er  antrenate de ermani şi trupele re"ulate"ermane au 2ucat un rol de primă importanţă. Doar înfr#n"erea 4ermaniei în primul război mondial a împiedicat proclamarea

unei monar+ii dependente de 4ermania în frunte cu re"ele /riedric+ 8arl von essen. După război, relaţiile "ermano-finlandezeau rămas apropiate, deşi finlandezii nu erau prea mari admiratori ai nazismului.

 Relaţiile dintre niunea !ovietică şi /inlanda au fost tensionate > datorită at#t politicii de rusificare din timpul Imperiului Rusc#t şi datorită urmărilor rebeliunii socialiste finlandeze eşuate, care au contribuit la neîncredera reciprocă. !talin s-a temut că altreilea Reic+ va ataca R!!-ul p#nă în cele din urmă din /inlanda, care era o e&celentă bază de atac, în condiţiile în care "raniţasovieto-finlandeză era la doar $ ?m depărtate de @enin"rad. =n %;$, Uniunea Sovietică a semnată un pact de nearesiune cu Finlanda. &actul a fost prelunit pentru %ncă 10 ani în %;$A.

 =n aprilie %;$B, sau c+iar mai devreme, Uniunea Sovietică a %nceput neocieri diplomatice cu Finlanda %n %ncercarea de a%mbunătă"i apărarea mutuală %mpotriva ermaniei. Crincipala preocupare a sovieticilor era aceea că 4ermania avea săfolosească /inlanda pe post de cap de pod pentru a ataca @enin"radul şi de aceea au cerut "uvernului finlandez să accepte cedareaunei zone care să asi"ure o apărare mai eficientă a oraşului-lea"ăn al revoluţiei bolşevice. *ea mai mare parte a anului a trecut cudiscuţii sterile. =n acelaşi timp, situaţia politică din uropa s-a înrăutăţit.

 4ermania 3azistă şi niunea !ovietică au semnat pe $ au"ust %;$; Cactul 9olotov-Ribbentrop.   Cactul de nea"resiunesovieto-"erman conţinea şi clauze secrete prin care ţările uropei Răsăritene erau împărţite între cei doi semnatari. !-a căzut deacord ca /inlanda să devină parte a Esferei de influenţă sovieticeE. Invazia 4ermană a Coloniei de pe % septembrie %;$; a fosturmată de atacul sovietic din răsărit. =n numai c#teva săptăm#ni, Colonia a dispărut de pe +arta politică a uropei şi a fostîmpărţită între 4ermania şi R!!.

 =n toamna anului %;$;, după atacul "erman din Colonia, niunea !ovietică a cerut în mod imperativ /inlandei să fie de acord cucedarea unei f#şii de teritoriu de 2 m lă"ime. 4uvernului finlandez i s-a mai cerut să concesioneze &eninsula 4anoR!!-uluiîn vederea construirii unei baze navale. =n sc+imb, niunea !ovietică se oferea să cedeze o zonă în 8arelia, de două ori mai mare,dar mai slab dezvoltată.

8/17/2019 Războiul sovietofinlandez

http://slidepdf.com/reader/full/razboiul-sovietofinlandez 2/6

 

@inia 9anner+eim de-a lun"ul careia s-au dus cele mai dure luptedin timpul războiului sovieto-finlandez

2utorul franco- britanic acordat cucondiţia asi"urăriiliberei treceri prinţările neutre 3orve"ia şi !uedia,ceea ce ar fi permissă evite drumulspre Cetsamo.

9otivul ascuns eraocuparea re"iunilor în care se aflauminele suedeze defier de la 8iruna si9almber"et.(/rontierele din%;'>%;A')

 

4uvernul finlandez a refuzat să accepte cererile sovietice. Ce : noiembrie, sovieticii au înscenat un incident în timpul căruiaartileria sovietică a bombardat o re"iune din zona satului de frontieră 5ainila, după care au dat vina pe finlandezi. !ovieticii au pretins că artileria finlandeză a bombardat în mod deliberat teritoriul satului de frontieră, uci"#nd militari şi civili. niunea!ovietică a pretins că finlandezii să-şi ceară scuze şi să-şi mute forţele armate 20-2 m depărtare de frontieră. 4uvernul/inlandei a tă"ăduit orice responsabilitate pentru incident şi a refuzat să retra"ă armata din zonă. Refuzul acesta a fost folosit deniunea !ovietică ca să nu mai respecte tratatul de nea"resiune. Ce $' noiembrie, 23 de divizii ale 6rmatei +o'ii, %n total #0(000 de mii de oameni, au atacat atin$nd %n scurtă vreme linia 5anner.eim(

  =n zona de frontieră ocupată de sovietici, în orăşelul 7eri8oi > azi elenoors , a fost creat pe % decembrie %;$; un re"immarionetă, o aşa-numită +epublică *emocrată Finlandeză, av#ndu-l în frunte pe 5tto ille 8uusinen. *rearea acestei republici s-a făcut at#t în scopuri propa"andistice şi diplomatice, ("uvernul lui 8uusinen a devenit sin"urul "uvern finlandez recunoscut deR!!), dar şi în scopuri militare, (ruşii sperau ca socialiştii din armata /inlandei să trădeze). ceastă republică a e&istat doar  p#nă pe % martie %;A', fiind încorporată în +SS :arelo-Finică.

 Războiul

@a început, /inlanda avea mobilizaţi numai 10(000 de oameni, dar aceşti soldaţi s-au dovedit nişte adversari redutabili, care aufolosit în mod înţelept tacticile de "uerilă, deplas#nd rapid sc+iori înarmaţi îmbrăcaţi în costume albe de camufla2.  ;n timpul acestui război a fost folosită un anumit tip de bombă incendiară artizanală inventată %n timpul războiului civil din Spania, care 'i-a c$'tiat supranumele de cocteil 5olotov. *ondiţiile iernii 1939 < 19#0 au fost aspre. 7emperaturile de -#0= nu erauneobişnuite pentru acele zone, dar finlandezii au fost capabili să folosească condiţiile meteorolo"ice în favoarea lor. Deseori,finlandezii au ales cu înţelepciune să nu atace trupele re"ulate sovietice într-un mod convenţional, ci să atace bucătariile decampanie, (care erau cruciale pentru supravieţuire), sau pe militarii sovietici în"rămădiţi în 2urul focurilor de campanie.

  =n plus, spre uriaşa surpriză a conducerii sovietice, dar în special a celei finlandeze, s-a dovedit că ma2oritatea socialiştilor finlandezi nu au spri2init invazia sovietică, lupt#nd în sc+imb cot la cot alături de conaţionalii lor împotriva a ce au considerat a fiinamicul comun. 9ulţi comunişti finlandezi se mutaseră în niunea !ovietică în deceniul al patrulea al secolului al FF-lea să participe la Econstruirea socialismuluiE. *ei mai mulţi dintre ei sf#rşiseră ca victime ale marilor epurări staliniste, ceea ce a dus lao deziluzie totală şi c+iar la duşmănie făţişă împotriva 9oscovei printre socialiştii din /inlanda. lt factor a fost stadiul înalt dedezvoltare al societăţii şi sistemului 2udiciar finlandez, care au făcut ca prăpastia dintre diferitele clase sociale să se micşoreze.

ceastă vindecare, cel puţin în parte, a rănilor şi fracturilor sociale lăsate de războiul civil finlandez din %;%B este în zilelenoastre numită Espiritul războiului de iarnăE, deşi ar mai trebui menţionat că multor comunişti finlandezi nu li s-a permis să lupteîn r#ndul trupelor re"ulate datorită trecutului lor politic.

8/17/2019 Războiul sovietofinlandez

http://slidepdf.com/reader/full/razboiul-sovietofinlandez 3/6

  6l"i factori importan"i care au influen"at războiul au fost aroan"a 'i incompeten"a sovietică . tacanţii nu se aşteptau la orezistenţă serioasă şi şi-au început invazia cu defilări ale fanfarelor militare care anticipau o victorie rapidă. 9ărturii istoriceamintesc de soldaţii care mărşăluiau către liniile finlandeze ţin#ndu-se de m#nă, c#nt#nd c#ntece patriotice ruseşti. Datorităepurărilor staliniste, comandanţii e&perimentaţi ai rmatei Roşii au fost eliminaţi în proportii uriaşe, fiind înlocuiţi în "eneral cu

oameni mai puţin competenţi, dar mai pe placul superiorilor sau mai Eloiali lui !talin şi CartiduluiE, prezenţa acestor calităţi fiindapreciate de comisarii > ofiţeri politici. 0acticile folosite erau în unele cazuri depăşite, caracteristice primului război mondial.0acticile aplicate erau strict Edupă litera cărţiiE, aceasta datorită fricii de represalii resimţită de fiecare comandant care ar fi avutiniţiative novatoare şi care ar fi eşuat în îndeplinirea obiectivelor comandate. 3umeroşi militari sovietici au fost pierduţi doar datorită refuzului comandanţilor lor de a le permite retra"erea.

 =n plus, armata sovietică era slab pre"ătită pentru războiul de iarnă, în special în zone împădurite, şi folosea ve+icule care nufuncţionau corespunzător la temperaturi scăzute. ceste ve+icule erau ţinute în funcţiune A de ore pe zi, astfel înc#t să nu leîn"+eţe combustibilul, dar în acest fel e&ista veşnica prime2die de a răm#ne fără combustibil. na dintre cele mai amintite pierderi din istoria militară a fost aşa numitul Eincident RaatteentieE, din timpul bătăliei de o lună de la !uomussalmi.  *ivizia a##-a sovietică de infanterie >aproximativ 2(000 de solda"i? a fost distrusă %n totalitate după ce a măr'aluit pe un drum de pădure drept %ntr-o ambuscadă a unei unită"i finlandeze de 300 de oameni, @Asasto :ontula@ . ceastă mică unitate a oprit diviziasovietică din înaintare, în timp ce Divizia a ;-a finlandeză (circa :.''' de militari) a tăiat retra"erea ruşilor. Cierderile sovieticilor s-au cifrat la apro&imativ 23(000 de oameni, în timp ce finlandezii au pierdut cam 00 de luptători(  =n plus, finlandezii aucapturat #3 de tancuri, B1 de tunuri antieaeriene, 29 de tunuri antitanc, tractoare, 2C0 de camioane, 11B0 de cai, o marecantitate de arme 'i muni"ie de infanterie, instala"ii de telecomunica"ii 'i material medical(

 *a rezultat combinat al aro"anţei şi incompetenţei, sovieticii au pierdut şansa să c#şti"e superioritatea numerică decisivă laînceputul războiului. Finlandezii au masat 130(000 de oameni 'i 00 de tunuri %n )stmul :arelia, principalul teatru de război, iar  sovieticii au atacat cu numai 200(000 de oameni 'i 900 de tunuri, iar %n prea8ma frontului au fost masate 'i 1(000 de tancuri, dar ele au fost folosite necorespunzător 'i unită"ile de tancuri au %nreistrat pierderi mari %n luptă(

 *riza de ec+ipament militar al finlandezilor nu a influenţat în mod +otăr#tor desfăşurarea războiului. @a începutul luptelor, doar acei soldaţi care avuseseră parte de instrucţia de bază aveau uniforme şi arme. Restul a trebuit să se descurce de unii sin"uri,folosindu-şi propriile +aine pe care ataşau însemne militare confecţionate în "rabă în familie. cest tip de EuniformeE au fost poreclit Emodelul *a2anderE, după numele primului-ministru imo *a2ander. /inlandezii au depăşit +andicapul proasteiaprovizionări prin folosirea pe scară lar"ă a ec+ipamentului, armelor şi muniţiilor capturate de la inamici. Din fericire pentru ei,armata nu sc+imbase calibrul armamentului din dotare după cucerirea independenţei, în felul acesta put#nd fi folosită muniţiarusească fără niciun fel de problemă. 0rimiterea unor soldaţi sovietici slab pre"ăţiţi şi prost conduşi împotriva finlandezilor le-a

 permis acestora din urmă să captureze mari cantităţi de ec+ipament de război, arme şi muniţii.

  Ar mai trebui amintite alte două chestiuni:

 Crima ar fi că, datorită paranoei etnice a lui Stalin, cea mai mare parte a trupelor sovietice care au luptat %n Drăzboiul deiarnăE a fost formată din solda"i oriinari din zonele sudice ale Uniunii Sovietice(  !talin considera că trupele sovietice dinzonele de frontieră cu /inlanda nu erau de încredere, deoarece erau înrudite cu inamicii din punct de vedere etnic şi aveau oistorie comună. ceşti soldaţi din zonele sudice ale R!!-ului erau total neobişnuiţi cu iernile arctice şi nu aveau deprinderi deluptă şi supravieţuire în zonele împădurite. /inlandezii nu au trebuit dec#t să se îmbrace cu +ainele lor obişnuite de iarnă şi să semişte într-un mediu familiar, de vreme ce ma2oritatea erau ţărani şi locuitori ai pădurilor. remea a fost e&trem de aspră în timpulrăzboiului, iarna 1939-19#0 fiind una dintre cele mai rele trei ierni %nreistrate %n acea zonă(

  doua ar fi problema inovaţiilor în luptele aeriene. Războiul aerian din timpul conflictului fino-sovietic fost primul conflict încare a fost folosită inovaţia finlandeză a formaţiei de avioane de luptă @patru deeteE (patru avioane, împărţite în două sub"rupe,

din care una zbur#nd deasupra şi alta dedesubt, fiecare avion lupt#nd independent de celelalte, dar spri2inindu-şi în acelaşi timpcole"ul de sub"rupă), care nu numai că s-a dovedit superioară tacticii sovietice a formaţiei de trei avioane zbur#nd în triun"+i,dar a fost aşa de eficientă, înc#t fost adoptată de toate forţele aeriene importante implicate în al doilea război mondial. ceastăformaţie Epatru de"eteE şi +otăr#rea piloţilor finlandezi de a ataca întotdeauna, indiferent de sorţii de izb#ndă, a contribuit laeşecul bobardierelor sovietice în încercarea lor de a provoca pierderi serioase poziţiilor militarilor, rezervelor, oraşelor şiinstalaţiilor industriale şi civile finlandeze.

 Sprijinul extern

Apinia publică mondială a spri8init cauza finlandeză. l doilea război mondial nu se desfăşura în mod violent, fiind în fazacunoscută ca războiul ciudat. =n acea perioadă, Erăzboiul de iarnăE era sin"urul conflict adevărat în afara celui din Colonia şi deaceea era în atenţia opiniei publice mondiale. "resiunea sovietică a fost considerată în "eneral ca ne2ustificată. Diferiteor"anizaţii străine au trimis a2utoare materiale, aşa cum erau a2utoarele medicale. mi"ranţii finlandezi din !tatele nite alemericii şi *anada s-au reîntors în ţară şi mulţi voluntari (aşa cum a fost viitorul actor .ristop.er Lee) au venit în /inlanda pentru a se înrola în armata ţării. Goluntari au sosit din *anemarca >1(010?, !orveia >9?, !orveia >3B2? , finlandezi expatria"i

din )nria suedeză >3#C? 'i 210 voluntari din alte "ări( *orespondenţii străini din elsin?i au scris şi c$teodată auexaerat  relat#nd despre succesele şi in"eniozitatea finlandezilor în luptă.

8/17/2019 Războiul sovietofinlandez

http://slidepdf.com/reader/full/razboiul-sovietofinlandez 4/6

 !uedia, care se declarase naţiune nebeli"erantă în loc de ţară neutră (aşa cum a fost în anii de luptă dintre 4ermania 3azistă şiliaţi), a contribuit cu furnituri miltare, bani, credite, a2utoare umanitare şi apro&imativ (B00 de voluntari la lupta finlandezilor %mpotriva aresorului sovietic. Coate mai important dec#t restul contribuţiilor suedeze au fost piloţii voluntari veniţi din aceastăţară, care au intrat în acţiune încep#nd din < ianuarie lupt$nd pe 12 avioane de v$nătoare, bombardiere 'i avioane de altetipuri, ceea ce reprezenta o treime din /orţele eriene !uedeze din acele timpuri. Ciloţii şi mecanicii militari au fost trecuţi încivilie şi de"radaţi. Renumitul aviator   conte arl ustav von +osen,  înrudit cu 4ermann Hrin , a sosit voluntar în modindependent. De partea finlandezilor au mai lucrat şi For"a Goluntară de 5uncă, formată din aproximativ 900 de muncitori 'iinineri(

 orpul Suedez Goluntar , cu un efectiv de (#02 de oameni %n Finlanda, a început lupta prin înlocuirea a cinci batalioanefinlandeze la 9Gr?G2Grvi, la mi2locul lunii februarie. =mpreună cu cele trei batalioane finlandeze rămase pe poziţii, corpurilesuedeze au făcut faţă la două divizii sovietice şi au fost "ata de atac în martie, dar au fost împiedicaţi să intre în luptă de semnarea păcii. $$ de oameni au căzut în luptă, printre ei afl#ndu-se comandantul primei unităţi suedeze care i-a înlocuit pefinlandezi, locotenentul-colonel 9a"nus DHrssen.

 oluntarii suedezi au rămas o sursă de dezacord între suedezi şi finlandezi. Dezbaterile din /inlanda în anii imediat de dinainteaizbucnirii războiului dăduseră finlandezilor de r#nd speranţe pentru un a2utor mai consistent din partea !uedia, aşa cum ar fi fost participarea la război a unor contin"ente mari ale armatei re"ulate, cae ar fi avut un impact mai puternic asupra desfăşurăriirăzboiului, sau i-ar fi făcut pe sovietici să nu mai atace.

 Planurile frano-britanie pentru teatrul de război sandinav

=ntr-o lună, conducerea sovietică a început să ia în consideraţie încetarea operaţiunilor şi "uvernului finlandez i-au fost făcute

 propuneri prin intermediul unor emisari de pace (cu mi2locirea suedeză), prima oară pe ; ianuarie. C#nă atunci, /inlanda a luptat practic pentru e&istenţa sa. *#nd la Caris şi @ondra au a2uns zvonuri credibile despre aceste tatonări de pace, dorinţa pentru una2utor militar s-a sc+imbat în mod dramatic. cum /inlanda lupta EdoarE pentru a pierde c#t mai puţin teritoriu care se învecinacu re"iunea @enin"radului. &entru a păstra opinia publică de partea finlandezilor, niciuna dintre aceste informa"ii nu au fost  publicate < nici %n Finlanda nici %n străinătate. @upta finlandezilor a rămas p#nă la sf#rşit o luptă pe viaţă şi pe moarte.

 2utorul franco-britanic era acordat cu condiţia asi"urării liberei treceri prin ţările neutre 3orve"ia şi !uedia, ceea ce le-ar fi permis să avite drumul spre &etsamo. 5otivul ascuns era ocuparea reiunilor %n care se aflau minele suedeze de fier de la :iruna 'i 5almberet(

 =n februarie %;A', liaţii s-au oferit să acorde un a2utor. Clanul lor, aprobat pe 1 februarie de =naltul *omandamentliat, prevedea debarcarea a %00(000 de militari britanici 'i 3(000 de militari francezi  în portul norve"ian !arvi  şi spri2inirea/inlandei, după traversarea !uediei şi asi"urarea securităţii rutelor de aprovizionare de-a lun"ul acestui drum. !-a căzut de acordsă se pună planul în aplicare pe ' martie, cu condiţia ca finlandezii să ceară a2utor. Ce martie, au fost cerute %n mod oficial 

drepturi de tranzitare a trupelor 'i materialelor militare din partea uvernelor !orveiei 'i Suediei . !e spera ca prin această săfie aduse în cele din urmă aceste două ţări nordice neutre de partea liaţilor, prin întărirea poziţiei lor în faţa 4ermaniei, deşiitler declarase încă din decembrie că prezenţă trupelor străine pe păm#nt suedez aveau să provoace invazia imediată a trupelor "ermane. ceasta ar fi însemnat practic că naziştii ar fi ocupat partea sudică puternic populată a !uediei, în timp ce /ranţa şin"lia s-ar fi luptat pentru îndepărtatele ţinuturi nordice.

 0otuşi, doar o mică parte a trupelor urmau să fie destinate a2utorării /inlandei. Cropunerile de a intra în /inlanda prin portul liber de "+eţuri tot timpul anului &etsamoau fost respinse. &istau suspiciuni că obiectivele principale ale operaţiunii ar fi fostocuparea portului norve"ian !arvi  şi vasta re"iunea muntoasă a minelor de fier din nordul !uediei. Din aceste mine al treileaReic+ primea o mare parte a minereului de fier de o importanţă vitală pentru producţia sa de război. Dacă trupele britanice ar fiîncercat să oprească e&portul suedez de mineru de fier către 4ermania, re"iunea ar fi putut să devină teatru de război pentruarmatele liaţilor şi ale 4ermaniei 3aziste. Drept consecinţă, 3orve"ia şi !uedia au refuzat să acorde dreptul de tranzit. Doar după război a ieşit la iveală că ordinele date comandanţilor e&pediţiei aliate impuneau evitarea an"a2ării în conflicte armate cutrupele sovietice.

 Clanul iniţial franco-britanic spera să acupe toată re"iunea aflată la nordul aliniamentelor Stoc.olm<Htebor  sau Stoc.olm< Aslo. ceasta era ceea ce numeau britanicii linia lacurilor, care urmărea malurile lacurilor 5laren, 48lmaren şiGnern, o zonăcu o bună apărare naturală, aflată la %.<''>%.;'' ?m sud de !arvi . /rontiera astfel formată (linia lacurilor), nu avea de parteaaliată numai cele mai mari două oraşe suedeze, dar ar fi făcut ca zonele cele mai dens populate să fie ori în zona ocupată denazişti, ori ar fi fost transformată în zonă de război. 9ai t#rziu, planurile au fost mai puţin ambiţioase, limit#ndu-se la 2umătateanordică a !uediei şi la zona apropiată de coastă a 3orve"iei.

 4uvernul suedez, av#ndu-l ca prim-ministru pe Cer lbin ansson, a respins cererea franco-britanică de trecere a trupelor peteritoriul ţării. Deşi !uedia nu s-a declarat neutră în Erăzboiul de iarnăE, era ţară neutră în războiul care implica /ranţa, 9arearitanie şi 4ermania 3azistă. D#ndu-le drept de tranzit trupelor franco-britanice, "uvernul suedez a considerat că ar fi încălcatle"ile internaţionale ale neutralităţii.

 *abinetul suedez a decis să respin"ă cererile finlandeze pentru desfăşurarea de trupe re"ulate suedeze pe teritoriul /inlandei şi,de asemenea, a făcut cunoscut faptul că spri2inul în arme şi muniţii numai puteafi acordat multă vreme. Din punct de vedere

diplomatic, /inlanda era prinsă între speranţele aliate pentru un război de durată şi între temerile scandinavilor de răsp#ndirea arăzboiului şi în ţările învecinate, sau de formarea unui val de refu"iaţi finlandezi, dacă ţara ar fi fost înfr#ntă în război. Deasemenea, 6il+elmstrasse dădea sfaturi precise pentru acceptarea păcii în condiţiile unor pierderi teritoriale J "ermanii afirmaucă orice concesiune teritorială Epoate fi oric#nd cori2ată mai t#rziu.E

8/17/2019 Războiul sovietofinlandez

http://slidepdf.com/reader/full/razboiul-sovietofinlandez 5/6

 =n timp ce "ermanii şi suedezii făceau presiuni asupra finlandezilor să accepte pacea în orice condiţii, francezii şi britanicii aveauobiective diametral opuse. Din c#nd în c#nd, finlandezilor le erau porpuse diferite planuri de a2utor. Centru început, franco- britanicii promiseseră că vor trimite 20(000 de oameni care să a2un"ă în ţară p#nă la sf$r'itul lunii februarie, cu toate că e&istacondiţia implicită ca în drumul lor spre /inlanda să ocupe nordul !candinaviei.

 Ce la sf#rşitul lunii februarie, comandantul suprem finlandez, mareşalul de c#mp9anner+eim, era pesimist în le"ătură cu situaţiamilitară. De aceea, pe ; februarie, uvernul a decis să %nceapă neocierile pentru %nc.eierea păcii . =n aceiaşi zi, sovieticii audeclanşat un atac împotriva oraşului Giipuri.

 *#nd /ranţa şi 9area ritanie şi-au dat seama că finlandezii iau în serios opţiunea tratativelor de pace, şi-au reînnoit oferta dea2utorK 0(000 de oameni aveau să fie trimişi dacă /inlanda cerea a2utorul p#nă la % martie.  *oar C(000 aveau să fie destina"iexpres pentru Finlanda. Restul trebuiau să asi"ure si"uranţa porturilor, drumurilor şi zăcămintelor de fier de pe calea de acces.

 =n ciuda efectivelor reduse care ar fi a2uns în /inlanda, informaţii despre aceste planuri au a2uns în niunea !ovietică şi aucontribuit în mod decisiv la +otăr#rea ruşilor de a semna un armistiţiu care să pună capăt războiului. !-a spus că fără ameninţareaintervenţiei aliate, nimic nu ar fi oprit p#nă în cele din urmă R!!-ul să cucerească întrea"a /inlandă prin trimiterea de noi trupeîn zonă din rezerveleare păreau nesf#rşite.

 !r"isti#iul

C#nă la sf#rşitul iernii a devenit clar că trupele sovietice erau epuizate. 4ermanii îi sfătuiau pe finlandezi în acest timp săne"ocieze cu sovieticii. Cierderile ruşilor erau foarte mari, iar situaţia era o sursă de stin"+ereală pe planul statutului internaţional.5dată cu venirea primăverii, trupele sovietice riscau să se împotmolească în mlaştinile pădurilor. 7ermenii unui proiect de

%n"eleeere au fost prezenta"i finlandezilor pe % februarie. 3u doar "ermanii, dar şi suedezii erau nerăbdători să vadă războiulînc+eindu-se, datorită temerilor de prăbuşire a frontului finlandez. *um "uvernul finlandez ezita să accepte condiţiile "relesovietice, reele Suediei 4ustaf al -lea a făcut o declaraţie publică, prin care refuza cererea finlandeză pentru a2utor al trupelor re"ulate suedeze.

 C#nă la sf#rşitul lui februarie, finlandezii îşi epuizaseră stocurile de muniţie. =n acelaşi timp, niunea !ovietică a reuşit săstrăpun"ă aliniamentul p#nă atunci inpenetrabil al liniei 5anner.eim. Ce ; februarie, "uvernul finlandez a fost de acord săînceapă ne"ocierile. C#nă pe 1 martie, 6rmata +o'ie depă'ise cu 10<1 ilometri linia 5anner.eim 'i intrase %n suburbiileora'ului Giipuri. 4uvernul finlandez a propus un armistiţiu în aceiaşi zi, dar "uvernul sovietic a preferat să menţină presiunea şi adeclinat propunerea c+iar a doua zi. @uptele au continuat p#nă în ziua c#nd a fost semnat tratatul de pace.

 !piona2ul sovietic şi-a informat conducerea despre planurile liaţilor de a interveni în conflict, dar nu şi despre detaliile lipsei de pre"ătire pentru o astfel de acţiune. De accea, sovieticii s-au simţit presaţi să caute o înc+eiere rapidă a războiului înainte caliaţii să intervină şi să declare răboi împotriva R!!-ului.

=n timpul celor patru luni de război, sovieticii au suferit pierderi uriaşe. nul dintre "eneralii sovietici a remarcat cu amărăciunecă rmata Roşie Ea cucerit suficient teritoriu pentru a ne %nropa mor"iiE. Cierderile estimate variază mult J de la #(000 demor"i sau dispăru"i %n ac"iune, a'a cum au afirmat autorită"ile sovietice imediat după %nc.eierea războiului, p$nă la 2B0(000,conform afirma"iilor lui !iita 4ru'ciov(eteranii finlandezi ai Erăzboiului de iarnăE se laudă cu m#ndrie că, pentru fiecarefinlandez căzut în luptă, sovieticii au pierdut zece soldaţi. =n plus, sovieticii au pierdut foarte mult ec+ipament militar, printre careşi 2(000 de tancuri distruse sau capturate. Cierderile finlandezilor au fost de 22(30 de soldaţi morţi.

 Paea de la $osova

@a semnarea tratatului de pace de la 9oscova din % martie %;A',  Finlanda a fost obliată să cedeze o parte din :arelia 'i al doilea ora' ca mărime al "ării, Giipuri, o bună parte a teritoriului cel mai bine industrializat al "ării , ca şi zone pe care încă lemai controla armata finlandeză, în total apro&imativ %' din teritoriul /inlandei antebelice.  6proximativ #22(000 de arelieni,12I din popula"ia Finlandei, 'i-au pierdut căminele . rmata şi civilii din zonă au fost evacuţi în "rabă în conformitate cutermenii acordului, şi doar c#ţiva civili au ales să devină cetăţeni sovietici.

 /inlanda a fost nevoită de asemenea să cedeze o parte a raionului Salla, &eninsula :alasta8ansaarento din 9area arenţşi patru insule din olful Finic. Ceninsula 4ano a fost concesionată pentru 30 de ani Uniunii Sovietice pentru construirea uneibaze militare( +u'ii au returnat ora'ul &etsamo cucerit %n timpul războiului(

 Crivit în ansamblu, condiţiile tratatului de pace au fost dure pentru finlandezi. Ruşii căpătaseră oraşul G%bor  în plus faţa decererile lor de dinaintea războiului. !impatia arătată de @i"a 3aţiunilor, liaţii occidentali şi !uedia în mod special s-au doveditun c#şti" de durată pentru finlandezi. 9ai t#rziu, ostilităţile au fost reluate în timpul unui nou război.

 %ererile postbelie pentru retroedarea teritorială

După război, conducerea locală ?areliană, paro+iile şi or"anizaţiile provinciale au înfiinţat 8ar2alan @iitto pentru a apăradrepturile şi interesele evacuaţilor din 8arelia şi pentru a "ăsi o soluţie pentru reîntoarcerea lor pe păm#nturile strămoşeşti. =ntimpul războiului rece, preşedintele r+o 8e??onen a încercat în mai multe r#nduri să obţină retrocedarea teritoriilor prin

ne"ocieri cu sovieticii, dar fără sorţi de izb#ndă. După prăbuşirea niunii !ovietice, disputele teritoriale s-au reînnoit. numite"rupuri restr#nse din /inlada au început să pretindă retrocedarea paşnică a teritoriilor cedate. *el mai activ "rup este Cro8arelia.=n ultimele ale"eri ei au pretins că se bucură de spri2inul a : > $B dintre finlandezi. Deşi retrocedarea paşnică a 8areliei afost tot timpul pe a"enda sa politică, 8ar2alan @iitto s-a ţinut tot timpul departe de astfel de dezbateri publice.

8/17/2019 Războiul sovietofinlandez

http://slidepdf.com/reader/full/razboiul-sovietofinlandez 6/6

 %ele "ai i"portante bătălii

ătălia de la !uomussalmi, (B decembrie %;$; - < ianuarie %;A')

ătălia de la 0olva2Grvi, (% decembrie %;$;)

ătălia de la on?aniemi, (: februarie %;A')

ătălia de la 8ollaa, (< decembrie - %$ martie %;A')iblio"rafie (surse)

%. n"le, loiseL Caananen, @auri (%;;). 0+e 6inter 6arK 0+e !oviet ttac? on /inland %;$;-%;A'. !tac?pole oo?s. I!3 '-B%%<A-$$:.. Ries, 0omas (%;BB). *old 6illK Defence of /inland. rasseHMs. I!3 '-'B'$$1-;:.$. 0rotter, 6illiam R (%;;%). /rozen ellK 0+e Russo-/innis+ 6inter 6ar of %;$;-%;A' (also publis+ed as 0+e 6inter 6ar).urum. I!3 %-B1A%'-;$.A. an DH?e, *arl (%;;<). 0+e !oviet Invasion of /inland, %;$;-A'. /ran? *ass Cublis+ers. I!3 '-<%A:A$-%A;.1. Ni?ipedia.or"