Pe durata a peste 40 de ani de

tensiuni fntre SUA ~i URSS,

amenintarea unui razboi nu-

clear a fost permanenta. ~poi,

brusc ~i oarecum nea~teptat,

razboiul rece a luat sfiir~it fn

modul cel mai fericit.

O Hru~ciov(stanga) a conceputdoctrina ..convie,uiriipa~nice", in speran'avictoriei comunismu-Iui. Richard Nixon(dreapta) a promo-vat atenuarea ostili-

ta,ilor pe timpulmandatului sau capre~edinte a SUA,intre 1968-1974.

R ZbOiUI rece este tennenul folosit pentrua descrie intensele relatii ostile intre SUAi fosta Uniune Sovietica (URSS), fiecare

fiind in fruntea unor aliante de mare forti1, intre1947-89. Razboiul a fost "rece" pentru ca relati-ile intre cele doua puteri erau feci, dar nu s-au"infierbantat" niciodata intr-un razboi armat. Pelanga traditionala rivalitate intre cele doua pu-teri, conflictul se baza ~i pe o ciocnire de ide-ologii -intre sistemul democratic capitalist dinSUA ~i sistemul totalitar communist din URSS.

O Fotografiile ae-

Conflictul nedeclaratUn potential conflict exista inca 1nainte de cel

.de-al doilea razboi rnondial, dar a fost tinut sub

.tacere datorita politicii de neirnplicare a SUA ~ia preocuparii URSS-ului pentru problernelesale interne, ceea ce 1nsemna ca Europa con-tinua sa fie arena principala a disputelor poli-tice. Apoi, in tirnpul razboiului, SUA ~i URSS auluptat 1rnpreuna 1rnpotriva puterilor fasciste.Dupa 1nfclngerea Germaniei Naziste, Europaera ruinata ~i in scurt tirnp a devenit clar castatele europene nu se rnai puteau cornpara cufor1;ele SUA ~i URSS-ului, devenite cunoscutepe plan rnondial ca "supraputeri".

Cordialitatea dintre aliatii din tirnpul razbo-

iului a disp~rut rapid, mai ales din momentulin care ambitiile sovietice in Europa de Est audevenit evidente. Prezenta victorioasei Annate(Sovietice) Ro~ii a fost decisiv~ pentru a im-pune in Polonia, Bulgaria, Romania, Ungaria,fosta Iugoslavie ~i Albania guverne de orien-tare comunis~, care au reu~it apoi s~ suprimeorice opozitie. Aceste ~ri "satelit" erau atentcontrolat.e de URSS. Democratiile occidentaleau sesizat in acest fapt planul de dominatiemondial~ al mi~c~rii comuniste condus~, desovietici. Pericolul p~rea cu atat mai mare cucat existau partide comuniste ~i in "lumealibera (adic~ non-comunis~)".

(:ortina de tierPentru p~strarea unui control total, statelecomuniste s-au izolat de restul lurnii, ~i ter-menul de "Cortin~ de fier" a fost popularizat deWinston Churchill, pentru a desemna frontie-rele acestora; in consecin~ "in spatele Cortineide fier" semnifica "in interiorul blocului comu-nist". Churchill a fost unul dintre primii sus-tiniltori ai razboiului rece, dar in 1947 Truman,pre~edintele SUA, preocupat fiind de securi-tatea Greciei ~i Turciei, a anuntat "Doctrina

281

riene f3cute de SUApe 14 octombrie1962 au descoperitin Cuba baze sovie-tice secrete delansare a rachetelor.

RAzBOIUL RECE

O Pre~edintele terile ocupante. Berlinul de Vest era un avan-post al capitalismului In interiorul bloculuisovietic, fiind o surs;l de tensiuni ~i dispute.Nemultumirile au fost at:1t de marl Inc:1t, Iniunie 1948, sovieticii au decis s;l izoleze capi- -tala prln Intreruperea traficului feroviar ~i ru-8tier. R;lspunsul occidentului a fost un trans-port aerlan de proportii urla~e, care apro-viziona Berlinul de Vest cu bunurl ~i alimente,p:1n;l la rldicarea blocadei de cltre sovietici.

Acesta a fost un important punct de cbti-turn. A fost reconfirmat;l hot;lr:1rea SUA de aap;lra Europa ~i divizarea de lung;l durat;l aGermaniei In dou;l state separate. In 1949 aufost constituite Republica Federal;l German;l(Germania de Vest) ~i Republica Democrat;l

Truman". SUA a fost de acord sa sprijine natiu-nile libere care "luptau Impotriva Incercarilorde subjugare din partea minoritatilor lnarmatesau a presiunilor externe". Aceasta Insemna caSUA va actiona pentru restrangerea expansiu-nii comunismului: dictaturile non-comuniste

asupra "popoarelor libere" erau tolerate ~iIntr-adevar au fost adeseori sprijmite de SUA Intimpul razboiului rece, mai ales In tarile sarace,unde politicile democratice ar fi putut aduce laputere un guvern communist sau procomunist.

Pripastia se adance~teSUA au venit In ajutorul Europei devastate derazboi, cu un program de ajutorare (PlanulMarshall, 1948-52) care grabea procesul derefacere postbelic~ ~i f~cea mai putin posibil~exploatarea comunist~ a celor nemultumiti.Ca reactie din partea sovieticilor la DoctrinaTruman ~i la Planul Marshall s-a constituitCominformul, o organizatie conceputa: pentrua coordona actiunile partidelor cornunisteaflate de ambele p~rti al Cortinei de fier .Puterea blocului Sovietic a fost consolidat~ulterior de lovitura de stat din Cehoslovacia,din 1948, care i-a adus pe comuni~ti la putere,~i de victoria comuni~tilor chinezi In r~zboiulcivil Impotriva nationali~tilor. Cu toate aces-tea, dominatia sovietic~ asupra mi~carii comu-niste internationale a suferit o Infrangere fu

plan propagandistic cand liderul iugoslav,

O Garzile est-ger-mane supravegheau

ceta,enii nemul,u-mi,i care incercau satreaca ZidulBerlinului. Zidul a

impar,it capitalaintre puterile ocu-pante timp deaproape 30 de ani,pana in noiembrie1989 cand a inceputdemolarea sa.

f

Gerrnana: (Gerrnania Camunista: de Est). inacela~i timp s-a fandat ~i OrganizatiaTratatului Atlanticului de Nard (NATO), carereunea SUA, Canada ~i puterile vest-eurapenelntr-a alianta: militara:. Admiterea Gerrnanieide Vest in NATO, in 1955, a deterrninatcrearea unei aliante similare in est -Pactul dela Var~avia. De~i liniile astilita:tilar erau clardemarcate ~i fiecare parte se lnarrna, nu s-aajuns la un ra:zbai prapriu-zis. Principalulmativ care a determinat aceasta: situatie a fast

Tita, adept al independentei, s-a hatarat sa-~iurmeze prapriul drum ~i s-a separat de URSS.

Ruptura dintre blacul Savietic ~i "accident"(cum erau denumite tarile caalitiei candusade SUA) a fast campleta a data cu blacadaBerlinului, din 1948-49. Aceasta a avut lac caurmare a divizarii Germaniei acupate intreSUA, Marea Britanie, Franta ~i URSS. Sectarursavietic fusese deja inclus in frantierele camu-niste, dar el mai cuprindea ~i a parte din ca-pitala istarica, Berlin, ~i ea impartita intre pu-

O Mar~ul desfa-~urat in cadrul

Campaniei pentruDezarmareNucleara, la sediulInstitutului pentruCercetare inDomeniul Armelordin Aldermastonpana in Londra, in1962. Nascuta in19 S8 cu scopul de adetermina MareaBritanie sa renun,ela armele nucleare,campania a benefici-at de o larga

sus,inere.

O "Opri,i sinuci-

284

Kennedy ~i WillyBrandt, pe atunciprimar al Berlinuluide Vest, ~i KonradAdenauer la ZidulBerlinului. Construitin 1961, zidul debeton ~i sarmaghimpata care incon-jura Berlinul de vestavea rolul de a

impiedica ceta,eniiGermaniei de est saajunga in Germaniaoccidentala.

derea nuc!eara", unafi~ impresionant a!

g Mi~carii Britanice

pentru DezarmareNuc!eara.

O Kim Philby,agent sovietic inMarea Britanie care,in 1952, a ajutat al~idoi britanici care spi-onau pentru URSS,Burges ~i Maclean,sa fuga din MareaBritanie.

O Un comentariubritanic cu privire laruptura dintreUniunea Sovietica ~iChina: liderul sovie-tic Hru~ciov trimitestatuile nedorite alelui Stalin in China.

durata. Berlinul de Vest provoca o ve~nica iri-tare, deoarece pentru lumea comunista el eraun exemplu al vietii occidentale prospere. Deasemenea el oferea 0 ruta relativ facila descapare pentru germanii din est.

In cele din urma, cand reformele ~i tacti-cile lui Hru~ciov s-au dovedit incapabile de adetermina puterile occidentale sa se retraga,autoritatile din Germania de Est au ridicat ungard de sarma ghimpata ~i au construit un zidIn jurul Berlinului de Vest -pentru a Impie-dica accesul propriilor cetateni In ora~. Acestaa fost o recunoa~tere umilitoare a e~ecului,dar Zidul Berlinului a reu~it sa stabilizeze situ-atia: Berlinul a Incetat sa mai fie scanteia careputea declan~a un alt razboi mondial.

Probabil cea mai grava criza postbelica aavut loc In Cuba. in 1959, revolutionarul cu-banez Fidel Castro a preluat controlul asuprainsulei; apoi, In urma unor dispute cu SUA,s-a mutat In tabara comunista. SUA nu agrea

mul a fost razboiul coreean (1950-53), izbucnitatunci cind Coreea de Nord (comunist:l) a ata-cat Coreea de Sud. SUA ~i puterile aliate auintervenit in fol1:l, apoi s-a implicat ~i China ~iIn cele din urma s-a ajuns la un punct mort.

Dictatorul sovietic Iosif Stalin a murit In1953. Succesorul sau a fost Nikita Hru~ciov.Noul lider a modificat cele mai dure aspecterepresive ale regimului stal~nist, de~i URSS aramas un stat aflat sub controlul total al unuisingur partid. Pentru a-~i dovedi buneleintentii, Hru~ciov a dizolvat Cominformul ~i aconceput o noua doctrina a "convietuiriipa~nice". Renuntind la ideea conform careiaun conflict lntre Est ~i Vest era inevitabil, el adeclarat ca cele doua sisteme puteau sa se afleintr-o competitie pa~nica: cea care va avea maimult succes ova elimina pe cealalt:l. Ma s-a ~ilntimplat In cele din urma, de~i rezultatul nua fost cel a~teptat de Hru~ciov.

Dar scaderea tensiunii a fost de scurta

O "Coreea este unasingura" proclamaacest poster NordCoreean. Un munci-tor imobilizeaza unsoldat american careincerca sa fixeze unindicator care marcagrani,a dintreCoreea de Sud ~i ceade Nord.

crearea noilor arme termonucleare. SUA l~idemonstrasera (!xtraordinara putere In 1945prin distrugerea ora~elor japoneze Hiroshima

, ~i Nagasaki cu bombe atomice. in 1949 URSS-!! ul ~i-a construit propriile bombe atomice.

Ulterior ambele parti au conceput bombe cuhidro~en, rachete ~i alte dispozitive de acestgen. In cele din urma s-a recunoscut ca unrazboi nuclear ar distruge Intreaga planeta.

Nici una dintre cele doua parti nu a lnla-turat posibilitatea unui razboi, dar con~tienti-zarea consecintelor alarmante a limitat actiu-nile 1ntreprinse. De exemplu, In blocul sovie-tic izbucneau din cand In cand mi~cari ~irevolte proreformiste sau chiar anticomuniste

, (1n Germania de Est In 1953; In Ungaria In[ 1956; In Cehoslovacia In 1968), zdrobite der tancurile sovietice In timp ce occidentul priveaI neajutorat, con~tient de faptul ca o interventie, militara ar fi putut provoca un dezastru mon-I dial.. Drept urmare "razboiul" dintre Est ~i Vest

a ramas un conflict "rece", formal, implicandpropaganda, spionaj, sanctiuni economice ~irivalitate pentru influenta In regiunile exte-

Lrioare cum era Orientul Mijl~CiU.

.f Era Hru~clovOcazional, lupta pentru extinderea sau menti-nerea influentei In diferite zone ducea la raz-boaie 1n care fiecare din cele doua blocurisustinea tina dintre parti, sau In care era impli-cata doar una dintre marile puteri. Ace5terazboaie ramaneau traditionale (non-nucleare),de~i initial nu se ~tia niciodata acest lucru. Pri-

285

RAzBOIUL RECE

O R3zboi ~i pace -

un protestatarimpotriva r3zboiului,infruntand baione-tele la Pentagon, in

Washington (sediulGuvernului ameri-can), in octombrie1967. Aproximativ200.000 de oameniau participat la acestmar~ de protestimpotriva implic3riiSUA in conflictul dinVietnam.

prezenta unui aliat sovietic in aceasta regiuneconsiderata lntotdeauna ca facind parte dinsfera sa de influenta; in plus, Cuba se afla lao distanta extrem de mica fata de coasta SUA.Apoi dupa e~ecul ru~inos al unei invazii aSUA in Cuba, sustinuta de oponentii exilati ailui Castro, pe insula au fost instalate rachete

sovietice.

Criza cubaneza a rachetelorCind SUA au descoperit ce se intampla, pre~e-dintele John F. Kennedy a ordonat o blocadanavala pentru a lmpiedica alte rachete sovietice-care deja se aflau pe drum -sa ajunga in

Cuba. Pentru o perioada de timp s-a crezut catemutul razboi mondial era pe punctul de aizbucni; dar in cele din urma URSS a fost deacord sa-~i retraga rachetele. Aceasta a fost o

Vietnam, implicind tot mai multe trope ~i echi-pament militar, fara a reu~i sa Infriqga gueri-lele din Vietnamul de Sud, sustinute de statuIcommunist din nord. Distrogerile din Vietnamulde Nord datorate unor serioase bombardamen-te ale SUA au revoltat paturi largi ale opinieipublice, In timp ce e~ecul politicii adoptate aavut un efect demoralizant asupra SUA.

Ademenirea ursuluiAscensiunea comunismului pe plan mondialera In~elatoare. in timpullui Brejnev, cheltu-ielile militare au Inghitit aproape 15% dintotalul venitului national. Ca o consecinta aacestui fapt ~i a sistemului de planificare cen-tralizat, economia sovietica a alunecat tot maimult In datorii. in 1979, armata sovietica aintervenit In Afganistan pentru a sustine unguvern de aceea~i orientare ~i s-a trezit impli- 8cata Intr-un conflict costisitor ~i umilitor de

tipul celui din Vietnam.Adevaratele slabiciuni ale URSS-ului au de-

venit evidente la Inceputul anilor 1980, cindpre~edintele american Ronald Reagan, un anti-communist convins, a Intarit programele militareamericane, care au culminat cu propuneri deinstalare a unui sistern balistic In spatiu -pro-

iectul "Star Wars".

Sfarsitul R3zboiului ReceA .In 1985 Mihail Gorbaciov a devenit pre~edintea URSS-ului, cu consecinte decisive asupra raz-boiului rece. ConceQtrat asupra reformei inter-ne, Gorbaciov a realizat ca URSS nu mai puteaface fata Impovaratoarei curse a Inarmarilor. in1987, dupa acceptareaunor importante conce:.sii, a asigurat ptiina diminuare a armelor nucle-are. Cu economia sovietica aflata Intr-un declinrapid, Gorbaciov a hotarit Incetarea ajutoruluiacordat ~i retragerea sprijinului politic acordatregimurilor comuniste est-europene, care In

1989 au Inceput sa se prabu~easca.Avind In vedere ca Uniunea Sovietica

Insa~i o luase pe drumul democratiei, con-trolul Partidului Communist deveneadin ce Ince mai slab iar economia se afla In ruina,Uniunea Sovietica devenise mai degraba unprieten ce trebuia ajutat decit un du~man de

Infrunt~t. in decernbrie 1989, Gorbaciov ~i.pre~edmtele SUA, George Bush, au anuntatde comun acord sfir~itul razboiului rece. ,

O 1989: George Bush ~i Mihail Gorbaciovproclama sfar~itul Razboiului Rece, dupaintalnirea de la bordul unei nave in Malta.Superputerile doreau ca era ce urma sa fiemarcata de cooperare pa~nica.

286Istorie universala 90- LUMEA COMUNISTA Istorie universala 92- USA: O SUPERPUTERE