Razboiul de secesiune
2
. seceslune O Armata de la Patamac, candusa de Generalul Burnside, traverseaza raul Rappahannackin decembrie 1862. Cei 100.000 de salda,i ai Uniunii au reu~it sa patrunda pana la Fredericksburg, unde au fast respin~i de armata Canfedera- ,iei, cu un efectiv de 60.000 de salda,i. O Un soldat din trupele Confedera- tiei. mort in luptele de la Fredericksburg in mai 1863. Sudul a pierdut aproximativ 258.000 de oameni , in razboi. iar Nordul aproximativ ~ 359.000. Lincoln & ceru~e ..caritate pentru toti ~i rau , impotriva nimanui... b dar razboiul a lasat o ~ trista mo~tenire ge- :3 neratiilor urmatoare. Declan~at de problema sclaviei, Razboiul de secesiune s-a transformat intr-un conflict sangeros, de lunga durata. Nordul a ie~it invingator, datorita resurselor superioare, sclavia a fost abolita, dar Sudul a fost ruinat ~i a ramas multa vreme neresemnat. O 0 fotografie a lui Abraham Lincoln, facuta in data de 9 aprilie 1865. Cinci zile mai tarziu a fost omorat de John Wilkes Booth, un sim- patizant al Confedera,iei. Statelor Unite. Stateledin Sud susJ;ineau c:l au dreptul s:l-$i redobindeasc:l independenta total:l $i, dup:l separare, In februarie 1861, au fonnat propria uniune, numit:l ConfederaJ;ie. Lincoln a susJ;inut cu convingere c:l Uniunea era 'indisolubil:l' $i nici un stat nu avea drep- tu! sa se separe de aceasta; In aceste condiJ;ii, statele confederate au fost considerate rebele. Teoretic, acesta-nu sdavia -a fost motivul declan$:lrii R:lzboiului de secesiune. Lincoln era in general v~zut ca un om inte- gru, sincer, cu idealuri ~rete, dar era $i un politician priceput. Pozitia sa in primele s~p- t~rnani de la declan$area conflictului era moti- vat~ fie de dragoste de pace, fie dedorint;t de a aclta gre$eala f~cuta: de statele sudiste. Lincoln nu a adoptat o atitudine agresiv~,dar a autorizat o incercare de a aproviziona gar- nizoana din Fortul Sumter, o fortificatie a tru- pelor federale in portul Charleston -cel mai A legerea lui Abraham Lincoln in functia de pre~edinte a SUA era de neacceptat pentru statele r~zboinice din sud. Lincoln era hot~rat s~ previn~ extinderea sclaviei, dar nu dorea s~ intervin~ in statele in care aceasta era deja consacrat:I. Cu toate acestea, ~apte state (Carolina de Sud; Mississippi, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas ~i Florida) s-au separat de Uniune, in perioada care s-a scurs intre alegerea lui Lincoln, in noiembrie 1860, ~i preluarea pOS- tului in martie 1861. Statele rebele Initial, statele s-au unit ca entit~1;i suverane, formind Uniunea, ~i au cedato parte din put- erile lor Guvemului Central (federal), care avea sediul in Washington, DC, capitala 203
Transcript of Razboiul de secesiune
.
seceslune
O Armata de laPatamac, candusa deGeneralul Burnside,traverseaza raul
Rappahannackindecembrie 1862. Cei100.000 de salda,i aiUniunii au reu~it sapatrunda pana laFredericksburg, undeau fast respin~i dearmata Canfedera-,iei, cu un efectiv de60.000 de salda,i.
O Un soldat dintrupele Confedera-tiei. mort in luptelede la Fredericksburgin mai 1863. Sudul a
pierdut aproximativ258.000 de oameni, in razboi. iar Nordul
aproximativ~ 359.000. Lincoln& ceru~e ..caritate
pentru toti ~i rau, impotriva nimanui...
b dar razboiul a lasat o~ trista mo~tenire ge-:3 neratiilor urmatoare.
Declan~at de problema sclaviei,Razboiul de secesiune s-atransformat intr-un conflictsangeros, de lunga durata.Nordul a ie~it invingator,datorita resurselor superioare,sclavia a fost abolita, darSudul a fost ruinat ~i a ramasmulta vreme neresemnat.
O 0 fotografie a lui Abraham Lincoln, facutain data de 9 aprilie 1865. Cinci zile mai tarziua fost omorat de John Wilkes Booth, un sim-patizant al Confedera,iei.
Statelor Unite. Statele din Sud susJ;ineau c:l audreptul s:l-$i redobindeasc:l independentatotal:l $i, dup:l separare, In februarie 1861, aufonnat propria uniune, numit:l ConfederaJ;ie.Lincoln a susJ;inut cu convingere c:l Uniuneaera 'indisolubil:l' $i nici un stat nu avea drep-tu! sa se separe de aceasta; In aceste condiJ;ii,statele confederate au fost considerate rebele.Teoretic, acesta -nu sdavia -a fost motivuldeclan$:lrii R:lzboiului de secesiune.
Lincoln era in general v~zut ca un om inte-gru, sincer, cu idealuri ~rete, dar era $i unpolitician priceput. Pozitia sa in primele s~p-t~rnani de la declan$area conflictului era moti-vat~ fie de dragoste de pace, fie dedorint;t dea aclta gre$eala f~cuta: de statele sudiste.Lincoln nu a adoptat o atitudine agresiv~, dara autorizat o incercare de a aproviziona gar-nizoana din Fortul Sumter, o fortificatie a tru-pelor federale in portul Charleston -cel mai
A legerea lui Abraham Lincoln in functia
de pre~edinte a SUA era de neacceptat
pentru statele r~zboinice din sud.Lincoln era hot~rat s~ previn~ extindereasclaviei, dar nu dorea s~ intervin~ in statele incare aceasta era deja consacrat:I. Cu toateacestea, ~apte state (Carolina de Sud;Mississippi, Alabama, Georgia, Louisiana,Texas ~i Florida) s-au separat de Uniune, inperioada care s-a scurs intre alegerea luiLincoln, in noiembrie 1860, ~i preluarea pOS-tului in martie 1861.
Statele rebeleInitial, statele s-au unit ca entit~1;i suverane,formind Uniunea, ~i au cedato parte din put-erile lor Guvemului Central (federal), careavea sediul in Washington, DC, capitala
203
RAzBOIUL DE SECESIUNE
O Statele Uniunii ~i ale Confedera'iei. inciuda dimensiunilor, Sudul nu a fost un opo-nent pe m3sura puterii militare a Nordului.
O Robert E Lee, intr-o schi,3 din 1865. Laizbucnirea r3zboiului Lincoln i-a oferit con-ducerea fo~elor Uniunii, dar Lee s-a al3turatstatului in care se n3scuse, Virginia.
mai 1862, New Orleans, situat la gura devarsare a fluviului Mississippi, a fost cuceritprintr-o lovitura Indrazneata. Fortele navale aucooperat cu armatele Uniunii aflate In cam-panii In Kentucky ~i Tennessee, cresc.1nd rep-utatia Generalului Ulysses S Grant. Efortullor aculminat cu cucerirea o~ului Vicksburg (iulie1863), Nordul obtin.1nd controlul asupra fluvi-ului .Mississippi ~i separ.1nd Arkansas,Louisiana ~i Texas de restul Confederatiei.
Un an critic ~1863 a fost un an decisiv. Eliberarea sclavilor ;Edin zonele rasculate, anuntat:l In septembrie1862, s-a realizat efectiv la 1 ianuarie 1863. iniulie, iovazia lui Lee In Nord este oprit:l prin '0Infr.1ngerea de la Gettysburg, dupa care nu se ~mai punea problema unei victorii militare a :3Confederatiei. in vest, In urma triumfului luiGrant de la Chattanooga (noiembrie),armatele Uniunii controlau statuI Tennessee ~ierau pe punctul de a iovada Georgia.
in 1864, Grant a devenit comandantul ~efal fortelor Uniunii ~i a preluat comanda sec-torului de est. in mai a. purtat bat:llii sange-roase Impotriva armatelor lui Lee; de~i niciuna diotre bat:llii nu a fost decisiva, armateleConfederatiei au fost slabite dramatic,deoarece populatia relativ mica a Sudului nupermitea Inlocuirea pierderilor suferite. intretimp, Shenuan, care II Inlocuise pe Grant Invest, patrundea In Georgia ~i asalta Atlanta,care cade In septembrie 1864. Apoi a pornit Infaimosul sau mar~ spre mare, devast.1nd totulIn calea sa ~i taiod Confederatia In doua.
Capitularea Confedera~ieiin 1865 Confederatia s-a prabu~it. Fortele luiLee erau prinse Intre cele ale lui Grant ~i celeale lui Sherman. in 3 aprilie cade ora~ulRichmond. inconjurat de armatele du~mane ~iaflat In inferioritate numerica, Lee s-a predatla data de 9 aprilie la Tribunalul dinAppomattox; ulterior ~i alte armate confede-rate i-au urmat exemplul. Razboiul de sece-siune a costat peste 600000 de vieti ~i a lasatSudul ruioat.
mare ora~ al celui mai crud stat al Sudului,Carolina de Sud. Drept replica, fortul a fostfortat sa se predea prln bombardare, iarrazboiul a izbucnit. Virginia, Arkansas,Tennessee ~i Carolina de Nord s-au alaturatConfederatiei, dar cinci state sclavagiste de lagranita au rnmas in Uniune.
Conflict inegalpartile implicate in conflict erau inegale. Cele23 de state ale Nordului aveau o populatie deaproape 23 de milioane; in Sud erau aproxi-mativ 5 milioane de albi. Nordul avea putereindustriala, sistem eficient de comunicatie,economie viabila ~i o flot:I superloarn. Sudulera o societate agrarn, dependent:I de expor-tul de bumbac ~i importul de bunurl de largconsum. Astfel sudul nu era pregatit pentruun rnzboi modem ~i era vulnerabil in fataunei blocade navale. Daca conflictul se pre-lungea era clar ca Nordul va ci~tiga.
Initial nici una dintre parti nu anticipase unrnzboi lung, iar Lincoln formase o armata dedoar 75000 de voluntarl. in iulie 1861 armataUniunii a fost infrant:I in prima bat:Ilie de laBull Run; Nordul trebuia sa se pregateascamult mai serlos. La sfi~itul rnzboiului armataUniunii ajunsese la un milion de soldati, iarcea a Confederatiei la 500000. R:lzboiul civil afost prlmul rnzboi modem intre doua marlarmate, transformat intr-un adevarat macel.
Cea mai mare parte a razboiului s-adesfa~urat intr-o arle limitat:I la Virginia,Maryland ~i sudul Pennsylvaniei, o localizareimportant:I deoarece cuprindea doua capitale:Washington, DC ~i Richmond, Virginia. in1862 nici una din cele doua armate nu arepurtat o victorle decisiva in acest sector:fortele Uniunii care au avansat in Virginia aufost silite sa se retraga, iar in septembrle, oprelungita bat:Ilie purtata la Antietam a puscapat ofensivei Confederatiei conduse deRobert E Lee.
in alte sectoare, Nordul obtinuse avantajeinca de la inceput. Dupa o confruntare istorlcaintre cuirasate, flota Uniunii a inceput sa ocupepozitiile cheie de pe coast:I blocind Sudul. in
